23214 | MAT 1:1 | Chupan ri vuj re' tz'iban-vi can quibi' ri ojer tak rati't-rumama' ri Jesucristo. Rija' riy-rumam can ri rey David, y riy-rumam can ri Abraham. |
23215 | MAT 1:2 | Ri Abraham jari' rutata' ri Isaac; ri Isaac jari' rutata' ri Jacob; ri Jacob xec'uje' eq'uiy ralc'ua'l, y jun chique ri ralc'ua'l xubinaj Judá. |
23216 | MAT 1:3 | Ri Judá xec'uje' ca'i' ralc'ua'l riq'uin ri ixok Tamar, y ri alabo ri' Fares y Zara quibi' xyo'ox. Ri Fares jari' rutata' ri Esrom; ri Esrom jari' rutata' ri Aram. |
23217 | MAT 1:4 | Ri Aram jari' rutata' ri Aminadab; ri Aminadab jari' rutata' ri Naasón; ri Naasón jari' rutata' ri Salmón. |
23220 | MAT 1:7 | Ri Salomón jari' rutata' ri Roboam; ri Roboam jari' rutata' ri Abías; ri Abías jari' rutata' ri Asa. |
23221 | MAT 1:8 | Ri Asa jari' rutata' ri Josafat; ri Josafat jari' rutata' ri Joram; ri Joram jari' rutata' ri Uzías. |
23222 | MAT 1:9 | Ri Uzías jari' rutata' ri Jotam; ri Jotam jari' rutata' ri Acaz; ri Acaz jari' rutata' ri Ezequías. |
23223 | MAT 1:10 | Ri Ezequías jari' rutata' ri Manasés; ri Manasés jari' rutata' ri Amón; ri Amón jari' rutata' ri Josías. |
23226 | MAT 1:13 | Ri Zorobabel jari' rutata' ri Abiud; ri Abiud jari' rutata' ri Eliaquim; ri Eliaquim jari' rutata' ri Azor. |
23227 | MAT 1:14 | Ri Azor jari' rutata' ri Sadoc; ri Sadoc jari' rutata' ri Aquim; ri Aquim jari' rutata' ri Eliud. |
23230 | MAT 1:17 | Chuvech re roch'ulef xek'ax-e catorce solaj vinak ri nitiquer-pe riq'uin ri Abraham c'a riq'uin ri rey David. Catorce chic solaj xek'ax-e chuvech re roch'ulef ri nitiquer-pe riq'uin ri rey David c'a chupan ri tiempo tok ri israelitas xe'uc'uax pa roch'ulef Babilonia. Y catorce chic solaj xek'ax-e chuvech re roch'ulef ri nitiquer-pe riq'uin ri tiempo tok ri israelitas xe'uc'uax pa Babilonia c'a chupan ri tiempo tok xalex ri Jesucristo choch'ulef. |
23233 | MAT 1:20 | Quiri' ri xunojij rija' pa ránima, pero pa ruvaran, ri José xutz'et jun ángel richin ri Ajaf, y ri ángel quire' xu'ij che: José, rat ri rat riy-rumam can ri rey David, man taxi'ij-avi' chi yac'ule' riq'uin ri María, roma ri ac'ual ri royo'en chi nalex chuk'a', can richin vi ri Lok'olaj Espíritu. |
23235 | MAT 1:22 | Ronojel re' xbanataj richin quiri' nibanataj ri ruk'alajrisan can ri Ajaf chuvech ri jun profeta ri xtzijon ri ruch'abel ri Dios ojer can. Y quire' ri ru'in can: |
23237 | MAT 1:24 | Tok ri José xc'astaj, can xu'on na vi ri xbix che roma ri ángel richin ri Ajaf. Rija' xuq'uen ri María richin xoc rixayil. |
23239 | MAT 2:1 | Alaxnak chic chiri' ri Jesús pa Belén pa departamento Judea pa ru-tiempo ri rey Herodes, tok xepe aj-nic'oy quij ch'umila' quire' achique lugar ntel-vi-pe ri k'ij, xe'eka ri pa tinamit Jerusalem, |
23240 | MAT 2:2 | y quire' niquic'utula' chique ri aj chiri': ¿Achique c'a lugar c'o-vi ri qui-Rey ri israelitas ri c'a ja oc xalex? Roma roj c'a ja achique lugar ntel-vi-pe ri k'ij, chiri' katz'eton-vi-pe ri ruch'umil, y roj petenak richin nukaya' ruk'ij. |
23251 | MAT 2:13 | Tok ri aj-nic'oy quij ch'umila' xe'el yan e chiri', jari' tok jun ángel richin ri Ajaf xuc'ut-ri' chuvech ri José pa rachic', y quire' xu'ij che: Cacataj, tac'uaj-e ri ac'ual y ri rute' y quixenimaj c'a pa roch'ulef Egipto. Chiri' quixc'uje-vi, c'a ja tok xtinya' rutzijol chave, roma ri rey Herodes xturucanoj ri ac'ual vave' richin nrojo' nucamisaj, xcha' ri ángel. |
23253 | MAT 2:15 | Chiri' xec'uje-vi c'a (xcom, xquen) na ri rey Herodes, richin nibanataj ri ruch'abel ri Ajaf ri xel pa ruchi' ri profeta ojer can, tok xu'ij: Pan Egipto c'o-vi ri Nuc'ajol tok xinvoyoj. Quiri' ru'in can ri profeta ojer. |
23257 | MAT 2:19 | Tok caminak chic ri rey Herodes, xuc'ut-ri' jun ángel richin ri Ajaf Dios chuvech ri José pa rachic' chiri' pan Egipto, |
23260 | MAT 2:22 | Pero roma xrac'axaj chi ja ri Arquelao ri ruc'ajol ri rey Herodes nibano gobernar pa departamento Judea, romari' ri José nuxi'ij-ri' chi ni'e chiri'. Pero pa jun rachic' xk'alajrises chuvech ri achique utz chi nu'on, y romari' xuc'uaj ri ac'ual y ri te'ej pa departamento Galilea. |
23264 | MAT 3:3 | Quiri' xu'on ri Juan ri Bautista, roma ja rija' ri k'alajrisan can roma ri profeta Isaías ojer, tok xu'ij: Pa chakijlaj tz'iran ulef c'o jun xtich'o riq'uin ruchuk'a' y xtubila': Tibana-apu rubanic ri bey ri xtik'ax-vi ri Ajaf, Utz-utz tichojmij-apu. Quiri' nu'ij ri tz'iban can. |
23268 | MAT 3:7 | Tok ri Juan xutz'et chi eq'uiy chique ri achi'a' fariseos y saduceos nequimolo-qui' riq'uin richin yeru'on-e bautizar, rija' xu'ij chique: Rix xa rix achel itzel tak cumatz. ¿Achique xyo'on rutzijol chive chi yixenimaj chuvech ri castigo ri xtutak-pe ri Dios más chikavech apu? |
23270 | MAT 3:9 | Man tinojij-ka pan ivánima chi roma rix riy-rumam can ri Abraham, romari' xquixcolotaj, man quiri' ta. Roma yin nin-ij chi xa ta ri Dios nrojo', rija' yeru'on riy-rumam ri Abraham chique ri abaj ri ye'itz'et vave'. |
23285 | MAT 4:7 | Jac'a ri Jesús xu'ij che ri itzel: Chupan ri tz'iban can, juc'an chic nu'ij: Man tatij ak'ij chirij ri Avajaf Dios richin nu'on ri nanojij rat, xcha'. |
23288 | MAT 4:10 | Jac'a ri Jesús xu'ij che: Catel quila' rat Satanás. Roma chupan ri tz'iban can nu'ij: Ja chuvech ri Avajaf Dios caxuque-vi, y xaxe rija' taya' ruk'ij, xcha'. |
23296 | MAT 4:18 | C'o jun k'ij ri Jesús nibin chuchi' ri lago Galilea, jari' xerutz'et ca'i' achi'a' quichak'-quinimal qui' chi yequic'akala-ka ya'l pa ya' richin yequelesaj quer, roma jari' quisamaj. Jun chique rije' rubinan Simón, y ni'ix Pedro che, y ri jun chic rubinan Andrés. |
23355 | MAT 6:4 | richin quiri' nis-ta jun chic jun teteman chi rat naya' limosna. Si quiri' na'an, ri Atata' ri k'alaj chuvech ronojel ri man niquitz'et ta ri vinak, xtuya' chave jun utzulaj rajil-ruq'uexel ri chiquivech conojel xtik'alajin-vi. |
23357 | MAT 6:6 | Jac'a rat tok na'an orar, xa catoc pan avacho y tatz'apij ruchi' ri jay y jari' cach'o riq'uin ri Atata' ri man jun nitiquer nitz'eto richin. Si quiri' na'an, ri Atata' ri k'alaj chuvech ri man niquitz'et ta ri vinak, xtuya' chave jun utzulaj rajil-ruq'uexel ri chiquivech conojel xtik'alajin-vi. |
23364 | MAT 6:13 | Man kojaya' richin chi nicanox chikij chi nkuka pa mac, xa kojacolo' chuvech ri itzel. Quiri' ri nikac'utuj chave, roma ja rat yabano gobernar ronojel, c'o avuchuk'a', y c'o ak'ij richin jumul. Amén. |
23369 | MAT 6:18 | Richin quiri', man cak'alajin chiquivech ri vinak chi na'an coch'on vayijal chuvech ri Dios. Can ta xe ri Atata' ri man jun nitiquer nitz'eto richin ri etemayon. Y rija' ri k'alaj chuvech ri man niquitz'et ta ri vinak, xtuya' jun utzulaj rajil-ruq'uexel chave, ri chiquivech conojel xtik'alajin-vi. |
23382 | MAT 6:31 | Roma c'a ri', man tich'ujirisaj-ivi' y man quire' xti'ij: ¿Achique c'a xtikatij? ¿Achique c'a xtikakum? y ¿achique c'a lugar xtikaq'uen-vi katziak? |
23401 | MAT 7:16 | Pero riq'uin nitz'et ri achique chi c'aslen quic'uan, rix nivetemaj quivech. Achel jun mata q'uix, man nuya' ta uva, y jun mata (xulu-quiej, zarza), man nuya' ta higo. |
23406 | MAT 7:21 | Man conojel ta ri ye'in ¡Ajaf! ¡Ajaf! chuve, ri xque'oc richin ri aj-chicaj gobierno. Xaxe ri yebano ri nurayij ri Nata' chicaj. |
23407 | MAT 7:22 | Y tok xterila' ri k'ij ri', eq'uiy ri xque'in chuve: ¡Ajaf! ¡Ajaf! Roj pan abi' xkatzijoj ruch'abel ri Dios, pan abi' xekelesaj itzel tak espíritu pa cánima ri vinak, y pan abi' xekabanala' q'uiy milagros, xquecha'. |
23416 | MAT 8:2 | Xpe c'a jun achi niyavej riq'uin ri yabil lepra, xuxuque' chuvech y xu'ij che: Ajaf, si rat najo', yin veteman chi yatiquer na'an chi yin yic'achoj riq'uin ri nuyabil, xcha'. |
23420 | MAT 8:6 | y quire' nu'ij: Ajaf, yin c'o jun nusamajinel chivacho, cotz'ol roma caminak ruk'a-rakan, y can nijilo pa ruk'a' ri k'axomal, xcha'. |
23422 | MAT 8:8 | Jac'a ri uc'uay quichin soldados xu'ij che ri Jesús: Ajaf, rat can c'o ak'ij, romari' chuve yin man nuc'ul ta chi yatoc pa vacho. Xaxe ta'ij chi nic'achoj ri nusamajinel, y yin veteman chi can xtic'achoj-vi. |
23425 | MAT 8:11 | Yin nin-ij chive chi c'o q'uiy xquepe quire' achique lugar ntel-vi-pe ri k'ij y quila' achique lugar nika-vi-ka, conojel re' xquetz'uye' riq'uin ri Abraham, ri Isaac, y ri Jacob chupan ri aj-chicaj gobierno. |
23435 | MAT 8:21 | Jac'ari' c'o chic jun tzekle'ey richin ri Jesús ri xu'ij-apu che: Ajaf, taya' na c'a lugar chuve chi ninmuk na can ri nata' na'ey, c'ajari' xcatintzekle'ej, xcha'. |
23439 | MAT 8:25 | Xepe ri discípulos, xquic'asoj y xqui'ij che: ¡Ajaf! Kojato'. Vacami nkujik', xecha'. |
23440 | MAT 8:26 | Y ri Jesús xu'ij chique: ¿Achique roma ixi'in-ivi'? ¿La man cukul ta ic'u'x viq'uin? xcha'. Xcataj-pe rija', cof xch'o che ri cak'ik' y ri ya', y jabel li'an xu'on-ka ruvi' ri ya'. |
23441 | MAT 8:27 | Ri discípulos achique na xquina' tok xquitz'et ri xu'on ri Jesús y niquibila' c'a: ¿Achique c'a chi achi re' chi hasta ri cak'ik' y ri ya' niquinimaj rutzij? yecha'. |
23452 | MAT 9:4 | Pero ri Jesús reteman ri niquinojij ri achi'a' ri'. Romari' quire' xu'ij chique: ¿Achique roma xa itzel ri ninojij pa tak ivánima? |
23459 | MAT 9:11 | Tok ri achi'a' fariseos xquitz'et ri najin chiri', quire' xqui'ij chique ri ru-discípulos ri Jesús: ¿Achique roma ri Itijonel niva' quiq'uin la c'uluy tak impuestos y quiq'uin la aj-mac tak vinak? xecha'. |
23476 | MAT 9:28 | Tok ri Jesús xoc-apu ri pa jay ri can nic'uje-vi, xe'oc-apu ri ca'i' ri' riq'uin. Y ri Jesús xuc'utuj chique: ¿Ninimaj rix chi yin yitiquer nin-en chive chi yixtzu'un? xcha' chique. Y rije' xqui'ij: Ja', Ajaf. Nikanimaj, xecha'. |
23483 | MAT 9:35 | Pa ronojel tak tinamit y aldeas nik'ax-vi ri Jesús, yerutijoj ri israelitas ri niquimol-qui' pa tak qui-sinagoga. Nutzijoj chique ri utzulaj ch'abel ri nu'ij achique ruchojmil ye'oc pa ruk'a' ri Ajaf Dios richin yeru'on gobernar, y nu'on chique ri yeyavej chi yec'achoj chuvech ronojel ruvech yabil y k'axomal. |
23488 | MAT 10:2 | Y jare' quibi' ri doce apóstoles: ri na'ey ja ri Simón ri ni'ix Pedro che y ri Andrés ri quichak'-quinimal qui' riq'uin. Jun chic, ja ri Jacobo y ri Juan ri eruc'ajol ri Zebedeo. |
23489 | MAT 10:3 | C'o ri Felipe, c'o ri Bartolomé, c'o ri Tomás, y jun chic, ja ri Mateo ri c'uluy impuestos. C'o ri Jacobo ri ruc'ajol ri Alfeo, ri Lebeo ri ni'ix Tadeo che, |
23535 | MAT 11:7 | Tok ja yetzolij-e ri ru-discípulos ri Juan, ri Jesús (xutz'om, xuchop) nich'o pa ruvi' ruc'aslen ri Juan, y quire' xu'ij chique ri ec'o-apu riq'uin: ¿Achique ri xe'itz'eta' rix ri pa chakijlaj tz'iran ulef? ¿Xitz'et cami jun achi chiri', ri man cof ta pa'el riq'uin ri achique nutzijoj, achel jun aj pa ruk'a' cak'ik'? Man quiri' ta. |
23606 | MAT 12:48 | Pero ri Jesús quire' xu'ij che ri x-in-apu quiri': ¿Achique c'a ri nte' y ri enchak' nanojij rat? |
23618 | MAT 13:10 | Jac'ari' tok ri discípulos xejel-apu riq'uin ri Jesús y xquic'utuj che: ¿Achique roma riq'uin ejemplos yach'o-vi chiquivech ri vinak? xecha' che. |
23627 | MAT 13:19 | Tok jun vinak nrac'axaj ri ch'abel ri nik'alajrisan ri ru-gobierno ri Ajaf Dios, y man (nik'ax, nino') ta chuvech, nipe ri itzel y nrelesaj-e ri ticon can pa ránima. Jari' ri semilla ri xka pa bey. |
23635 | MAT 13:27 | Xepe c'a ri rusamajela' rajaf ri juyu' y xqui'ij che: Ajaf, junan na c'a ruvech ri semilla ri xatic-ka. Pero, ¿achel chi c'o ri man kitzij ta trigo chucojol? xecha'. |
23646 | MAT 13:38 | Ri juyu' ri x-an-vi ri ticoj, ja ri roch'ulef. Ri utzulaj semilla ja ri ye'oc ruvinak ri ru-gobierno ri Ajaf Dios. Y ri man kitzij ta chi trigo, ja ri vinak ri erichin ri itzel. |
23659 | MAT 13:51 | Ri Jesús xu'ij chique ri ru-discípulos: ¿(Xk'ax, xno') chivech ronojel re xin-ij? xcha'. Y ri discípulos xqui'ij: Ja', Ajaf, xecha'. |
23662 | MAT 13:54 | Tok c'o chic pa tinamit ri xq'uiy-vi, rija' xerutijoj ri niquimol-qui' ri pa qui-sinagoga. Y roma ri ch'abel ri yeru'ij chique, can achique na xquina', y quire' niqui'ij: ¿Achique c'a lugar petenak-vi ri utzulaj no'oj ri c'o riq'uin y ri uchuk'a' richin nu'on milagros? |
23664 | MAT 13:56 | Ri rana' xa vave' chikacojol ec'o-vi. ¿Achique c'a lugar petenak-vi ronojel ri yerubanala'? yecha' chiquivech. |
23694 | MAT 14:28 | Jac'ari' tok ri Pedro quire' xu'ij-apu che ri Jesús: Ajaf, si ja rat, tabana' chi yin yibin pa ruvi' ri ya' yi'e-apu aviq'uin, xcha' che. |
23695 | MAT 14:29 | Y ri Ajaf xu'ij-pe che: Catampe c'a. Jac'ari' xel-e ri Pedro ri pa canoa, ja nibin pa ruvi' ri ya' xbe-apu riq'uin ri Jesús. |
23696 | MAT 14:30 | Pero tok xutz'et chi jani na ruchuk'a' ri cak'ik', más xuxi'ij-pe-ri'. Rija' xuna' chi ja ni'e-ka chuxe' ri ya', y riq'uin c'a ruchuk'a' xu'ij: ¡Ajaf, quinacolo'! |
23697 | MAT 14:31 | Jari' tok ri Jesús (xutz'om, xuchop) ri Pedro y xu'ij che: ¡Pedro, rat man can ta cukul ac'u'x viq'uin! ¿Achique roma caca' ac'u'x xa'an-ka? xcha' ri Jesús. |
23704 | MAT 15:2 | ¿Achique roma ri a-discípulos man niquinimaj ta ri qui'in can ri nimalaj tak kamama'? Roma tok yeva', man niqui'en ta ri ch'ajoj k'a' achel qui'in can ri kamama', xecha'. |
23724 | MAT 15:22 | Y c'o c'a jun ixok man israelita ta ri elenak-pe chupan ri lugar ri benak-vi-apu ri Jesús ri xuruc'ulu' y riq'uin ruchuk'a' nuc'utula' favor che y nubila': ¡Ajaf, rat ri rat riy-rumam can ri rey David, tapokonaj nuvech! Roma ri val xten c'o jun itzel espíritu ocunak riq'uin, y jani na k'axomal nuk'asaj pa ruk'a', xcha'. |
23727 | MAT 15:25 | Pero ri ixok jari' xxuque-ka chirakan ri Jesús, y xu'ij che: ¡Ajaf, quinato'! xcha'. |
23729 | MAT 15:27 | Pero ri ixok xu'ij: Ajaf, can kitzij ri na'ij. Pero hasta ri ch'utik tz'i' niyo'ox lugar chique chi yequisic' ri ruchi' tak pan ri yetzak-ka chuxe' qui-mesa ri cajaf, xcha'. |
23736 | MAT 15:34 | Pero ri Jesús xuc'utuj chique: ¿Ajani pan c'o iviq'uin? xcha'. Vuku' pan y ca'i-oxi' ch'utik quer, xecha'. |
23752 | MAT 16:11 | ¿Achique roma man (nik'ax, nino') ta chivech chi mana-ta roma ximestaj can ri pan tok xin-ij chi tibana' cuenta ivi' chuvech ri qui-levadura ri fariseos y saduceos? xcha' chique. |
23763 | MAT 16:22 | Jac'ari' tok ri Pedro xuc'uaj-e juba' quila', xuch'olij, y quire' xu'ij che: Ajaf, ¿achique roma quiri' nanojij? Man ta nrojo' Dios chi quiri' nibanataj, xcha'. |
23773 | MAT 17:4 | Jac'ari' tok ri Pedro xu'ij-apu che ri Jesús: Ajaf, utz ri rojc'o vave'. Si rat najo', nika'an oxi' tak jay, jun avichin rat, jun richin ri Moisés, y jun chic richin ri Elías. |
23784 | MAT 17:15 | Ajaf, tapokonaj ruvech ri nuc'ajol, roma rija' nu'on ataque y can q'uiy k'axomal nuk'asaj pa ruk'a' ri yabil, roma q'uiy (mul, paj) nitzak pa k'ak' y pa ya'. |
23788 | MAT 17:19 | Jac'ari' quiyon xejel-apu ri discípulos riq'uin ri Jesús, y xquic'utuj che: ¿Achique roma roj man xojtiquer ta xkelesaj ri itzel espíritu? xecha'. |
23817 | MAT 18:21 | Jari' tok ri Pedro xjel-apu riq'uin ri Jesús y xu'ij che: Ajaf, ¿ajani cami (mul, paj) utz chi nin-en perdonar ri nibano ri man utz ta chuve? ¿Jun cami vuku' (mul, paj)? xcha'. |
23829 | MAT 18:33 | ¿Achique roma man xapokonaj ta ruvech ri jun chic samajinel achel ri xin-en yin aviq'uin? |
23848 | MAT 19:17 | Ri Jesús xu'ij che: ¿Achique roma rat na'ij chi yin utz? Man jun chic jun utz, xaxe ri Dios. Jac'a rat, si najo' navil ri c'aslen ri richin jumul, que'animaj ri mandamientos, xcha' che. |
23849 | MAT 19:18 | ¿Achique c'a chi mandamientos ri na'ij? xcha'. Y ri Jesús xu'ij che: Man cacamisan; man tac'amala-ka-avi' riq'uin jun ri mana-ta achok riq'uin rat c'ulan-vi; man catelak'; man tatz'uc tzij. |
23851 | MAT 19:20 | Jac'a ri ala' ri xuch'o riq'uin quire' xu'ij: Ronojel ri na'ij, c'a yin ac'ual na chiri' nubanon-pe y c'a quiri' na vacami. ¿Achique chic más ri man nubanon ta? xcha'. |
23867 | MAT 20:6 | Richin cami las cinco xk'ak'ij-ka, rija' xel chic e jun bey y c'a c'o ri manak quisamaj xeril. Rija' xuc'utuj chique: ¿Achique roma chi jun k'ij rixc'o vave' y manak isamaj? xcha'. |
23882 | MAT 20:21 | ¿Achique c'a ri najo'? xcha' ri Jesús che. Y ri ixok xu'ij: Yin ninjo' chi tok rat rey chic chiri', tabana' chique ri ca'i' val re' chi yetz'uye-apu aviq'uin; jun pan a-derecha y jun pan a-izquierda, xcha'. |
23889 | MAT 20:28 | Achel yin ri xitak-pe richin xinalex chi'icojol, man xipe ta richin yito'ox; yin xipe richin yito'on y richin ninya' nuc'aslen coma eq'uiy richin yecolotaj, xcha' ri Jesús. |
23891 | MAT 20:30 | Chuchi' bey chiri' ec'o ca'i' man yetzu'un ta etz'uyul. Tok xquic'axaj chi ja ri Jesús ri nik'ax chiri', cof xech'o y xqui'ij: ¡Ajaf, rat ri rat riy-rumam can ri rey David, tapokonaj kavech! xecha'. |
23892 | MAT 20:31 | Jac'a ri vinak xequich'olij richin quetane-ka. Pero rije' xa más cof xech'o-pe y xqui'ij: ¡Ajaf, rat ri rat riy-rumam can ri rey David, tapokonaj kavech! xecha'. |
23893 | MAT 20:32 | Xpa'e' c'a ka ri Jesús, xeroyoj y xuc'utuj chique: ¿Achique nijo' chi nin-en chive? xcha'. |
23894 | MAT 20:33 | Rije' xqui'ij: Ajaf, roj nikajo' nkutzu'un, xecha'. |
23898 | MAT 21:3 | Si c'o jun ri c'o achique xtu'ij-pe chive, rix ti'ij che: Yec'atzin che ri Ajaf, pero xa cha'anin xquerutzolij-pe, quixcha' can. Quiri' xu'ij-e ri Jesús chique. |
23904 | MAT 21:9 | Ri ebenak chuvech y ri ebenak chirij, riq'uin cuchuk'a' quire' niqui'ij: ¡Matiox chi petenak re riy-rumam can ri rey David! ¡Nimalaj favor c'o pa ruvi' re petenak pa rubi' ri Ajaf! ¡Matiox che ri Dios chicaj! yecha'. |
23905 | MAT 21:10 | Tok ri Jesús xoc-apu pa tinamit Jerusalem, conojel ri vinak xepe chutz'etic y niquibila' chiquivech: ¿Achique cami achi re'? yecha'. |
23915 | MAT 21:20 | Tok ri discípulos xquitz'et chi can xchakij-vi-ka ri mata higo, xquibila' chiquivech: ¿Achel chi can cha'anin xchakij-ka ri mata higo? xecha'. |
23918 | MAT 21:23 | Tok ri Jesús ja yerutijoj ri vinak chiri' pa racho ri Dios, ri nima'k tak quik'ij sacerdotes israelitas y ri nima'k quijuna' achi'a' c'o quik'ij chiquicojol ri vinak, xejel-apu riq'uin y xquic'utuj che: ¿Achique ak'a' rat chi ye'abanala' ronojel re yatajin riq'uin? ¿Y (achique, acu'x) x-in chave chi quire' que'abanala'? xecha' che. |
23926 | MAT 21:31 | ¿Achique chique ri ca'i' alabo re' ri xbano ri nrojo' ri tata'aj, ninojij rix? xcha' ri Jesús. Y ri achi'a' ri' xqui'ij: Ja ri na'ey ala', xecha'. Ri Jesús xu'ij chique: Yin kitzij nin-ij chive chi xa ja ri c'uluy tak impuestos y ri ixoki' man utz ta quic'aslen, jari' ri xque'oc na'ey chivech rix chiquicojol ri erichin ri ru-gobierno ri Ajaf Dios. |
23937 | MAT 21:42 | Y ri Jesús xu'ij c'a chique: ¿Man jun bey ibanon leer ri nu'ij chupan ri ruch'abel ri Dios? Ri tz'iban can quire' nu'ij: Ri abaj ri man juba' xcajo' xquicusaj ri banoy tak jay, Xa jari' xc'atzin richin ruchuk'a' ruxiquini'l ri jay. Ja ri Ajaf xbano quiri' che, Y roj ntel-e runak'-kavech nikatz'et. Quiri' nu'ij ruch'abel ri Dios. |
23938 | MAT 21:43 | Xa roma c'a ri' nin-ij chive chi rix man chic xtiyo'ox ta lugar chive chi xquixc'uje' chiquicojol ri erichin ri ru-gobierno ri Ajaf Dios. Xa ch'aka' chic ri xquec'uje' can pan iq'uexel, ri can queteman xtiquisamajij ri ruyo'on can ri Dios chique richin c'o utz nuq'uen-pe che ri gobierno ri'. |
23953 | MAT 22:12 | Y ri rey xuc'utuj che: Amigo, ¿achel xatiquer xatoc-pe vave' tok man acusan ta ri tziek ri nic'atzin chupan ri c'ulubic? xcha' che. Jac'a ri achok che xch'o-vi ri rey, man jun ch'abel xtiquer xu'ij. |
23959 | MAT 22:18 | Pero ri Jesús reteman ri itzel ri niquinojij pa cánima. Romari' xu'ij chique: ¿Achique roma nitij ik'ij richin nijo' yika pan ik'a'? Rix xa ca'i' rupalaj ri yixtajin riq'uin. |
23961 | MAT 22:20 | Jac'ari' ri Jesús xuc'utuj chique: ¿Achok ruvech y achok rubi' re c'o chuvech? xcha'. |
23973 | MAT 22:32 | Ja yin ru-Dios ri Abraham, ru-Dios ri Isaac y ru-Dios ri Jacob. Roma ri Dios man qui-Dios ta ri manak quic'aslen; rija' qui-Dios ri c'o quic'aslen, xcha' ri Jesús. |