Wildebeest analysis examples for:   cak-cak   á    February 24, 2023 at 23:48    Script wb_pprint_html.py   by Ulf Hermjakob

23215  MAT 1:2  Ri Abraham jari' rutata' ri Isaac; ri Isaac jari' rutata' ri Jacob; ri Jacob xec'uje' eq'uiy ralc'ua'l, y jun chique ri ralc'ua'l xubinaj Judá.
23216  MAT 1:3  Ri Judá xec'uje' ca'i' ralc'ua'l riq'uin ri ixok Tamar, y ri alabo ri' Fares y Zara quibi' xyo'ox. Ri Fares jari' rutata' ri Esrom; ri Esrom jari' rutata' ri Aram.
23228  MAT 1:15  Ri Eliud jari' rutata' ri Eleazar; ri Eleazar jari' rutata' ri Matán; ri Matán jari' rutata' ri Jacob.
23233  MAT 1:20  Quiri' ri xunojij rija' pa ránima, pero pa ruvaran, ri José xutz'et jun ángel richin ri Ajaf, y ri ángel quire' xu'ij che: José, rat ri rat riy-rumam can ri rey David, man taxi'ij-avi' chi yac'ule' riq'uin ri María, roma ri ac'ual ri royo'en chi nalex chuk'a', can richin vi ri Lok'olaj Espíritu.
23237  MAT 1:24  Tok ri José xc'astaj, can xu'on na vi ri xbix che roma ri ángel richin ri Ajaf. Rija' xuq'uen ri María richin xoc rixayil.
23244  MAT 2:6  Rat Belén, ri ratc'o pa roch'ulef Judá, Mana-ta rat ri más co'ol ak'ij chiquicojol ri lugares c'o quik'ij chiri' pa Judá, Roma ja aviq'uin rat xtipe-vi ri Jun ri xtuc'uan bey, Y xqueruyuk'uj ri nutinamit Israel, nicha' ri Dios. Quiri' xqui'ij-apu che ri rey Herodes.
23248  MAT 2:10  Tok xquitz'et chi xpa'e' ri ch'umil, ri cánima can jani na xquicot.
23251  MAT 2:13  Tok ri aj-nic'oy quij ch'umila' xe'el yan e chiri', jari' tok jun ángel richin ri Ajaf xuc'ut-ri' chuvech ri José pa rachic', y quire' xu'ij che: Cacataj, tac'uaj-e ri ac'ual y ri rute' y quixenimaj c'a pa roch'ulef Egipto. Chiri' quixc'uje-vi, c'a ja tok xtinya' rutzijol chave, roma ri rey Herodes xturucanoj ri ac'ual vave' richin nrojo' nucamisaj, xcha' ri ángel.
23256  MAT 2:18  Pa tinamit Ramá xc'axataj nimalaj bis. Najin ok'ej. Y nic'axataj chi nijik'ik' ok'ej. Ri' ja ri Raquel yerok'ej ri ral. Rija' nis-ta man xrojo' ta xbochi'ix ri ránima, roma ri ral ri xecamises. Quiri' ri tz'iban can roma ri Jeremías.
23257  MAT 2:19  Tok caminak chic ri rey Herodes, xuc'ut-ri' jun ángel richin ri Ajaf Dios chuvech ri José pa rachic' chiri' pan Egipto,
23258  MAT 2:20  y xu'ij che: Cacataj, tac'uaj-e ri ac'ual y ri rute' y quixtzolij pan Israel. Roma vacami ecaminak chic ri xecanon rucamic ri ch'uti ac'ual, xcha' ri ángel.
23266  MAT 3:5  Ri aj pa tinamit Jerusalem, ri aj pa tak tinamit richin ri Judea, y ri ec'o pa tak tinamit chunakaj ri rakan-ya' Jordán, conojel re' nequimolo-qui' riq'uin,
23267  MAT 3:6  can niquik'alajrisaj ri quimac, y ye'an-e bautizar roma rija' pa rakan-ya' Jordán.
23268  MAT 3:7  Tok ri Juan xutz'et chi eq'uiy chique ri achi'a' fariseos y saduceos nequimolo-qui' riq'uin richin yeru'on-e bautizar, rija' xu'ij chique: Rix xa rix achel itzel tak cumatz. ¿Achique xyo'on rutzijol chive chi yixenimaj chuvech ri castigo ri xtutak-pe ri Dios más chikavech apu?
23270  MAT 3:9  Man tinojij-ka pan ivánima chi roma rix riy-rumam can ri Abraham, romari' xquixcolotaj, man quiri' ta. Roma yin nin-ij chi xa ta ri Dios nrojo', rija' yeru'on riy-rumam ri Abraham chique ri abaj ri ye'itz'et vave'.
23274  MAT 3:13  Chupan tak ri k'ij ri', ri Jesús xel-pe pa departamento Galilea richin ni'an bautizar roma ri Juan ri Bautista pa rakan-ya' Jordán.
23278  MAT 3:17  Y c'o c'a jun kulaj petenak chicaj ri quire' xu'ij-pe: Jare' ri Nuc'ajol; yin can ninjo' y niquicot vánima riq'uin, xcha'.
23283  MAT 4:5  Jac'ari' tok ri itzel xuc'uaj ri Jesús pa lok'olaj tinamit Jerusalem, y ja ri más naj e pa ruvi' racho ri Dios xujotoba-vi-e.
23284  MAT 4:6  Y xu'ij che: Si kitzij chi rat Ruc'ajol ri Dios, tatorij-ka-avi' vave', roma chupan ri tz'iban can nu'ij: Ri Dios xtu'ij chique ri ru-ángeles chi xcatquichajij; y, Xcatquili'ej pa quik'a', Richin man (xtapak'ij, xtacopij) ta avakan chuvech abaj, xcha' che.
23288  MAT 4:10  Jac'a ri Jesús xu'ij che: Catel quila' rat Satanás. Roma chupan ri tz'iban can nu'ij: Ja chuvech ri Avajaf Dios caxuque-vi, y xaxe rija' taya' ruk'ij, xcha'.
23289  MAT 4:11  C'ajari' tok ri itzel xuya' can, y xe'uka ángeles riq'uin ri Jesús richin xquilij.
23290  MAT 4:12  Tok ri Jesús xrac'axaj chi ri Juan ri Bautista yo'on pa cárcel, rija' xtzolij pa departamento Galilea.
23293  MAT 4:15  Chila' pa Galilea ri achique lugar juba' ma quiyon chic man israelitas ta ec'o, Ri lugar ri xyo'ox chique ri quiy-quimam can ri Zabulón y ri Neftalí ojer, Ri c'o-apu juc'an che ri rakan-ya' Jordán, ri nik'ax-vi ri bey ri ni'e c'a chuchi' mar, Pa quivi' ri aj chiri' quire' nin-ij:
23299  MAT 4:21  Tok xebin juba' más, ri Jesús xerutz'et chic ca'i' achi'a' mismo quichak'-quinimal qui', jun rubinan Jacobo y ri jun chic Juan. Rije' eruc'ajol jun achi rubinan Zebedeo y junan yesamaj riq'uin ri quitata' pa canoa, yequic'ojoj ri ya'l ri yequicusaj richin yequelesaj quer pa ya'. Ri Jesús xeroyoj richin niquitzekle'ej.
23303  MAT 4:25  Man juba' ta oc xetzekle'en richin ri Jesús; ec'o epetenak pa tak tinamit richin ri Galilea, pa tak tinamit richin ri Decápolis, pa tak tinamit richin ri Judea, pa Jerusalem, y ec'o epetenak juc'an che ri rakan-ya' Jordán.
23306  MAT 5:3  Utzulaj tzij rubanon ri Dios chique ri niquina' chi nic'atzin ruchuk'a' ri Dios pa cánima, roma eruvinak ri aj-chicaj gobierno.
23307  MAT 5:4  Utzulaj tzij rubanon ri Dios chique ri ntok' cánima, roma rije' xtibochi'ix ri cánima.
23308  MAT 5:5  Utzulaj tzij rubanon ri Dios chique ri (ch'uch'uj, me'l oc) cánima, roma xtoc quichin ri roch'ulef.
23309  MAT 5:6  Utzulaj tzij rubanon ri Dios chique ri nivayijan cánima chirij ri chojmilaj c'aslen, roma rije' xtinojses cánima riq'uin ri niquirayij.
23311  MAT 5:8  Utzulaj tzij rubanon ri Dios chique ri ch'ajch'oj cánima, roma rije' xtequitz'eta' ruvech rija'.
23322  MAT 5:19  Roma c'a ri', xa achique na vinak ri man jun rakale'n nu'on che jun chique ri mandamientos re', masque ja ri mandamiento ri más manak oc rakale'n nik'alajin, y nuc'ut chiquivech ch'aka' chic chi ri mandamiento manak rakale'n; ri quiri' nibano, man jun ruk'ij xtic'uje' chiquicojol ri erichin ri aj-chicaj gobierno. Jac'a ri nibano ronojel ri nu'ij chupan ri mandamientos re', y quiri' mismo nuc'ut chiquivech ch'aka' chic, rija' can xtic'uje' ruk'ij chiquicojol ri erichin ri aj-chicaj gobierno.
23323  MAT 5:20  Ri yixtajin rix pan ic'aslen, nic'atzin chi más choj que chuvech ri yetajin ri achi'a' q'uiy queteman chirij ri ley y ri achi'a' fariseos. Roma si man quiri' ta xti'en, man xquixoc ta chiquicojol ri erichin ri aj-chicaj gobierno.
23326  MAT 5:23  Romari', si ratc'o chic apu chuvech ri altar richin c'o naya' chuvech ri Dios, y jari' nuka pan avi' chi c'o jun c'o ruyacon pa ránima chavij,
23328  MAT 5:25  Tatija' ak'ij tachojmirisaj-avi' riq'uin ri sujunel chavij, utz ri c'a ja rix benak pa bey richin yixec'ojox chuvech juez. Roma si man quiri' ta xta'an, ri sujunel chavij xcarujach pa ruk'a' ri nic'ojon ivichin, y riq'uin juba' ri nic'ojon ivichin xcarujach-e pa ruk'a' ri chajiy cárcel, y xcatetz'apis can.
23329  MAT 5:26  Kitzij nin-ij chave chi rat man xcatel ta pe ri pa cárcel, c'a ja tok atojon chic can ri ruq'uisbel centavo che ri ajani xk'at chavij.
23331  MAT 5:28  Jac'a yin nin-ij: Si jun achi nutz'et-apu jun ixok richin nurayij ruvech, ri quiri' nibano, xa xu'on yan mac pa ránima riq'uin ri ixok.
23332  MAT 5:29  Roma c'a ri', si ri runak'-avech derecha nibano chave chi naxutuj can ri Dios, tavelesaj-e y tatorij-e. Roma, más utz chave chi jun chique rutz'akat ri a-cuerpo nasetz can, y mani chi ronojel ri a-cuerpo nic'ak pa k'ak'.
23333  MAT 5:30  Y si ja ri ak'a' derecha nibano chave chi naxutuj can ri Dios, tachoyo-e y tatorij-e. Roma más utz chave chi jun chique rutz'akat ri a-cuerpo nasetz can, y mani chi ronojel ri a-cuerpo nic'ak pa k'ak'.
23343  MAT 5:40  Si c'o jun nrojo' yarusujuj richin nrojo' numaj-e jun atziak ri manak más rajil, man tapokonaj naya-e jun ri más c'o rajil che.
23370  MAT 6:19  Man ti'e ivánima chuyaquic beyomal choch'ulef, roma xa nichicopir, nipusir y ec'o elek'oma' yejok'o ruchi' tak jay richin ye'elak'.
23371  MAT 6:20  Más utz ti'e ivánima chuyaquic beyomal chila' chicaj, ri achique lugar man jun jut nichicopirisan, man nipusir ta ri beyomal, ni man jun elek'on nijok'o ruchi' jay richin nelak'.
23372  MAT 6:21  Quiri' nin-ij chive roma xa achique na chi beyomal yixtajin chuyaquic, jari' nic'utu achok pa ruvi' benak-vi ri ivánima.
23374  MAT 6:23  Pero si ri avech man ye'acusaj ta richin ri utz, ronojel ri a-cuerpo c'o pa k'eku'n. Romari', si ri sakil ri ruyo'on ri Dios pan avánima xa xtoc jun k'eku'n, rat xcac'uje' pa jun nimalaj k'eku'n.
23375  MAT 6:24  Man jun samajinel nitiquer nisamaj quiq'uin eca'i' rajaf. O itzel nutz'et can jun chique ri rajaf, y nrojo' ri jun chic, o nunimaj rutzij ri jun y nuxutuj can ri jun chic. Romari' rix, manak che'el ni'en ri nika chuvech ri Dios, tok xa benak ivánima pa ruvi' beyomal richin ri roch'ulef.
23377  MAT 6:26  Que'itz'eta' c'a ri ch'utik chicop ri yeropop yebe chicaj, manak tico'n niqui'en, manak cosecha niquelesaj, nis-ta manak quic'ujay richin yeyacon-vi. Pero ri aj-chicaj Itata' yerutzuk. Y rix más c'o ivakale'n que chiquivech ri ch'utik chicop ri'.
23380  MAT 6:29  Pero yin nin-ij chive chi nis-ta ri ojer rey Salomón, masque jun nimalaj beyon, pero man xucusaj ta jun tziek ri can ta más jabel que chuvech rucotz'ijal jun lirio.
23381  MAT 6:30  Ri Dios nu'on chique ri (k'ayis, k'os) pa tak juyu' chi jabel oc yetzu'un roma ri quicotz'ijal, y xa cha'anin yeporox pa k'ak'. Y si ri Dios jabel yeruvik ri cotz'i'j, más na quiri' xtu'on iviq'uin rix. Xa ja rix ri man can ta cukul ic'u'x riq'uin.
23396  MAT 7:11  Rix masque man can ta utz ino'oj, pero iveteman niya' utz tak sipanic chique ri ivalc'ua'l. ¡Cuánto más ri Itata' chicaj! Rija' can nuya-pe utz tak sipanic chique ri yec'utun che.
23398  MAT 7:13  Quixoc c'a chupan ri puerta co'ol ruvech. Roma jani na (nim, tij) ruvech ri puerta y ri bey ri ni'e chupan ri lugar quichin ri manak chic che'el yecolotaj, y más eq'uiy ri ye'oc chiri'.
23400  MAT 7:15  Rix tibana' cuenta ivi' chiquivech ri niquik'ebaj-qui' chi eyo'ol rubixic ri nu'ij-pe ri Dios pa cánima, ri achel ovejas ri man jun oc quimac ye'oc chi'icojol, pero pa tak cánima xa e'achel c'uxunel tak utuva'.
23407  MAT 7:22  Y tok xterila' ri k'ij ri', eq'uiy ri xque'in chuve: ¡Ajaf! ¡Ajaf! Roj pan abi' xkatzijoj ruch'abel ri Dios, pan abi' xekelesaj itzel tak espíritu pa cánima ri vinak, y pan abi' xekabanala' q'uiy milagros, xquecha'.
23426  MAT 8:12  Jac'a ri achok chique xsuj na'ey chi ye'oc ruvinak ri aj-chicaj gobierno, chupan ri más roch' che ri k'eku'n xque'ec'ak-vi can. Chiri' c'a xtoc-vi ok'ej y jach'ach'en eyaj.
23444  MAT 8:30  Más quila' apu juba' che ri lugar ri', ec'o q'uiy ak yeva'.
23450  MAT 9:2  Jac'ari' tok xuc'uax-apu chuvech ri Jesús jun ri caminak ruk'a-rakan cotz'ol-e chuvech ruvaro'el. Tok ri Jesús xerutz'et ri ecanoy richin, chi riq'uin ronojel cánima epetenak riq'uin, rija' xu'ij che ri caminak ruk'a-rakan: Valc'ua'l, tiquicot ri avánima; ri amac xe'an yan perdonar, xcha'.
23451  MAT 9:3  Jari' tok ec'o achi'a' q'uiy queteman chirij ri ley ri xyo'ox che ri Moisés xqui'ij-ka pa tak cánima chirij ri Jesús: Ri achi re' itzel nich'o chuvech ri Dios.
23452  MAT 9:4  Pero ri Jesús reteman ri niquinojij ri achi'a' ri'. Romari' quire' xu'ij chique: ¿Achique roma xa itzel ri ninojij pa tak ivánima?
23453  MAT 9:5  Roma, ¿achique ri más man c'ayef ta richin nin-ij che ri niyavej re'? ¿Ja chi xe'an yan perdonar ri rumac, o ja chi ticataj y tuc'uaj-e ri ruvaro'el?
23464  MAT 9:16  Man jun vinak xtucusaj jun c'ac'ac' c'ojobel richin nuc'ojoj jun tziek ri xa tzia'k chic. Roma ri c'ac'ac' c'ojobel c'a nuc'ol na ri' y xa nujec' ri tzia'k chic, y romari' más nirak'ach'itaj-ka.
23469  MAT 9:21  Roma rija' can ru'in-pe pa ránima: Xa riq'uin ta juba' (nintz'om, ninchop) apu ruchi' ri rutziak, yic'achoj. Quiri' ru'in-pe pa ránima.
23470  MAT 9:22  Pero ri Jesús xtzu'un-apu riq'uin ri ixok, y quire' xu'ij che: Numi'al, roma ronojel avánima xape viq'uin, romari' xacolotaj chuvech ri ayabil. Caquicot, xcha' che. Y ri ixok ja hora ri' xc'achoj riq'uin ri ruyabil.
23471  MAT 9:23  Tok ri Jesús xoc-apu pa racho ri achi c'o ruk'ij, xerutz'et-apu ri yek'ojoman xul roma ri ámna, y man juba' ta oc vinak ri yech'ujlan riq'uin ok'ej.
23486  MAT 9:38  Roma c'a ri' rix, tic'utuj che Rajaf ri samaj chi querutaka-pe más rusamajela' pa rutico'n.
23489  MAT 10:3  C'o ri Felipe, c'o ri Bartolomé, c'o ri Tomás, y jun chic, ja ri Mateo ri c'uluy impuestos. C'o ri Jacobo ri ruc'ajol ri Alfeo, ri Lebeo ri ni'ix Tadeo che,
23494  MAT 10:8  Ri yeyavej y ri c'o ri yabil lepra chiquij, que'ic'achojrisaj can. Que'ic'asoj ri anima'i'. Que'ivelesaj ri itzel tak espíritu pa tak cánima ri vinak. Y roma ronojel ri uchuk'a' re' xa sipan chive, rix man jun rajil tic'utuj chique ri ye'ito' riq'uin.
23501  MAT 10:15  Yin kitzij nin-ij chive chi tok xtuka ri k'ij chi xtinic'ox ronojel ch'utik-nima'k, más q'uiy castigo xtika pa quivi' ri man niquic'ul ta ivech, que chuvech ri xtika pa quivi' ri aj-Sodoma y ri aj-Gomorra.
23506  MAT 10:20  Roma mana-ta rix ri xquixch'o, ja ri Lok'olaj Espíritu richin ri Itata' Dios ri xtiyo'on ch'abel pa tak ivánima ri xtic'atzin chi xti'ij.
23510  MAT 10:24  Man jun discípulo ri más reteman que chuvech ri rutijonel. Y man jun samajinel ri más c'o ruk'ij que chuvech ri rajaf.
23511  MAT 10:25  Ri discípulo can nuk'asaj na vi achel nuk'asaj ri rutijonel, y quiri' mismo ri samajinel can nuk'asaj na vi achel nuk'asaj ri rajaf. Roma si ri vinak xinquicusaj chi Beelzebú yin ri yin Tata'aj chi'icojol, rix ri rix valc'ua'l, xa más chuvech ri' xquixquicusaj-vi.
23514  MAT 10:28  Man tixi'ij-ivi' chiquivech ri yecamisan ri cuerpo, pero ri ivánima man yetiquer ta niquicamisaj. Rix tixi'ij-ivi' chuvech ri Jun ri c'o ruk'a' richin nuq'uis ruk'ij ri ivánima y ri i-cuerpo riq'uin ri xquixruya' pa k'ak' richin jumul.
23517  MAT 10:31  Roma c'a ri', man tixi'ij-ivi'. Más c'o ivakale'n rix que chiquivech q'uiy ch'ip-ch'ip.
23520  MAT 10:34  Man tinojij chi riq'uin ri xipe yin choch'ulef tok manak chic oyoval chiquicojol ri vinak. Man quiri' ta. Yin xipe richin chi voma yin, más xticataj oyoval chiquicojol ri vinak.
23523  MAT 10:37  Ri más xquerojo' rute-rutata' que chinuvech yin, man nuc'ul ta chi ntoc vichin yin. Ri te'ej-tata'aj ri más yecajo' quimi'al-calc'ua'l que chinuvech yin, man nuc'ul ta chi ye'oc vichin yin.
23530  MAT 11:2  Tok ri Juan ri Bautista xrac'axaj pa cárcel ri utzulaj tak samaj yerubanala' ri Jesucristo, xerutak-e ca'i' ru-discípulos riq'uin
23539  MAT 11:11  Yin can kitzij nin-ij chive: Chiquicojol conojel ri e'alaxnak vave' choch'ulef, man jun chic jun ri más c'o ruk'ij que chuvech ri Juan ri Bautista. Pero ri más manak oc ruk'ij chiquicojol ri erichin ri aj-chicaj gobierno, más c'o ruk'ij que chuvech ri Juan.
23540  MAT 11:12  Xe tok xutz'uc-pe samaj ri Juan ri Bautista, jari' tok eq'uiy ri riq'uin uchuk'a' nicajo' ye'oc ruvinak ri aj-chicaj gobierno, y c'a quiri' na najin ri vacami. Y ri más niquitij quik'ij can ye'oc-vi.
23550  MAT 11:22  Roma c'a ri', nin-ij chive chi tok xtuka ri k'ij chi xtinic'ox ronojel ch'utik-nima'k, ja rix aj-Corazín y rix aj-Betsaida ri más q'uiy castigo xtika pan ivi' que chuvech ri xtika pa quivi' ri aj-Tiro y ri aj-Sidón.
23552  MAT 11:24  Pero yin nin-ij chive chi tok xtuka ri k'ij chi xtinic'ox ronojel ch'utik-nima'k, ja rix ri rixc'o pa tinamit Capernaum ri más q'uiy castigo xtika pan ivi' que chuvech ri xtika pa quivi' ri aj-Sodoma.
23553  MAT 11:25  Ja tiempo ri' tok ri Jesús quire' xu'ij: Nata' Dios, rat ri Rajaf ri caj y ri roch'ulef, matiox ninya' chave roma man xak'alajrisaj ta ruchojmil ri yitajin chubixic chiquivech ri vinak ri niquina' chi q'uiy queteman y can c'o quino'oj. Xa ja chiquivech ri achel ac'ola' quibanon che ri cánima xak'alajrisaj-vi.
23556  MAT 11:28  Quixampe viq'uin chi'ivonojel rix ri rix cosnak chic chuxe' ralal ri eka'n ri yo'on chivij, y yin xtin-en chive chi xtivil ri kitzij uxlanen richin ri ivánima.
23557  MAT 11:29  Tiya-e ri nu-yugo yin chirij ikul, y titijoj-pe-ivi' viq'uin, roma yin (ch'uch'uj, me'l oc) vánima y nukasan-vi'. Si rix quiri' xti'en, ri ivánima xtril ri kitzij uxlanen.
23559  MAT 12:1  Chupan ri tiempo ri', pa jun sábado ri k'ij richin uxlanen, ri Jesús y ri ru-discípulos yek'ax pa jun juyu' ticon trigo chuvech. Ri discípulos roma xpe vayijal quiq'uin, yequik'upula-e rutza'n ri trigo ebenak y yequitij.
23563  MAT 12:5  ¿Y man ibanon ta leer rix ri nu'ij chupan ri ley ri xyo'ox che ri Moisés? Chiri' nu'ij chi ri sacerdotes israelitas nic'atzin yesamaj pa racho ri Dios chupan ri sábado ri xa k'ij richin uxlanen, y ri' man mac ta chuvech ri Dios.
23564  MAT 12:6  Pero vacami, rix nitz'et Jun ri más c'o ruk'ij que chuvech ri racho ri Dios.
23566  MAT 12:8  Quiri' nin-ij chive, roma ri Rajaf ri sábado ri k'ij richin uxlanen, ja yin ri xitak-pe richin xinalex chi'icojol, xcha' ri Jesús.
23568  MAT 12:10  Chiquicojol ri quimolon-qui' chiri', c'o jun ri caminak jun ruk'a', y ri fariseos quire' xquic'utuj-apu che ri Jesús: ¿Utz cami nic'achojrises jun vinak pa jun sábado ri k'ij richin uxlanen? xecha'. Quiri' xquic'utuj-apu, xaxe roma nicajo' niquisujuj.
23569  MAT 12:11  Jac'a ri Jesús xu'ij chique: Si jun chive rix c'o jun ru-oveja, y si pa jun sábado ri k'ij richin uxlanen nitzak-ka ri oveja pa jun jul, rija' man nuya' ta can richin chuca'n k'ij, xa nuq'uen-ka ri oveja pa jul richin nrelesaj-pe.
23570  MAT 12:12  Y jun vinak más c'o rakale'n que chuvech jun oveja, y romari' can ruyuken-vi-ri' riq'uin ru-ley ri Dios chi ni'an favor che jun vinak chupan ri sábado ri k'ij richin uxlanen.
23576  MAT 12:18  Jare' ri Nusamajinel ri nucha'on. Yin ninjo' rija', y niquicot vánima riq'uin. Y xtinya-pe ri nu-Espíritu pa ruvi'; Y rija' xtuc'ut ri chojmilaj bey richin ri Dios chiquivech ri man israelitas ta.
23579  MAT 12:21  Y ri man israelitas ta, tok xtiquic'axaj ri utzulaj nuch'abel ri xtutzijoj rija' chique, xtiquiya' cánima riq'uin. Quiri' ri ruk'alajrisan can ri Dios.
23584  MAT 12:26  Si ri Satanás yerelesaj-e ri rusamajela', xa chirij rija' mismo catajnak-vi. Y si quiri' nu'on, man juba' xtilayoj ri ru-gobierno.
23592  MAT 12:34  Rix ri rix achel cumatz, ¿achel xquixtiquer xti'ij ri utz, tok xa ivichin vi chi man rix utz ta? Roma ja ri achique nojnak pa ránima ri vinak ri ye'el pa ruchi'.