23231 | MAT 1:18 | Tok xalex ri Jesucristo, quire' ri xbanataj: Ri María ri xoc rute', jun xten c'utun chic roma ri José. Pero tok man jani tiquic'uaj-qui' chiri', xna'ex chi ri María quiri' chic rubanon roma ruchuk'a' ri Lok'olaj Espíritu xka pa ruvi'. |
23234 | MAT 1:21 | Ri María xtalex ch'uti ral ala', y rat Jesús rubi' xtaya'. Roma ri ac'ual ri xtalex, jari' xquecolo ri rutinamit chupan ri quimac. |
23236 | MAT 1:23 | Titz'eta' na pe', c'o jun xten ri kitzij chi c'a ruyon na, ri xtipe alanic chirij, y xtalex jun ral ala'. Ri ac'ual ri xtalex xtubinaj Emanuel. Y Emanuel nu'ij tzij, Dios c'o kiq'uin. |
23238 | MAT 1:25 | Pero ri José man xc'uje' ta apu riq'uin ri María c'a xalex na ri na'ey ral. Y tok ri José xuya' rubi' ri ac'ual, Jesús rubi' xuya'. |
23246 | MAT 2:8 | Rija' xerutak c'a e pa Belén y xu'ij-e chique: Quixbin y tic'utuj utz-utz rutzijol ri ac'ual, y tok ivilon chic, tu'iya' can rutzijol chuve, richin quiri' ja jun yin nenya' ruk'ij, xcha'. |
23260 | MAT 2:22 | Pero roma xrac'axaj chi ja ri Arquelao ri ruc'ajol ri rey Herodes nibano gobernar pa departamento Judea, romari' ri José nuxi'ij-ri' chi ni'e chiri'. Pero pa jun rachic' xk'alajrises chuvech ri achique utz chi nu'on, y romari' xuc'uaj ri ac'ual y ri te'ej pa departamento Galilea. |
23270 | MAT 3:9 | Man tinojij-ka pan ivánima chi roma rix riy-rumam can ri Abraham, romari' xquixcolotaj, man quiri' ta. Roma yin nin-ij chi xa ta ri Dios nrojo', rija' yeru'on riy-rumam ri Abraham chique ri abaj ri ye'itz'et vave'. |
23277 | MAT 3:16 | Tok ri Jesús banon chic bautizar, xel-pe pa ya'. Jari' tok xjakataj ri rocaj chuvech y xutz'et ri Lok'olaj Espíritu richin ri Dios chi xulan-pe achel jun paloma pa ruvi'. |
23278 | MAT 3:17 | Y c'o c'a jun kulaj petenak chicaj ri quire' xu'ij-pe: Jare' ri Nuc'ajol; yin can ninjo' y niquicot vánima riq'uin, xcha'. |
23285 | MAT 4:7 | Jac'a ri Jesús xu'ij che ri itzel: Chupan ri tz'iban can, juc'an chic nu'ij: Man tatij ak'ij chirij ri Avajaf Dios richin nu'on ri nanojij rat, xcha'. |
23287 | MAT 4:9 | Y xu'ij che ri Jesús: Ronojel ri xinc'ut chavech xtinya' chave, si yaxuque' chinuvech richin naya' nuk'ij, xcha'. |
23288 | MAT 4:10 | Jac'a ri Jesús xu'ij che: Catel quila' rat Satanás. Roma chupan ri tz'iban can nu'ij: Ja chuvech ri Avajaf Dios caxuque-vi, y xaxe rija' taya' ruk'ij, xcha'. |
23299 | MAT 4:21 | Tok xebin juba' más, ri Jesús xerutz'et chic ca'i' achi'a' mismo quichak'-quinimal qui', jun rubinan Jacobo y ri jun chic Juan. Rije' eruc'ajol jun achi rubinan Zebedeo y junan yesamaj riq'uin ri quitata' pa canoa, yequic'ojoj ri ya'l ri yequicusaj richin yequelesaj quer pa ya'. Ri Jesús xeroyoj richin niquitzekle'ej. |
23311 | MAT 5:8 | Utzulaj tzij rubanon ri Dios chique ri ch'ajch'oj cánima, roma rije' xtequitz'eta' ruvech rija'. |
23316 | MAT 5:13 | Ri ic'aslen rix nic'atzin chi ratz'amil quic'aslen ri vinak choch'ulef. Si ri atz'an re' niq'uis-e ri ratz'amil, ¿achique chic xtiyo'ox riq'uin richin nitzolij-pe ri ratz'amil? Man jun chic nic'atzin-vi; xa nitorix-e, y ri vinak xa yek'ax pa ruvi'. |
23324 | MAT 5:21 | Rix ivac'axan chi ri kavinak ojer can, quire' xbix chique: Man cacamisan. Y xa achique na ri nicamisan, can xtiyo'ox na vi castigo pa ruvi'. |
23325 | MAT 5:22 | Jac'a yin nin-ij, chi xa achique na ri nipe royoval che chic jun, utz chi nik'at castigo pa ruvi'. Y ri ni'in nacanic che chic jun, utz chi nuc'uax chiquivech ri achi'a' junan niqui'en gobernar richin ni'an castigar. Y jac'a ri ni'in manak ano'oj che jun, ruyon nunim-ri' chupan ri k'ak' ri jani na nic'at. |
23339 | MAT 5:36 | Man tic'uxlaj ri (ijolon, ivi') richin ni'en jurar, roma rix man yixtiquer ta nijal ru-color ri rusumal tak ivi'. Man yixtiquer ta ni'en xak che ri sak, nis-ta sak che ri xak. |
23340 | MAT 5:37 | Romari' xa achique na ri ni'ij, si ja', ja' quixcha'. Si manak, manak quixcha'. Roma si xa niya' ruvi' ri itzij richin yixnimex, xa riq'uin ri itzel petenak-vi. |
23347 | MAT 5:44 | Jac'a yin nin-ij chive: Que'ijo' ri itzel yixquitz'et, y riq'uin utzulaj tak tzij titzolij ruvech quitzij ri yeyok'on ivichin. Tibana' utz quiq'uin ri man utz ta quino'oj iviq'uin, y tibana' orar pa quivi' ri yebano pokon chive y yixquiyok'. |
23350 | MAT 5:47 | Y si xaxe quiq'uin ri iveteman quivech nibanala-vi saludar ivi', xa junan yixtajin quiq'uin ri man quiniman ta ri Dios, ri quiyon chiquivech niquibanala-ka saludar qui'. |
23359 | MAT 6:8 | Romari' rix tok ni'en orar, man ti'en achel niqui'en rije'. Roma ri Itata' rix can reteman chic ri achique nic'atzin chive, tok man jani tic'utuj che. |
23360 | MAT 6:9 | Roma c'a ri', tok rix ni'en orar, quire' ti'ij: Katata' Dios ri ratc'o chicaj, Xtinimirises ta c'a ri lok'olaj abi'. |
23371 | MAT 6:20 | Más utz ti'e ivánima chuyaquic beyomal chila' chicaj, ri achique lugar man jun jut nichicopirisan, man nipusir ta ri beyomal, ni man jun elek'on nijok'o ruchi' jay richin nelak'. |
23377 | MAT 6:26 | Que'itz'eta' c'a ri ch'utik chicop ri yeropop yebe chicaj, manak tico'n niqui'en, manak cosecha niquelesaj, nis-ta manak quic'ujay richin yeyacon-vi. Pero ri aj-chicaj Itata' yerutzuk. Y rix más c'o ivakale'n que chiquivech ri ch'utik chicop ri'. |
23379 | MAT 6:28 | Y rix, ¿achique roma nich'ujirisaj-ivi' chunojixic ri itziak? Tivelesaj na pe ejemplo chirij quiq'uiyilen ri cotz'i'j lirio ri ec'o pa tak juyu'. Rije' man yesamaj ta, ni man yequemon ta richin yequibanala-ka quitziak. |
23384 | MAT 6:33 | Roma c'a ri', tijacha-ivi' pa ruk'a' ri Dios richin yixru'on gobernar, y ticanoj ri chojmilaj c'aslen ri nrojo' rija'. Y ronojel ri nic'atzin, rija' xtuya-pe chive. |
23397 | MAT 7:12 | Roma c'a ri', achel nika chivech rix chi can ta utz quino'oj niqui'en ri vinak iviq'uin, quiri' mismo tibana' rix quiq'uin rije'. Roma jari' ruc'u'x ri ley ri xyo'ox che ri Moisés, y ruc'u'x ri quitz'iban can ri profetas ojer. |
23398 | MAT 7:13 | Quixoc c'a chupan ri puerta co'ol ruvech. Roma jani na (nim, tij) ruvech ri puerta y ri bey ri ni'e chupan ri lugar quichin ri manak chic che'el yecolotaj, y más eq'uiy ri ye'oc chiri'. |
23400 | MAT 7:15 | Rix tibana' cuenta ivi' chiquivech ri niquik'ebaj-qui' chi eyo'ol rubixic ri nu'ij-pe ri Dios pa cánima, ri achel ovejas ri man jun oc quimac ye'oc chi'icojol, pero pa tak cánima xa e'achel c'uxunel tak utuva'. |
23402 | MAT 7:17 | Quiri' mismo xa achique na che', si utz, utz ruvech nuya'. Jac'a ri che' man utz ta, man utz ta ruvech nuya'. |
23407 | MAT 7:22 | Y tok xterila' ri k'ij ri', eq'uiy ri xque'in chuve: ¡Ajaf! ¡Ajaf! Roj pan abi' xkatzijoj ruch'abel ri Dios, pan abi' xekelesaj itzel tak espíritu pa cánima ri vinak, y pan abi' xekabanala' q'uiy milagros, xquecha'. |
23412 | MAT 7:27 | Xpe c'a job, xepe cak'ik', xumol-pe-ri' rakan tak ya', y ronojel ri' xberuc'aka-ri' chirij ri jay ri', y xa xtzak, chi ronojel xvuluvu'. Quiri' ri ch'abel ri xeru'ij ri Jesús. |
23416 | MAT 8:2 | Xpe c'a jun achi niyavej riq'uin ri yabil lepra, xuxuque' chuvech y xu'ij che: Ajaf, si rat najo', yin veteman chi yatiquer na'an chi yin yic'achoj riq'uin ri nuyabil, xcha'. |
23417 | MAT 8:3 | Ri Jesús xuya' c'a apu ruk'a' chirij, y xu'ij che: Ninjo', cac'achoj c'a, xcha'. Can jari' xq'uis-e ri lepra chirij, |
23420 | MAT 8:6 | y quire' nu'ij: Ajaf, yin c'o jun nusamajinel chivacho, cotz'ol roma caminak ruk'a-rakan, y can nijilo pa ruk'a' ri k'axomal, xcha'. |
23421 | MAT 8:7 | Ri Jesús xu'ij che: Yin yi'e richin nenc'achojrisaj, xcha'. |
23423 | MAT 8:9 | Yin quiri' nin-ij, roma ja jun yin yinc'o chuxe' rutzij jun chic, y jari' ri ni'in chuve ri achique nic'atzin chi nin-en. Y ec'o soldados eyo'on pa nuk'a'. Tok nin-ij che jun chi ti'e, can ni'e-vi; y si nin-ij che jun chic chi tipe, can nipe-vi. Tok nin-ij che ri nusamajinel chi tubana' jun samaj, can nu'on-vi, xcha'. |
23424 | MAT 8:10 | Ri Jesús can achique na xuna' tok xrac'axaj ri ch'abel ri', y xu'ij chique ri ebenak chirij: Kitzij nin-ij chive chi nis-ta chiquicojol ri nuvinak israelitas man vilon ta jun ri can nunimaj chi nibanataj ri nin-ij che, achel nunimaj ri jun achi re'. |
23432 | MAT 8:18 | Tok ri Jesús xutz'et chi eq'uiy vinak quimolon-qui' chirij, rija' xu'ij chique ri ru-discípulos: Kuk'ax-apu juc'an ruchi' ri lago, xcha'. |
23433 | MAT 8:19 | C'o c'a jun achi q'uiy reteman chirij ri ley xjel-apu riq'uin ri Jesús y xu'ij che: Tijonel, yin yatintzekle'ej xa achique na lugar yabe-vi, xcha'. |
23434 | MAT 8:20 | Y ri Jesús xu'ij che: Ri xivan c'o quijul yec'uje-vi, y ri chicop yeropop pa cak'ik' c'o quisoc. Jac'a yin ri xitak-pe richin xinalex chi'icojol, man jun lugar richin yinuxlan-vi juba', xcha'. |
23435 | MAT 8:21 | Jac'ari' c'o chic jun tzekle'ey richin ri Jesús ri xu'ij-apu che: Ajaf, taya' na c'a lugar chuve chi ninmuk na can ri nata' na'ey, c'ajari' xcatintzekle'ej, xcha'. |
23436 | MAT 8:22 | Pero ri Jesús xu'ij che: Rat quinatzekle'ej, y ri ecaminak chupan ri quimac, ja rije' quemuku ri qui'anima'i', xcha'. |
23438 | MAT 8:24 | C'ate xquina', xtiquer-pe jun nimalaj cak'ik' pa ruvi' ri ya', y roma ruchuk'a' ri cak'ik', ri ya' can achel chovon tak boloj nu'on nijote' chicaj, y ri canoa juba' ma numuk ya'. Jac'a ri Jesús xa niver benak. |
23439 | MAT 8:25 | Xepe ri discípulos, xquic'asoj y xqui'ij che: ¡Ajaf! Kojato'. Vacami nkujik', xecha'. |
23440 | MAT 8:26 | Y ri Jesús xu'ij chique: ¿Achique roma ixi'in-ivi'? ¿La man cukul ta ic'u'x viq'uin? xcha'. Xcataj-pe rija', cof xch'o che ri cak'ik' y ri ya', y jabel li'an xu'on-ka ruvi' ri ya'. |
23441 | MAT 8:27 | Ri discípulos achique na xquina' tok xquitz'et ri xu'on ri Jesús y niquibila' c'a: ¿Achique c'a chi achi re' chi hasta ri cak'ik' y ri ya' niquinimaj rutzij? yecha'. |
23442 | MAT 8:28 | Tok ri Jesús y ri ru-discípulos ec'o chic apu pa jun lugar quichin ri aj-Gadara ri juc'an apu ruchi' ya', chupan ri camposanto xe'el-pe ca'i' achi'a' ri c'o itzel tak espíritu quiq'uin ri xuquic'ulu'. Ri achi'a' ri' jani na exibinel, y romari' man jun chic vinak nik'ax chupan ri bey ri'. |
23444 | MAT 8:30 | Más quila' apu juba' che ri lugar ri', ec'o q'uiy ak yeva'. |
23445 | MAT 8:31 | Y ri itzel tak espíritu ri ec'o quiq'uin ri ca'i' achi'a', niquic'utula' quiquemelal chuvech ri Jesús, y niqui'ij: Si nkojavelesaj-e quiq'uin ri achi'a', taya' lugar chike chi nkujoc quiq'uin la ak ec'o chila', xecha'. |
23446 | MAT 8:32 | Ri Jesús xu'ij: Quixel c'a, xcha'. Xe'el c'a e ri itzel tak espíritu quiq'uin ri achi'a' y xe'oc quiq'uin ri ak, y conojel ri ak niquitelela-qui' xebe chuvech jun rak'aric juyu' c'a pa ya', y chiri' xejik'-vi. |
23448 | MAT 8:34 | Juba' ma conojel vinak richin ri tinamit xepe chutz'etic ri Jesús. Y tok xquitz'et, rije' quire' xqui'ij che: Tabana' favor, catel-e chupan ri lugar re rojc'o-vi, xecha'. |
23450 | MAT 9:2 | Jac'ari' tok xuc'uax-apu chuvech ri Jesús jun ri caminak ruk'a-rakan cotz'ol-e chuvech ruvaro'el. Tok ri Jesús xerutz'et ri ecanoy richin, chi riq'uin ronojel cánima epetenak riq'uin, rija' xu'ij che ri caminak ruk'a-rakan: Valc'ua'l, tiquicot ri avánima; ri amac xe'an yan perdonar, xcha'. |
23452 | MAT 9:4 | Pero ri Jesús reteman ri niquinojij ri achi'a' ri'. Romari' quire' xu'ij chique: ¿Achique roma xa itzel ri ninojij pa tak ivánima? |
23454 | MAT 9:6 | Vacami c'a, richin chi rix nivetemaj chi yin ri xitak-pe richin xinalex chi'icojol yo'on-pe uchuk'a' chuve richin nin-en perdonar mac pa ruvi' ri roch'ulef, titz'eta' c'a, xcha'. Jac'ari' xu'ij che ri caminak ruk'a-rakan: Cacataj, tac'uaj-e la avaro'el y cabin chi'avacho, xcha' che. |
23457 | MAT 9:9 | Tok ri Jesús xel-pe chiri', xutz'et jun achi rubinan Mateo, tz'uyul ri achique lugar nuc'ul-vi can ri impuestos, y xu'ij che: Quinatzekle'ej, xcha'. Xcataj c'a pe ri Mateo y xutzekle'ej ri Jesús. |
23459 | MAT 9:11 | Tok ri achi'a' fariseos xquitz'et ri najin chiri', quire' xqui'ij chique ri ru-discípulos ri Jesús: ¿Achique roma ri Itijonel niva' quiq'uin la c'uluy tak impuestos y quiq'uin la aj-mac tak vinak? xecha'. |
23472 | MAT 9:24 | Jac'ari' tok rija' xu'ij chique: Quixel na e juba', roma ri xten re' man caminak ta, xa niver, xcha'. Pero rije' xa xetze'en-ka chirij. |
23474 | MAT 9:26 | Ri xbanataj chiri', xbe rutzijol chi naj chi nakaj chupan ri roch'ulef ri'. |
23475 | MAT 9:27 | Tok ri Jesús elenak chic pe chiri', ec'o ca'i' man yetzu'un ta xetzekle'en richin y riq'uin cuchuk'a' niqui'ij: ¡Tapokonaj kavech rat ri rat riy-rumam can ri rey David! yecha'. |
23476 | MAT 9:28 | Tok ri Jesús xoc-apu ri pa jay ri can nic'uje-vi, xe'oc-apu ri ca'i' ri' riq'uin. Y ri Jesús xuc'utuj chique: ¿Ninimaj rix chi yin yitiquer nin-en chive chi yixtzu'un? xcha' chique. Y rije' xqui'ij: Ja', Ajaf. Nikanimaj, xecha'. |
23477 | MAT 9:29 | Jac'ari' ri Jesús xuya-apu ruk'a' chi tak runak'-quivech y xu'ij chique: Roma rix ninimaj chi yin yitiquer nin-en chive chi yixtzu'un, tibanataj c'a ri nijo', xcha'. |
23478 | MAT 9:30 | Y ri quivech, jari' xejakataj. Jac'a ri Jesús quire' xu'ij-e chique: C'o ixiquin, man jun achok che titzijoj-vi ri xbanataj, xcha'. |
23481 | MAT 9:33 | Tok ri Jesús relesan chic e ri itzel espíritu, ri mem xch'o. Jac'a ri xetz'eto, achique na xquina' y niqui'ij: Man jun bey tz'eton chi quire' nibanataj vave' pa roch'ulef Israel, yecha'. |
23482 | MAT 9:34 | Jac'a ri achi'a' fariseos xa quire' niqui'ij: Ja ri cajaval ri itzel tak espíritu niyo'on ruchuk'a' ri Jesús richin yerelesaj itzel tak espíritu, yecha'. |
23497 | MAT 10:11 | Xa achique na tinamit o aldea ri xquixoc-vi, na'ey na tivetemaj achique chi vinak ri utz chi yixc'uje' pa racho. Chiri' c'a chiracho quixc'uje-vi, c'a quixel na pe chupan ri lugar ri'. |
23498 | MAT 10:12 | Y tok yixoc-apu ri pa jay ri yixec'uje-vi, que'ibana' saludar ri ec'o chiri'. |
23499 | MAT 10:13 | Si ri ec'o chupan ri jay ri' utz niquic'ul ivech, ri uxlanen richin ri Dios ri nirayij pa quivi', can xtika-vi pa quivi'. Pero si man utz ta niquic'ul ivech, ri uxlanen richin ri Dios man xtika ta can pa quivi', xa xtitzolij chic pe iviq'uin. |
23502 | MAT 10:16 | Vacami c'a, yin yixintak achel ovejas chiquicojol vinak ri e'achel utuva'. Romari' tibana' achel nu'on ri cumatz, roma jun cumatz cha'anin nujec'-ri' tok nuna'ej chi c'o petenak. Y tibana' achel nu'on jun paloma, roma rija' can man jun oc rumac. |
23521 | MAT 10:35 | Xipe richin nin-en chi man junan ta niquinojij chiquivech ri achi riq'uin ri rutata', ri xten riq'uin ri rute', y ri alibetz riq'uin ri ralite'. |
23545 | MAT 11:17 | Xkak'ojomaj xul chivech, y rix man xixxojo ta. Xkabixaj bix richin bis chivech y man xixok' ta. Quiri' ri vinak re'. |
23555 | MAT 11:27 | C'ajari' rija' xu'ij: Ri Nata' Dios ronojel ruyo'on-pe pa nuk'a'. Y man jun chic etemayon (yin achique, ayincu'x) yin, xaxe ri Nata'. Y man jun etemayon (achique, acu'x) ri Nata', xaxe yin ri Ruc'ajol, y ri achok che xtinjo' xtink'alajrisaj-vi. |
23560 | MAT 12:2 | Tok ri achi'a' fariseos xequitz'et-pe, quire' xqui'ij che ri Jesús: Que'atz'eta' la a-discípulos, ru-ley ri Dios man juba' nuya' lugar chi ni'an achel ri yetajin riq'uin. Roma vacami k'ij richin uxlanen, xecha'. |
23567 | MAT 12:9 | Tok ri Jesús xel-pe chupan ri juyu' ri c'o-vi ri trigo, xbe pa qui-sinagoga ri aj chiri'. |
23568 | MAT 12:10 | Chiquicojol ri quimolon-qui' chiri', c'o jun ri caminak jun ruk'a', y ri fariseos quire' xquic'utuj-apu che ri Jesús: ¿Utz cami nic'achojrises jun vinak pa jun sábado ri k'ij richin uxlanen? xecha'. Quiri' xquic'utuj-apu, xaxe roma nicajo' niquisujuj. |
23571 | MAT 12:13 | Jac'ari' tok ri Jesús xu'ij che ri caminak ruk'a': Tayuku' la ak'a', xcha'. Ja c'a xuyuk ri ruk'a', xc'achojrises, xcanaj can achel ri jun chic ruk'a'. |
23581 | MAT 12:23 | Conojel ri vinak xsatz quic'u'x tok xquitz'et y quire' niquibila' chirij ri Jesús: ¿Mana-ta cami re' ri jun riy-rumam ri David ri bin can chi nipe? yecha'. |
23582 | MAT 12:24 | Jac'a ri achi'a' fariseos tok xquic'axaj ri niqui'ij ri vinak, quire' xqui'ij chirij ri Jesús: Rija' yerelesaj itzel tak espíritu, pero xa ja ri Beelzebú ri cajaf ri itzel tak espíritu niyo'on ruchuk'a' richin yerelesaj, yecha'. |
23587 | MAT 12:29 | Ninya' na pe jun ejemplo chivech. Tok c'o jun rajaf-jay ri jani na ruchuk'a', y c'o jun nrojo' nelak'-e pa racho, nic'atzin chi na'ey nuxim ri rajaf-jay, y c'ajari' c'o che'el nuq'uen-e ronojel ri nrojo'. |
23591 | MAT 12:33 | Rix pa ruchojmil ti'ij ri achique nitz'et viq'uin yin, achel ni'en riq'uin jun che', yixtiquer ni'ij si utz o man utz ta riq'uin ri ruvech ri nuya'. |
23592 | MAT 12:34 | Rix ri rix achel cumatz, ¿achel xquixtiquer xti'ij ri utz, tok xa ivichin vi chi man rix utz ta? Roma ja ri achique nojnak pa ránima ri vinak ri ye'el pa ruchi'. |
23594 | MAT 12:36 | Jac'a yin nin-ij chive chi tok xtuka ri k'ij chi xtinic'ox ronojel ch'utik-nima'k, ri xequibila' tzij ri man jun yec'atzin-vi, can xtequijacha' cuenta roma ri xequibila'. |
23602 | MAT 12:44 | quire' nu'ij-ka: Más utz yitzolij chic pa ránima ri vinak ri xinel-vi-pe, nicha'. Tok nitzolij, nril ránima ri vinak achel jun jay ri manak rajaf, jabel meson y nuc'un can ronojel. |
23603 | MAT 12:45 | Jac'ari' ni'e y ye'eruc'ama' vuku' chic itzel tak espíritu más e'itzel chuvech rija'. Conojel re' ye'oc pa ránima ri vinak y niqui'en-ka cacho chiri', y ri ruc'aslen ri vinak ri' más c'ayef nu'on que chuvech ri rubanon na'ey. Quiri' xtibanataj quiq'uin ri vinak itzel quic'aslen ri ec'o vacami. |
23607 | MAT 12:49 | Y riq'uin c'a ruk'a' xeruc'ut ri ru-discípulos y xu'ij: Jare' ri nte' y ri enchak'. |
23609 | MAT 13:1 | Ri k'ij ri' xel-e ri Jesús pa jay, y xbetz'uye' chuchi' ri ya'. |
23610 | MAT 13:2 | Jari' tok jani na q'uiy vinak xquimol-apu-qui' riq'uin, romari' xoc-apu pa jun canoa y chiri' xtz'uye-vi, jac'a ri quimolon-apu-qui' epa'el-apu chuchi' ri ya'. |
23614 | MAT 13:6 | Jac'a tok xel-pe ri k'ij y xpe ruchuk'a', ri ch'utik tico'n xec'at chuvech, y xechakij-ka roma manak ni'e-vi-ka ri quixe'. |
23632 | MAT 13:24 | Xutzijoj chic jun ejemplo ri Jesús chiquivech, y quire' xu'ij: Ri nibanataj chupan ri aj-chicaj gobierno junan riq'uin ri xbanataj riq'uin jun ticonel ri xutic utzulaj ruvech semilla pa rujuyu'. |
23635 | MAT 13:27 | Xepe c'a ri rusamajela' rajaf ri juyu' y xqui'ij che: Ajaf, junan na c'a ruvech ri semilla ri xatic-ka. Pero, ¿achel chi c'o ri man kitzij ta trigo chucojol? xecha'. |
23636 | MAT 13:28 | Jac'a rija' quire' xu'ij chique: Re' rusamaj jun ri royoval chuve, xcha'. Y ri rusamajela' xqui'ij: ¿Najo' chi nku'e chuc'ukic? xecha'. |
23638 | MAT 13:30 | Más utz tiya' lugar chi junan yeq'uiy riq'uin ri trigo, c'a terila' na ri k'ij richin ri k'atoj. Tok xti'an ri k'atoj, yin xtin-ij chique ri yek'aton chi na'ey tiquimolo' ruchi' ri man kitzij ta trigo, y quequibana' pa tak manojo richin yeporox; jac'a ri trigo tiquimolo' richin niyac, xcha' rajaf ri juyu'. Quiri' ri ejemplo ri xu'ij ri Jesús. |
23639 | MAT 13:31 | Ri Jesús xutzijoj chic jun ejemplo chiquivech, y quire' xu'ij: Ri aj-chicaj gobierno achel jun ch'uti ruvech ru-semilla mostaza ri nerutica' jun ticonel pa rujuyu'. |
23644 | MAT 13:36 | Tok ri Jesús xch'o yan can chique ri vinak, rija' xtzolij chic ri pa jay. Xejel c'a apu ri ru-discípulos riq'uin y quire' xqui'ij che: Ta'ij chike achique nu'ij tzij ri ejemplo chirij ri (rucavach, ruq'uexevach) ri trigo ri xel-pe chucojol ri kitzij trigo ri pa juyu', xecha'. |
23654 | MAT 13:46 | Rija' tok nril jun perla más utz chuvech ri erilon chic, ni'e chuc'ayixic ronojel ri c'o riq'uin richin nulok' ri perla ri'. |
23656 | MAT 13:48 | Tok ninoj ri ya'l riq'uin quer, ri samajela' niquelesaj-e chuchi' ri ya', y yetz'uye' c'a richin yequicha'. Ri utz chi yetij, yequiya' pa tak chaquech, y ri man utz ta, yequitorij can. |
23659 | MAT 13:51 | Ri Jesús xu'ij chique ri ru-discípulos: ¿(Xk'ax, xno') chivech ronojel re xin-ij? xcha'. Y ri discípulos xqui'ij: Ja', Ajaf, xecha'. |
23661 | MAT 13:53 | Tok ri Jesús xuq'uis rubixic ri ejemplos, xel-pe chiri'. |
23665 | MAT 13:57 | Y ri vinak man xquiya' ta pa cuenta ri Jesús. Pero rija' xu'ij chique: Nis-ta jun profeta ri man ta niyo'ox ruk'ij, pero man coma ta ri aj-rutinamit, ni man coma ta ri aj pa racho, xcha'. |