Wildebeest analysis examples for:   bsn-bsnNT   COMBINING_DIACRITICAL_MARKS    February 24, 2023 at 23:46    Script wb_pprint_html.py   by Ulf Hermjakob

23214  MAT 1:1  Jesús ñacami “Rotimʉorʉ̃gõrʉcʉja mʉ” yigʉ, Dios ĩ cõar'i, Abraham ñamasir'i, to yicõari, Ʉjʉ David ñamasir'i jãnami. Tire mʉa masisere bojagʉ ñari, ĩ ñicʉa vãmere mʉare gotigʉagʉ yaja yʉ. Ado bajiro vãme cʉtimasiñujarã ĩna:
23229  MAT 1:16  Jacob macʉ ñañuju José. Ĩ ñañuju Mar'ia manajʉ. So ñañuju “Rotimʉorʉ̃gõrʉcʉmi” yigʉ, Dios ĩ cõar'i, Jesús jaco.
23230  MAT 1:17  Abraham rĩa jãnerabatia, David ĩ ñamasiariajʉne jʉaãmo cõro, gʉbo babari rãca jẽnituarirãcʉ ñasʉomasiñujarã. Abraham macʉ ñamasiñuju Isaac. Isaac macʉ ñamasiñuju Jacob. To bajiro mani cõĩaruji vajama, David ĩ ñamasiriajaʉne jʉaãmo cõro, gʉbo babari rãca jẽnituarirãcʉ ñamasiñujarã ĩna. Tijʉ bero, quẽna David macʉ ñamasiñuju Salomón. Salomón macʉ ñamasiñuju Roboam. To bajiro mani cõĩaruji vajama, Babilonia macajʉ Israel sitanare ĩna jua vamasiriajaʉne quẽna jʉaãmo cõro, gʉbo babari rãca jẽnituarirãcʉ ñamasiñujarã ĩna. Jecon'ias macʉ ñañuju Salatiel. Salatiel macʉ ñañuju Zorobabel. To bajiro mani cõĩaruji vajama, “Rotimʉorʉ̃gõrʉcʉmi” yigʉ, Dios ĩ cõar'i ĩ ruyuarirodo jʉaãmo cõro, gʉbo babari rãca jẽnituarirãcʉ ñamasiñujarã quẽna.
23231  MAT 1:18  “Rotimʉorʉ̃gõrʉcʉmi” yigʉ, Dios ĩ cõar'i, Jesús ĩ ruyuare ado bajiro bajiyuju: Ĩ jaco ñaroco, Mar'ia vãme cʉtigo ñañuju so. So manajʉ ñarocʉ ñañuju José. Ĩ rãca so ñaroto rĩjoro, Esp'iritu Santo sore ejacõari, sore macʉ yiyuju ĩ. Sore ĩ macʉ yijare, macʉ sãñagõ ñañuju so.
23232  MAT 1:19  José, so manajʉ ñarocʉ quẽnagʉ̃ ñañuju. To bajiro bajigʉ ñari, masa ĩaro rĩjorojʉa bojoneoro so tãmʉorotire bojabesuju. To bajiri, masa ĩna ajibeto, “Mʉre bojabeaja yʉ”, sore yirʉaboayuju.
23236  MAT 1:23  “Rõmio, ʉ̃mʉa rãca ñabeco, macʉ sãñagõ ñarʉocomo so. To bajiri macʉ cʉorʉocomo so. ‘Emanuel’ ĩre yirʉarãma masa”, yimasiñuju Diore gotirẽtobosarimasʉ. (“Mani rãca ñaami Dios” yire ũni ñaja “Emanuel” yirema.)
23240  MAT 2:2  Ti maca ejacõari, sẽniĩañujarã ĩna: —¿Nore ñati jud'io masa ʉjʉ ñarocʉ ruyuar'ima? Muiju ĩ jiadojʉa ñocore ĩabʉjacõari, “Tojʉ ruyuagʉmi” yirã ñari, ĩrẽcʉbʉoroana vadiaja yʉa —yiyujarã ĩna.
23241  MAT 2:3  To bajiro ĩna sẽniĩacudisere ajicõari, toagʉ ʉjʉ, Herodes bʉto tʉoĩagüiyuju, “Ĩjʉa, ʉjʉ yʉ ñasere yʉre ẽmarʉcʉmi” yitʉoĩagʉ̃ ñari. Ĩre bajiro rĩne tʉoĩañujarã ti macana Jerusalén macana quẽne.
23242  MAT 2:4  To bajiro tʉoĩagʉ̃ ñari, paia ʉjarãre, Dios ĩ rotimasire gotimasiorimasare quẽne ĩnare jirẽoñuju Herodes. Ĩna ejaro ĩacõari, ado bajiro ĩnare sẽniĩañuju ĩ: —“Rotimʉorʉ̃gõrʉcʉmi” yigʉ, Dios ĩ cõarocʉma, ¿nojʉ, “Ruyuarʉcʉmi” yiyujari Dios ocare masa ĩna ucamasire? —ĩnare yiyuju ĩ.
23243  MAT 2:5  To bajiro ĩ yisẽniĩarone, ado bajiro ĩre yicʉdiyujarã ĩna: —“Judea sita Belén vãme cʉti macajʉ ruyuarʉcʉmi” yiucamasiñumi sĩgʉ̃ Diore gotirẽtobosarimasʉ. Ado bajiro yaja ĩ ucamasire:
23244  MAT 2:6  “Judea sita ñarimaca Belén vãme cʉti maca, jairimaca me ñaboarine, ñamasuri maca ñarʉaroja ti maca. Ti macagʉ ʉjʉ ñamasugʉ̃ ruyuarʉcʉmi. Ĩ ñarʉcʉmi yʉ yarã Israel sitana ʉjʉ. Ĩnare quẽnaro ĩatirʉ̃nʉrʉcʉmi ĩ, yiyuju Dios”, yiucare ñaja —ĩre yigotiyujarã Dios ĩ rotimasire gotimasiorimasa.
23246  MAT 2:8  To yigajano, Belénjʉ ĩnare varotiyuju ĩ: —Vasa. Sũcare, quẽnaro ĩre macama. Ĩre ĩabʉjacõari, yʉre gotirã vaba. Yʉ quẽne ĩrẽcʉbʉogʉ varʉ yaja —yiyuju, ĩnare yitogʉ.
23247  MAT 2:9  To bajiro ĩ yirotisere ajicõari, ĩ yirore bajirone vasujarã ĩna. To ĩna vatone, muiju jiadojʉa ñoco, ĩna ĩar'i, ĩnare rĩjoro cʉti vasuju. To bajiva, tujarʉ̃̃ñuju, sũca ĩ ñaro veca.
23248  MAT 2:10  Ñoco ĩ tujarʉ̃̃sere ĩacõari, bʉto variquẽna vasujarã ĩna, ñocoa ĩna bajisere buerimasa.
23249  MAT 2:11  Ñoco ĩ ñaro ẽñeroca ñarivi sãjacõari, ĩna ĩajama, to ñañuju sũca, ĩ jaco rãca. Ĩre ĩacõari, ĩ rĩjorojʉa gʉsomuniari tuetuejayujarã ĩna, ĩrẽcʉbʉoquẽnariorã. To bajiro yigajano, ĩna juavarere jãnacõari, oro, quẽnase sʉtise to yicõari, mirra vãme cʉtisere quẽne ĩre ĩsiñujarã ĩna.
23250  MAT 2:12  To ĩna yiro bero, ĩna cãjiriarojʉ, “Herodes tʉ tudiabesa. ‘To ñagʉ̃mi sũca’ yimasibeticõato ĩ”, ĩnare yiyuju Dios. To bajiri tire masicõari, Jerusalénjʉ vamenane gaje maajʉ tudicoasujarã ĩna yuja, ĩna ya macajʉ.
23254  MAT 2:16  Bajirocabecʉjʉ, ñocoa ĩna bajisere buerimasa ĩre gotimenane, gaje maajʉ ĩna tudiarere ajicõari, bʉto jũnisiniñuju Herodes. To bajiri jũnisinigʉ̃ ñari, Belén ñarãre, ti maca tʉanare rĩamasa jʉãma tʉsanare ʉ̃mʉare, to yicõari, ĩna bero ruyuariarãre quẽne sĩarotijeocõañuju. Ñocoa ĩna bajisere buerimasa, “Jʉãma tʉsajʉ” ĩna yirere ajigʉ ñari, ĩnare sĩarotiyuju Herodes.
23257  MAT 2:19  Egiptojʉ José ĩ ñaro rijacoasuju Herodes. Ĩ rijato bero, José ĩ cãjiriarojʉre sĩgʉ̃ ángel ĩre ruyuaĩoñuju quẽna. To bajicõari, ado bajiro ĩre yiyuju:
23261  MAT 2:23  Galilea sitajʉ ejacõari, Nazaret vãme cʉti macajʉ ñagʉ̃ vasuju. Diore gotirẽtobosarimasa, “Nazaret macagʉ ñarʉcʉmi ‘Rotimʉorʉ̃gõrʉcʉmi’ yigʉ, Dios ĩ cõarocʉ”, Jesúre ĩna yiucamasire ñajare, to bajirone bajiyuju.
23262  MAT 3:1  Tirodori bero, Juan Bautista vãme cʉtigʉ, Judea sitajʉ yucʉ́ manojʉ ejayuju.
23263  MAT 3:2  Tojʉ ejacõari, ado bajiro ĩre ajirã ejarãre gotimasiorũgũñuju ĩ: —Yoaro mene ejarʉcʉmi “Rotimʉorʉ̃gõrʉcʉmi” yigʉ, Dios ĩ cõarocʉ. To bajiri rojose mʉa yisere yitʉjacõari, Dios ĩ bojasejʉare yi yuya mʉa —ĩnare yirũgũñuju ĩ.
23264  MAT 3:3  Ĩne ñañuju, “Ado bajiro yirʉcʉmi” Diore gotirẽtobosarimasʉ Isa'ias vãme cʉtimasir'i ĩ yiucamasir'i. Ado bajiro ĩre yiucamasiñuju Isa'ias: “Yucʉ́ manojʉ sĩgʉ̃ masʉ ado bajiro goticudirũgũrʉcʉmi: ‘Mani ʉjʉ ejarʉcʉmi. To bajiri, rojose mʉa yisere yitʉjacõari, quẽnasejʉare tʉoĩaña mʉa, ĩre yurã’ yirʉcʉmi sĩgʉ̃”, yiucamasiñuju Isa'ias, Juan ĩ bajirotire goti rĩjoro yigʉ.
23265  MAT 3:4  Camello joane suariaro sãñagʉ̃ ñañuju ĩ. To yicõari, vecʉ gaserone vẽñaricũñuju, ĩ sãñasere. Ñimia ba, to yicõari, beroa ocore idi, yirũgũñuju.
23270  MAT 3:9  Ado bajiro yitʉoĩabesa mʉa: “Abraham ñamasir'i jãnerabatia ñamasurã mani ñajare, rojose mani yise vaja rojose manire yibetirʉcʉmi Dios” yitʉoĩabesa. Adiarĩtari rãca Abraham jãnerabatiare ĩ godoveorʉajama, godoveomasigʉ̃mi Dios —ĩnare yiyuju Juan.
23271  MAT 3:10  —Oteriayucʉ́ri, rica mani yucʉ́rire bajiro bajiaja mʉa. Rica manijare, quẽareacõari, soereariarore bajiro yirʉcʉmi Dios. Tire bajirone yiecorʉarãja mʉa quẽne, mʉa tʉoĩavasoabetijama. ¡Quẽnase mʉa yibetire ĩacõari, jeame yatibetimejʉ mʉare rearʉcʉmi Dios! —ĩnare yiyuju Juan.
23272  MAT 3:11  Gaje vãme ado bajiro gotiyuju Juan: —Yʉ berore yʉ rẽtoro masigʉ̃ ejarʉcʉmi. Ñamasurã rĩne ĩre yibosamasiama, ñamasugʉ̃ masu ĩ ñajare. Rojose ĩna yisere yitʉjacõari, Dios ĩ bojasejʉare yirãre oco rãca bautizarũgũaja yʉ. To bajiro yʉ yirũgũse ti quẽnaboajaquẽne, yʉ bero ejagʉ ĩ moasejʉa quẽnamasucõarʉaroja. Ĩma, Esp'iritu Santore cõamasirʉcʉmi, masare. Ĩ sʉorine “Dios ĩ bojabetire yaja yʉa” yimasicõari, tʉoĩavasoarʉarãma —ĩnare yiyuju Juan.
23273  MAT 3:12  Gaje vãme ado bajiro masare gotiyuju Juan: —Yʉ bero ejagʉjʉama, trigo ajere besegʉre bajiro yirʉcʉmi, masare. To bajiri ti gasere yireacõari, soereariarore bajiro yirʉcʉmi, jeame yatibetimejʉ masare cõagʉ̃, to yicõari, quẽnase cõrone juagʉre bajiro yirʉcʉmi, ĩre ajitirʉ̃nʉrãre juavacʉ —ĩnare yiyuju Juan.
23274  MAT 3:13  Cojorʉ̃Galilea sitajʉ ñar'i, Jordán vãme cʉtirisajʉ vasuju Jesús. Juan tʉjʉ ejacõari, oco rãca ĩre bautizarotiyuju.
23275  MAT 3:14  To bajiro ĩre ĩ yiboajaquẽne, oco rãca ĩre bautizarʉabesuju Juan: —Bajibeaja. No yigʉ mʉre bautizamasibecʉja yʉ. Mʉjʉa, yʉ rẽtoro masigʉ̃ ñari, oco rãca yʉre bautizarocʉ ñaja mʉ —Jesúre ĩre yiyuju Juan.
23277  MAT 3:16  Jesús ĩ majarʉ̃̃rirĩmarone ʉ̃mʉagasero soje jãnacoasuju ti. Ti jãnarone, õ vecajʉ Jesús ĩ ĩamʉorone, bujare bajigʉ rujiadicõari, Jesús joere rocajeoyuju Esp'iritu Santo.
23278  MAT 3:17  Jesús joere ĩ rocaejarone, ado bajiro yi ocaruyuyuju õ vecajʉ: —Yʉ macʉ, yʉ maigʉ̃ masu ñaja mʉ. Mʉ rãca bʉto variquẽnaja yʉ —ĩre yi ocaruyuyuju.
23279  MAT 4:1  Jesús, oco rãca Juanre ĩ bautizarotiro bero, yucʉ́ manojʉ ĩre ũmato vasuju Esp'iritu Santo, “Satanás ĩ bojarore bajiro rojose Jesúre ĩre yirotiĩato” yigʉ.
23280  MAT 4:2  To bajiri tojʉ, yucʉ́ manojʉ jʉarã masa cõro ñarirʉ̃mʉri, ñamiri quẽne tocãrãca ñamirine babecʉne ñacõarũgũñuju Jesús. To bajigʉ ñari, bʉto ñiorijayuju ĩ yuja.
23281  MAT 4:3  To ĩ bajiro ĩacõari, ado bajiro rojose ĩre yirotiĩaboayuju vãtia ʉjʉ, Satanás: —Dios macʉne mʉ ñajama, adiarĩtarine pan godoveoya mʉ —ĩre yirotiboayuju, Jesúre.
23282  MAT 4:4  To bajiro Satanás ĩre ĩ yiboajaquẽne, —Yibeaja yʉ. Dios oca masa ĩna ucamasire ado bajiro gotiaja: “Bare rĩne ñamasuse me ñaja. Dios ocare mani cʉdisejʉa ñaja ñamasusema. ‘Bare ti manijare, rijarearʉarãja’ yire ti ñaboajaquẽne, Dios rijarere ĩ bojabetijama, rijabetirʉarãja. ‘Caticõa ñato’ yigʉ yimasigʉ̃ ñaami ĩ”, yigotiaja Dios oca masa ĩna ucamasire —ĩre yiyuju Jesús.
23283  MAT 4:5  To ĩ yiro bero, Jerusalénjʉ, Dios ĩ beseria maca ñamasuri macajʉ Jesúre ĩre ũmato vasuju Satanás. To ejacõari, Diore yirʉ̃cʉbʉoriavi joejʉ ĩre ũmato mʉjasuju.
23284  MAT 4:6  To ĩre ũmato mʉjaejacõari, ado bajiro yiyuju Satanás: —Dios oca masa ĩna ucamasire ado bajiro gotiaja: “Ĩre moabosarimasa ángel mesare mʉre coderotirʉcʉmi Dios. Mʉ quediajama, ‘Gʉ̃ta joejʉ rocajeocõari, ĩ gʉbo jearomi’ yirã, mʉre boca ñiarʉarãma ĩna”, yigotiaja Dios oca. To bajiri Dios macʉne mʉ ñajama, adojʉne jatiquedi rujiaĩasaque mʉ —Jesúre yirotiboayuju Satanás.
23286  MAT 4:8  To bajiro ĩ yiro bero,̃taʉ ʉ̃mʉaricʉ joejʉ Jesúre ũmato vasuju Satanás quẽna. Tojʉ ũmato ejacõari, adi macarʉcʉro ñarimacari jediro ĩre ĩojeocõañuju.
23287  MAT 4:9  Ĩre ĩogajanocõari, ado bajiro ĩre yiyuju Satanás: —Yʉ rĩjorojʉa gʉsomuniari tuetucõari, “Yʉ ʉjʉ ñamasugʉ̃ ñaja mʉ” yʉre mʉ yirʉ̃cʉbʉojama, adi sita ñajedirore mʉre ĩsirʉcʉja yʉ —Jesúre ĩre yiyuju Satanás.
23288  MAT 4:10  To bajiro ĩ yise ñajare, ado bajiro ĩre cʉdiyuju Jesús: —Vasa mʉ. Ado bajiro gotiaja Dios oca masa ĩna ucamasire: “Mani ʉjʉ Dios sĩgʉ̃rene, ‘Yʉ ʉjʉ ñamasugʉ̃ ñaja mʉʉ’ ĩre yirʉ̃cʉbʉocõari, cʉdiroti ñaja”, yigotiaja Dios oca masa ĩna ucamasire —Satanáre yiyuju Jesús.
23291  MAT 4:13  To va, ĩ ya maca Nazaret vãme cʉti macajʉ eja, no cõro mene ñaboa, Capernaum vãme cʉti macajʉ ñagʉ̃ vasuju. Ti maca ñañuju ʉtabʉcʉra Galilea vãme cʉtira tʉjʉ, Zabulón sita, to yicõari, Neftal'i sita tʉ ñarimaca.
23295  MAT 4:17  Ti sitajʉ ejacõari, Dios ocare, ado bajise masare gotimasiocudisʉoyuju Jesús: —Diore rotibosarocʉ, ĩ rotisʉoroti mojoroaca rʉyaja. Ʉjʉ Dios yarã quẽnaro ĩ yirona mʉa ñarʉajama, rojose mʉa yisere yitʉjacõari, yʉre ajitirʉ̃nʉña —masare yigotimasiocudisʉoyuju ĩ.
23296  MAT 4:18  Cojorʉ̃mʉ, ʉtabʉcʉra Galilea vãme cʉtira tʉjʉ vacudigʉ vasuju Jesús. To vacʉjʉ, ĩañuju, Simón vãme cʉtigʉre, bero Pedro vãme cʉtirocʉre, ĩ bedi Andrére quẽne. Vai sĩarimasa ñañujarã ĩna. Bajiyucʉrire rearoderuu yiñañujarã ĩna.
23297  MAT 4:19  Ĩna tʉ ejacõari, ado bajiro yiyuju Jesús: —Yʉ rãca vayá. Yucʉrema mʉa vai vejese ũnirene masa yʉre ĩna ajitirʉ̃nʉrotire gotimasiobosarimasa ñarʉarãja mʉa —ĩnare yiyuju Jesús.
23301  MAT 4:23  Galilea sitajʉ gotimasiocudiyuju Jesús. Tocãrãca macarirene Dios ocare ĩna buerivirijʉ sãjaejacõari, oca quẽnasere masare ĩnare gotimasioñuju. “Ʉjʉ Dios yarã quẽnaro ĩ yirona mʉa ñarʉajama, rojose mʉa yisere yitʉjacõari, yʉre ajitirʉ̃nʉña”, ĩnare yigotimasioñuju. To yicõari, rijaye cʉtirãre ĩnare catioyuju.
23314  MAT 5:11  Yʉre mʉa ajitirʉ̃nʉse sʉorine gãjerã mʉare ajatud'icõari, “Rojorã ñaama” mʉare ĩna yisocaboajaquẽne, variquẽnarʉarãja mʉa.
23316  MAT 5:13  Quẽna ado bajiro ĩ buerãre ĩnare gotiyuju Jesús: —Moa ñaja bare sãre. Mʉa barotire vaibʉcʉ rii catisere cũrãma, moa turãja mʉa, “Boarobe” yirã. Moa ti ocaboase ti ocabeticoajama, “Quẽna tudiocato” yirã, no bajiro yimasimenaja mʉa. To bajiri, tire reacõarãja, “Tire masa cʉdavʉoreacõato” yirã. Moa ocatʉjabetire bajiro mʉa bajijama, quẽnaja. Yʉre mʉa ajitirʉ̃tʉjabetijama, moa ocatʉjabetire bajiro bajirã ñarʉarãja mʉa. To bajiboarine, yʉre mʉa ajitirʉ̃tʉjajama, quẽna yʉre tudiajitirʉ̃nʉbetirʉarãja. Mʉa sʉorine quẽnaro yimenama gãjerã. To bajiri mʉare bojabetirʉcʉja —ĩnare yiyuju Jesús.
23319  MAT 5:16  Tire bajirone quẽnaro yiya mʉa, “‘Quẽnaro yirã ñaama, Diore ajitirʉ̃nʉrã ñari’ yimasiato masa jediro” yirã, to yicõari, “Mani jacʉ õ vecagʉre quẽnase ĩre yirʉ̃cʉbʉoato ĩna” yirã —ĩnare yiyuju Jesús.
23322  MAT 5:19  No bojagʉ, Moisére Dios ĩ roticũmasire ñamasuse me ti ñaboajaquẽne, tire cʉdibecʉ, “No yibeaja, mani cʉdibetijaquẽne” yigotimasiogʉ̃ ñagʉ̃mi quẽnabecʉ. Ʉjʉ Dios yarã quẽnaro ĩ yirã rãcagʉ ñamasugʉ̃ me ñarʉcʉmi ĩ ũgʉ̃ma. No bojagʉ Moisére Dios roticũmasirere cʉdicõari, “Tire mani cʉdijama, quẽnaja” yigotimasiogʉ̃ ñagʉ̃mi quẽnagʉ̃. To bajiri Ʉjʉ Dios yarã quẽnaro ĩ yirã rãcagʉ ñamasugʉ̃ ñarʉcʉmi ĩjʉama.
23325  MAT 5:22  Yʉma, ado bajiro mʉare gotirẽmoaja: Jũnisinire quẽne rojose ñaja. No bojagʉ gãjire jũnisinigʉ̃ ĩ jũnisinise vaja rojose ĩre yiroti ñaja. No bojagʉre gãjire jũnisinicõari, rujajine, “Vaja magʉ̃ ñaja mʉ” ĩre yigʉma, rujajine ĩ yise vaja, “Rojose tãmʉorʉcʉmi”, ĩre yirʉarãma ʉjarã. No bojagʉre, gãjire jũnisinicõari, ĩre tud'igʉrema, ĩ tud'ise vaja, jeame yatibetimejʉ ĩre cõacõarʉcʉmi Dios, mʉare yaja yʉ.
23326  MAT 5:23  Tire masirã ñari, gajeyere quẽne tʉoĩaña mʉa. Diorẽcʉbʉorã soemʉoriajʉ vacʉne, “Rojose ĩre yibʉ yʉ” mʉa yitʉoĩabʉjajama, Diorẽcʉbʉorã ĩre mʉa soemʉoĩsirotire soemʉobeja maji.
23329  MAT 5:26  Riojo mʉare gotiaja yʉ. Rojose mʉa yire vaja mʉa vaja yibetijama, budimenaja mʉa. Tire bajirone bajirʉaroja Dios ĩ vaja sẽnirirʉ̃ejaroto rĩjorojʉa, rojose mʉa yir'ire ĩre oca quẽnoña. Mʉa gãmerã oca quẽnobetijama, Dios ĩ vaja sẽnirirʉ̃rojose tãmʉotʉjabetiriarojʉ mʉare cõarʉcʉmi, tudibudire manojʉ —ĩnare yiyuju Jesús.
23331  MAT 5:28  Yʉma, ado bajiro mʉare gotirẽmoaja: Rõmio, no bojagore yirʉa tʉoĩare quẽne rojose ñaja. No bojagʉ, rõmiore yirʉa tʉoĩagʉ̃, ĩ tʉoĩasene sore ajerio cʉtigʉ yigʉmi ĩ ũgʉ̃ma, mʉare yaja yʉ —yiyuju Jesús.
23335  MAT 5:32  Yʉma, ado bajiro mʉare gotiaja: Ĩ manajo gãji rãca so ajeri cʉtibetiboajaquẽne, sore ĩ rocajama, bʉto rojose sore yigʉ yigʉmi ĩ ũgʉ̃ma. To bajiro ĩ yise sʉorine, gãji rãca so manajʉ cʉtijama, Diojʉama, “So manajʉ me rãca ajeri cʉtiamo”, yiĩagʉ̃mi. Ʉ̃mʉre quẽne, gãji ĩ rocario rãca ĩ manajo cʉtijama, “Ĩ manajo me rãca ajerio cʉtiami”, yiĩagʉ̃mi Dios. To bajiri mʉa manajoa gãjerã rãca ĩna ajeriarã cʉtibetijama, ĩnare reabetiroti ñaja —ĩ buerãre yigotimasioñuju Jesús.
23344  MAT 5:41  Sĩgʉ̃ ĩ gajeyeũnire mʉre ũmaroticõari, “Adone cũcõaña mʉ” mʉre ĩ yiboajaquẽne, mʉ vadiriacũcõrone gãme varẽmocõarijʉ ĩre cũbosaya.
23345  MAT 5:42  No bojarã mʉre gajeyeũni sẽnirãre ĩsiña. Sĩgʉ̃, gajeyeũni magʉ̃ ñari, “Yʉre vasoaya” mʉre ĩ yijama, ĩre vasoaya —ĩ buerãre ĩnare yiyuju Jesús.
23348  MAT 5:45  To bajiro mʉa yijama, “Mani jacʉ õ vecagʉ rĩa ñaja yʉa” yiĩorã yirãja mʉa, ĩ bojarore bajiro yirã ñari. Masa jedirore quẽnaro yirũgũgʉ̃mi Dios. Ĩre cʉdimenare quẽne quẽnaro yirũgũgʉ̃mi. Ĩ ñagʉ̃mi quẽnarãre, rojorãre quẽne, “Busuato” yigʉ, muijure busurotigʉ, to yicõari, ocore quẽne quedirotigʉ.
23351  MAT 5:48  To bajiri mʉajʉama, mani jacʉ õ veca ñagʉ̃ quẽnase rĩne ĩ yirore bajiro yirã ñaña mʉa. Mʉare rojose yirãre quẽne, mʉare bajiro bajirã mere quẽne ĩamaicõari, quẽnaro yiroti ñaja —ĩnare yiyuju Jesús.
23353  MAT 6:2  Sĩgʉ̃ri, “Quẽnarã ñaja yʉa” yiboarine, ĩna yirore bajiro yirã me ñarãma ĩna. Ado bajirojʉa yirã ñarãma: Maioro bajirãre ejarẽmorã, ĩnare ĩna ĩsijama, masa jedirore gotibatorãma. Dios ocare ĩna buerivijʉre rẽjarãre quẽne, jãjarã masa ĩna vati maarijʉre quẽne ñacõari, ĩnare gotibatorãma, “‘Quẽnarã ñañuma’ yʉare yiĩarʉ̃cʉbʉoato” yirã. To bajiro ĩna yirore bajiro yibesa mʉa. Riojo mʉare gotiaja yʉ. To bajiro ĩna yise vaja masa ĩnare ĩnãcʉbʉosene jẽre vaja bʉjacõama ĩnama. Ñie gajeye bʉjarẽmobetirʉarãma, Dios tʉjʉre. Ĩnare masa ĩnãcʉbʉoboajaquẽne, Diojʉama, ĩnarẽcʉbʉobetirʉcʉmi.
23354  MAT 6:3  Mʉajʉama, maioro bajirãre mʉa ejarẽmojama, “‘Quẽnaro yirã ñaama ĩna’ yʉare yiĩato” yirã me, ĩnare ejarẽmoña. To yicõari, mʉa baba ñamasugʉ̃re quẽne, “To bajiro yibʉ yʉa” yigotimenane, ĩnare ejarẽmoña.
23355  MAT 6:4  To bajiro maioro bajirãre quẽnaro mʉa yijama, masa ĩabetore bajiro yirã yirʉarãja mʉa. To bajiro mʉa yijama, mani jacʉ, masa ĩabetojʉ ĩamasigʉ̃ ñari, quẽnaro mʉa yise vaja, quẽnaro mʉare yirʉcʉmi —ĩ buerãre ĩnare yiyuju Jesús.
23356  MAT 6:5  Quẽna ado bajiro ĩnare gotimasioñuju Jesús: —Sĩgʉ̃ri, “Quẽnarã ñaja yʉa” yiboarine, ĩna yirore bajiro yirã me ñarãma ĩna. Ado bajiro yirã ñarãma: Diore ĩna sẽnijama, Dios ocare ĩna buerivirijʉ̃gõcõari, sẽnirãma. To yicõari, jãjarã masa ĩna vati maarijʉre quẽne ñacõari, Diore ñagõrãma. To bajiro yirãma, masa ĩna ĩarʉ̃cʉbʉosere bojarã ñari. To bajiro ĩna yise vaja masa ĩna ĩarʉ̃cʉbʉosere jẽre bʉjacõarãma ĩna. Ñie gajeye bʉjarẽmobetirʉarãma, Dios tʉjʉre. Ĩnare masa ĩna ĩarʉ̃cʉbʉoboajaquẽne, Diojʉama, ĩnare ĩarʉ̃cʉbʉobetirʉcʉmi. To bajiri, mʉama, Diore mʉa ñagõjama, ĩna yirore bajiro Diore ñagõbesa mʉa.
23357  MAT 6:6  Mʉama, Diore mʉa sẽnijama, gãjerã mʉare ĩna ĩabeto sẽnirʉarã ñari, mʉa ya sõajʉ tubibesãjacõari, ĩre sẽniña. To bajiro yicõari, mani jacʉ ruyubecʉre ĩre sẽniña. Masa ĩna masibeto Diore mʉa sẽnijama, to bajiro mʉa yise vaja, mʉare vaja yirʉcʉmi mani jacʉ, masa ĩna ĩabetiboajaquẽne mani tʉoĩasere masigʉ̃ ñari —ĩnare yiyuju Jesús.
23358  MAT 6:7  Quẽna ado bajiro ĩnare gotimasioñuju Jesús: —Dios yarã me ñarã, ĩnãcʉbʉogʉre sẽnirã, cojoji me sẽniajerãma ĩna, “Cojoji me tire mani sẽnijama, manire ajigʉmi” yitʉoĩarã ñari.
23359  MAT 6:8  Ĩnare bajiro yibesa mʉama. Mʉa bojase mʉa sẽniroto rĩjorojʉne jẽre masicõagʉ̃mi Dios.
23360  MAT 6:9  To bajiri Diore mʉa sẽnijama, ado bajiro sẽniña: “Yʉa jacʉ, masa ñajediro, ‘Quẽnarẽtogʉ̃ ñaja mʉ’ mʉre yirʉ̃cʉbʉoato ĩna.
23362  MAT 6:11  Adirʉ̃yʉa barotire cõaña mʉ.
23364  MAT 6:13  Rojose yʉa yirotire masigʉ̃ ñari, ‘Tire yibeticõato ĩna’ yigʉ, yʉare matabosaya”. To bajiro Diore mʉa sẽnijama, quẽnaja —ĩnare yiyuju Jesús, ĩ buerãre.
23367  MAT 6:16  Quẽna ado bajiro ĩnare gotimasioñuju Jesús: —Sĩgʉ̃ri, “Quẽnarã ñaja yʉa” yiboarine, ĩna yirore bajiro yirã me ñarãma. Bare bamenane Diore ĩna sẽnijama, “ ‘Sʉtiritiama’ yiĩato ĩna” yirã, sʉtiritirãre bajirã ñaĩorãma ĩna. To bajiro yirãma, “‘Ĩna, Diorẽcʉbʉorã, bare bamena bajirãma’ masa yʉare yiĩato” yirã. To bajiro ĩna yirore bajiro yibesa mʉama. Riojo mʉare gotiaja yʉ. To bajiro ĩna yise vaja masa ĩnare ĩnãcʉbʉosene jẽre vaja bʉjacõama ĩnama. Ñie gajeye bʉjarẽmobetirʉarãma, Dios tʉjʉre. Ĩnare masa ĩnãcʉbʉoboajaquẽne, Diojʉama, ĩnarẽcʉbʉobetirʉcʉmi.
23368  MAT 6:17  Mʉajʉama, Diorẽcʉbʉorã, bare bamenane ĩre mʉa sẽnijama, sʉtiritirãre bajiro bajibesa. Mʉa yirũgũrore bajiro mʉa joare quẽne quẽnaro siroa, riogare quẽne quẽnaro coe, yiya, “Masa yʉare ĩacõari, bare yʉa babetire masibeticõato” yirã. To bajiro mʉa yijama, mani jacʉ gãjerã ĩna ĩamasibetiboajaquẽne, ĩamasigʉ̃ ñari, mʉare vaja yirʉcʉmi —ĩnare yiyuju Jesús.
23375  MAT 6:24  Quẽna ado bajiro ĩnare gotiyuju Jesús: —Diore yirʉ̃cʉbʉorãma, adi macarʉcʉroayere bʉto bojatʉoĩamenama, “Diojʉa ñaami ñamasugʉ̃yitʉoĩarã ñari.
23376  MAT 6:25  To bajiri, “Dios ñaami ñamasugʉ̃yitʉoĩarã ñari, ĩre cʉdirãma, adi macarʉcʉrojʉre mʉa bajirotire tʉoĩarejaibesa mʉa. “¿No bajiro bʉjacõari, bare ba, idi, sudi sãña, yicatiñarãti yʉa?”, yitʉoĩarejaibesa. Quẽnamasuse mani ʉsʉre, to yicõari, mani rujʉre manire ĩsiñumi Dios. To bajiri mani baroti, mani idiroti, to yicõari sudi mani sãñarotire quẽne cõarũgũrʉcʉmi ĩ.
23377  MAT 6:26  Minia ĩna bajisere tʉoĩaña mʉa. Ĩna otebetiboajaquẽne, to yicõari, bare ĩna juarẽocũbetiboajaquẽne, Dios, ĩnare bare cõarũgũami. “Miniare quẽne ĩamaigʉ̃ ñari, manire roque rẽtoro maigʉ̃mi”, ¿yimasibeati mʉa?
23381  MAT 6:30  Gore bʉto quẽnase ñarotirũgũami Dios. Quẽnase ñaboarine, yoaro mene sĩnicoatoja. Ti sĩniro ĩacõari, tire tĩarãma masa, bare roariajaʉjʉre. To bajiri yoaro catise me ti ñaboajaquẽne, tire quẽnorũgũgʉ̃mi Dios. Go rẽtoro manire maigʉ̃mi Dios. To bajiri, “Manire sudi cõarʉcʉmi”, yimasiroti ñaja. “To bajirone yigʉmi Dios”, yiajitirʉ̃nʉbetibʉsarã ñaja mʉa.
23383  MAT 6:32  Dios yarã me ñarãma, tire bʉto tʉoĩarejairãma. Manijʉarema, mani jacʉ õ vecagʉ ñagʉ̃mi, “Ti rʉyaja, ĩnare” yimasigʉ̃.
23385  MAT 6:34  To bajiro ti bajijare, adirʉ̃mʉa bajise rĩne tʉoĩaroti ñaja. Busiyʉ mʉa bajirotire tʉoĩarejai rĩjoro cʉtibesa mʉa. Tocãrãcarʉ̃mʉrine ricati bajirũgũaja —ĩ buerãre ĩnare yiyuju Jesús.
23387  MAT 7:2  To bajiri, gãjerãre rojose ĩna yise sʉorine “Rojose tãmʉorʉarãja” mʉa yiĩacõĩajama, mʉare ĩ beserirʉ̃mʉjʉ, “Rojose yirã ñaama”, mʉare yiĩacõĩarʉcʉmi Dios.
23388  MAT 7:3  Gajeyerema, ado bajiro yirãre bajiro yaja mʉa: Gãji bʉto rojose ĩ yibetiboajaquẽne, “Mʉ cajeare sũjuriroaca sãñaja. Tijʉacare ãmirocato” yirãre bajiro yaja mʉa. Tire bʉto ĩatirʉ̃nʉrã ñaboarine, mʉa cajeajʉre jairisũjuro sãñarijaʉre tijaʉre, “Ãmirocaya” yimasibeaja mʉa, “Bʉto rojorã ñaja yʉa” yitʉoĩamasimena ñari. Mʉa rãcagʉ ĩ yisejʉare ĩacõari, “Riojo tʉoĩabeaja mʉ. ‘Quẽnasejʉare tʉoĩavasoaya’ yirã, riojo mʉre gotirʉarãja” yigotirã ñaboarine, “Adi ñaja quẽnase. Tijʉa ñaja rojose”, yimasimenaja, ĩ rẽtoro rojose yirã ñari. “Quẽnaro yirã ñaja yʉa” yitʉoĩaboarine, rojorã ñaja mʉa. “Bʉto rojorã ñaja yʉa” mʉa yitʉoĩamasiro berojʉ, mʉa rãcagʉre ejarẽmomasirãja mʉa, “Quẽnaro riojo ñato ĩ” yirã —ĩ buerãre ĩnare yimasioñuju Jesús.
23392  MAT 7:7  Quẽna ado bajiro ĩnare yiyuju Jesús: —Diore mʉa sẽnijama, cõarʉcʉmi. Ĩre sẽnicõari, mʉa macajama, bʉjarʉarãja mʉa. Sĩgʉ̃ no bojase ĩre ti rʉyajama, gãji ya vijʉ ejacõari sãjarʉ, sẽniĩagʉ̃mi. Ĩ sẽniĩajare, ĩre sãjaroticõari, ĩre ejarẽmogʉ̃mi. To bajirone bajiaja Diore sẽnirãre quẽne. Ĩre mʉa sẽnisere ajicõari, quẽnaro mʉare yiejarẽmorʉcʉmi.
23394  MAT 7:9  “Bare bojaja yʉ” mʉa macʉ ĩ yisẽnijama, ¿gʉ̃tane ĩsirãtique mʉa? Ĩsimenaja mʉa.
23400  MAT 7:15  Quẽna ado bajiro ĩnare yiyuju Jesús: —“Ʉjʉ Dios yarã quẽnaro ĩ yirã ñari, ĩre gotirẽtobosarimasa ñaja yʉa quẽne”, yitorimasa ñarãma sĩgʉ̃ri. To bajiro ĩna yitosere quẽnaro ajimasiña mʉa. Tire mʉa ajimasibetijama, to bajiro mʉare ĩna yitose ñajare, Dios yere mʉa ajirũgũboasere masiriticoarʉarãja.
23401  MAT 7:16  Ĩna gotimasiose sʉorine, “Quẽnarã ñaama” yimenane, ĩna bajire cʉtisejʉare ĩasʉoya mʉa. Ti rica cʉtise sʉorine yucʉ́re ĩamasiaja mani. Ʉye juaroana, vãtijota yucʉ́rijʉre macamenaja mani. Quẽnase bare higos vãme cʉtire juaroana, vidirojʉ ñaricʉ savajotaʉjʉre macamenaja mani.
23402  MAT 7:17  To bajiri, yucʉ́ vãnʉquẽnaricʉma, quẽnase rica cʉtiroja. Vãnʉbetijʉama, quẽnabetiarine rica cʉticõaroja.
23403  MAT 7:18  To bajiri, yucʉ́ vãnʉricʉ, “Quẽnase rica cʉtiricʉ ñaja” mani yiboaricʉne, quẽnabeti rica cʉtibetoja. To yicõari, vãnʉbeti, “Quẽnabeti rica cʉtiricʉ ñaja” mani yiboaricʉne, quẽnase rica cʉtibetoja.
23404  MAT 7:19  Tocãrãca yucʉ́rire, vãnʉbeticõari, rica quẽnabeti yucʉ́rire quẽacõari, jeamejʉ soereacõare ñaroja.
23405  MAT 7:20  To bajiri yucʉ́ ricare ĩacõari, “Quẽnaricʉ ñaja ti. Quẽnabeti ñaja adima” mani yimasirore bajirone, “Diore gotirẽtobosarimasa ñaja yʉa” yirã, ĩna yisere ĩacõari, “Quẽnarã ñaama ĩna. Quẽnamena ñaama ãnoa”, yimasirʉarãja mʉa —ĩnare yiyuju Jesús.
23407  MAT 7:22  Masare Dios ĩ beserirʉ̃ti ejaro, jãjarã ado bajiro yiboarʉarãma: “Yʉa ʉjʉ, yʉare mʉ rotijare, mʉre gotirẽtobosacajʉ yʉa. Yʉare mʉ rotijare, masa ʉsʉrijʉ sãñarãre vãtiare bureacajʉ yʉa. To yicõari, yʉare mʉ rotijare, jairo ĩaĩañamani yiĩocajʉ yʉa”, yʉre yiboarʉarãma ĩna, socarãne.
23409  MAT 7:24  Quẽna ado bajiro ĩnare yiyuju Jesús: —Mʉare yʉ gotimasiosere ajicõari, yʉ rotirore bajiro yigʉ, quẽnaro tʉoĩagʉ̃ ñagʉ̃mi ĩ ũgʉ̃ma. Ĩ ñagʉ̃mi ̃tajãijʉ gojeri coaejocõari, botarĩgõcõari, vi bʉagʉre bajiro bajigʉ.
23411  MAT 7:26  Yʉre ajiboarine, yʉ rotirore bajiro yibecʉjʉa ñagʉ̃mi sita vajarojʉ vi bʉagʉre bajiro bajigʉ.
23416  MAT 8:2  To ĩna bajirone, sĩgʉ̃ gase boagʉ Jesúre vacãnamuacõari, ĩ rĩjorojʉa gʉsomuniari tuetuejayuju, ĩrẽcʉbʉogʉ. To yicõari, ado bajiro Jesúre ĩre yiyuju: —Yʉ ʉjʉ, yʉ cãmire mʉ yarʉajama, yaya —yiyuju.
23418  MAT 8:4  To ĩre yigajanocõari, gãjerãre ĩre gotirotibesuju Jesús. To bajiro ĩre yicõari, ado bajiro ĩre yiyuju: —Yucʉacane paire mʉ rujʉre ĩoaya. To yigʉne, Moisére Dios ĩ roticũmasiriarore bajirone vaibʉcʉrã ecariarãre sĩacõari, paire ĩsima, Diorẽcʉbʉogʉ. To mʉ yisere ĩacõari, “Caticoasumi”, yirʉarãma masa —ĩre yiyuju Jesús, gase boaboar'ire.
23419  MAT 8:5  Capernaum vãme cʉti macajʉre Jesús ĩ ejaro ĩacõari, ĩ tʉjʉ vayuju surara ʉjʉ. Romano masʉ ñañuju ĩ. Jesús tʉ ejacõari,̃cʉbʉose rãca ado bajiro ĩre sẽniñuju:
23422  MAT 8:8  To ĩ yiboajaquẽne, ado bajiro ĩre cʉdiyuju surara ʉjʉ, Jesúre: —Yʉ ʉjʉ, quẽnagʉ̃ masu ñaja mʉ. Yʉma, rojose yʉ yisere tʉoĩa bojonegʉ̃ ñari, yʉ ya vire mʉre sãjarotimasibecʉja yʉ. Tojʉ sãjabetiboarine, mʉ ñagõtʉoĩasene catiomasigʉ̃ja mʉ.
23423  MAT 8:9  Gãjerã surara ʉjarã beroagʉ ñaja yʉ. To bajiri, yʉ quẽne, gãjerã surarare rotigʉ ñaja yʉ. Sĩgʉ̃re, “¡Vasa!” yʉ yijama, vajami. Gãjire, “Vayá” yʉ yijama, vadiami. To yicõari, yʉre moabosarimasʉre, “Tire yiya” yʉ yijama, yirũgũami. To bajiri, mʉ roque rotigʉ masu ñari, tojʉ vabetiboarine, mʉ ñagõtʉoĩasene caticoarʉcʉmi —Jesúre yiyuju.
23424  MAT 8:10  To bajiro ĩ yisere ajiyamanire bajiro ajitʉoĩañuju Jesús. To bajiri ado bajiro ĩnare yiyuju, ĩre sʉyarãre: —Riojo mʉare gotiaja yʉ. Israel ñamasir'i jãnerabatia yʉ yarã ñaboarine, “Masigʉ̃, to yicõari, quẽnagʉ̃ ñari, yʉre yirẽmorʉcʉmi” yʉre ĩ yitʉoĩarore bajiro tʉoĩagʉ̃re, ĩabetirũgũaja yʉ.
23427  MAT 8:13  To yigajano, surara ʉjʉjʉare ado bajiro yiyuju: —Mʉ ya vijʉ tudiasa. “Ñamasugʉ̃ ñari, yʉre catiobosacõarʉcʉmi” yʉre mʉ yitʉoĩarore bajirone bajirʉaroja —ĩre yiyuju Jesús. To ĩ yirirĩmarone, surara ʉjʉre moabosarimasʉ, vijʉ rijañaboar'i caticoasuju ĩ yuja.
23429  MAT 8:15  Sore ĩacõari, so ãmore ĩ moaĩarone, rujʉ asicõari, so bʉbʉribʉjaboase tʉjacoasuju. To bajirĩmʉrʉ̃̃cõari, bare ĩre ecayuju so.
23430  MAT 8:16  Tirʉ̃rãiorijʉne juaejoyujarã, ĩna ʉsʉrijʉ vãtia sãñarãre Jesús tʉjʉ, “Vãtiare ĩnare bureato” yirã. To ĩna yiro ĩacõari, cojoji ñagõgʉ̃ne, vãtiare bureayuju Jesús. Jãjarã ñañujarã ĩna ʉsʉrijʉ vãtia sãñarã, masa ĩna juaejoriarã. To yicõari, rijaye cʉtirãre quẽne catioyuju.
23432  MAT 8:18  Cojorʉ̃jãjarã masa ĩ tʉjʉ ĩna ñagãnibiaro ĩacõari, —Gajejacatʉajʉ jẽacoajaro mani —ĩ buerãre ĩnare yiyuju Jesús.
23433  MAT 8:19  To ĩ yise rãcane, sĩgʉ̃, Dios ĩ rotimasire gotimasiorimasʉ, Jesús tʉ ejayuju. —Gotimasiorimasʉ, no bojaro mʉ vato cõrone mʉre sʉyarʉaja yʉ —Jesúre ĩre yiyuju ĩ.
23434  MAT 8:20  To ĩ yirone, ado bajiro ĩre cʉdiyuju Jesús: —Buyairoarema, ĩna gojeri ñacajʉ. Miniare quẽne, ĩna jibʉri ñacajʉ. To ĩna bajiboajaquẽne, yʉ, Dios ĩ cacʉma, cãniriajʉ magʉ̃re bajiro bajiaja yʉ. To bajiri yʉre mʉ sʉyajama, bʉto mʉre josarʉaroja —ĩre yiyuju Jesús, Dios ĩ rotimasire gotimasiorimasʉre.
23436  MAT 8:22  To bajiro ĩre ĩ yiboajaquẽne, ado bajiro ĩre cʉdiyuju Jesús: —Yucʉne yʉre sʉyaya mʉ. Yʉre ajitirʉ̃nʉmena, rijariarãre bajiro bajirã ñarãma. Ĩnajʉa rijariarãre yujeato ĩna —ĩre yicʉdiyuju Jesús.
23438  MAT 8:24  Ĩna jẽatone, bʉto mino vasuju. To bajicõari, bʉto sabeyuju. Ti saberone, cũmua sagueca yiro, rujacoarʉayuju. To ti bajiboajaquẽne, cãnigʉ̃ yiyuju Jesús.
23440  MAT 8:26  To bajiro ĩna yirone, —¿No yirã bʉto güiati mʉa? “Rojose mani tãmʉoboajaquẽne, manire yirẽtobosarʉcʉmi”, yʉre yitʉoĩarã me ñaja mʉa —ĩnare yiyuju. To yi,̃mʉrʉ̃̃cõari, —¡Mino tʉjaya! ¡Sabese quẽne tʉjaya mʉa! —yiyuju Jesús. To ĩ yirone, tʉjacoasuju mino. Sabese quẽne, sabebesuju yuja.
23441  MAT 8:27  Tire ĩacõari, no yimasibesujarã ĩna. —¿Ñimʉ ũgʉ̃ masʉ ñati ãni? Minore to yicõari, sabesere quẽne ĩ tʉjarotijama, ĩre ajiaja —gãmerã yiyujarã ĩna.
23442  MAT 8:28  Ʉtabʉcʉra gajejacatʉajʉ Gadara vãme cʉti maca tʉjʉ ejayujarã. To ĩna ejarone, masa rijariarãre ĩna yujereariavijʉre jʉarã ʉ̃mʉa budiayujarã. To bajicõari, Jesús tʉre ejarʉ̃̃ ejayujarã. Jʉarãjʉne vãtia sãñarã ñari, bʉto guayujarã. To bajiro ĩna bajijare, rẽtomasiña mañuju.
23443  MAT 8:29  Jesúre ĩarãne, ado bajiro yiavasãñujarã ĩna ʉsʉrijʉre sãñarã, vãtia: —¿No yigʉ yʉa tʉ vadiati Dios macʉ? ¡Yʉare gõjanabiobesa! Rojose yʉa yise vaja, rojose yʉare mʉ yirotirʉ̃ti ejabetiboajaquẽne, ¿rojose yʉare yigʉ vadiati mʉ? —Jesúre yiyujarã vãtia.
23445  MAT 8:31  Ĩnare ĩacõari,̃cʉbʉose rãca Jesúre yisẽniñujarã vãtia: —Yʉare mʉ bureajama, õa yeseajʉare yʉare sãjarotiya —yiyujarã vãtia.
23448  MAT 8:34  Tire ajicõari, Jesúre ĩarã vasujarã ĩna, ti macana jediro. Ĩ tʉ ejacõari, ĩre güirã,̃cʉbʉose rãca ĩre varotiyujarã.
23450  MAT 9:2  Ti macajʉ ĩ ñaro, micagʉ̃re rijarã ãmivariajʉ joejʉ ĩre ãmiejayujarã. “Ĩre ĩamaicõari, ĩre catiorʉcʉmi” ĩna yitʉoĩasere ĩamasicõari, micagʉ̃jʉare ado bajiro ĩre yiyuju Jesús: —Yʉ maigʉ̃, tʉoĩatutuaya. Rojose mʉ yirere mʉre masiriocõaja yʉ —ĩre yiyuju Jesús.
23451  MAT 9:3  To ĩ yisere ajicõari, ti macana sĩgʉ̃ri Dios ĩ rotimasire gotimasiorimasa ado bajiro tʉoĩañujarã: “To bajise ĩ ñagõjama, Diore ĩrẽcʉbʉobecʉ yami”, yitʉoĩañujarã ĩna.
23453  MAT 9:5  “Rojose mʉ yisere masiriocõaja” yʉ yicõa tʉjajama, “Socʉ yami. Socʉ me yami”, yʉre yiĩamasigʉ̃ magʉ̃mi. To bajiboarine, micagʉ̃re, “Vʉ̃mʉrʉ̃̃cõari, vasa” ĩre yʉ yijama, “Socʉ me yami. Rojose ĩ yirere masiriocõami”, yʉre yiĩamasirãja mʉa.
23454  MAT 9:6  To bajiri, “‘Dios ĩ roticõacacʉ ñari, Diore bajirone masare rojose ĩna yisere masiriomasigʉ̃ ñaami’ yʉre yiĩamasiato” yigʉ, ãni micagʉ̃re ado bajiro yaja yʉ:̃mʉrʉ̃̃ña mʉ. Mʉ jesarijʉre ãmiña. To yicõari, mʉ ya vijʉ tudiasa, ĩre yaja yʉ —ĩre yiyuju Jesús.
23455  MAT 9:7  To ĩre ĩ yirone, micagʉ̃ ñaboar'i,̃mʉrʉ̃̃cõari, ĩ jesarijʉre ãmi, ĩ ya vijʉ vacoasuju ĩ yuja.
23457  MAT 9:9  Micagʉ̃re catiogajano vagʉne, Mateo vãme cʉtigʉre yʉre ĩabʉjacami Jesús. Ʉjʉre gãjoa sẽnibosarimasʉ ñacajʉ yʉ. Gãjoa sẽnirã ĩna rujirijʉre gãjoa sẽnirujicajʉ. To yʉ yiñaro ĩacõari, —Yʉre ajisʉyaya —yʉre yicami Jesús. To bajiro ĩ yisere ajicõari, ĩre sʉyacoacajʉ yʉ yuja.
23459  MAT 9:11  To yʉa bajirone, ejacama fariseo masa. Ĩna ñacama, Moisére Dios ĩ roticũmasirere bʉto ajirʉ̃cʉbʉorã, rojose yirã rãca ñarʉamena. Ejacõari, yʉa bañasere ĩacõari, yʉ rãcanare Jesús buerimasare ĩnare sẽniĩacama: —¿No yigʉ mʉare buegʉma, ãnoa rojose yirã rãca bati? —yicama ĩna.
23461  MAT 9:13  Dios oca masa ĩna ucamasirere ado bajiro quẽnaro tʉoĩaña mʉa. Ado bajiro gotiaja ti: “Gãjerãre mʉa ĩamaisere bojaja yʉ. Gãjerãre mʉa ĩamaibetijama, vaibʉcʉrã ecariarãre sĩacõari, yʉre mʉa soemʉoboajaquẽne, ñie vaja manoja ti”, yigotiaja Dios oca, masa ĩna ucamasire. Quẽnaro yirãre jigʉ me, adi macarʉcʉrojʉre vadicajʉ yʉ. Rojose yirãre, “Rojose ĩna yisere yitʉjato” yigʉ, vadicajʉ yʉ. To bajiri to bajiro yitʉoĩagʉ̃ ñari, ãnoa rãca bagʉ yaja yʉ —ĩnare yicami Jesús.
23462  MAT 9:14  Juan vãme cʉtigʉ, masare oco rãca bautizarimasʉ buerã, Jesús tʉjʉ ejacama ĩna. To bajicõari, ado bajise ĩre sẽniĩacama: —Yʉa quẽne, fariseo masa quẽne, mani ñicʉa ĩna yimasiriarore bajiro Diore yʉa sẽnirirʉ̃mʉrirema bare babetirũgũaja yʉa. ¿No yirã tire yibeati mʉ buerãma? —ĩre yicama Juan buerimasa.
23463  MAT 9:15  To ĩna yisere ajicõari, ado bajiro ĩnare gotimasiocami Jesús: —Sĩgʉ̃ ĩ ãmosiarirʉ̃mʉre ĩre variquẽnaejarẽmorã ñarãma. To ĩ ũmato yiñaro cõro ĩre variquẽnaejarẽmorãma. Ĩnare bajiro bajiama yʉ buerã. Yʉ rãca ñari, variquẽnacõa ñaama. “Sʉtiritimena ñari, no yirã bare babeticõa yimenama”, yimasire ñaja. To bajiboarine, cojorʉ̃yʉre ĩna ñiavato ĩacõari, bare bamenane Diore sẽnirʉarãma, “Mani sʉtiritisere ĩacõari, quẽnaro manire ejarẽmoato Dios” yirã.
23464  MAT 9:16  Mame oca yʉ gotimasiose ricati ti ñajare, yʉ ye rãca mani ñicʉa ĩna yimasirere mʉa tʉoĩavʉojama, quẽnabeaja. Sudiro bʉcʉase ti vojama, mamagasero rãca seretumasimenaja mani. Mamagaserone mani seretujama, mani coero bero caratõatutu vatone bʉcʉasejʉa vocoatoja. Bʉcʉase, mamase rãca mani seretumasibetore bajirone, mame oca yʉ gotimasiosere, mani ñicʉa oca rãca tʉoĩavʉobesa mʉa.
23466  MAT 9:18  To bajise Jesús ĩ gotiñarone, sĩgʉ̃ jud'io masa ʉjʉ ejacami. Ejacõari, Jesús rĩjorojʉa gʉsomuniari tuetucami, ĩrẽcʉbʉogʉ. To yigʉne, ado bajiro Jesúre yicami: —Yucʉacane yʉ maco bajirocacoamo. So tʉ ejacõari, sore mʉ moaĩajama, tudicaticoarʉocomo so —Jesúre yicami.
23468  MAT 9:20  To yʉa vatone, sĩgõ rõmio rijago Jesús sʉyarojʉa ejarʉ̃̃riomo. Gãmorõmi cʉtigo ñañumo so. Jʉaãmo cõro, gʉbo jʉa jẽnituarĩmari rijañañuju. “Jesús sudiro gaja moaĩarʉaja yʉ. Ti rĩne bojaja yʉ. To bajiro yʉ yijama, quẽnaejacoarʉocoja yʉ”, yiriomo so. To bajiro yirio ñari, Jesús sʉyarojʉa ejarʉ̃̃cõari, ĩ sudiro gajare moaĩariomo.
23470  MAT 9:22  So moaĩasere masicõari, jʉdarʉ̃̃cami Jesús. To yicõari, ado bajiro sore goticami: —Variquẽnaña yʉ maigõ. “Ĩ sudiro gajare yʉ moaĩajama, quẽnaejacoarʉocoja yʉ” yʉre mʉ yitʉoĩase ñajare, “Quẽnaejato” mʉre yibʉ yʉ —sore yicami Jesús. To bajiro ĩ yirirĩmarone, quẽnaejacoacamo so yuja.
23473  MAT 9:25  Masa ĩna budiato bero, bajirocario tʉjʉ jãjacõari, so ãmore ñiacami Jesús. To ĩ yirone, quẽna tudicaticõari,̃mʉrʉ̃̃coacamo so.
23475  MAT 9:27  Tojʉ ñariarã yʉa cãnirivi yʉa tudiatone, caje ĩamena jʉarã Jesúre avasã sʉyadicama: —Ʉjʉ David ñamasir'i jãnami, “Rotimʉorʉ̃gõrʉcʉja mʉ” yigʉ, Dios ĩ cõar'i ñaja mʉ. Yʉare ĩamaiña —Jesúre yisʉyacama ĩna. Vijʉ yʉa sãjaejarone, ĩna quẽne sʉyasãjaejacoacama. To ĩna bajirone, ado bajiro ĩnare sẽniĩacami Jesús: —“Yʉa caje ĩabetire ‘Ĩato’ yigʉ, yʉare ejarẽmomasigʉ̃mi”, ¿yʉre yitʉoĩati mʉa? —ĩnare yicami Jesús. —Yʉa ʉjʉ, to bajirone mʉre yitʉoĩaja yʉa —ĩre yicʉdicama.
23477  MAT 9:29  To ĩna yijare, ĩna cajere moaĩagʉ̃ne ado bajiro yicami Jesús: —“Manire catiorʉcʉmi” yʉre mʉa yitʉoĩase sʉorine mʉare ĩarotiaja yʉ —ĩnare yicami.
23483  MAT 9:35  Ti sitajʉ gotimasiocudijeocami Jesús. Tocãrãca maca masa Dios ocare ĩna buerivirijʉre sãjacõari, oca quẽnasere masare ĩnare gotimasiocami. “Ʉjʉ Dios yarã quẽnaro ĩ yirona mʉa ñarʉajama, rojose mʉa yisere yitʉjacõari, yʉre ajitirʉ̃nʉña”, ĩnare yigotimasiocami. To yicõari, rijaye cʉtirãre jediro catiocami.
23485  MAT 9:37  To bajiro ĩna bajisere ĩagʉ̃ ñari, ado bajiro yʉare yicami: —Ote jairo bʉcʉaroja. To bajiboarine, mojoroaca ñarãma tire juarimasa.
23487  MAT 10:1  Cojorʉ̃ĩ buerimasare yʉare jʉaãmo cõro, gʉbo jʉa jẽnituarirãcʉ ñarãre jirẽocami Jesús. Yʉare jirẽocõari, ado bajiro yicami: —Masa ʉsʉrijʉ sãñarãre vãtiare, “Budiya” mʉa yijama, budirʉarãma. Rijaye cʉtirãre quẽne, “Catiya” mʉa yijama, caticoarʉarãma —yʉare yicami Jesús.
23493  MAT 10:7  —“Diore rotibosarocʉ ĩ rotisʉoroti mojoroaca rʉyaja. Ʉjʉ Dios yarã quẽnaro ĩ yirona mʉa ñarʉajama, rojose mʉa yisere yitʉjacõari, Jesúre ajitirʉ̃nʉña” yigotimasiocudiba mʉa.
23496  MAT 10:10  To yicõari, bare sãriajoari juaábeja mʉa. Sudi mʉa sãñasene sãñacõari, vaja. Gajeye gʉbo sudi mʉa vasoaroti juaábeja. Tueriayucʉ́rire quẽne juaábeja. No bojarã gãjerãre moabosarimasa, vaja bʉjarãma. To bajirone bajirʉaroja mʉare quẽne. Ĩnare mʉa gotimasiose vajane ĩsiecorʉarãja mʉa quẽne —yʉare yicami Jesús.
23501  MAT 10:15  Riojo mʉare gotiaja yʉ. Ti macana mʉare ĩna ajirʉabeti vaja Diojʉama, rojose ĩnare yirʉcʉmi masare ĩ beserirʉ̃ti ejaro. Sodoma macana ñamasiriarã rẽtobʉsaro rojose tãmʉorʉarãma ĩna, mʉare quẽnaro bocaãmimenama —yʉare yicami Jesús.
23502  MAT 10:16  Quẽna ado bajiro ĩ buerãre yʉare yicami Jesús: —Ovejare, buyairoa vatoajʉ güiorojʉ ĩnare cõagʉ̃re bajiro mʉare gotimasiocudirotiaja yʉ. To bajiri mʉa ñagõroto rĩjoro, quẽnaro tʉoĩama. To yicõari, mʉare rojose ĩna yiboajaquẽne, mʉajʉama quẽnasejʉare yirã rĩne ñacõama.
23505  MAT 10:19  Ʉjarã rĩjorojʉa mʉare ĩna juaejaro, “¿No bajiro ñagõrãti yʉa?”, yitʉoĩarejaibeja mʉa. “Ñagõña” mʉare ĩna yirirĩmarone, mani jacʉ Dios ĩ cõagʉ̃, Esp'iritu Santo ĩ ejarẽmose rãca “Ado bajiro gotirʉarãja yʉa” yimasirʉarãja mʉa —yʉare yicami Jesús.
23507  MAT 10:21  Quẽna ado bajiro yʉare yicami Jesús: —Yʉ yere ajiterãre güiose ĩna yisere ĩarʉarãja mʉa. Sĩgʉ̃ rĩa ñaboarine, “Ĩnare sĩato” yirã, ñejerotirʉarãma ĩna. To yicõari, jacʉa quẽne, “Yʉa rĩare sĩato” yirã, ĩna rĩare ñejerotirʉarãma. Ĩna rĩajʉa quẽne, ĩna jacʉare ajijũnisinicõari, gãjerãre sĩarotirʉarãma ĩna.
23508  MAT 10:22  Yʉ ocare mʉa goticudijare, jediro masa mʉare ĩaterʉarãma. To bajiro ĩna yiboajaquẽne, no bojarã yʉre ajitirʉ̃tʉjamenarema, rojose tãmʉotʉjabetiriarojʉ ĩna varoti ñaboarere ĩnare yirẽtobosarʉcʉmi Dios.
23512  MAT 10:26  Quẽna ado bajiro ĩ buerãre yʉare yicami Jesús: —Rojose mʉare ĩna yitud'iboajaquẽne, ĩnare güibeja mʉa. “Masa ĩna ĩabeto yitud'irã yaja” mʉare ĩna yiboajaquẽne, Diojʉama, ĩacõarʉcʉmi. Ñiejʉa masa ĩna yirudise maja, Diorema. Adirʉ̃mʉri masa ĩna masibeti jediro, Dios ĩ beserirʉ̃ti ejaro, “Quẽnaro tire masiato” yigʉ, gotirʉcʉmi.
23515  MAT 10:29  Jʉarã miniare mani vaja yijama, cojotii gãjoatii rãca vaja yire ñaroja ti, mojoroaca vaja cʉtirã ĩna ñajare. To cõroaca vaja cʉtiboarine, Dios ĩ rotibetone rijagʉ magʉ̃mi.
23518  MAT 10:32  Quẽna ado bajiro yʉare yicami Jesús: —Masa ĩna ĩaro rĩjorojʉa, “Jesúre ajitirʉ̃nʉrã ñaja yʉa” yirãrema, yʉ quẽne õ vecajʉ yʉ jacʉ ĩ ĩaro rĩjorojʉa, “Ãnoa ñaama yʉ yarã”, yiĩorʉcʉja yʉ.
23519  MAT 10:33  To bajiboarine masa ĩaro rĩjorojʉa, “Jesúre ajitirʉ̃nʉrã me ñaja yʉa” ĩna yijama, yʉ quẽne, õ vecajʉ yʉ jacʉ ĩ ĩaro rĩjorojʉa, “Yʉ yarã me ñaama ĩna”, yirʉcʉja yʉ —yʉare yicami Jesús.
23520  MAT 10:34  Quẽna ado bajiro yʉare yicami Jesús: —“‘Quẽnaro ñato masa’ yigʉ, vayumi Jesús”, yʉre yitʉoĩabesa mʉa. Dios ĩ bojabeti yirã, yʉ ocare ajijũnisinicõari, yʉre ajitirʉ̃nʉrãre ĩaterʉarãma ĩna. To bajiri ado bajirojʉa yʉre yitʉoĩaña: “‘Ĩ sʉorine ricatiri tʉoĩarʉarãma’ yigʉ, vayumi Jesús”, yʉre yitʉoĩaña.
23521  MAT 10:35  Ĩ macʉ, yʉre ĩ ajitirʉ̃nʉjama, ĩ jacʉjʉa ĩre ĩaterʉcʉmi. Jacʉjʉa, yʉre ĩ ajitirʉ̃nʉjama, ĩ macʉjʉa, ĩre ĩaterʉcʉmi. So macojʉa, yʉre so ajitirʉ̃nʉjama, so jacojʉa, sore ĩaterʉocomo. Jacojʉa, yʉre so ajitirʉ̃nʉjama, so macojʉa, sore ĩaterʉocomo. So ũmañicojʉa yʉre so ajitirʉ̃nʉjama, so jẽjojʉa, sore ĩaterʉocomo.
23522  MAT 10:36  To bajiri sĩgʉ̃ yʉre ajitirʉ̃nʉgʉ̃ ĩ ñajare, ĩ yarã ñaboarine, ĩre ĩaterʉarãma.
23523  MAT 10:37  No bojagʉ ĩ jacore, ĩ jacʉre yʉre ĩ mairo rẽtobʉsaro maigʉ̃ma, yʉ yʉ ñamasibecʉmi ĩ ũgʉ̃ma. No bojagʉ ĩ macore, ĩ macʉre yʉre ĩ mairo rẽtobʉsaro maigʉ̃ma, yʉ yʉ ñamasibecʉmi ĩ ũgʉ̃ma.
23524  MAT 10:38  No bojagʉ, “Jesúre bajiro rojose tãmʉosʉyarʉcʉja yʉ” yitʉoĩabecʉma, yʉ yʉ ñamasibecʉmi ĩ ũgʉ̃ma.
23525  MAT 10:39  No bojarã, no ĩna bojarone ñare cʉtirãma adi macarʉcʉro ñasere ĩavariquẽnacõari, Diore tʉoĩamenama, Dios ĩ catisere yayibetire cʉomena ñarʉarãma ĩna. To bajiboarine, yʉre ajitirʉ̃nʉrã, yʉ oca ĩna gotisere ajijũnisinicõari, ĩna sĩarãma, Dios tʉ quẽnaro ñarona ñarãma —yʉare yicami Jesús.
23526  MAT 10:40  Quẽna ado bajiro yʉare yicami Jesús: —Mʉare cõagʉ̃ yʉ ñajare, gãjerã tʉ mʉa ejaro, quẽnaro mʉare ĩna yijama, yʉrene quẽnaro yirã yirãma. Yʉre quẽnaro yirãma, yʉre cõacacʉre quẽnaro yirã yirãma.
23527  MAT 10:41  “Diore gotirẽtobosarimasʉ ñagʉ̃mi” yimasicõari, quẽnaro ĩre yirã, ĩre gotirẽtobosarimasʉ Dios tʉ quẽnase ĩ bʉjaroto cõrone bʉjarʉarãma ĩna quẽne. “Quẽnaro yigʉ ñaami” yimasicõari, quẽnaro ĩre yirã, quẽnaro yigʉ Dios tʉ quẽnase ĩ bʉjaroto cõrone bʉjarʉarãma ĩna quẽne.
23528  MAT 10:42  Riojo mʉare gotiaja yʉ. Yʉre ajisʉyarã ñamasurã me ĩna ñaboajaquẽne, yʉre ajitirʉ̃nʉrã ĩna ñajare, quẽnaro ĩnare yirã, to bajiro ĩna yise vaja, vaja bʉjarʉarãma ĩna. Ocone ĩnare ĩna ioboajaquẽne, vaja bʉjarʉarãma —yʉare yicami Jesús.
23531  MAT 11:3  Yʉa tʉ ejacõari, ado bajiro Jesúre sẽniĩacama ĩna: —¿Mʉne ñati “Rotimʉorʉ̃gõrʉcʉmi” yigʉ, Dios ĩ cõar'i, “Yʉ bero ejarʉcʉmi” Juan ĩ yigotimasiocacʉ? ¿Gãjire yuroti ñatique maji? —ĩre yisẽniĩacama ĩna.
23534  MAT 11:6  To bajiri, “‘Quẽnase bʉjarʉarãma yʉre ajitirʉ̃nʉrã, “Socʉ me yami” yʉre yitʉoĩarãma’ yimi”, ĩre yigotiba —ĩnare yicami Jesús, Juan buerimasare.
23535  MAT 11:7  To bajiro ĩ yisere ajicõari, ĩna vase rãcane, Juan vãme cʉtigʉ, masare oco rãca bautizarimasʉ ĩ ñare quetire goticami Jesús, jãjarã ĩre ajisʉyarãre: —Yucʉ́ manojʉ vana, ¿ñimʉ ũgʉ̃re tʉoĩa vacati mʉa? ¿Masa ĩna bojasere bajiro yirʉa tʉoĩagʉ̃re ĩarã vacati mʉa? “To bajiro tʉoĩagʉ̃ me ñacami”, yimasiaja mʉa.
23536  MAT 11:8  ¿Ñimʉ ũgʉ̃re tʉoĩarã vacati mʉa? ¿Quẽnase sudi sãñagʉ̃re tʉoĩa vacati? To bajiro me tʉoĩariarãja mʉa. “Quẽnase sudi sãñarãma, quẽnarivirijʉ, ʉjarã ya virijʉ ñarãma”, yimasiaja mani.
23537  MAT 11:9  ¿Ñimʉ ũgʉ̃re tʉoĩa vacati mʉa? ¿Diore gotirẽtobosarimasʉre tʉoĩa vacatique mʉa? Riojo mʉare gotiaja yʉ. Gãjerã Diore gotirẽtobosarimasa rẽtoro ñagʉ̃re ĩariarãja mʉa.
23538  MAT 11:10  Juan ĩ bajirotire gotiro, ado bajise gotiaja Dios oca masa ĩna ucamasire: “‘“Rotimʉorʉ̃gõrʉcʉmi” yigʉ, mʉre yʉ cõaroto rĩjoro, mʉre gotiyurocʉre cõasʉorʉcʉja yʉ maji’ yami Dios. ‘Ĩ ñarʉcʉmi ado bajise gotirocʉ: “Yoaro mene ejarʉcʉmi ‘Rotimʉorʉ̃gõrʉcʉmi’ yigʉ, Dios ĩ cõarocʉ. To bajiri rojose Dios ĩ bojabetire yitʉjacõari, ĩ bojasejʉare yi yuya mʉa” yigotirocʉ ñarʉcʉmi’, yami Dios”, yigotiaja Dios oca masa ĩna ucamasire.
23539  MAT 11:11  Diore gotirẽtobosarimasa ĩna gotimasire rẽtoro ñamasuse ñaja, Juan, Diore ĩ gotirẽtobosasejʉa. To bajiro ti bajiboajaquẽne, Juan ĩ gotise rẽtoro ñamasuse ñaja yʉ gotiroticõarã ĩna gotise. “Ʉjʉ Dios yarã quẽnaro ĩ yirona mʉa ñarʉajama, Jesúre ajitirʉ̃nʉña” ĩna yigotisere yaja yʉ. Ñamasurã ñaama, “Ñamasurã me ñaama Jesús ĩ gotiroticõarã” mʉa yiĩaboajaquẽne —yicami Jesús, ĩre ajisʉyarãre.
23540  MAT 11:12  Quẽna ado bajiro yicami Jesús: —Juan ĩ gotimasiosʉorijʉne, “Ʉjʉ Dios yarã quẽnaro ĩ yirã mʉa ñarʉajama, rojose mʉa yisere yitʉjacõari, Jesúre ajitirʉ̃nʉña” yirere ajicõari, ti josaboajaquẽne, yʉre ajisʉya variquẽnasʉoadicama masa.
23541  MAT 11:13  Juan ĩ gotimasiosʉoroto rĩjorojʉne, “Rotimʉorʉ̃gõrʉcʉmi” yigʉ Dios ĩ cõarocʉre goticoayuma ĩna, Diore gotirẽtobosarimasa. Moisére Dios ĩ roticũmasire quẽne, tire gotiaja ti.
23543  MAT 11:15  Mʉa ajimasirʉajama, quẽnaro yʉre ajitirʉ̃nʉña mʉa —ĩre ajisʉyarãre yicami Jesús.
23546  MAT 11:18  Ĩna rãca ajerʉamenare bajiro yirã ñarãja mʉa, adirodoriana. Juan, quẽnase bare babeti, quẽnase idire idibeti bajiñañuju ĩ. To bajiro bajigʉ ĩ ñajare, “Vãti sãñagʉ̃ ñagʉ̃mi”, ĩre yitʉoĩacajʉ mʉa, ĩre ajiterã ñari.
23547  MAT 11:19  Ĩ bero gotimasiosʉocajʉ yʉ, Dios ĩ roticõacacʉ. Yʉjʉama, quẽnase bare ba, quẽnase idire idi bajiñaja yʉ. To bajiro yigʉ yʉ ñajare, “Jairo bagʉ ñaami. Idimecʉgʉ̃ ñaami. Ʉjʉre gãjoa sẽnibosarimasa, gãjerã rojose yirãre quẽne ĩnare baba cʉtiami”, yʉre yiĩajũnisiniaja mʉa, yʉre quẽne ajiterã ñari. To bajiro Juanre quẽne, yʉre quẽne mʉa yise ti ñaboajaquẽne, Dios ĩ masise rãca yʉa yise ti ñajare, berojʉ, “Quẽnaro yirã yiboayuma” yʉare yimasirʉarãja mʉa —yicami Jesús, ĩre ajisʉyarãre.
23549  MAT 11:21  —Coraz'in macana, to bajicõari, Betsaida macana quẽne, bʉto rojose tãmʉorʉarãma. Ti macarianare ĩaĩañamani yʉ yiĩocatore bajiro, Tiro vãme cʉti macanare, Sidón vãme cʉti macanare quẽne ĩaĩañamani yʉ ĩojama, tirʉ̃mʉjʉ rojose ĩna yisere tʉoĩasʉtiriticõari, yitʉjacoaboriarãma ĩnama. “Rojose yʉa yisere yirʉabeaja” yisʉtiritirã ñari, sʉtiritirã ĩna sãñasejʉa sudi vasoacõari, to yicõari, ĩna rʉjoarijʉ õja majeoboriarãma.
23550  MAT 11:22  Riojo mʉare gotiaja yʉ. Sidón macana, to bajicõari, Tiro macana ñamasiriarã rẽtobʉsaro rojose tãmʉorʉarãma ĩna, Dios, masare ĩ beserirʉ̃ti ejaro.
23551  MAT 11:23  Capernaum macanajʉa, “Quẽnarã ñari, õ vecajʉ Dios ĩ ñarojʉ ñarona ñaja mani”, yitʉoĩaboarãma ĩna. To bajiro ĩna yitʉoĩaboajaquẽne, Dios tʉjʉ ñabetirʉarãma. Rojose tãmʉotʉjabetiriarojʉ ñaja ĩna cõaecorotoma. Toanare ĩaĩañamani yʉ yiĩocatore bajiro, Sodoma macanare quẽne yʉ yiĩojama, rojose ĩna yisere yitʉjaboriarãma ĩnama. To bajiri adirʉ̃mʉrire quẽne ñacõaboriaroja ti maca maji.
23552  MAT 11:24  Riojo mʉare gotiaja yʉ. Ti macana yʉre ĩna ajirʉabeti vaja, Diojʉama, rojose ĩnare yirʉcʉmi masare ĩ beserirʉ̃ti ejaro. Sodoma macana ñamasiriarã rẽtobʉsaro rojose tãmʉorʉarãma ĩna —yitʉoĩa goticami Jesús.
23553  MAT 11:25  Ĩre ajitirʉ̃nʉrãre, “Mʉ sʉorine ajitirʉ̃nʉama” yigʉ, “Quẽnaja” Diore yivariquẽnagʉ̃, ado bajiro yicami Jesús: —Cacʉ, õ vecagʉ ʉjʉ ñaja mʉ. Adi macarʉcʉrore quẽne, ñajediro ʉjʉ ñaja mʉ. “Jẽre masiaja yʉa” yitʉoĩaboarãre, “Yʉ ocare ajimasibeticõato ĩna” yigʉ, ĩnare masirioaja mʉ. To yicõari, “Masimena ñaja yʉa” yirãjʉare, “Ajimasiato” yigʉ, ĩna ajimasirotire yirẽmorũgũaja mʉ. To bajiro mʉ yijama, mʉ bojarore bajiro yigʉ yaja mʉ —Diore yicami Jesús.
23556  MAT 11:28  Quẽna ado bajiro yicami Jesús: —Cojo vãme me ĩna rotise ti ñajare, jairo gajacõari, ñarãre bajiro bajiaja mʉa. “Tire cʉdijeomasimenaja mani” yisʉtiritirã ñari, yʉjʉare ajirã vayá mʉa. Yʉre ajitirʉ̃nʉcõari, ̃cʉse gajacõari, ñamenare bajiro variquẽnarã ñarʉarãja mʉa. Masare maitʉoĩagʉ̃ ñaja yʉ. “Ñamasugʉ̃ ñari, ĩnare ajirʉ̃cʉbʉobeaja yʉ” yigʉ me ñaja yʉ. No bojarãre yʉre ajitirʉ̃nʉrãre ejarẽmogʉ̃ ñaja.
23559  MAT 12:1  Ʉsʉsãjariarʉ̃ti ejaro, trigo ĩna oteriavese cʉtore vacajʉ, Jesúrãca. To bajivanane ñiorijacajʉ yʉa. To bajirã ñari, trigo ricare tũnejuacõari, yʉa ãmorine ti gasere sĩguẽreacõari, bacajʉ yʉa.
23560  MAT 12:2  Tire yʉa basere ĩacõari, fariseo masa ado bajiro Jesúre ĩre yicama ĩna: —¡Ĩaña mʉ! Mʉ buerimasa, ʉsʉsãjariarʉ̃yire mere yama ĩna —Jesúre ĩre yicama.
23562  MAT 12:4  Ñiorijarã ñari, “Mani rãca ñagʉ̃mi Dios” masa ĩna yirivijʉre sãjacõari, Diore ĩrẽcʉbʉorã gãjerã pan ĩna cũboarerene juacõari, ĩ babarã rãca bamasiñuju ĩ. To bajiri Moisés ñamasir'i ĩ gotimasirema, “Paia rĩne barʉarãma” ĩ yimasiboarerene bamasiñujarã ĩna. To bajiro ĩna yiboajaquẽne, ti vaja rojose ĩnare yibetimasiñumi Dios.
23563  MAT 12:5  ¿“Ʉsʉsãjariarʉ̃ti ñaboajaquẽne, Diore yirʉ̃cʉbʉoriavijʉ paia ĩna moatʉjabetiboajaquẽne, rojose yirã me yirãma ĩna”, Moisés ñamasir'i ĩ yiucamasirere masiritiatique mʉa?
23564  MAT 12:6  Riojo mʉare gotiaja yʉ. Moisére ĩ roticũmasire, Diore yirʉ̃cʉbʉoriaviaye ñase rẽtobʉsaro ñamasuse ñaja mame yʉ rotise.
23566  MAT 12:8  Yʉ, Dios ĩ roticõacacʉ, “Ʉsʉsãjariarʉ̃mʉre ado bajiro mʉa yijama, quẽnaja. To bajirojʉa mʉa yijama, quẽnabeaja”, yirotigʉ ñaja yʉ —ĩnare yicʉdicami Jesús, fariseo masare.
23568  MAT 12:10  Ti vijʉ ñacami sĩgʉ̃, cojojacatʉa ãmo ñujobecʉ. Fariseo masa quẽne ñacama. “Jesús, rojose yimi” ʉjarãre yi ocasãrʉarã, ado bajiro Jesúre sẽniĩatocama ĩna: —Dios, Moisére ĩ roticũmasirere mʉ tʉoĩajama, “Adirʉ̃ʉsʉsãjariarʉ̃mʉre rijaye cʉtirãre mani catiojama, quẽnacõaroja”, ¿yitʉoĩati mʉ? —Jesúre ĩre yisẽniĩatocama ĩna.
23569  MAT 12:11  To ĩna yisere ajicõari, ado bajiro yicami: —Oveja mʉa ecar'i, gojejʉ ĩ quedirocasãjama, “Ʉsʉsãjariarʉ̃ñaja” yirã, ¿ãmirã vamenada mʉa?
23570  MAT 12:12  ¿Masʉ rẽtobʉsaro maiĩogʉ̃ ñatique, ovejajʉa? To bajiri, ¿ʉsʉsãjariarʉ̃quẽne, no bojagʉ masʉre quẽnaro mani yijama, quẽnabetojarique? —ĩnare yicʉdicami Jesús.
23576  MAT 12:18  “Ãni ñaami, yʉre moabosarimasʉ yʉ besecacʉ, yʉ ĩavariquẽnagʉ̃. Esp'iritu Santore ĩre cõarʉcʉja yʉ, ‘Ĩ ejarẽmose rãca yʉ bojasere yimasiato ĩ’ yigʉ. To bajiri, ‘Ado bajiro riojo yiroti ñaja’ yigotibatorʉcʉmi, masa ñajedirore.
23577  MAT 12:19  Masa rãca oca josabecʉ ñarʉcʉmi ĩ. To yicõari, masa ĩna ĩaro rĩjorojʉãgõcõari, ‘Yʉre ajiya mʉa. Masigʉ̃ ñaja yʉ’ yiavasã gotibecʉ ñarʉcʉmi.
23578  MAT 12:20  Yʉre quẽnaro ajitirʉ̃nʉmenare, yʉ bojarore bajiro yimasibeticõari, tʉoĩasʉtiritirãre quẽne mairʉcʉmi. Ĩnare ĩamaicõari, ‘Quẽnaro yʉre ajitirʉ̃nʉato ĩna’ yigʉ, ĩnare ejarẽmorʉcʉmi.
23580  MAT 12:22  Sĩgʉ̃ ñacami vãti sãñagʉ̃. “Ĩabeticõato; ñagõbeticõato” yigʉ, ĩ ʉsʉjʉre sãjacõari, ñañumi. To bajiri Jesús tʉjʉ ĩre ãmiejacama masa. To ĩna yirone, ĩ ʉsʉjʉre sãñagʉ̃re vãtire burocacami Jesús. To bajiri vãtire ĩ burocajare, ĩamasi, ñagõmasi, bajicoacami yuja.
23581  MAT 12:23  Tire ĩacõari, no yimasibeticama masa jediro: —¿Ʉjʉ David ñamasir'i jãnami “Rotimʉorʉ̃gõrʉcʉmi” yigʉ, Dios ĩ cõar'i mani tʉoĩa yuñarũgũgʉ̃ ñatique ĩ? —yicama.
23586  MAT 12:28  Ado bajirojʉa tʉoĩarona ñaboaja mʉa: “Vãtia ʉjʉ ĩ masise rãca me yami. Esp'iritu Santo ĩ masise rãcajʉa vãtiare bureaami”, yʉre yitʉoĩarona ñaja mʉa. To yicõari, “ ‘Rotimʉorʉ̃gõrʉcʉmi’ yigʉ, Dios ĩ cõar'i ñaami”, yʉre yitʉoĩamasiroti ñaja mʉare.
23587  MAT 12:29  “To bajiro yimasiroti ñaboaja” yigʉ ñari, “Quẽnabʉsaro yimasiato” yigʉ, quẽna gajeye gotimasiore queti mʉare gotiaja yʉ: Sĩgʉ̃, gãji guamʉ ya vi sãjacõari, ĩre ĩ siabetijama, gajeyeũni ẽmamasibecʉmi. Ĩre siacõari, ĩ gajeyeũnire ẽmamasigʉ̃mi yuja. To bajirone bajiaja yʉre quẽne. Vãtia ʉjʉ ĩ rotiboasere ĩre yirotibeticõari, masa ʉsʉrijʉ sãñarãre vãtiare yʉ burease sʉorine, vãti ĩ rotiajeboariarãre ĩre ẽmagʉ̃ yaja, “Yʉ yarã ñato” yigʉ.
23588  MAT 12:30  No bojarã yʉ gotiboasere ajitirʉ̃nʉmenama, yʉre ajitirʉ̃nʉboronare matarã yirãma. No bojarã, “Jesúre ajitirʉ̃nʉña” yʉre yigoticudibosamenama, “Ĩre ajibesa” yirãre bajiro bajirã ñarãma.
23589  MAT 12:31  To bajiri, riojo mʉare gotiaja yʉ. Masa jediro rojose ĩna yijama, jediro rojose ĩna ñagõjaquẽne, sʉtiriticõari, Diore ĩna sẽnijama, rojose ĩna yisere masiriorʉcʉmi. To bajiboarine, Esp'iritu Santojʉarẽcʉbʉomena rojose ĩre ĩna yitud'ijama, tirema masiriobetirʉcʉmi.
23590  MAT 12:32  No bojarã, Dios ĩ roticõacacʉre rojose yʉre ĩna ñagõro bero, sʉtiriticõari, Diore ĩna sẽnijama, rojose ĩna yisere masiriorʉcʉmi. To bajiboarine, Esp'iritu Santo ĩ masise rãca moagʉ̃re, “Satanás ye rãca moami” ĩna yitud'ijama, Esp'iritu Santojʉare rojose yirã yirãma. Tirema gajerodo ti ñacoaboajaquẽne, masiriobetirʉcʉmi Dios —ĩnare yicami Jesús.
23591  MAT 12:33  Quẽna ado bajiro goticami Jesús: —Yucʉ́ quẽnase ti rica cʉtijama, “Quẽnaricʉ ñaja”, yaja mani. Yucʉ́ rojose ti rica cʉtijama, “Rojoricʉ ñaja”, yaja mani. Ricare ĩacõari, “Quẽnaricʉaye, rojoricʉaye ñaja”, yiĩamasiaja mani. To bajirone bajiaja mani yise quẽne. “Quẽnagʉ̃ ñaami. Rojogʉ ñaami” yimasirʉarã, ĩ yisere ĩaĩarãja mani.
23593  MAT 12:35  Quẽnagʉ̃ma, quẽnaro tʉoĩagʉ̃ ñagʉ̃mi. To bajiri quẽnase ñagõgʉ̃mi. Rojogʉjʉama, rojose tʉoĩagʉ̃ ñagʉ̃mi. To bajiri rojose ñagõgʉ̃mi.
23594  MAT 12:36  Riojo mʉare gotiaja yʉ. Ejarʉaroja masa jedirore Dios ĩ beserirʉ̃mʉ. Tirʉ̃mʉre tocãrãca vãme, mʉa ñagõria vãmere, “Ado bajiro ti bajijare, to bajise ñagõcajʉ yʉa”, Diore yigotirʉarãja mʉa.
23598  MAT 12:40  N'inive vãme cʉti macana ñamasiriarã, ĩna tʉjʉ Jonás ĩ ejaroto rĩjoro idiarʉ̃mʉ, idia ñami vai jaigʉ gʉdajoajʉ ĩ ñamasirere ĩnare ĩ gotisere ajicõari, “Diore gotirẽtobosagʉ ñaami”, ĩre yitʉoĩañujarã ĩna, N'inive macana. To bajiro bajirʉcʉja yʉ quẽne, Dios ĩ roticõacacʉ quẽne. Idia ñami, idiarʉ̃sita ẽñerocajʉ yʉ ñarere ajicõari, “Dios ĩ cõar'ine ñañumi”, yimasirʉarãma ĩna, masa.
23599  MAT 12:41  N'inive macana ñamasiriarã, Jonás ñamasir'i Dios oca ĩ gotisere ajicõari, rojose ĩna yisere sʉtiriticõari, yitʉjamasiñujarã ĩna. Jonás rẽtoro ñamasugʉ̃ ñaja yʉ. To bajiro yʉ bajiboajaquẽne, mʉajʉama, rojose mʉa yisere yitʉjabeaja mʉa. To bajiro yirã mʉa ñajare, masare Dios ĩ beserirʉ̃ti ejaro, ado bajiro bajirʉaroja: N'inive maca ñamasiriarã, tudicatirʉarãma ĩna. Tudicaticõari, “Mʉa ye sʉorine rojose tãmʉorʉarãja”, mʉare yiĩarʉarãma.
23600  MAT 12:42  Sabá sitana ʉjo ñamasirio, “Ʉjʉ Salomón quẽnaro masigʉ̃ ñañuju” yire quetire ajicõari, sõjʉ vadicõari, ĩre ajigo ejamasiñuju so. Salomón rẽtoro ñamasugʉ̃ ñaja yʉ. To yʉ bajiboajaquẽne, mʉajʉama, yʉre ajitirʉ̃nʉbeaja mʉa. To bajiri, masare Dios ĩ beserirʉ̃ti ejaro, ado bajiro bajirʉaroja mʉare: Salomón tʉ ejamasirio, tudicaticõari, “Mʉa ye sʉorine rojose tãmʉorʉarãja”, mʉare yirʉocomo so, yʉ gotisere ajirã ñaboarine, rojose mʉa yitʉjabetijare —fariseo masare ĩnare yicami Jesús.
23601  MAT 12:43  Quẽna ado bajiro yicami Jesús: —Vãti, masʉ ʉsʉjʉre budicõari, oco manorijʉ vacudigʉmi. Tujariajaʉ bʉjabecʉ ñari, ado bajiro tʉoĩagʉ̃mi:
23602  MAT 12:44  “Yʉ budiriarojʉne vacoarocʉ ñagʉ̃ja yʉ”, yitʉoĩagʉ̃mi. Masʉ ʉsʉjʉre ĩ budigoriarore tudiejagʉ ĩ ĩajama, gõjanabiose mano, quẽnarivire bajiro masʉ ʉsʉjʉre ĩaejagʉmi.
23603  MAT 12:45  To bajiro ĩ ʉsʉjʉre ĩaejacõari, cojomo cõro jʉa jẽnituarirãcʉ vãtia ĩ rẽtoro rojose yirãre ũmato ejagʉmi. To yicõari, ĩna ñaro cõrone masʉ ʉsʉjʉre sãjarãma ĩna. To bajiri, rẽtorobʉsa rojose yigʉ ñagʉ̃mi masʉ yuja. To bajirone bajirʉaroja mʉare adirodoriana rojose yirãre quẽne. Vãtiare yʉ bureacõaboajaquẽne, yʉre ajitirʉ̃nʉmena ñari, bʉtobʉsa rojose yirã ñaja mʉa —ĩnare yicami Jesús.
23604  MAT 12:46  Jesús, masare ĩ gotimasio ñarone, sĩgʉ̃, ado bajiro Jesúre ĩre yicami ĩ: —Mʉ jaco, mʉ bederã rãca macajʉ́ejama, mʉ rãca ñagõrʉarã —Jesúre ĩre yicami.
23609  MAT 13:1  Tirʉ̃mʉne, vi ñar'i, budiacõari, ʉtabʉcʉra tʉjʉ yʉa rãca ejarũju ejacami Jesús. To bajicõari, masare gotimasiocami.
23610  MAT 13:2  Masa jãjarãbʉsa ĩna rẽjaquearo ĩacõari, cũmuajʉ vasãjacõari, rujicami Jesús. Masajʉama, ʉtabʉcʉra tʉ̃gõcõacama ĩna.
23611  MAT 13:3  To bajicõari, cojo queti me tʉoĩacõari, “Ado bajiro bajisere bajiro bajiaja” ĩnare yigotigʉ ñari, ado bajise goticami: —Sĩgʉ̃ oterimasʉ, vesejʉ ote ajere otegʉ vacʉmi.
23613  MAT 13:5  Gajeyema,̃ta joejʉ reajeoroja. Tijʉ, mojoroaca sita ti ñajare, guaro ti judidaboajaquẽne muiju, asisĩocõagʉ̃mi. To bajicõari, oco manijare, sĩnireacoatoja ti.