23216 | MAT 1:3 | Ja ri Judá y ri Tamar ri rixjayil quite-quitata' ri Fares y ri Zara. Ja ri Fares ri rutata' ri Esrom, y ri Esrom rutata' ri Aram. |
23236 | MAT 1:23 | Titz'eta' na pe', que nc'uje' c'a jun xtün ri npu'u yabil chirij, stape' (aunque) man c'o tüj pe achi riq'uin. Y nralaj na vi jun ac'ual, vit ala', ri rubini'an Emanuel. Ri bi'aj ri' nbij c'a chi tzij que ri Dios c'o kiq'uin. |
23237 | MAT 1:24 | Tok xc'astüj c'a ri José, xbün na vi c'a ri xbix chin roma ri ángel richin ri Ajaf Dios. Rija' xuc'ün na vi ri María richin xoc rixjayil. |
23239 | MAT 2:1 | Ri Jesús xalüx c'a pa tinamit rubini'an Belén, ri tinamit ri c'o pa ruch'ulef Judea. Tok xalüx ri Jesús, ja ri Herodes ri rey, y jari' c'a tok jun ca'i' etamanela' chiquij ri ch'umila', xeka-pe pa Jerusalén. Ri achi'a' etamanela' ri', pan oriente ye petenük-vi, |
23241 | MAT 2:3 | Tok ri rey Herodes rac'axan chic ri xquibij ri achi'a' etamanela', xsatz ruc'u'x. Y quiri' c'a chuka' xquic'ulachij ri vinük ri aj pa tinamit Jerusalén. |
23251 | MAT 2:13 | Y ri achi'a' ri etamanela' chiquij ri ch'umila' xetzolij. Y jari' tok jun ángel richin ri Ajaf Dios xuc'ut-ri' chuvüch ri José, pa rachic'. Y ri ángel ri' xbij chin: Cacatüj c'a e. Tac'uaj-e ri ac'ual rachibilan ri rute' y quixanmüj-e chere'. Quixbiyin c'a pan Egipto y quixc'uje' chila', y yin ninya' rutzijol chave tok utz chic nyixtzolij-pe. Roma ri vocomi, ri rey Herodes nberucanoj-pe ri ac'ual richin que nucamsaj, xbij ri ángel chin ri José, pa rachic'. |
23258 | MAT 2:20 | Y ri ángel richin ri Ajaf Dios xbij c'a chin: Cacatüj c'a e. Tac'uaj-e ri ac'ual rachibilan ri rute' y quixtzolij c'a pa ruch'ulef Israel. Roma ri xcajo' xquicamsaj ri ac'ual chila', xa ye manak chic. |
23263 | MAT 3:2 | rija' nbij c'a cheque: Titzolij c'a pe ic'u'x riq'uin ri Dios, roma xa nakaj chic c'o-vi-pe ri k'ij richin que nkujoc pa ruk'a' rija', nbij c'a ri Juan cheque ri vinük. |
23264 | MAT 3:3 | Ja vi c'a ri Juan Bautista ri achique chok bin-vi can pari' rija' roma ri k'alajrisüy rutzij ri Dios ri xc'uje' ojer, ri rubini'an Isaías. Y rija' rutz'iban-vi can y quere' ri nbij: C'o c'a jun achi ri nc'uje' pa tz'iran ruch'ulef, y ja rija' ri ntzijon ri rutzij ri Dios chiquivüch ri vinük ri nye'apon riq'uin. Y nbila' c'a cheque: Tichojmirsala' rubey ri ic'aslen, roma ya ja npu'u ri Ajaf Dios. Quiri' c'a ri tz'iban can. |
23282 | MAT 4:4 | Pero ri Jesús xbij chin ri itzel-vinük: Tz'iban can chupan ri rutzij ri Dios, que ri achi nril chuka' ruc'aslen riq'uin ri rutzij ri Dios y man xe tüj c'a riq'uin ri vüy. |
23284 | MAT 4:6 | C'ateri' ri itzel-vinük xbij chin ri Jesús: Tatorij-ka-avi' pa xulan, rat ri ncabin que rat Ruc'ajol ri Dios. Roma chupan ri rutzij ri Dios tz'iban can, nbij: Ri Dios nyerutük ri ángeles aviq'uin richin ncatquichajij. Ncatquili'ej pa quik'a', richin quiri' man natopij tüj avakün chuvüch abüj. |
23295 | MAT 4:17 | Y tok ri Jesús xapon pa tinamit Capernaum, jari' tok xtz'om rutzijosic ri rutzij ri Dios y nbij c'a cheque ri vinük: Titzolij c'a pe ic'u'x riq'uin ri Dios, roma xa nakaj chic c'o-vi-pe ri k'ij richin que nyixoc pa ruk'a' rija', xbij ri Jesús cheque. |
23327 | MAT 5:24 | Taya' c'a can ri sipanic chiri' ape' c'o-vi ri altar y jari' cabiyin riq'uin ri jun vinük ri', que'achojmirsaj can ri oyoval ri c'o chi'icojol. Y tok achojmirsan chic can y junan chic ivüch, c'ateri' c'a catzolij y taya' ri sipanic chin ri Dios. |
23328 | MAT 5:25 | Tachojmirsaj c'a avi' chanin riq'uin ri vinük ri ncatuc'uan chuvüch ri juez, utz ri' xa c'ateri' itz'amon-e bey pa juzgado. Roma si xa man quiri' tüj nabün, ri sujunel chavij ncarujüch pa ruk'a' ri juez, y ri juez ri' ncarujüch-e pa ruk'a' ri chajiy ri cárcel, y rija' ncaberutz'apij can pa cárcel. |
23332 | MAT 5:29 | Xa roma c'a ri' si jun runak' avüch nbanun chave que ncamacun, xa man tabün chic quiri'. Tabana' chin cachi'el navelesaj-e y natorij-e ri runak' avüch. Stape' (Aunque) ta ja ri runak' avüch más utz. Roma más utz que xaxe jun cheque ri runak'-avüch ntel-e y mani ja rat ncabe can pa k'ak'. |
23333 | MAT 5:30 | Chuka' si xa jun cheque ri ak'a' nbanun chave que ncamacun, xa man ta tabün chic quiri'. Tabana' chin cachi'el nachoy y natorij-e ri ak'a'. Stape' (Aunque) ta ja ri ak'a' ri más utz. Roma más utz que xaxe jun cheque ri ak'a' ntel-e y mani que ja rat ncabe can pa k'ak'. |
23352 | MAT 6:1 | Tichajij c'a ivi' jabel, que man tibananej chiquivüch ri vinük que nyixtajin chubanic ri nrajo' ri Dios, roma xa man utz tüj. Roma si xa quiri' nibün, man jun c'a rajil-ruq'uexel nic'ul riq'uin ri aj-chicaj Itata'. |
23353 | MAT 6:2 | Tok rix niya' limosna, man c'a tivelesaj rutzijol, cachi'el tok nk'ajan jun trompeta ri nac'axüx coma conojel ri vinük. Man tibün quiri'. Man tibün cachi'el ri nquibün ri vinük ca'i' quipalüj, nquelesaj rutzijol pa tak bey y pa tak jay ape' ntzijos-vi ri rutzij ri Dios, richin que tetamüx que utz ri nyetajin chubanic. Ketzij vi ninbij que ri vinük ri nyebanun quiri', riq'uin ri xquic'ul quik'ij quiq'uin ri vinük, xa xquil yan c'a rajil-ruq'uexel ri nyebanun. |
23358 | MAT 6:7 | Tok rix nibün c'a orar, man tibün cachi'el nquibün ri vinük ri man quetaman tüj ruvüch ri Dios. Roma chiquivüch rije', xaxe roma nyequibün nimak' tak oraciones y juis tzij ri nquicusaj chupan, romari' tok nye'ac'axüx-pe roma ri Dios, quiri' nquinuc rije'. |
23359 | MAT 6:8 | Tok rix nibün orar, man tibün cachi'el nquibün ri vinük ri man quetaman tüj ruvüch ri Dios. Roma ri aj-chicaj Itata' retaman chic c'a ri achique nc'atzin chive, tok c'a man jani nic'utuj tüj chin. |
23360 | MAT 6:9 | Tok rix nibün orar, tibana' jun oración cachi'el re': Katata' Dios ratc'o chila' chicaj, xtibanatüj ta c'a que conojel ta ri vinük nquiya' ta ruk'ij ri lok'olüj abi'. |
23367 | MAT 6:16 | Tok rix man nyixva' tüj roma nibün orar, man tibün cachi'el nquibün ri vinük ri ca'i' quipalüj, roma xa nyebison ri nyetzu'un. Ye k'alüj ri nyetzu'un que tik'alajin chiquivüch ri vinük que man ye va'inük tüj. Y ketzij ninbij chive, que ri nyebanun quiri', riq'uin ri nquic'ul quik'ij quiq'uin ri vinük, xquic'ul yan c'a ri rajil-ruq'uexel. |
23371 | MAT 6:20 | Timolo' ibeyomal ri ape' man jun nchicopirsan richin y man jun chuka' pus ri nq'uison richin. Ri ape' chuka' man jun elek'on ri nelek'an-e y nrelesan-e. Timolo' c'a ibeyomal chila' chicaj. |
23389 | MAT 7:4 | Man tabij c'a chuka' chin ri a-hermano: Taya' k'ij chuve richin ninvelesaj ri vit k'ayis k'atül pa runak'-avüch, y rat xa jun che' ri k'e'el pa runak'-avüch. Ri ejemplo re' nbij c'a que man tabij chin jun a-hermano que man camacun chic, tok rat chuka' xa nabün amac. Man naya' tüj ka pa cuenta ri amac. Xa ca'i' apalüj. Nabey tachojmirsaj-ka ri ac'aslen rat, c'ateri' utz nato' ri a-hermano. |
23392 | MAT 7:7 | Tic'utuj c'a ri nc'atzin chive y ri Dios nuya-pe chive. Ticanoj y nivil ri nijo'. Tibana' tocar ri ruchi-jay y nyixjakatüj-pe. |
23401 | MAT 7:16 | Nivetamaj-vi quivüch, cachi'el nivetamaj ruvüch achique chi che' ri', xaxe riq'uin nitz'et rubanic ri ruvüch ri nuya-ka. Tok nvachin jun k'ayis ri juis ruq'uixal, ¿nuya' uva o higo? Man jun bey nbün quiri'. |
23417 | MAT 8:3 | Y ri Jesús jari' xtz'om-apu ri achi yava' riq'uin ri lepra y xbij chin: Ninjo' que ncac'achoj. Tiq'uis c'a e ri yabil re' chavij, xbij chin. Y xe xbij quiri' ri Jesús, ri achi xch'ajch'ojir-e riq'uin ri ruyabil. |
23423 | MAT 8:9 | Yin vetaman-vi que quiri' nbanatüj, roma yin c'o jun ri nbin chuve ri nc'atzinej que ninbün. Y chuka' yec'o achi'a' ye yo'on pa nuk'a'. Tok ninbij c'a chin jun achi ri c'o pa nuk'a' que tibiyin, nbe-vi. Y si ninbij chuka' chin jun chic cheque ri achi'a' ri yec'o pa nuk'a' que tipu'u, npu'u-vi chuka'. Y tok ninbij c'a chin ri nusamajel que tabana' re', nbün-vi chuka', xbij ri Capitán. |
23430 | MAT 8:16 | Tok ncok'a-pe c'a ri k'ij ri', ye q'uiy c'a ri c'o itzel tak espíritu quiq'uin xe'uc'u'üx-apu chuvüch ri Jesús, richin que ri Jesús nyerelesaj ta e ri itzel tak espíritu quiq'uin. Y rija' xbij c'a cheque ri itzel tak espíritu que que'el-e, y xeruc'achojrisaj chuka' e conojel ri ye yava'i'. |
23450 | MAT 9:2 | Y jari' tok c'o jun achi ri man ntiquer tüj nsilon ruch'acul, li'an-e chuvüch-ruvarabül, ri xc'u'üx-apu chuvüch ri Jesús. Y tok ri Jesús xerutz'et que riq'uin ronojel cánima xe'apon apu riq'uin rija', xpu'u rija' xbij chin ri achi ri man ntiquer tüj nsilon ruch'acul: Valc'ual, xbij chin. Tiquicot c'a avánima. Ri amac xecuyutüj. |
23460 | MAT 9:12 | Tok ri Jesús xrac'axaj-pe ri tzij ri nquibij ri achi'a' fariseos, rija' xbij cheque: Jun ak'omanel man ja tüj ri ye utz ri nyerak'omaj. Rija' nyerak'omaj ri c'o quiyabil. |
23475 | MAT 9:27 | Y tok ri Jesús elenük chic c'a pe chiri', yec'o c'a ca'i' moyi' ri ye tzeketül chirij y riq'uin cuchuk'a' nquibij c'a chin: ¡Tajoyovaj kavüch y kojato' c'a, rat ri ruxquin-rumam can ri rey David! nquibij. |
23476 | MAT 9:28 | Tok ri Jesús xapon pa jay, ri ca'i' moyi' xe'apon c'a chuka' riq'uin. Y ri Jesús xuc'utuj c'a cheque: ¿Ninimaj c'a rix que yin nquitiquer ninbün chive que nyixtzu'un? xbij cheque. Y ri ca'i' moyi' ri' xquibij: Ja', Ajaf Jesús. Nkanimaj, xquibij chin. |
23478 | MAT 9:30 | Y jari' tok ri runak' tak quivüch rije' xejakatüj. Y xetzu'un c'a. Pero ri Jesús juis xuchilabej-e cheque y xbij: Tivac'axaj c'a e jabel, que ri xbanatüj iviq'uin, man ta nac'axüx coma ri ch'aka chic vinük, xbij-e cheque. |
23489 | MAT 10:3 | Ri Felipe, ri Bartolomé, ri Tomás, ri Mateo ri moloy-alcaval, ri Jacobo ruc'ajol jun achi rubini'an Alfeo, ri Lebeo ri nbix chuka' Tadeo chin. |
23499 | MAT 10:13 | Tibij c'a cheque: Ja ta c'a ri uxlanen richin ri Dios tic'uje' iviq'uin. Y si c'uluman-vi que nyixc'uje' chupan ri jay ri', ri ruxlanen ri Dios ri nirayij pa quivi', nka-ka-vi c'a pa quivi'. Xa jac'a si man c'uluman tüj que nyixc'uje-ka chupan ri jay ri', ri ruxlanen ri Dios ri nirayij rix pa quivi' rije', man nka-ka tüj pe pa quivi'. |
23502 | MAT 10:16 | Vocomi nyixintük c'a e, y rix ivetaman que xa cachi'el tak ovejas ri nyixbeka' chiquicojol ri vinük ye cachi'el utiva'. Pero tibana' c'a que nyixoc cachi'el nbün ri cumütz, roma rija' nuna' tok c'o ri petenük. Tibana' c'a chuka' que nyixoc cachi'el nbün jun paloma, roma rija' man jun itzel c'o ta riq'uin. |
23503 | MAT 10:17 | Tichajij c'a ivi', richin que man choj niya-ivi' pa quik'a' ri vinük ri nye'etzelan ivichin. Roma rije' nyixquijüch pa quik'a' ri achi'a' pa comon nquibün juzgar, y chuka' ri vinük ri' nquibün c'a chive que nyixch'ay chiri' pa tak jay ape' ntzijos-vi ri rutzij ri Dios. |
23511 | MAT 10:25 | Jac'a yin ri Tata'aj ri chi'icojol y ja rix ri rix ic'unük valc'ual. Si chuve yin quibin Beelzebú, jun chic rubi' ri itzel-vinük, rix tivoyobej c'a que más itzel ri nyequibij chive. Pero si xa man xtic'o tüj c'a ruvi' ri nquibün chive, y xa cachi'el ri xquibün chuve yin, quiri' nquibün chive rix, c'uluman c'a que nyixquicot rix ri vachibila' y nusamajela'. |
23533 | MAT 11:5 | Que'itzijoj chin achique rubanic tok ri moyi' nyetiquer nyetzu'un-e, achique rubanic tok ri vinük ri man ta nyetiquer nyebiyin roma ri ye jetz', nyebiyin-e jabel, y achique rubanic tok ri ye yava'i' riq'uin ri yabil lepra, nyec'achoj. Titzijoj chuka' chin ri achique rubanic tok ri man nye'ac'axan tüj, nyec'achoj, ri caminaki' nyec'astüj, y ri vinük ri meba' cánima chuvüch ri Dios, ninbij ri utzilüj tzij richin colonic cheque. |
23534 | MAT 11:6 | Tibij c'a chuka' chin que jun vinük cachi'el rija', ri ruyo'on ránima viq'uin y man jun bey nquirumalij ta can, jabel ruquicot. Quiri' c'a xbix-e cheque ri ca'i' rachibila' ri Juan Bautista. |
23549 | MAT 11:21 | Rija' xbij c'a: Juya' c'a quivüch ri yec'o pa tinamit Corazín, y juya' chuka' quivüch ri yec'o pa tinamit Betsaida, roma juis q'uiy milagros xeban chiquivüch y man xquinimaj tüj ri rutzij ri Dios. Roma xa ta ja pa tak tinamit Tiro y Sidón xeban-vi ri milagros re', ri vinük aj chiri' xquitzolij yan ta pe quic'u'x riq'uin ri Dios, y quicusalon ta chic quitziek richin bis, y quiyolon ta chaj chiquij, richin quiri' nk'alajin que nyebison roma juis ri quimac ri ye quibanalun. |
23550 | MAT 11:22 | Pero tok napon ri k'ij que nbanatüj ri juicio, yin ninbij c'a chive que ja ri yec'o pa tinamit Corazín y ri yec'o pa tinamit Betsaida ri más ru-castigo ri Dios nka-ka pa quivi', que chiquivüch ri aj-Tiro y aj-Sidón. |
23557 | MAT 11:29 | Y ja ri nu-yugo yin tiya-e chirij ivi' rix, roma ja ri vichin yin ri más man c'ayuf tüj ruc'uaxic y man al tüj. Quinitz'eta' yin, nuc'uan jun c'aslen ri nuch'utinirsan-vi'. Y quiri' tibana' rix. Tic'uaj c'a ri nu-yugo yin, richin que ri ivánima nril ta uxlanen, xbij ri Jesús. |
23571 | MAT 12:13 | Y c'ateri' c'a tok ri Jesús xbij chin ri achi ri chaki'j ri ruk'a': Tayuku' la ak'a'. Y ri achi xe xuyuk ri ruk'a', jari' xchojmir y xoc cachi'el ri jun chic ruk'a'. |
23596 | MAT 12:38 | Y yec'o c'a cheque ri etamanela' chin ri ley y yec'o chuka' cheque ri achi'a' fariseos xech'o-apu chin ri Jesús, y xquibij c'a: Rat ri rat jun Maestro vi, nkac'utuj c'a chave que tabana' jun milagro chikavüch. Tac'utu-avi' chikavüch que ja vi ri Dios ri takayon-pe avichin, xquibij. |
23601 | MAT 12:43 | Tok c'o jun itzel espíritu ntel-e pa ránima jun vinük, nucanoj uxlanen pa tak lugar tz'iran-tz'iran. Pero ri itzel espíritu ri' man nril tüj c'a ri uxlanen ri nucanoj. |
23626 | MAT 13:18 | Y ri Jesús xbij c'a cheque: Tivac'axaj c'a achique nbij ri ejemplo ri nch'o pari' ri achi ri xbe pa jopin ija'. |
23654 | MAT 13:46 | Tok ri achi ri' nril c'a can jun perla juis jabel y nc'ayix, junanin ntzolij y nuc'ayij ronojel ri c'o riq'uin, c'ateri' c'a nbe chulok'ic ri perla ri'. |
23660 | MAT 13:52 | Rija' xbij chic c'a: Jabel utz vi xk'ax chive, roma xixoc yan pa ruk'a' ri Dios y c'o chic ivetaman pari' ri', y chuka' ivetaman ri ye tz'iban can ojer yan chic ri'. Y romari' rix junan c'a riq'uin jun tata'aj pa jun jay. Tok c'o nc'atzin-vi, c'ateri' c'a nyeberelesala-pe ri rubeyomal. Nyerucusaj c'a ri rubeyomal ri c'o yan chic tiempo ye yacül y nyeberelesala-pe chuka' ri rubeyomal ri xa c'ate ba' ri' nyeruchajin, xbij ri Jesús. |
23684 | MAT 14:18 | Pero ri Jesús xbij cheque: Tic'ama-pe chere'. |
23698 | MAT 14:32 | Tok rije' ye jotol chic c'a e pa canoa, ri cakik' xtane-e. |
23706 | MAT 15:4 | Ri ru-ley ri Dios nbij c'a: Taya' quik'ij rate-atata'. Y ri nbanun c'a itzel cheque rute-rutata', man jun chic c'a ri nrajo', ja vi c'a ri camic ri tika-ka pari'. Quiri' c'a ri rubin can ri Dios. |
23712 | MAT 15:10 | Y c'ateri' c'a ri Jesús xch'o quiq'uin ri juis chi vinük quimolon-qui' chiri', y xbij c'a cheque: Tivac'axaj c'a ri ninbij chive y tik'ax-e chive. |
23717 | MAT 15:15 | Y ri Pedro xbij c'a chin ri Jesús: Tabij ba' cheke pari' ri nbanun tz'il chin jun vinük, roma man nk'ax ta cheke, xbij ri Pedro. |
23723 | MAT 15:21 | Y ri Jesús ye rachibilan ri rachibila' xel c'a e chiri', y xbe c'a cala' pa jun lugar ri nakaj ncanaj cheque ri tinamit quibini'an Tiro y Sidón. |
23724 | MAT 15:22 | Y chiri' yec'o-vi c'a ri ye ruxquin-rumam can ri achi rubini'an Canaán. Y jun c'a ixok ri chiquicojol rije', xpu'u c'a riq'uin ri Jesús. Rija' roma bis, nuc'utula' c'a favor chin ri Jesús y nubila' c'a riq'uin ruchuk'a': Tajoyovaj nuvüch rat Ajaf, rat ri ruxquin-rumam can ri rey David. Quinato' c'a, roma ri val-xtün c'o jun itzel espíritu riq'uin, y c'ayuf rubanun pa ruk'a'. |
23725 | MAT 15:23 | Pero ri Jesús man jun tzij xbij chin ri ixok. Y ri rachibila' xejel-apu riq'uin ri Jesús y xquibij chin: Tabana' que tic'uje' can ri ixok re', roma tzeketül-pe chikij y ri rutzij c'anüj nac'axüx-vi, xquibij. |
23730 | MAT 15:28 | Y ri Jesús jari' xbij c'a chin ri ixok: Juis nk'alajin que ayo'on avánima. Tibanatüj-vi c'a ri juis najo' rat, xbij ri Jesús. Y ri xtün, ral ri ixok, chupan c'a ri hora ri' xel-e ri itzel espíritu riq'uin. |
23731 | MAT 15:29 | Tok ri Jesús ye rachibilan ri rachibila' ye c'unük chic c'a pe chupan ri lugar ri nakaj ncanaj-vi cheque ri tinamit Tiro y Sidón, xapon c'a chunakaj ri lago rubini'an Galilea. Y rija' xjote' c'a pari' ri juyu' c'o chiri' y c'ateri' xbetz'uye'. |
23747 | MAT 16:6 | Ri Jesús xbij c'a cheque ri rachibila': Tivac'axaj c'a ri ninbij chive, que tichajij c'a ivi' chuvüch ri levadura quichin ri achi'a' fariseos y ri achi'a' saduceos, roma xa nnimur, xbij ri Jesús. |
23774 | MAT 17:5 | Tok ri Pedro c'a ntajin nch'o apu chin ri Jesús, xa jari' tok ri achibila' ri' xquitz'et que c'o jun sutz' nsakin xka-pe pa quivi'. Y chupan c'a ri sutz' ri' c'o Jun ri xch'o-pe y xbij: Jare' ri Nuc'ajol y juis ninjo'. Nuyo'on c'a vánima riq'uin. Tivac'axaj c'a ri rutzij. |
23777 | MAT 17:8 | Tok ri achibila' xebetzu'un-pe, man jun chic c'a ri achique ri xquitz'et, xa ruyon chic c'a ri Jesús. |
23783 | MAT 17:14 | Tok ri Jesús y ri ye oxi' rachibila' xe'apon-ka ape' quimolon-qui' juis ye q'uiy vinük, c'o c'a jun achi xka-pe riq'uin ri Jesús y xxuque' chuvüch. Ri achi xbij c'a chin ri Jesús: |
23786 | MAT 17:17 | Y ri Jesús jari' xbij: Man jun vinük chupan ri tiempo re' ri ruyo'on ta ránima riq'uin ri Dios. Xa conojel ye satzinaki'. ¿Rix ninuc que yin chi jumul nquic'uje' iviq'uin? ¿Chi jumul nc'atzinej que nyixincoch'? Tic'ama' c'a pe ri ala' chere', xbij ri Jesús. |
23797 | MAT 18:1 | Y jari' tok ri achibila' xejel-apu riq'uin ri Jesús, y xquic'utuj c'a chin: Tok ja chic ri Dios ri Jun ri nbün mandar pa kavi', ¿achique c'a ri más nim ruk'ij nc'uje' cheke roj? xquibij. |
23804 | MAT 18:8 | Xa roma c'a ri' si jun ak'a' o jun avakün ri nbanun chave que ncamacun, xa man tabün chic quiri'. Tabana' chin cachi'el nachoy y natorij-e. Roma más utz que xaxe jun ak'a' o jun avakün c'o y ncatoc chupan ri c'aslen ri man nq'uis tüj, que chuvüch ta ca'i' ak'a' y ca'i' avakün c'o y xa que tz'aküt ncabetorix can chupan ri k'ak' ri man jun bey nchup. |
23805 | MAT 18:9 | Y chuka' si xa jun cheque ri runak'-avüch nbanun chave que ncamacun, xa man tabün chic quiri'. Tabana' chin cachi'el navelesaj y natorij-e. Roma más utz que xaxe jun runak'-avüch c'o y ncatoc chupan ri c'aslen ri man nq'uis tüj, que chuvüch ta ca'i' runak'-avüch c'o y xa que tz'aküt ncabetorix can chupan ri k'ak'. |
23822 | MAT 18:26 | Jari' tok ri samajel xxuque-ka c'a pan ulef chuvüch ri rey, y juis c'a nuc'utuj favor chin. Ri samajel nubila' c'a chin ri rey: Tabana' favor quinavoyobej chic ba' más. Yin nintoj c'a chave ronojel ri nuc'as, xbij rija'. |
23824 | MAT 18:28 | Jac'a tok colotajnük chic e ri samajel ri', xberuc'ulu' c'a pe jun chic samajel ri banayun jun kajo'n riq'uin. Ri kajo'n c'a ri rubanun ri jun rachibil ri', man cachi'el tüj c'a ri ruc'as rija', xa colope' jun cien quetzales. Man riq'uin tüj ri', rija' xutz'om chukul y nutz'apij yan c'a ruxla', y nbij c'a chin: Tatojo-pe ri c'as abanun viq'uin, nbij c'a chin. |
23845 | MAT 19:14 | Pero ri Jesús xa xbij c'a cheque ri rachibila': Tiya' k'ij richin que ri ac'uala' nyepu'u c'a viq'uin yin, y man que'ik'üt. Roma ri nye'oc pa ruk'a' ri Dios, xaxe ri ye cachi'el ri ac'uala'. |
23853 | MAT 19:22 | Tok ri ala' xrac'axaj c'a ri tzij ri xbij ri Jesús, nbison ránima xtzolij-e, roma juis ri beyomül ri ruchajin y man nrajo' tüj ntel-e pa ruk'a'. |
23863 | MAT 20:2 | Tok ri achi ri' xeril c'a ri rusamajela' y ch'ovinük chic quiq'uin que nuya-vi jun tumin cheque, ri rajil jun k'ij rusamaj jun samajel, c'ateri' c'a xerutük chusamajisic ri rulef ri ruticon ruvüch riq'uin uva. |
23870 | MAT 20:9 | Tok ri samajela' ri xe'oc pa samaj pa las cinco ri xkak'ij, xe'apon richin nyequic'ulu-pe ri cajil, jun tumin rajil jun k'ij rusamaj jun samajel c'a ri xquic'ulula-pe, roma quiri' ri rurayibül ri rajaf ri ulef, que nuya' cheque. |
23872 | MAT 20:11 | Tok ri samajela' ri' xquic'ul ri cajil y xquitz'et que junan ri xquic'ul quiq'uin ri ch'aka, xquich'ojij c'a ri cajil. |
23882 | MAT 20:21 | Ri Jesús xbij c'a chin ri te'ej ri': ¿Achique c'a ri najo'? xbij chin. Y ri ixok xbij c'a chin ri Jesús: Yin ninjo' c'a que tok rat nabün mandar, tabana' c'a que ri ca'i' val re' nyetz'uye' ta apu aviq'uin, jun ta c'a pan avajquik'a' (pan a-derecha) y jun ta pan axocon (pan a-izquierda). Tabana' cheque que nc'uje' ta quik'ij, xbij rija'. |
23897 | MAT 21:2 | Rija' xbij c'a e cheque: Quixbiyin-apu chupan la vit tinamit la nitz'et-apu chila', y ja yan ri nyixoc-apu, jari' nivil jun alaj burro c'o chiri' riq'uin ri rute'. Tisolo-pe ri te'ej y que'ic'ama-pe chi ca'i' chuve. |
23900 | MAT 21:5 | Tiya' c'a rutzijol cheque ri ye richin chic ri tinamit rubini'an Sión, que ri qui-rey jare' petenük. Ri qui-rey nuch'utinirsaj vi c'a ránima. Y rija' tz'uyul-pe chirij jun burro. Chirij vi c'a jun alaj burro tz'uyul-vi-pe rija'. Ri alaj burro ral c'a jun samajel chico. Quiri' c'a ri tz'iban can. |
23915 | MAT 21:20 | Tok ri rachibila' ri Jesús xquitz'et que chaki'j chic ri che' higuera, xquibila' chiquivüch: ¡Chanin comi xchaki'j-ka ri higuera re'! nquibij c'a. |
23935 | MAT 21:40 | C'ateri' ri Jesús xbij: Tok npu'u ri rajaf ri ulef ri xquil uva chuvüch, ¿achique nbün cheque ri achi'a' kajoy tak ulef, ninuc rix? xbij ri Jesús. |
23945 | MAT 22:4 | Y ri rey xerutük-e ch'aka chic rusamajela' y xbij-e cheque: Tibij cheque conojel ri nuyo'on rutzijol cheque pari' ri jun nimak'ij re', que ronojel c'o chic richin nkabün ri va'in. Ri achij tak nuvacx y ri ch'aka chic chico ri xentiojrisaj richin nyec'atzin chupan ri k'ij re', xechojmirsüs yan y c'o chic richin nyec'ux. Ronojel c'a c'o chic, quixbij cheque. Que quepu'u c'a chupan ri jun c'ulubic re', xbij-e cheque. |
23953 | MAT 22:12 | Ri rey xch'o c'a chin ri achi ri', ri royon-vi chuka' chupan ri jun c'ulubic ri', y xuc'utuj c'a chin: Y rat ¿achique c'a xabün richin xatiquer xatoc-pe chere'? Tok xa man ja tüj ri tziük ri nc'atzin chupan ri jun c'ulubic re' ri acusan pe, xbij ri rey chin. Y ri achi man jun tzij xtiquer xbij, xa mem xbün c'a chuvüch ri rey. |
23954 | MAT 22:13 | Y ri rey jari' tok xbij cheque ri rusamajela': Tixima-e ruk'a-rakün ri jun achi ri xa man rucusan tüj pe rutziek ri nc'atzin que rucusan ta pe, y que'itorij can c'a cala' pa k'eku'n. Chiri' xaxe c'a ok'ej y jach'ach'en eyaj c'o. |
23960 | MAT 22:19 | Tic'utu' c'a pe ri tumin ri nucusüs richin nitoj ri alcaval, xbij cheque. Y rije' jari' xquic'ut-apu ri tumin chuvüch. Ri tumin ri xquic'ut-apu ja ri nquibij denario chin. |
23962 | MAT 22:21 | Y rije' xquibij c'a chin ri Jesús: Richin ri rey César, xquibij. Y ri Jesús xbij c'a cheque: Titojo' c'a ri alcaval chin ri César riq'uin ri tumin ri c'uluman que niya' chin rija'. Y tiya' chin ri Dios, ronojel ri c'uluman que niya' chin rija', xbij ri Jesús. |
23969 | MAT 22:28 | Y ri achi'a' saduceos xquibij c'a chin ri Jesús: Rat nabij que napon jun k'ij tok ri caminaki' nyec'astüj-pe. Tok napon c'a ri k'ij ri', ¿achique chok rixjayil c'a ntoc ri ixok re'? Roma chi siete achi'a' quichak'-qui' xec'uje' riq'uin, xquibij. |
23978 | MAT 22:37 | Y ri Jesús xbij chin: Ri mandamiento ri' ja ri tajo' c'a ri Dios ri Avajaf. Tajo' riq'uin ronojel avánima. Tajo' c'a chupan ronojel ri ac'aslen, y riq'uin ri anojibül. |
23983 | MAT 22:42 | Rija' xuc'utuj c'a cheque: ¿Achique c'a ninuc rix pari' ri Cristo? Tok rija' npu'u, ¿achique chok alc'ual rija'? Y ri achi'a' fariseos xquibij c'a: Richin ri rey David, xquibij. |
23996 | MAT 23:9 | Chuka' man roma tüj que ri vinük c'o ruk'ij, roma ta ri' rix nibij ta katata' chin. Man tibün quiri'. Roma ri Tata'aj xa Jun c'a ri c'o pa kavi' konojel, y ri' ja ri aj-chicaj Itata'. |
24013 | MAT 23:26 | Rix fariseos xa rix moyi'. Tibana' c'a chin ri ic'aslen cachi'el nibün riq'uin ri lük, nich'ajch'ojrisaj rupan y ri rij. Rix tich'ajch'ojrisaj c'a ri ivánima nabey, richin quiri' ri ic'aslen chiquivüch ri vinük ch'ajch'oj chuka' nk'alajin. |
24019 | MAT 23:32 | Tiya' c'a can ri xquibanala' ri ixquin-imama' can. |
24029 | MAT 24:3 | Y tok ri Jesús tz'uyul chic c'a pari' ri juyu' rubini'an Olivos, jari' tok ri rachibila' xejel-apu riq'uin y xquic'utuj chin: Tabij c'a cheke, ¿jampe' c'a nc'ulachitüj ri xabij yan ka pari' ri racho ri Dios? ¿Achique c'a retal richin quiri' ninabex ri ruca'n mul ri ncapu'u rat? ¿Y achique chuka' retal richin quiri' ninabex que napon yan ri ruq'uisbül k'ij richin ri tiempo re'? xquibij c'a rije'. |
24049 | MAT 24:23 | Chupan ri k'ij ri', si yec'o c'a ri nyebin chive: Titz'eta', ja Cristo re'. O si nquibij chive: Titz'eta', ja Cristo la'. Pero rix man quixch'acatüj c'a pa quik'a', man tinimaj ri nquibij chive. |
24058 | MAT 24:32 | Tic'ama' c'a ina'oj riq'uin ri che' higuera. Tok nyeraxür c'a pe ri ruk'a' y nquitz'om-pe quelic ri ruxak, etaman c'a ri' que ri ru-tiempo ri job nka-pe yan. |