23214 | MAT 1:1 | Chupan ri vuj re' tz'iban-vi can quibi' ri ojer tak rati't-rumama' ri Jesucristo. Rija' riy-rumam can ri rey David, y riy-rumam can ri Abraham. |
23219 | MAT 1:6 | Ri Isaí jari' rutata' ri David ri xoc rey. Ri rey David jari' rutata' ri Salomón ri xalex chuk'a' ri ixok Betsabé, ri rixayil can ri Urías. |
23229 | MAT 1:16 | Ri Jacob jari' rutata' ri José; y ri José jari' xoc rachijil ri María, ri achok chuk'a' xalex-vi ri Jesús. Y ri Jesús, jari' ri Jun ri takon-pe roma ri Dios chucolic ri rutinamit. |
23230 | MAT 1:17 | Chuvech re roch'ulef xek'ax-e catorce solaj vinak ri nitiquer-pe riq'uin ri Abraham c'a riq'uin ri rey David. Catorce chic solaj xek'ax-e chuvech re roch'ulef ri nitiquer-pe riq'uin ri rey David c'a chupan ri tiempo tok ri israelitas xe'uc'uax pa roch'ulef Babilonia. Y catorce chic solaj xek'ax-e chuvech re roch'ulef ri nitiquer-pe riq'uin ri tiempo tok ri israelitas xe'uc'uax pa Babilonia c'a chupan ri tiempo tok xalex ri Jesucristo choch'ulef. |
23232 | MAT 1:19 | Jac'a ri José ri ne'oc rachijil, jun achi choj ruc'aslen chuvech ri Dios, y xa nupokonaj nuya' chi q'uix ri María chiquivech ri vinak, romari' xunojij chi ekal neruya' rutzijol chi xa man nic'ule' ta chic riq'uin. |
23233 | MAT 1:20 | Quiri' ri xunojij rija' pa ránima, pero pa ruvaran, ri José xutz'et jun ángel richin ri Ajaf, y ri ángel quire' xu'ij che: José, rat ri rat riy-rumam can ri rey David, man taxi'ij-avi' chi yac'ule' riq'uin ri María, roma ri ac'ual ri royo'en chi nalex chuk'a', can richin vi ri Lok'olaj Espíritu. |
23235 | MAT 1:22 | Ronojel re' xbanataj richin quiri' nibanataj ri ruk'alajrisan can ri Ajaf chuvech ri jun profeta ri xtzijon ri ruch'abel ri Dios ojer can. Y quire' ri ru'in can: |
23236 | MAT 1:23 | Titz'eta' na pe', c'o jun xten ri kitzij chi c'a ruyon na, ri xtipe alanic chirij, y xtalex jun ral ala'. Ri ac'ual ri xtalex xtubinaj Emanuel. Y Emanuel nu'ij tzij, Dios c'o kiq'uin. |
23242 | MAT 2:4 | Rija' tok erumolon conojel ri nima'k tak quik'ij sacerdotes israelitas y ri q'uiy queteman chirij ri ley ri xyo'ox che ri Moisés, nuc'utula' chique ri achique chi lugar nalex-vi ri Jun ri nitak-pe chucolic ri rutinamit ri Dios. |
23244 | MAT 2:6 | Rat Belén, ri ratc'o pa roch'ulef Judá, Mana-ta rat ri más co'ol ak'ij chiquicojol ri lugares c'o quik'ij chiri' pa Judá, Roma ja aviq'uin rat xtipe-vi ri Jun ri xtuc'uan bey, Y xqueruyuk'uj ri nutinamit Israel, nicha' ri Dios. Quiri' xqui'ij-apu che ri rey Herodes. |
23257 | MAT 2:19 | Tok caminak chic ri rey Herodes, xuc'ut-ri' jun ángel richin ri Ajaf Dios chuvech ri José pa rachic' chiri' pan Egipto, |
23262 | MAT 3:1 | Ja tiempo ri' tok ri Juan ri Bautista xutz'uc rutzijosic ruch'abel ri Dios pa chakijlaj tz'iran ulef chiri' pa departamento Judea. |
23268 | MAT 3:7 | Tok ri Juan xutz'et chi eq'uiy chique ri achi'a' fariseos y saduceos nequimolo-qui' riq'uin richin yeru'on-e bautizar, rija' xu'ij chique: Rix xa rix achel itzel tak cumatz. ¿Achique xyo'on rutzijol chive chi yixenimaj chuvech ri castigo ri xtutak-pe ri Dios más chikavech apu? |
23270 | MAT 3:9 | Man tinojij-ka pan ivánima chi roma rix riy-rumam can ri Abraham, romari' xquixcolotaj, man quiri' ta. Roma yin nin-ij chi xa ta ri Dios nrojo', rija' yeru'on riy-rumam ri Abraham chique ri abaj ri ye'itz'et vave'. |
23273 | MAT 3:12 | Rija' rubanon chic rubanic richin yerelesaj-e ri yeniman ri Dios chiquicojol ri man yeniman ta, achel tok jun achi ruc'uan chic jun che' pa ruk'a' richin nuc'ak pa cak'ik' ri trigo ch'eyon chic. Rija' xtuyec ri trigo, jac'a ri (ruxeq'uelal, rupuxq'uil) xtuporoj chupan ri k'ak' ri man jun bey xtichup. |
23276 | MAT 3:15 | Jac'a ri Jesús quire' xu'ij che: Roj nic'atzin chi nika'an ronojel ri nika chuvech ri Dios. Romari' vacami nic'atzin chi rat yina'an bautizar, xcha' ri Jesús. C'ajari' tok ri Juan xniman. |
23277 | MAT 3:16 | Tok ri Jesús banon chic bautizar, xel-pe pa ya'. Jari' tok xjakataj ri rocaj chuvech y xutz'et ri Lok'olaj Espíritu richin ri Dios chi xulan-pe achel jun paloma pa ruvi'. |
23281 | MAT 4:3 | Xpe c'a ri itzel ri nrojo' nutakchi'ij pa mac ri Jesús, xu'ij che: Si kitzij chi rat Ruc'ajol ri Dios, ta'ij chique ri abaj re' chi que'oc pan. |
23282 | MAT 4:4 | Jac'a ri Jesús xu'ij che ri itzel: Chupan ri tz'iban can quire' nu'ij: Ri vinak man xe ta pan nic'atzin che ri quic'aslen, ja jun ronojel ri ch'abel ri ntel pa ruchi' ri Dios. |
23283 | MAT 4:5 | Jac'ari' tok ri itzel xuc'uaj ri Jesús pa lok'olaj tinamit Jerusalem, y ja ri más naj e pa ruvi' racho ri Dios xujotoba-vi-e. |
23284 | MAT 4:6 | Y xu'ij che: Si kitzij chi rat Ruc'ajol ri Dios, tatorij-ka-avi' vave', roma chupan ri tz'iban can nu'ij: Ri Dios xtu'ij chique ri ru-ángeles chi xcatquichajij; y, Xcatquili'ej pa quik'a', Richin man (xtapak'ij, xtacopij) ta avakan chuvech abaj, xcha' che. |
23285 | MAT 4:7 | Jac'a ri Jesús xu'ij che ri itzel: Chupan ri tz'iban can, juc'an chic nu'ij: Man tatij ak'ij chirij ri Avajaf Dios richin nu'on ri nanojij rat, xcha'. |
23288 | MAT 4:10 | Jac'a ri Jesús xu'ij che: Catel quila' rat Satanás. Roma chupan ri tz'iban can nu'ij: Ja chuvech ri Avajaf Dios caxuque-vi, y xaxe rija' taya' ruk'ij, xcha'. |
23295 | MAT 4:17 | Ja k'ij ri' tok ri Jesús xutz'uc rutzijosic ruch'abel ri Dios, y quire' nu'ij chique ri ye'ac'axan: Tijala' ino'oj y tiya' can ri imac, roma nakaj chic c'o-vi chi c'o che'el yixoc ruvinak ri aj-chicaj gobierno, xcha' chique. |
23301 | MAT 4:23 | Ri Jesús ronojel tinamit richin ri Galilea xbin-vi, yerutijoj ri israelitas riq'uin ri ruch'abel ri Dios pa tak qui-sinagoga; nutzijoj ri utzulaj ch'abel ri nu'ij achique ruchojmil ye'oc pa ruk'a' ri Dios richin yeru'on gobernar, y nu'on chi yec'achoj riq'uin jalajoj tak yabil y k'axomal. |
23303 | MAT 4:25 | Man juba' ta oc xetzekle'en richin ri Jesús; ec'o epetenak pa tak tinamit richin ri Galilea, pa tak tinamit richin ri Decápolis, pa tak tinamit richin ri Judea, pa Jerusalem, y ec'o epetenak juc'an che ri rakan-ya' Jordán. |
23306 | MAT 5:3 | Utzulaj tzij rubanon ri Dios chique ri niquina' chi nic'atzin ruchuk'a' ri Dios pa cánima, roma eruvinak ri aj-chicaj gobierno. |
23307 | MAT 5:4 | Utzulaj tzij rubanon ri Dios chique ri ntok' cánima, roma rije' xtibochi'ix ri cánima. |
23308 | MAT 5:5 | Utzulaj tzij rubanon ri Dios chique ri (ch'uch'uj, me'l oc) cánima, roma xtoc quichin ri roch'ulef. |
23309 | MAT 5:6 | Utzulaj tzij rubanon ri Dios chique ri nivayijan cánima chirij ri chojmilaj c'aslen, roma rije' xtinojses cánima riq'uin ri niquirayij. |
23310 | MAT 5:7 | Utzulaj tzij rubanon ri Dios chique ri yepokonan, roma ja jun rije' xtipokonex quivech. |
23311 | MAT 5:8 | Utzulaj tzij rubanon ri Dios chique ri ch'ajch'oj cánima, roma rije' xtequitz'eta' ruvech rija'. |
23312 | MAT 5:9 | Utzulaj tzij rubanon ri Dios chique ri yekasan ruvi' oyoval, roma rije' xti'ix chique chi eralc'ua'l ri Dios. |
23313 | MAT 5:10 | Utzulaj tzij rubanon ri Dios chique ri ni'an pokon chique roma quic'uan jun chojmilaj c'aslen, roma can erichin vi ri aj-chicaj gobierno. |
23314 | MAT 5:11 | Y rix utzulaj tzij nu'on ri Dios chive tok voma yin yixyo'ox chi q'uix, ni'an pokon chive, y ni'ix ronojel itzel tak tzij chivij, y xa tz'ucun tak tzij. |
23326 | MAT 5:23 | Romari', si ratc'o chic apu chuvech ri altar richin c'o naya' chuvech ri Dios, y jari' nuka pan avi' chi c'o jun c'o ruyacon pa ránima chavij, |
23327 | MAT 5:24 | taya' can chiri' chuvech ri altar ri achique naya' chuvech ri Dios, cabin, y tachojmirisaj ri achique ocunak chi'icojol riq'uin ri jun. C'ajari' catzolij y taya' che ri Dios ri najo' naya' che. |
23332 | MAT 5:29 | Roma c'a ri', si ri runak'-avech derecha nibano chave chi naxutuj can ri Dios, tavelesaj-e y tatorij-e. Roma, más utz chave chi jun chique rutz'akat ri a-cuerpo nasetz can, y mani chi ronojel ri a-cuerpo nic'ak pa k'ak'. |
23333 | MAT 5:30 | Y si ja ri ak'a' derecha nibano chave chi naxutuj can ri Dios, tachoyo-e y tatorij-e. Roma más utz chave chi jun chique rutz'akat ri a-cuerpo nasetz can, y mani chi ronojel ri a-cuerpo nic'ak pa k'ak'. |
23336 | MAT 5:33 | Jun chic ri ivac'axan, ja chi xbix chique ri kavinak ojer can chi man tiquitzolij-qui' chiquij riq'uin ri qui'in chi niqui'en, xa ronojel ri can chuvech Dios qui'in-vi chi niqui'en, tiquibana' c'a. |
23337 | MAT 5:34 | Jac'a yin nin-ij chive: Man jun bey ti'en jurar. Man tic'uxlaj ri caj richin ni'en jurar, roma ja chiri' c'o-vi rutz'uyubal ri Dios. |
23338 | MAT 5:35 | Man tic'uxlaj ri roch'ulef, roma chiri' nuya-vi rakan ri Dios. Man tic'uxlaj ri tinamit Jerusalem richin ni'en jurar, roma ri tinamit ri' richin ri Nimalaj Rey. |
23350 | MAT 5:47 | Y si xaxe quiq'uin ri iveteman quivech nibanala-vi saludar ivi', xa junan yixtajin quiq'uin ri man quiniman ta ri Dios, ri quiyon chiquivech niquibanala-ka saludar qui'. |
23352 | MAT 6:1 | Tok pa rubi' ri Dios rix nijo' ni'en jun favor, man tivelesaj rutzijol xaxe richin yixna'ex. Roma si quiri' ni'en, man jun rajil-ruq'uexel xtiyo'ox chive roma ri Itata' ri c'o chicaj. |
23358 | MAT 6:7 | Tok rix ni'en orar, man xaxe quixvolol achel niqui'en ri man queteman ta ruvech ri Dios. Roma rije' niquinojij chi riq'uin niquicamuluj rubixic ri jalajoj ch'abel ri yequibila', romari' ye'ac'axex. |
23360 | MAT 6:9 | Roma c'a ri', tok rix ni'en orar, quire' ti'ij: Katata' Dios ri ratc'o chicaj, Xtinimirises ta c'a ri lok'olaj abi'. |
23367 | MAT 6:16 | Tok rix ni'en coch'on vayijal, man ti'en achel niqui'en ri vinak ri xa ca'i' rupalaj ri yetajin riq'uin. Rije' bis-bis quivech niqui'en roma nicajo' chi quena'ex chi niqui'en coch'on vayijal chuvech ri Dios, pero kitzij nin-ij chive chi riq'uin ri yena'ex, xaxe oc ri' ri rajil-ruq'uexel niquic'ul-e. |
23369 | MAT 6:18 | Richin quiri', man cak'alajin chiquivech ri vinak chi na'an coch'on vayijal chuvech ri Dios. Can ta xe ri Atata' ri man jun nitiquer nitz'eto richin ri etemayon. Y rija' ri k'alaj chuvech ri man niquitz'et ta ri vinak, xtuya' jun utzulaj rajil-ruq'uexel chave, ri chiquivech conojel xtik'alajin-vi. |
23374 | MAT 6:23 | Pero si ri avech man ye'acusaj ta richin ri utz, ronojel ri a-cuerpo c'o pa k'eku'n. Romari', si ri sakil ri ruyo'on ri Dios pan avánima xa xtoc jun k'eku'n, rat xcac'uje' pa jun nimalaj k'eku'n. |
23375 | MAT 6:24 | Man jun samajinel nitiquer nisamaj quiq'uin eca'i' rajaf. O itzel nutz'et can jun chique ri rajaf, y nrojo' ri jun chic, o nunimaj rutzij ri jun y nuxutuj can ri jun chic. Romari' rix, manak che'el ni'en ri nika chuvech ri Dios, tok xa benak ivánima pa ruvi' beyomal richin ri roch'ulef. |
23381 | MAT 6:30 | Ri Dios nu'on chique ri (k'ayis, k'os) pa tak juyu' chi jabel oc yetzu'un roma ri quicotz'ijal, y xa cha'anin yeporox pa k'ak'. Y si ri Dios jabel yeruvik ri cotz'i'j, más na quiri' xtu'on iviq'uin rix. Xa ja rix ri man can ta cukul ic'u'x riq'uin. |
23383 | MAT 6:32 | Roma ri man quiniman ta ri Dios, yexule-yejote' chunojixic achique lugar niquiq'uen-vi ri achique nic'atzin chique. Jac'a ri aj-chicaj Itata' reteman chi ronojel re' nic'atzin chive. |
23384 | MAT 6:33 | Roma c'a ri', tijacha-ivi' pa ruk'a' ri Dios richin yixru'on gobernar, y ticanoj ri chojmilaj c'aslen ri nrojo' rija'. Y ronojel ri nic'atzin, rija' xtuya-pe chive. |
23400 | MAT 7:15 | Rix tibana' cuenta ivi' chiquivech ri niquik'ebaj-qui' chi eyo'ol rubixic ri nu'ij-pe ri Dios pa cánima, ri achel ovejas ri man jun oc quimac ye'oc chi'icojol, pero pa tak cánima xa e'achel c'uxunel tak utuva'. |
23407 | MAT 7:22 | Y tok xterila' ri k'ij ri', eq'uiy ri xque'in chuve: ¡Ajaf! ¡Ajaf! Roj pan abi' xkatzijoj ruch'abel ri Dios, pan abi' xekelesaj itzel tak espíritu pa cánima ri vinak, y pan abi' xekabanala' q'uiy milagros, xquecha'. |
23413 | MAT 7:28 | Y tok xtane' chubixic re', ri vinak can achique na xquina' che ruchojmil ruch'abel ri Dios ri achok riq'uin yerutijoj-vi. |
23414 | MAT 7:29 | Roma nik'alajin chi riq'uin ri Dios petenak-vi, y man achel ta yetijon ri achi'a' q'uiy queteman chirij ri ley ri xyo'ox che ri Moisés. |
23443 | MAT 8:29 | Ri ca'i' achi'a' ri' riq'uin cuchuk'a' xqui'ij-apu che ri Jesús: Rat Jesús, ri Ruc'ajol ri Dios, ¿achique najo' chike? ¿Ja yan xape vave' richin nkojaya' pa k'axomal tok xa man jani tuka ri tiempo? xecha' che. |
23451 | MAT 9:3 | Jari' tok ec'o achi'a' q'uiy queteman chirij ri ley ri xyo'ox che ri Moisés xqui'ij-ka pa tak cánima chirij ri Jesús: Ri achi re' itzel nich'o chuvech ri Dios. |
23456 | MAT 9:8 | Tok ri quimolon-apu-qui' chiri' xquitz'et re', can achique na xquina' y xquiya' ruk'ij ri Dios ri ruyo'on-pe ri nimalaj uchuk'a' ri' chiquicojol. |
23461 | MAT 9:13 | Roma c'a ri', rix titz'eta' y tivetemaj achique ruchojmil ri ruch'abel ri Dios tz'iban can ri nu'ij: Yin ninjo' chi rix yixpokonan, y mani ye'icamisaj chicop chinuvech. Quiri' nin-ij chive, roma yin man xipe ta chicoyoxic ri niquinojij chi can choj ri quic'aslen; yin xipe chicoyoxic ri aj-mac, richin tiquijala' quino'oj y tiquiya' can ri mac, xcha' chique. |
23475 | MAT 9:27 | Tok ri Jesús elenak chic pe chiri', ec'o ca'i' man yetzu'un ta xetzekle'en richin y riq'uin cuchuk'a' niqui'ij: ¡Tapokonaj kavech rat ri rat riy-rumam can ri rey David! yecha'. |
23483 | MAT 9:35 | Pa ronojel tak tinamit y aldeas nik'ax-vi ri Jesús, yerutijoj ri israelitas ri niquimol-qui' pa tak qui-sinagoga. Nutzijoj chique ri utzulaj ch'abel ri nu'ij achique ruchojmil ye'oc pa ruk'a' ri Ajaf Dios richin yeru'on gobernar, y nu'on chique ri yeyavej chi yec'achoj chuvech ronojel ruvech yabil y k'axomal. |
23493 | MAT 10:7 | Tok rix benak chiri', quire' ti'ij tok nitzijoj ri ruch'abel ri Dios: Vacami, ri aj-chicaj gobierno nik'alajin chic chi'icojol, quixcha' chique. |
23499 | MAT 10:13 | Si ri ec'o chupan ri jay ri' utz niquic'ul ivech, ri uxlanen richin ri Dios ri nirayij pa quivi', can xtika-vi pa quivi'. Pero si man utz ta niquic'ul ivech, ri uxlanen richin ri Dios man xtika ta can pa quivi', xa xtitzolij chic pe iviq'uin. |
23500 | MAT 10:14 | Y xa achique na jun ri man nuc'ul ta ivech, y man nrac'axaj ta ri ruch'abel ri Dios ri nitzijoj rix, tok yixel-pe ri pa jay o ri pa tinamit, (tiquiraj, titota') can ri pokolaj chi tak ivakan chiquivech ri aj chiri', richin tiquina'ej chi can man utz ta ri xqui'en. |
23506 | MAT 10:20 | Roma mana-ta rix ri xquixch'o, ja ri Lok'olaj Espíritu richin ri Itata' Dios ri xtiyo'on ch'abel pa tak ivánima ri xtic'atzin chi xti'ij. |
23527 | MAT 10:41 | Ri utz nuc'ul ruvech jun profeta, roma ri profeta jun tzijoy ruch'abel ri Dios, junan rajil-ruq'uexel xtiyo'ox che riq'uin ri profeta. Y ri neka jun choj ruc'aslen riq'uin, y utz nuc'ul ruvech roma choj ruc'aslen ri neka riq'uin, junan rajil-ruq'uexel xtiyo'ox che riq'uin ri choj ruc'aslen. |
23529 | MAT 11:1 | Tok ri Jesús xuq'uis-e rubixic chique ri doce ru-discípulos ri achique nic'atzin chi nequibana', rija' xbe pa tak quitinamit ri vinak richin xe'erutijoj y richin xutzijoj ri ruch'abel ri Dios chique. |
23531 | MAT 11:3 | richin xquic'utuj che: ¿Ja rat ri Jun ri sujun-pe roma ri Dios chi nipe? ¿O c'a nikoyo'ej chic jun? |
23534 | MAT 11:6 | Y ti'ij che ri Juan chi utzulaj tzij banon che ri man nril ta jun roma chi nuxutuj can ri Dios, riq'uin ri yitajin yin, xcha-e ri Jesús chique. |
23547 | MAT 11:19 | Jac'a tok xinuka yin ri xitak-pe richin xinalex chi'icojol, xa ronojel nintij y ninkum, y eq'uiy ye'in chi xe va'in voma y yin kumuy vino, yin (cachbil, cach'il) ri c'uluy impuestos y ri vinak aj-mac yixcha' chique. Pero ri no'oj ri petenak riq'uin ri Dios nik'alajin pa tak quic'aslen ri yebano ri rusamaj, xcha' ri Jesús. |
23553 | MAT 11:25 | Ja tiempo ri' tok ri Jesús quire' xu'ij: Nata' Dios, rat ri Rajaf ri caj y ri roch'ulef, matiox ninya' chave roma man xak'alajrisaj ta ruchojmil ri yitajin chubixic chiquivech ri vinak ri niquina' chi q'uiy queteman y can c'o quino'oj. Xa ja chiquivech ri achel ac'ola' quibanon che ri cánima xak'alajrisaj-vi. |
23554 | MAT 11:26 | Can quiri' vi Nata' Dios, roma rat jari' ri xka chavech chi xa'an. Quiri' xu'ij ri Jesús pa ru-oración. |
23555 | MAT 11:27 | C'ajari' rija' xu'ij: Ri Nata' Dios ronojel ruyo'on-pe pa nuk'a'. Y man jun chic etemayon (yin achique, ayincu'x) yin, xaxe ri Nata'. Y man jun etemayon (achique, acu'x) ri Nata', xaxe yin ri Ruc'ajol, y ri achok che xtinjo' xtink'alajrisaj-vi. |
23560 | MAT 12:2 | Tok ri achi'a' fariseos xequitz'et-pe, quire' xqui'ij che ri Jesús: Que'atz'eta' la a-discípulos, ru-ley ri Dios man juba' nuya' lugar chi ni'an achel ri yetajin riq'uin. Roma vacami k'ij richin uxlanen, xecha'. |
23561 | MAT 12:3 | Pero ri Jesús xu'ij chique: ¿Man jun bey ibanon leer chupan ruch'abel ri Dios ri achique xqui'en ri David y ri ebenak chirij chupan ri ojer can tiempo tok yevayijan chiri'? |
23562 | MAT 12:4 | Roma ri David xoc pa racho ri Dios chucanoxic achique niquitij, y ja ri pan ri sujun chic chuvech ri Dios ri xquitij, masque ru-ley ri Dios nu'ij chi ri pan ri' nis-ta ri David, nis-ta ri ebenak chirij c'o quik'a' che, roma xaxe ri sacerdotes israelitas c'o quik'a' che. |
23563 | MAT 12:5 | ¿Y man ibanon ta leer rix ri nu'ij chupan ri ley ri xyo'ox che ri Moisés? Chiri' nu'ij chi ri sacerdotes israelitas nic'atzin yesamaj pa racho ri Dios chupan ri sábado ri xa k'ij richin uxlanen, y ri' man mac ta chuvech ri Dios. |
23564 | MAT 12:6 | Pero vacami, rix nitz'et Jun ri más c'o ruk'ij que chuvech ri racho ri Dios. |
23570 | MAT 12:12 | Y jun vinak más c'o rakale'n que chuvech jun oveja, y romari' can ruyuken-vi-ri' riq'uin ru-ley ri Dios chi ni'an favor che jun vinak chupan ri sábado ri k'ij richin uxlanen. |
23576 | MAT 12:18 | Jare' ri Nusamajinel ri nucha'on. Yin ninjo' rija', y niquicot vánima riq'uin. Y xtinya-pe ri nu-Espíritu pa ruvi'; Y rija' xtuc'ut ri chojmilaj bey richin ri Dios chiquivech ri man israelitas ta. |
23579 | MAT 12:21 | Y ri man israelitas ta, tok xtiquic'axaj ri utzulaj nuch'abel ri xtutzijoj rija' chique, xtiquiya' cánima riq'uin. Quiri' ri ruk'alajrisan can ri Dios. |
23581 | MAT 12:23 | Conojel ri vinak xsatz quic'u'x tok xquitz'et y quire' niquibila' chirij ri Jesús: ¿Mana-ta cami re' ri jun riy-rumam ri David ri bin can chi nipe? yecha'. |
23586 | MAT 12:28 | Si yin riq'uin ru-Espíritu ri Dios yenvelesaj-vi itzel tak espíritu, jari' retal chi ri ru-gobierno ri Dios c'o chic chi'icojol. |
23597 | MAT 12:39 | Pero ri Jesús quire' xu'ij chique: Ri vinak itzel cánima y man niquinimaj ta ri Dios, niquitij quik'ij niquic'utuj chi ti'an jun milagro chiquivech, pero mana-ta ri niquic'utuj rije' ri xtibanataj. Ri retal ri xtiquitz'et xaxe ri achel xbanataj riq'uin ri profeta Jonás ojer can. |
23599 | MAT 12:41 | Y tok xtinic'ox ronojel ch'utik-nima'k, ri achi'a' aj-Nínive xquecataj-apu richin xtiqui'ij chi tika castigo pa quivi' ri vinak ri ec'o vacami. Roma ri xec'uje' pa tinamit Nínive ojer, xe xquic'axaj ruch'abel ri Dios ri xutzijoj ri Jonás, ja xquijal quino'oj y xquiya' can ri quimac. Jac'a ri vacami yinc'o yin ri más c'o nuk'ij que chuvech ri Jonás, y man yinquinimaj ta ri vinak. |
23623 | MAT 13:15 | Roma ri cánima ri vinak re' xcovir. C'ayef ntoc pa quixiquin ri niquic'axaj. Quiyupun runak'-quivech Roma man nicajo' ta yetzu'un, Man nicajo' ta niquic'axaj, Richin ntoc pa tak cánima, Nis-ta nicajo' niquijal quino'oj, Richin chi yin ninchojmirisaj ri quic'aslen. Quiri' nu'ij ruch'abel ri Dios ri rutz'iban can ri Isaías, xcha' ri Jesús. |
23627 | MAT 13:19 | Tok jun vinak nrac'axaj ri ch'abel ri nik'alajrisan ri ru-gobierno ri Ajaf Dios, y man (nik'ax, nino') ta chuvech, nipe ri itzel y nrelesaj-e ri ticon can pa ránima. Jari' ri semilla ri xka pa bey. |
23628 | MAT 13:20 | Ri semilla ri xeka chiquicojol tak abaj, nich'o pa ruvi' ri vinak ri nrac'axaj ruch'abel ri Dios y can niquicot nuc'ul, |
23629 | MAT 13:21 | pero man nuq'uen ta ka ruvech pa ránima, xa juba' oc k'ij nuya' ránima riq'uin ri Dios, roma tok niyo'ox pa k'axomal o pa pokonal roma runiman ruch'abel ri Dios, xa cha'anin nril jun roma chi nuxutuj can ri Dios. |
23630 | MAT 13:22 | Ri semilla ri xeka chiquicojol tak q'uix, jari' nu'ij tzij chi ec'o ye'ac'axan ruch'abel ri Dios, pero xa roma ni'e cánima pa ruvi' ri roch'ulef, y roma yesatz pa ruvi' ri beyomal, jari' nibano chi nijik' ri ruch'abel ri Dios, y man jun samaj nu'on pa cánima. |
23631 | MAT 13:23 | Jac'a ri semilla ri xeka pa ruch'acul ri ulef nich'o pa ruvi' ri nac'axan ruch'abel ri Dios y (nik'ax, nino') chuvech, y pa ruc'aslen can c'o utz nik'alajin, achel ruvech ri tico'n ri c'o nuya' a cien, c'o nuya' a sesenta y c'o nuya' a treinta, xcha' ri Jesús. |
23646 | MAT 13:38 | Ri juyu' ri x-an-vi ri ticoj, ja ri roch'ulef. Ri utzulaj semilla ja ri ye'oc ruvinak ri ru-gobierno ri Ajaf Dios. Y ri man kitzij ta chi trigo, ja ri vinak ri erichin ri itzel. |
23651 | MAT 13:43 | Jac'a ri xquic'uaj jun c'aslen choj, can xquetz'intz'ot achel ri k'ij pa ru-gobierno ri Quitata' Dios. Ri (nik'ax, nino') chuvech ri yitajin chubixic, trelesaj no'oj chirij. |
23669 | MAT 14:3 | Quiri' nu'ij ri rey Herodes, roma ja rija' x-in chi (xtz'am, xchap) ri Juan, xxim pa cadena y xyo'ox pa cárcel. Quiri' xu'on ri Herodes, roma ri Juan ru'in che chi man juba' utz chuvech ru-ley ri Dios chi rubanon-ka rixayil che ri Herodías, rixayil ri Felipe ri mismo runimal ri Herodes. |
23671 | MAT 14:5 | Chupan ri tiempo ri' ri Herodes xrojo' chi xucamisaj ri Juan, pero xa nuxi'ij-ri' chiquivech ri tinamit, roma chiquivech rije' ri Juan ri Bautista can profeta vi richin ri Dios. |
23685 | MAT 14:19 | Jac'ari' xu'ij chi quetz'uye' conojel ri vinak chosabána; y xeruli'ej c'a ri vo'o' pan y ri ca'i' quer, xtzu'un c'a e chicaj y xumatioxij che ri Dios, xeruper c'a ri quer y ri pan, y jari' xuya-e chique ri ru-discípulos y ri discípulos xquiyala' chique ri vinak. |