Wildebeest analysis examples for:   cak-cak   A    February 24, 2023 at 23:48    Script wb_pprint_html.py   by Ulf Hermjakob

23214  MAT 1:1  Chupan ri vuj re' tz'iban-vi can quibi' ri ojer tak rati't-rumama' ri Jesucristo. Rija' riy-rumam can ri rey David, y riy-rumam can ri Abraham.
23215  MAT 1:2  Ri Abraham jari' rutata' ri Isaac; ri Isaac jari' rutata' ri Jacob; ri Jacob xec'uje' eq'uiy ralc'ua'l, y jun chique ri ralc'ua'l xubinaj Judá.
23216  MAT 1:3  Ri Judá xec'uje' ca'i' ralc'ua'l riq'uin ri ixok Tamar, y ri alabo ri' Fares y Zara quibi' xyo'ox. Ri Fares jari' rutata' ri Esrom; ri Esrom jari' rutata' ri Aram.
23217  MAT 1:4  Ri Aram jari' rutata' ri Aminadab; ri Aminadab jari' rutata' ri Naasón; ri Naasón jari' rutata' ri Salmón.
23220  MAT 1:7  Ri Salomón jari' rutata' ri Roboam; ri Roboam jari' rutata' ri Aas; ri Aas jari' rutata' ri Asa.
23221  MAT 1:8  Ri Asa jari' rutata' ri Josafat; ri Josafat jari' rutata' ri Joram; ri Joram jari' rutata' ri Uzías.
23222  MAT 1:9  Ri Uzías jari' rutata' ri Jotam; ri Jotam jari' rutata' ri Acaz; ri Acaz jari' rutata' ri Ezequías.
23223  MAT 1:10  Ri Ezequías jari' rutata' ri Manasés; ri Manasés jari' rutata' ri Amón; ri Amón jari' rutata' ri Josías.
23226  MAT 1:13  Ri Zorobabel jari' rutata' ri Abiud; ri Abiud jari' rutata' ri Eliaquim; ri Eliaquim jari' rutata' ri Azor.
23227  MAT 1:14  Ri Azor jari' rutata' ri Sadoc; ri Sadoc jari' rutata' ri Aquim; ri Aquim jari' rutata' ri Eliud.
23230  MAT 1:17  Chuvech re roch'ulef xek'ax-e catorce solaj vinak ri nitiquer-pe riq'uin ri Abraham c'a riq'uin ri rey David. Catorce chic solaj xek'ax-e chuvech re roch'ulef ri nitiquer-pe riq'uin ri rey David c'a chupan ri tiempo tok ri israelitas xe'uc'uax pa roch'ulef Babilonia. Y catorce chic solaj xek'ax-e chuvech re roch'ulef ri nitiquer-pe riq'uin ri tiempo tok ri israelitas xe'uc'uax pa Babilonia c'a chupan ri tiempo tok xalex ri Jesucristo choch'ulef.
23233  MAT 1:20  Quiri' ri xunojij rija' pa ránima, pero pa ruvaran, ri José xutz'et jun ángel richin ri Ajaf, y ri ángel quire' xu'ij che: José, rat ri rat riy-rumam can ri rey David, man taxi'ij-avi' chi yac'ule' riq'uin ri Maa, roma ri ac'ual ri royo'en chi nalex chuk'a', can richin vi ri Lok'olaj Espíritu.
23235  MAT 1:22  Ronojel re' xbanataj richin quiri' nibanataj ri ruk'alajrisan can ri Ajaf chuvech ri jun profeta ri xtzijon ri ruch'abel ri Dios ojer can. Y quire' ri ru'in can:
23237  MAT 1:24  Tok ri José xc'astaj, can xu'on na vi ri xbix che roma ri ángel richin ri Ajaf. Rija' xuq'uen ri Maa richin xoc rixayil.
23239  MAT 2:1  Alaxnak chic chiri' ri Jesús pa Belén pa departamento Judea pa ru-tiempo ri rey Herodes, tok xepe aj-nic'oy quij ch'umila' quire' achique lugar ntel-vi-pe ri k'ij, xe'eka ri pa tinamit Jerusalem,
23240  MAT 2:2  y quire' niquic'utula' chique ri aj chiri': ¿Achique c'a lugar c'o-vi ri qui-Rey ri israelitas ri c'a ja oc xalex? Roma roj c'a ja achique lugar ntel-vi-pe ri k'ij, chiri' katz'eton-vi-pe ri ruch'umil, y roj petenak richin nukaya' ruk'ij.
23251  MAT 2:13  Tok ri aj-nic'oy quij ch'umila' xe'el yan e chiri', jari' tok jun ángel richin ri Ajaf xuc'ut-ri' chuvech ri José pa rachic', y quire' xu'ij che: Cacataj, tac'uaj-e ri ac'ual y ri rute' y quixenimaj c'a pa roch'ulef Egipto. Chiri' quixc'uje-vi, c'a ja tok xtinya' rutzijol chave, roma ri rey Herodes xturucanoj ri ac'ual vave' richin nrojo' nucamisaj, xcha' ri ángel.
23253  MAT 2:15  Chiri' xec'uje-vi c'a (xcom, xquen) na ri rey Herodes, richin nibanataj ri ruch'abel ri Ajaf ri xel pa ruchi' ri profeta ojer can, tok xu'ij: Pan Egipto c'o-vi ri Nuc'ajol tok xinvoyoj. Quiri' ru'in can ri profeta ojer.
23257  MAT 2:19  Tok caminak chic ri rey Herodes, xuc'ut-ri' jun ángel richin ri Ajaf Dios chuvech ri José pa rachic' chiri' pan Egipto,
23260  MAT 2:22  Pero roma xrac'axaj chi ja ri Arquelao ri ruc'ajol ri rey Herodes nibano gobernar pa departamento Judea, romari' ri José nuxi'ij-ri' chi ni'e chiri'. Pero pa jun rachic' xk'alajrises chuvech ri achique utz chi nu'on, y romari' xuc'uaj ri ac'ual y ri te'ej pa departamento Galilea.
23264  MAT 3:3  Quiri' xu'on ri Juan ri Bautista, roma ja rija' ri k'alajrisan can roma ri profeta Isaías ojer, tok xu'ij: Pa chakijlaj tz'iran ulef c'o jun xtich'o riq'uin ruchuk'a' y xtubila': Tibana-apu rubanic ri bey ri xtik'ax-vi ri Ajaf, Utz-utz tichojmij-apu. Quiri' nu'ij ri tz'iban can.
23268  MAT 3:7  Tok ri Juan xutz'et chi eq'uiy chique ri achi'a' fariseos y saduceos nequimolo-qui' riq'uin richin yeru'on-e bautizar, rija' xu'ij chique: Rix xa rix achel itzel tak cumatz. ¿Achique xyo'on rutzijol chive chi yixenimaj chuvech ri castigo ri xtutak-pe ri Dios más chikavech apu?
23270  MAT 3:9  Man tinojij-ka pan ivánima chi roma rix riy-rumam can ri Abraham, romari' xquixcolotaj, man quiri' ta. Roma yin nin-ij chi xa ta ri Dios nrojo', rija' yeru'on riy-rumam ri Abraham chique ri abaj ri ye'itz'et vave'.
23285  MAT 4:7  Jac'a ri Jesús xu'ij che ri itzel: Chupan ri tz'iban can, juc'an chic nu'ij: Man tatij ak'ij chirij ri Avajaf Dios richin nu'on ri nanojij rat, xcha'.
23288  MAT 4:10  Jac'a ri Jesús xu'ij che: Catel quila' rat Satanás. Roma chupan ri tz'iban can nu'ij: Ja chuvech ri Avajaf Dios caxuque-vi, y xaxe rija' taya' ruk'ij, xcha'.
23296  MAT 4:18  C'o jun k'ij ri Jesús nibin chuchi' ri lago Galilea, jari' xerutz'et ca'i' achi'a' quichak'-quinimal qui' chi yequic'akala-ka ya'l pa ya' richin yequelesaj quer, roma jari' quisamaj. Jun chique rije' rubinan Simón, y ni'ix Pedro che, y ri jun chic rubinan Andrés.
23355  MAT 6:4  richin quiri' nis-ta jun chic jun teteman chi rat naya' limosna. Si quiri' na'an, ri Atata' ri k'alaj chuvech ronojel ri man niquitz'et ta ri vinak, xtuya' chave jun utzulaj rajil-ruq'uexel ri chiquivech conojel xtik'alajin-vi.
23357  MAT 6:6  Jac'a rat tok na'an orar, xa catoc pan avacho y tatz'apij ruchi' ri jay y jari' cach'o riq'uin ri Atata' ri man jun nitiquer nitz'eto richin. Si quiri' na'an, ri Atata' ri k'alaj chuvech ri man niquitz'et ta ri vinak, xtuya' chave jun utzulaj rajil-ruq'uexel ri chiquivech conojel xtik'alajin-vi.
23364  MAT 6:13  Man kojaya' richin chi nicanox chikij chi nkuka pa mac, xa kojacolo' chuvech ri itzel. Quiri' ri nikac'utuj chave, roma ja rat yabano gobernar ronojel, c'o avuchuk'a', y c'o ak'ij richin jumul. Amén.
23369  MAT 6:18  Richin quiri', man cak'alajin chiquivech ri vinak chi na'an coch'on vayijal chuvech ri Dios. Can ta xe ri Atata' ri man jun nitiquer nitz'eto richin ri etemayon. Y rija' ri k'alaj chuvech ri man niquitz'et ta ri vinak, xtuya' jun utzulaj rajil-ruq'uexel chave, ri chiquivech conojel xtik'alajin-vi.
23382  MAT 6:31  Roma c'a ri', man tich'ujirisaj-ivi' y man quire' xti'ij: ¿Achique c'a xtikatij? ¿Achique c'a xtikakum? y ¿achique c'a lugar xtikaq'uen-vi katziak?
23401  MAT 7:16  Pero riq'uin nitz'et ri achique chi c'aslen quic'uan, rix nivetemaj quivech. Achel jun mata q'uix, man nuya' ta uva, y jun mata (xulu-quiej, zarza), man nuya' ta higo.
23406  MAT 7:21  Man conojel ta ri ye'in ¡Ajaf! ¡Ajaf! chuve, ri xque'oc richin ri aj-chicaj gobierno. Xaxe ri yebano ri nurayij ri Nata' chicaj.
23407  MAT 7:22  Y tok xterila' ri k'ij ri', eq'uiy ri xque'in chuve: ¡Ajaf! ¡Ajaf! Roj pan abi' xkatzijoj ruch'abel ri Dios, pan abi' xekelesaj itzel tak espíritu pa cánima ri vinak, y pan abi' xekabanala' q'uiy milagros, xquecha'.
23416  MAT 8:2  Xpe c'a jun achi niyavej riq'uin ri yabil lepra, xuxuque' chuvech y xu'ij che: Ajaf, si rat najo', yin veteman chi yatiquer na'an chi yin yic'achoj riq'uin ri nuyabil, xcha'.
23420  MAT 8:6  y quire' nu'ij: Ajaf, yin c'o jun nusamajinel chivacho, cotz'ol roma caminak ruk'a-rakan, y can nijilo pa ruk'a' ri k'axomal, xcha'.
23422  MAT 8:8  Jac'a ri uc'uay quichin soldados xu'ij che ri Jesús: Ajaf, rat can c'o ak'ij, romari' chuve yin man nuc'ul ta chi yatoc pa vacho. Xaxe ta'ij chi nic'achoj ri nusamajinel, y yin veteman chi can xtic'achoj-vi.
23425  MAT 8:11  Yin nin-ij chive chi c'o q'uiy xquepe quire' achique lugar ntel-vi-pe ri k'ij y quila' achique lugar nika-vi-ka, conojel re' xquetz'uye' riq'uin ri Abraham, ri Isaac, y ri Jacob chupan ri aj-chicaj gobierno.
23435  MAT 8:21  Jac'ari' c'o chic jun tzekle'ey richin ri Jesús ri xu'ij-apu che: Ajaf, taya' na c'a lugar chuve chi ninmuk na can ri nata' na'ey, c'ajari' xcatintzekle'ej, xcha'.
23439  MAT 8:25  Xepe ri discípulos, xquic'asoj y xqui'ij che: ¡Ajaf! Kojato'. Vacami nkujik', xecha'.
23440  MAT 8:26  Y ri Jesús xu'ij chique: ¿Achique roma ixi'in-ivi'? ¿La man cukul ta ic'u'x viq'uin? xcha'. Xcataj-pe rija', cof xch'o che ri cak'ik' y ri ya', y jabel li'an xu'on-ka ruvi' ri ya'.
23441  MAT 8:27  Ri discípulos achique na xquina' tok xquitz'et ri xu'on ri Jesús y niquibila' c'a: ¿Achique c'a chi achi re' chi hasta ri cak'ik' y ri ya' niquinimaj rutzij? yecha'.
23452  MAT 9:4  Pero ri Jesús reteman ri niquinojij ri achi'a' ri'. Romari' quire' xu'ij chique: ¿Achique roma xa itzel ri ninojij pa tak ivánima?
23459  MAT 9:11  Tok ri achi'a' fariseos xquitz'et ri najin chiri', quire' xqui'ij chique ri ru-discípulos ri Jesús: ¿Achique roma ri Itijonel niva' quiq'uin la c'uluy tak impuestos y quiq'uin la aj-mac tak vinak? xecha'.
23476  MAT 9:28  Tok ri Jesús xoc-apu ri pa jay ri can nic'uje-vi, xe'oc-apu ri ca'i' ri' riq'uin. Y ri Jesús xuc'utuj chique: ¿Ninimaj rix chi yin yitiquer nin-en chive chi yixtzu'un? xcha' chique. Y rije' xqui'ij: Ja', Ajaf. Nikanimaj, xecha'.
23483  MAT 9:35  Pa ronojel tak tinamit y aldeas nik'ax-vi ri Jesús, yerutijoj ri israelitas ri niquimol-qui' pa tak qui-sinagoga. Nutzijoj chique ri utzulaj ch'abel ri nu'ij achique ruchojmil ye'oc pa ruk'a' ri Ajaf Dios richin yeru'on gobernar, y nu'on chique ri yeyavej chi yec'achoj chuvech ronojel ruvech yabil y k'axomal.
23488  MAT 10:2  Y jare' quibi' ri doce apóstoles: ri na'ey ja ri Simón ri ni'ix Pedro che y ri Andrés ri quichak'-quinimal qui' riq'uin. Jun chic, ja ri Jacobo y ri Juan ri eruc'ajol ri Zebedeo.
23489  MAT 10:3  C'o ri Felipe, c'o ri Bartolomé, c'o ri Tomás, y jun chic, ja ri Mateo ri c'uluy impuestos. C'o ri Jacobo ri ruc'ajol ri Alfeo, ri Lebeo ri ni'ix Tadeo che,
23535  MAT 11:7  Tok ja yetzolij-e ri ru-discípulos ri Juan, ri Jesús (xutz'om, xuchop) nich'o pa ruvi' ruc'aslen ri Juan, y quire' xu'ij chique ri ec'o-apu riq'uin: ¿Achique ri xe'itz'eta' rix ri pa chakijlaj tz'iran ulef? ¿Xitz'et cami jun achi chiri', ri man cof ta pa'el riq'uin ri achique nutzijoj, achel jun aj pa ruk'a' cak'ik'? Man quiri' ta.
23606  MAT 12:48  Pero ri Jesús quire' xu'ij che ri x-in-apu quiri': ¿Achique c'a ri nte' y ri enchak' nanojij rat?
23618  MAT 13:10  Jac'ari' tok ri discípulos xejel-apu riq'uin ri Jesús y xquic'utuj che: ¿Achique roma riq'uin ejemplos yach'o-vi chiquivech ri vinak? xecha' che.
23627  MAT 13:19  Tok jun vinak nrac'axaj ri ch'abel ri nik'alajrisan ri ru-gobierno ri Ajaf Dios, y man (nik'ax, nino') ta chuvech, nipe ri itzel y nrelesaj-e ri ticon can pa ránima. Jari' ri semilla ri xka pa bey.
23635  MAT 13:27  Xepe c'a ri rusamajela' rajaf ri juyu' y xqui'ij che: Ajaf, junan na c'a ruvech ri semilla ri xatic-ka. Pero, ¿achel chi c'o ri man kitzij ta trigo chucojol? xecha'.
23646  MAT 13:38  Ri juyu' ri x-an-vi ri ticoj, ja ri roch'ulef. Ri utzulaj semilla ja ri ye'oc ruvinak ri ru-gobierno ri Ajaf Dios. Y ri man kitzij ta chi trigo, ja ri vinak ri erichin ri itzel.
23659  MAT 13:51  Ri Jesús xu'ij chique ri ru-discípulos: ¿(Xk'ax, xno') chivech ronojel re xin-ij? xcha'. Y ri discípulos xqui'ij: Ja', Ajaf, xecha'.
23662  MAT 13:54  Tok c'o chic pa tinamit ri xq'uiy-vi, rija' xerutijoj ri niquimol-qui' ri pa qui-sinagoga. Y roma ri ch'abel ri yeru'ij chique, can achique na xquina', y quire' niqui'ij: ¿Achique c'a lugar petenak-vi ri utzulaj no'oj ri c'o riq'uin y ri uchuk'a' richin nu'on milagros?
23664  MAT 13:56  Ri rana' xa vave' chikacojol ec'o-vi. ¿Achique c'a lugar petenak-vi ronojel ri yerubanala'? yecha' chiquivech.
23694  MAT 14:28  Jac'ari' tok ri Pedro quire' xu'ij-apu che ri Jesús: Ajaf, si ja rat, tabana' chi yin yibin pa ruvi' ri ya' yi'e-apu aviq'uin, xcha' che.
23695  MAT 14:29  Y ri Ajaf xu'ij-pe che: Catampe c'a. Jac'ari' xel-e ri Pedro ri pa canoa, ja nibin pa ruvi' ri ya' xbe-apu riq'uin ri Jesús.
23696  MAT 14:30  Pero tok xutz'et chi jani na ruchuk'a' ri cak'ik', más xuxi'ij-pe-ri'. Rija' xuna' chi ja ni'e-ka chuxe' ri ya', y riq'uin c'a ruchuk'a' xu'ij: ¡Ajaf, quinacolo'!
23697  MAT 14:31  Jari' tok ri Jesús (xutz'om, xuchop) ri Pedro y xu'ij che: ¡Pedro, rat man can ta cukul ac'u'x viq'uin! ¿Achique roma caca' ac'u'x xa'an-ka? xcha' ri Jesús.
23704  MAT 15:2  ¿Achique roma ri a-discípulos man niquinimaj ta ri qui'in can ri nimalaj tak kamama'? Roma tok yeva', man niqui'en ta ri ch'ajoj k'a' achel qui'in can ri kamama', xecha'.
23724  MAT 15:22  Y c'o c'a jun ixok man israelita ta ri elenak-pe chupan ri lugar ri benak-vi-apu ri Jesús ri xuruc'ulu' y riq'uin ruchuk'a' nuc'utula' favor che y nubila': ¡Ajaf, rat ri rat riy-rumam can ri rey David, tapokonaj nuvech! Roma ri val xten c'o jun itzel espíritu ocunak riq'uin, y jani na k'axomal nuk'asaj pa ruk'a', xcha'.
23727  MAT 15:25  Pero ri ixok jari' xxuque-ka chirakan ri Jesús, y xu'ij che: ¡Ajaf, quinato'! xcha'.
23729  MAT 15:27  Pero ri ixok xu'ij: Ajaf, can kitzij ri na'ij. Pero hasta ri ch'utik tz'i' niyo'ox lugar chique chi yequisic' ri ruchi' tak pan ri yetzak-ka chuxe' qui-mesa ri cajaf, xcha'.
23736  MAT 15:34  Pero ri Jesús xuc'utuj chique: ¿Ajani pan c'o iviq'uin? xcha'. Vuku' pan y ca'i-oxi' ch'utik quer, xecha'.
23752  MAT 16:11  ¿Achique roma man (nik'ax, nino') ta chivech chi mana-ta roma ximestaj can ri pan tok xin-ij chi tibana' cuenta ivi' chuvech ri qui-levadura ri fariseos y saduceos? xcha' chique.
23763  MAT 16:22  Jac'ari' tok ri Pedro xuc'uaj-e juba' quila', xuch'olij, y quire' xu'ij che: Ajaf, ¿achique roma quiri' nanojij? Man ta nrojo' Dios chi quiri' nibanataj, xcha'.
23773  MAT 17:4  Jac'ari' tok ri Pedro xu'ij-apu che ri Jesús: Ajaf, utz ri rojc'o vave'. Si rat najo', nika'an oxi' tak jay, jun avichin rat, jun richin ri Moisés, y jun chic richin ri Elías.
23784  MAT 17:15  Ajaf, tapokonaj ruvech ri nuc'ajol, roma rija' nu'on ataque y can q'uiy k'axomal nuk'asaj pa ruk'a' ri yabil, roma q'uiy (mul, paj) nitzak pa k'ak' y pa ya'.
23788  MAT 17:19  Jac'ari' quiyon xejel-apu ri discípulos riq'uin ri Jesús, y xquic'utuj che: ¿Achique roma roj man xojtiquer ta xkelesaj ri itzel espíritu? xecha'.
23817  MAT 18:21  Jari' tok ri Pedro xjel-apu riq'uin ri Jesús y xu'ij che: Ajaf, ¿ajani cami (mul, paj) utz chi nin-en perdonar ri nibano ri man utz ta chuve? ¿Jun cami vuku' (mul, paj)? xcha'.
23829  MAT 18:33  ¿Achique roma man xapokonaj ta ruvech ri jun chic samajinel achel ri xin-en yin aviq'uin?
23848  MAT 19:17  Ri Jesús xu'ij che: ¿Achique roma rat na'ij chi yin utz? Man jun chic jun utz, xaxe ri Dios. Jac'a rat, si najo' navil ri c'aslen ri richin jumul, que'animaj ri mandamientos, xcha' che.
23849  MAT 19:18  ¿Achique c'a chi mandamientos ri na'ij? xcha'. Y ri Jesús xu'ij che: Man cacamisan; man tac'amala-ka-avi' riq'uin jun ri mana-ta achok riq'uin rat c'ulan-vi; man catelak'; man tatz'uc tzij.
23851  MAT 19:20  Jac'a ri ala' ri xuch'o riq'uin quire' xu'ij: Ronojel ri na'ij, c'a yin ac'ual na chiri' nubanon-pe y c'a quiri' na vacami. ¿Achique chic más ri man nubanon ta? xcha'.
23867  MAT 20:6  Richin cami las cinco xk'ak'ij-ka, rija' xel chic e jun bey y c'a c'o ri manak quisamaj xeril. Rija' xuc'utuj chique: ¿Achique roma chi jun k'ij rixc'o vave' y manak isamaj? xcha'.
23882  MAT 20:21  ¿Achique c'a ri najo'? xcha' ri Jesús che. Y ri ixok xu'ij: Yin ninjo' chi tok rat rey chic chiri', tabana' chique ri ca'i' val re' chi yetz'uye-apu aviq'uin; jun pan a-derecha y jun pan a-izquierda, xcha'.
23889  MAT 20:28  Achel yin ri xitak-pe richin xinalex chi'icojol, man xipe ta richin yito'ox; yin xipe richin yito'on y richin ninya' nuc'aslen coma eq'uiy richin yecolotaj, xcha' ri Jesús.
23891  MAT 20:30  Chuchi' bey chiri' ec'o ca'i' man yetzu'un ta etz'uyul. Tok xquic'axaj chi ja ri Jesús ri nik'ax chiri', cof xech'o y xqui'ij: ¡Ajaf, rat ri rat riy-rumam can ri rey David, tapokonaj kavech! xecha'.
23892  MAT 20:31  Jac'a ri vinak xequich'olij richin quetane-ka. Pero rije' xa más cof xech'o-pe y xqui'ij: ¡Ajaf, rat ri rat riy-rumam can ri rey David, tapokonaj kavech! xecha'.
23893  MAT 20:32  Xpa'e' c'a ka ri Jesús, xeroyoj y xuc'utuj chique: ¿Achique nijo' chi nin-en chive? xcha'.
23894  MAT 20:33  Rije' xqui'ij: Ajaf, roj nikajo' nkutzu'un, xecha'.
23898  MAT 21:3  Si c'o jun ri c'o achique xtu'ij-pe chive, rix ti'ij che: Yec'atzin che ri Ajaf, pero xa cha'anin xquerutzolij-pe, quixcha' can. Quiri' xu'ij-e ri Jesús chique.
23904  MAT 21:9  Ri ebenak chuvech y ri ebenak chirij, riq'uin cuchuk'a' quire' niqui'ij: ¡Matiox chi petenak re riy-rumam can ri rey David! ¡Nimalaj favor c'o pa ruvi' re petenak pa rubi' ri Ajaf! ¡Matiox che ri Dios chicaj! yecha'.
23905  MAT 21:10  Tok ri Jesús xoc-apu pa tinamit Jerusalem, conojel ri vinak xepe chutz'etic y niquibila' chiquivech: ¿Achique cami achi re'? yecha'.
23915  MAT 21:20  Tok ri discípulos xquitz'et chi can xchakij-vi-ka ri mata higo, xquibila' chiquivech: ¿Achel chi can cha'anin xchakij-ka ri mata higo? xecha'.
23918  MAT 21:23  Tok ri Jesús ja yerutijoj ri vinak chiri' pa racho ri Dios, ri nima'k tak quik'ij sacerdotes israelitas y ri nima'k quijuna' achi'a' c'o quik'ij chiquicojol ri vinak, xejel-apu riq'uin y xquic'utuj che: ¿Achique ak'a' rat chi ye'abanala' ronojel re yatajin riq'uin? ¿Y (achique, acu'x) x-in chave chi quire' que'abanala'? xecha' che.
23926  MAT 21:31  ¿Achique chique ri ca'i' alabo re' ri xbano ri nrojo' ri tata'aj, ninojij rix? xcha' ri Jesús. Y ri achi'a' ri' xqui'ij: Ja ri na'ey ala', xecha'. Ri Jesús xu'ij chique: Yin kitzij nin-ij chive chi xa ja ri c'uluy tak impuestos y ri ixoki' man utz ta quic'aslen, jari' ri xque'oc na'ey chivech rix chiquicojol ri erichin ri ru-gobierno ri Ajaf Dios.
23937  MAT 21:42  Y ri Jesús xu'ij c'a chique: ¿Man jun bey ibanon leer ri nu'ij chupan ri ruch'abel ri Dios? Ri tz'iban can quire' nu'ij: Ri abaj ri man juba' xcajo' xquicusaj ri banoy tak jay, Xa jari' xc'atzin richin ruchuk'a' ruxiquini'l ri jay. Ja ri Ajaf xbano quiri' che, Y roj ntel-e runak'-kavech nikatz'et. Quiri' nu'ij ruch'abel ri Dios.
23938  MAT 21:43  Xa roma c'a ri' nin-ij chive chi rix man chic xtiyo'ox ta lugar chive chi xquixc'uje' chiquicojol ri erichin ri ru-gobierno ri Ajaf Dios. Xa ch'aka' chic ri xquec'uje' can pan iq'uexel, ri can queteman xtiquisamajij ri ruyo'on can ri Dios chique richin c'o utz nuq'uen-pe che ri gobierno ri'.
23953  MAT 22:12  Y ri rey xuc'utuj che: Amigo, ¿achel xatiquer xatoc-pe vave' tok man acusan ta ri tziek ri nic'atzin chupan ri c'ulubic? xcha' che. Jac'a ri achok che xch'o-vi ri rey, man jun ch'abel xtiquer xu'ij.
23959  MAT 22:18  Pero ri Jesús reteman ri itzel ri niquinojij pa cánima. Romari' xu'ij chique: ¿Achique roma nitij ik'ij richin nijo' yika pan ik'a'? Rix xa ca'i' rupalaj ri yixtajin riq'uin.
23961  MAT 22:20  Jac'ari' ri Jesús xuc'utuj chique: ¿Achok ruvech y achok rubi' re c'o chuvech? xcha'.
23973  MAT 22:32  Ja yin ru-Dios ri Abraham, ru-Dios ri Isaac y ru-Dios ri Jacob. Roma ri Dios man qui-Dios ta ri manak quic'aslen; rija' qui-Dios ri c'o quic'aslen, xcha' ri Jesús.