23219 | MAT 1:6 | Y ri Isaí ri' rutata' ri rey David, y ri rey David rutata' ri Salomón riq'uin ri Betsabé ri rixjayil. Ri rute' ri Salomón, ja ri rixjayil can ri Urías. |
23223 | MAT 1:10 | Y ri Ezequías ri' rutata' ri Manasés, ri Manasés rutata' ri Amón, y ri Amón rutata' ri Josías. |
23229 | MAT 1:16 | Y ri Jacob ri' rutata' c'a ri José ri xoc rachijil ri María. Y ri María ri' jari' ri rute' ri Jesús ri Cristo. |
23231 | MAT 1:18 | Y tok xalüx ri Jesucristo quere' c'a ri rubanic: Ri María ja ri rute' ri Jesucristo, jun xtün ri c'utun chic c'a roma ri José. Pero xbanatüj c'a que tok c'a man jani quic'uan ta qui' que xnabex que ri María nye'avüj chic rubanun-pe. Pero ri María quere' xuc'ulachij roma xka-ka c'a ri Lok'olüj Espíritu pari'. |
23232 | MAT 1:19 | Ja ri José ri nbe'oc rachijil ri María, jun chojmilüj vinük vi, y man c'a xrajo' tüj xuya' pa q'uixaj ri María chiquivüch ri vinük, romari' xbün que xa chilak'ül nuya' can ri María y man xrajo' tüj xrelesaj rutzijol chiquivüch ri vinük. |
23233 | MAT 1:20 | Y jari' c'a ri xunuc-ka rija' pa ránima, que xa chilak'üj nuya' can. Y pa ruvaran c'a rija' tok jun ángel richin ri Ajaf Dios ri xutz'et rija', y ri ángel ri' xbij chin ri': José, rat ri ruxquin-riy can ri rey David, man taxbij-avi' ncac'ule' riq'uin ri María ri ac'utun chic richin ntoc avixjayil, roma ja ri Lok'olüj Espíritu ri xka-ka pari' richin nralaj jun ac'ual. |
23237 | MAT 1:24 | Tok xc'astüj c'a ri José, xbün na vi c'a ri xbix chin roma ri ángel richin ri Ajaf Dios. Rija' xuc'ün na vi ri María richin xoc rixjayil. |
23238 | MAT 1:25 | Ri ral c'a ri María man ralc'ual tüj achi, roma ri José man xuyoj tüj ri' riq'uin ri María hasta que xalüx ri ac'ual. Ri ral ri María utz vi ri xuspaj ri Lok'olüj Espíritu. Y tok ri José xuya' rubi' ri ac'ual, Jesús ri rubi' xuya'. |
23239 | MAT 2:1 | Ri Jesús xalüx c'a pa tinamit rubini'an Belén, ri tinamit ri c'o pa ruch'ulef Judea. Tok xalüx ri Jesús, ja ri Herodes ri rey, y jari' c'a tok jun ca'i' etamanela' chiquij ri ch'umila', xeka-pe pa Jerusalén. Ri achi'a' etamanela' ri', pan oriente ye petenük-vi, |
23241 | MAT 2:3 | Tok ri rey Herodes rac'axan chic ri xquibij ri achi'a' etamanela', xsatz ruc'u'x. Y quiri' c'a chuka' xquic'ulachij ri vinük ri aj pa tinamit Jerusalén. |
23243 | MAT 2:5 | Xepu'u ri más-nimalüj tak sacerdotes y ri achi'a' etamanela' xquibij chin ri rey: Ri Cristo nalüx pa tinamit Belén chere' pa Judea. Roma ri jun cheque ri rusamajela' ri Dios ri xc'uje' ojer can, quere' c'a ri rutz'iban can: |
23244 | MAT 2:6 | Y rat tinamit Belén ri ratc'o pa ruch'ulef Judá, rat man rat co'ol tüj chiquicojol ri nimalüj tak tinamit chiri' pa Judá, roma ja chiri' aviq'uin rat ri npu'u-vi ri jun c'amol-bey, y nyeruyuk'uj-vi c'a ri vinük aj-Israel ri nutinamit, nbij ri Dios, xquibij-apu chin ri rey Herodes. |
23246 | MAT 2:8 | Y c'ateri' xerutük-e pa tinamit Belén y xbij-e cheque: Quixbiyin c'a chila' y ticanoj ri ac'ual, y tok ivilon chic can, tiya' rutzijol chuve, richin que yin nquibe chuka' chin ninya' ruk'ij. |
23251 | MAT 2:13 | Y ri achi'a' ri etamanela' chiquij ri ch'umila' xetzolij. Y jari' tok jun ángel richin ri Ajaf Dios xuc'ut-ri' chuvüch ri José, pa rachic'. Y ri ángel ri' xbij chin: Cacatüj c'a e. Tac'uaj-e ri ac'ual rachibilan ri rute' y quixanmüj-e chere'. Quixbiyin c'a pan Egipto y quixc'uje' chila', y yin ninya' rutzijol chave tok utz chic nyixtzolij-pe. Roma ri vocomi, ri rey Herodes nberucanoj-pe ri ac'ual richin que nucamsaj, xbij ri ángel chin ri José, pa rachic'. |
23252 | MAT 2:14 | Y ri José jari' tok xc'astüj, xuc'uaj-e ri ac'ual y ri te'ej. Chupan c'a ri ak'a' ri' xquitz'om-e bey richin nyebe c'a pan Egipto. |
23254 | MAT 2:16 | Y jari' tok ri rey Herodes xunabej que ri achi'a' ye etamanela' chiquij ri ch'umila' xa man xquibün tüj cachi'el ri rubin-e rija' cheque. Y rija' xcatüj juis royoval y xutük quicamsasic conojel ri vit alabo' ri yec'o chiri' pa tinamit Belén y ri yec'o pa tak lugar ri yec'o-pe chunakaj ri tinamit. Roma ri tiempo ri xquibij ri etamanela' chiquij ri ch'umila' pari' tok xquitz'et ri ruch'umil ri ac'ual, romari' rija' xutük quicamsasic ri tak ac'uala' ca'i' qui juna' pa xulan. |
23257 | MAT 2:19 | Y tok camnük chic e ri rey Herodes, c'ateri' c'a tok ri ángel richin ri Ajaf Dios xuc'ut chic ri' chuvüch ri José, pa rachic', chiri' pa ruch'ulef Egipto. |
23259 | MAT 2:21 | Y ri José xbün-vi c'a ri xbix chin pa rachic' roma ri ángel. Xuc'uaj-e ri ac'ual y ri te'ej. Xetzolij c'a pa ruch'ulef Israel. |
23260 | MAT 2:22 | Pero rija' roma ri xrac'axaj que ja ri Arquelao ri ruc'ajol can ri rey Herodes, ri nbün mandar pa ruch'ulef Judea, xuxbij-ri' que nyec'uje-ka chiri' pa Judea. Pero xk'alajrisüs c'a chuvüch ri José pa jun rachic' ri c'uluman que nbün, y romari' rija' c'a pa ruch'ulef Galilea xuc'uaj-vi ri ac'ual y ri te'ej. |
23266 | MAT 3:5 | Y ri vinük c'a ri nye'apon-vi riq'uin ri Juan Bautista, ye juis vi ye q'uiy. Yec'o c'a ri aj pa tinamit Jerusalén, ri tinamit c'o chiri' pa ruch'ulef Judea. Y yec'o chuka' ri aj pa ch'aka chic tinamit richin ri Judea. Y chuka' yec'o c'a ri nyepu'u c'a cala' chunakaj ri rakün-ya' rubini'an Jordán. Conojel c'a ri vinük ri' ri nye'apon riq'uin. |
23283 | MAT 4:5 | Y jari' tok ri itzel-vinük xuc'uaj c'a ri Jesús pa lok'olüj tinamit Jerusalén, y ja c'a ri más nüj jotol-vi chicaj chin ri racho ri Dios, chiri' xberuya-vi. |
23296 | MAT 4:18 | Y jun k'ij ri Jesús tok benük chuchi' ri lago rubini'an Galilea, xerutz'et-apu ye ca'i' achi'a' quichak'-qui'. Ri ca'i' achi'a' ri', ja ri Simón ri Pedro nbix chin chuka' y ri Andrés, y ye tz'amoy cür, romari' tok nquiyala-ka ri quiya'l tz'ambül-cür chupan ri ya'. |
23303 | MAT 4:25 | Y ri Jesús xtzeklebüs c'a coma juis vinük ri aj chiri' pa tak tinamit richin ri ruch'ulef Galilea, coma chuka' ri nyepu'u pa tak tinamit ri yec'o pa ruch'ulef Decápolis, ri nyepu'u pa tinamit Jerusalén y ri aj pa ch'aka chic tinamit ri chiri' pa ruch'ulef Judea. Y quiri' c'a chuka', xtzekelebüs coma juis vinük ri nyepu'u c'a lojc'an chic ruchi' ri rakün-ya' Jordán. |
23320 | MAT 5:17 | Man tinuc c'a que yin xinpu'u richin que man jun ruk'ij ninbün chin ri ley richin ri Moisés, y chuka' man tinuc que yin xinpu'u richin quiri' mismo ninbün cheque ri tz'iban can coma ri achi'a' ri xek'alajrisan ri tzij ri xbix cheque roma ri Dios, chupan ri ojer can tiempo. Man roma tüj c'a ri' yin xinpu'u richin que ninbün-vi ri nquibij. |
23338 | MAT 5:35 | Y man ticusaj ri rubi' ri ruch'ulef, roma ja chiri' nuya-vi ri rakün ri Dios. Ni man chuka' ticusaj ri rubi' ri tinamit Jerusalén, roma ri tinamit re' richin ri Nimalüj Rey. |
23397 | MAT 7:12 | Rix ruyon chuka' utz tibana' quiq'uin ri vinük, roma rix man c'a nka' tüj chivüch que ri vinük itzel quina'oj iviq'uin. Quiri' ri tz'iban chupan ri ley ri richin ri Moisés, y quiri' chuka' quibin can ri xek'alajrisan ri rutzij ri Dios ojer can. |
23418 | MAT 8:4 | C'ateri' ri Jesús xbij chin ri achi ri': Ninchilabej c'a chave que man tatzijoj cheque ri vinük ri xbanatüj aviq'uin, xa choj cabiyin pa racho ri Dios richin que'ac'utu-avi' chuvüch ri sacerdote, y taya' c'a ri chico, ri sipanic ri nbij chupan ri vuj ri rutz'iban can ri Moisés ri nc'atzin que naya' chin ri Dios. Richin quiri' nak'alajrisaj c'a chiquivüch que rat ch'ajch'oj chic, xbij-e chin. |
23488 | MAT 10:2 | Y jare' ri quibi' chiquijujunal ri doce achi'a' ri nyetak chubanic ri samaj. Ri nabey bi'aj ja ri richin ri Simón ri nbix chuka' Pedro chin. Ri Andrés. Ri ca'i' re' ye quichak'-qui'. Ri Jacobo y ri Juan ri ye ruc'ajol jun achi rubini'an Zebedeo. |
23489 | MAT 10:3 | Ri Felipe, ri Bartolomé, ri Tomás, ri Mateo ri moloy-alcaval, ri Jacobo ruc'ajol jun achi rubini'an Alfeo, ri Lebeo ri nbix chuka' Tadeo chin. |
23541 | MAT 11:13 | Roma ri achi'a' ri xek'alajrisan ri bin cheque roma ri Dios chupan ri ojer can tiempo, c'o xquibij can pari' tok ri vinük nye'oc pa ruk'a' ri Dios. Y quiri' c'a chuka' ruk'alajrisan can ri ley richin ri Moisés. Pero c'a ja tok c'o ri Juan xebanatüj. |
23563 | MAT 12:5 | Yin ninnuc que isiq'uin-vi chuka' ruvüch ri vuj ri' ri c'o chupan ri ley richin ri Moisés. ¿Y achique c'a roma tok ri sacerdotes nyesamüj-vi pa racho ri Dios chupan ri k'ij richin uxlanen y rije' man mac tüj nquibün? |
23663 | MAT 13:55 | Xa jare' ri ruc'ajol ri jun achi samajiy-che' (carpintero). Xa jare' ri María rubini'an ri rute' y ri ye ruchak' ja ri Jacobo, ri José, ri Simón y ri Judas. |
23703 | MAT 15:1 | Y yec'o c'a ca'i-oxi' achi'a' ri xe'apon riq'uin ri Jesús. Ri achi'a' ri' ye aj-Jerusalén y jari' ri nbix cheque fariseos y etamanela' richin ri ley ri xuya' ri Dios richin ri Moisés. Xe'apon c'a riq'uin ri Jesús y xquibij chin: |
23762 | MAT 16:21 | Jari' chuka' tok ri Jesús xutz'om ruk'alajrisasic chiquivüch ri rachibila', que nc'atzin c'a que rija' nbe pa tinamit Jerusalén richin nuc'usaj q'uiy pokonül pa quik'a' ri rajatük tak achi'a' ri c'o quik'ij, pa quik'a' ri más-nimalüj tak sacerdotes y pa quik'a' chuka' ri etamanela' chin ri ley ri xuya ri Dios richin ri Moisés. Nquinapon na c'a pa camic, pero pa rox k'ij nquic'astüj c'a pe, xbij ri Jesús. |
23772 | MAT 17:3 | Y tok ri ye oxi' achibila' xquitz'et c'a, nyetzijon yan chic riq'uin ri Jesús ri ca'i' achi'a' quibini'an Moisés y Elías. Ri achi'a' ri' ye rusamajela' ri Dios ri xec'uje' ojer can tiempo. |
23773 | MAT 17:4 | Y c'ateri' c'a tok ri Pedro xbij-apu chin ri Jesús: Ajaf, chere' utz kabanun. Si rat najo', nkabün c'a oxi' tak jay. Jun chave rat, jun chin ri Moisés, y jun chuka' chin ri Elías. |
23779 | MAT 17:10 | Ri achibila' ri' jari' xquibij chin ri Jesús: Roj k'axnük cheke que ja rat ri Cristo, ri cha'on-pe y takon-pe roma ri Dios. ¿Pero achique c'a roma tok ri etamanela' chin ri ley ri xuya ri Dios richin ri Moisés nquibij que nabey que nka-pe ri Cristo, ri Jun cha'on-pe y takon-pe roma ri Dios, nc'atzinej que nka-pe ri Elías? xquibij. |
23838 | MAT 19:7 | Y ri achi'a' fariseos xquic'utuj c'a chin ri Jesús: Si man c'uluman tüj que quiri' nban, ¿achique c'a roma tok ri Moisés xbij que jun achi, xaxe tubana' jun vuj richin jachojri'il chin ri rixjayil y tuya' can? |
23839 | MAT 19:8 | Y ri Jesús xbij c'a cheque ri achi'a' ri': Cachi'el c'a covirnük ri ivánima rix chupan ri man utz tüj, quiri' c'a chuka' xc'ulachitüj ojer can, pa ru-tiempo ri Moisés. Xa romari' tok rija' xuya' k'ij que utz nban ri jachojri'il riq'uin ri rixjaylonel. Y stape' (aunque) pa rutz'uquic pe, man quiri' tüj xbanatüj. |
23878 | MAT 20:17 | Ri Jesús y ri doce rachibila' y ri ch'aka chic vinük ye benük quiq'uin, quitz'amon-e ri bey nbe pa tinamit Jerusalén. Y jari' tok ri Jesús xeruch'ür-e ba' ri rachibila' roma c'o c'a ri nrajo' nbij cheque. |
23879 | MAT 20:18 | Rija' xbij c'a: Rix ivetaman que pa tinamit Jerusalén katz'amon-vi-e bey, y ja chiri' ape' nquijach-vi-e yin ri xinalüx chi'icojol. Nquijach-e pa quik'a' ri más nimalüj tak sacerdotes y ri etamanela' chin ri ley ri xuya' ri Dios richin ri Moisés. Y rije' nquibij c'a que tika-ka ri camic pa nuvi'. |
23896 | MAT 21:1 | Y ri Jesús, ri rachibila' y ri ch'aka chic vinük ye benük chirij, nakaj chic c'a yec'o-vi-apu chin ri tinamit Jerusalén. Chiri' chic c'a pa tinamit Betfagé yec'o-vi, ri c'o-apu chuvüch ri juyu' rubini'an Olivos. Y xpu'u c'a ri Jesús xerutük c'a e ye ca'i' rachibila'. |
23905 | MAT 21:10 | Jac'a tok ri Jesús ntoc-apu pa tinamit Jerusalén, xepu'u c'a ri vinük y xquimol-qui' chanin chutz'etic ri Jesús. Y ri vinük ri' nquibila' c'a: ¿Achique c'a achi re'? nquibij. |
23907 | MAT 21:12 | Y ri Jesús xapon c'a pa racho ri Dios ri c'o pa tinamit Jerusalén. Y roma xutz'et que cachi'el c'ayibül quibanun ri vinük chin, xerokotaj c'a pe conojel, chi c'ayinel chi lok'onel. Y cheque ri jaloy-ruvüch tumin, xerutec'mayila' ri qui-mesas. Y quiri' chuka' xbün can cheque ri quich'acat ri c'ayinel palomas. |
23910 | MAT 21:15 | Jac'a ri más nimalüj tak sacerdotes y ri etamanela' chin ri ley ri xuya' ri Dios richin ri Moisés xpu'u coyoval, roma ri Jesús q'uiy milagros ri nyerubanala', y roma chuka' ri ac'uala' riq'uin c'a cuchuk'a' nquibila' chiri' chi racho ri Dios: ¡Matiox que xka-pe ri ruxquin-rumam can ri David! nquibij. Y jari' xyacon coyoval. |
23911 | MAT 21:16 | Xepu'u ri más nimalüj tak sacerdotes y ri achi'a' etamanela' chin ri ley ri xuya' ri Dios richin ri Moisés, xquibij c'a chin ri Jesús: ¿Navac'axaj c'a ri nyetajin chubixic ri ac'uala'? xquibij. Y xpu'u ri Jesús xbij cheque ri achi'a' ri': Ja', ninvac'axaj. Y rix ¿man itz'eton tüj chupan ri rutzij ri Dios ri nbij-vi, que ri ketzij nyeyo'on ruk'ij ri Dios ja ri ac'uala' y ri c'a nyetz'uman vi? xbij ri Jesús cheque ri achi'a' ri'. |
23912 | MAT 21:17 | Y ri Jesús xeruya' c'a can chiri' ri achi'a' ri'. Rija' xel-e pa tinamit Jerusalén y xbe c'a pa tinamit Betania. Chiri' c'a xbe-vi richin xbe'uxlan can ri jun ak'a' ri', rachibilan ri rachibila'. |
23913 | MAT 21:18 | Y cumaj ruca'n k'ij, tok quitz'amon bey richin nyetzolij pa tinamit Jerusalén, ri Jesús nnum rupan. |
23958 | MAT 22:17 | Y vocomi nkajo' c'a nkac'axaj achique ri nabij cheke. Roma nkanuc ka roj nkabij: ¿C'uluman que nkatoj ri alcaval ri nbij ri rey César ri nc'atzinej que nkatoj o xa man c'uluman tüj? xquibij c'a. |
23962 | MAT 22:21 | Y rije' xquibij c'a chin ri Jesús: Richin ri rey César, xquibij. Y ri Jesús xbij c'a cheque: Titojo' c'a ri alcaval chin ri César riq'uin ri tumin ri c'uluman que niya' chin rija'. Y tiya' chin ri Dios, ronojel ri c'uluman que niya' chin rija', xbij ri Jesús. |
23965 | MAT 22:24 | Rije' xquibij c'a chin ri Jesús: Rat rat jun Maestro chuka'. C'o c'a jun ri nkajo' nkac'utuj chave. Ri Moisés rutz'iban-vi c'a can cheke: Si c'o c'a jun achi nuya' can ri rixjayil roma rija' ncom-e y man jun ralc'ual nuya' can, jun c'a ruchak' o runimal rija' ri nc'atzinej que nc'ule' riq'uin ri malca'n-ixok, richin quiri' nyec'uje' ta ralc'ual riq'uin ri ixok malca'n. Y si yec'o ralc'ual nyec'uje' riq'uin ri ixok, ri nabey ala' ntoc ralc'ual ri camnük chic e. |
23976 | MAT 22:35 | Xpu'u c'a jun cheque ri achi'a' fariseos, jun etamanel vi richin ri ley ri xuya' ri Dios pa ruk'a' ri Moisés, xaxe c'a richin nutij ri Jesús, xuc'utuj c'a chin: |
23977 | MAT 22:36 | Rat ri rat Maestro vi, tabij c'a chuve, ¿achique c'a cheque ri mandamientos ri xuya' ri Dios pa ruk'a' ri Moisés, ri c'o más rakalen? |
23981 | MAT 22:40 | Ronojel vi c'a ri nbij ri ley ri xuya' ri Dios pa ruk'a' ri Moisés y ronojel c'a ri quibin can ri achi'a' ri xek'alajrisan ri xbix cheque roma ri Dios ojer can, chupan c'a ri ca'i' mandamientos ri' petenük ruxe'. Ca'i' c'a mandamientos ri juis yec'o cakalen, xbij ri Jesús. |
23989 | MAT 23:2 | Pa ruq'uexel c'a ri Moisés, ye tz'uyul ri achi'a' ri ye etamanela' chin ri ley ri xuya ri Dios richin rija' y ri achi'a' fariseos. |
24000 | MAT 23:13 | ¡Jac'a rix etamanela' richin ri ley ri xuya' ri Dios richin ri Moisés y rix fariseos ri xa ca'i' ipalüj, juya' ivüch! roma xa ik'aton c'a quibey ri vinük richin man nye'oc pa ruk'a' ri Dios. Man utz tüj c'a ri ibanun, roma man nyixoc tüj apu rix y chuka' man niya' tüj k'ij cheque ri vinük. |
24001 | MAT 23:14 | ¡Juya' ivüch rix etamanela' richin ri ley ri xuya' ri Dios richin ri Moisés y rix fariseos ri xa ca'i' ipalüj! roma rix xa nivelesala' ronojel qui-cosas ri malcani'a' tak ixoki'. Y xaxe richin que tinimüx que jabel ic'aslen, nyixlayuj c'a tok nibanala' oración chin ri Dios. Y roma c'a ri' tok rix más nim castigo nka-ka pan ivi', roma ri imac juis q'uiy. |
24002 | MAT 23:15 | ¡Juya' ivüch rix etamanela' richin ri ley ri xuya' ri Dios richin ri Moisés y rix fariseos ri xa ca'i' ipalüj! roma rix nic'usala' ya' y nic'usala' ruch'ulef chucanoxic si c'o ta jun ri ntoc tzeklebey ivichin y nutakej ta ri nitakej rix. Xa ja tok ivilon chic ri achique ntzekleben ivichin, rix xa c'ayuf nibün chin, roma riq'uin ri nic'ut chuvüch, nibün chin que nüj nbe-vi chin ri Dios. Rix nüj c'a nyixc'o-vi, pero rija' ca'i' mul más nüj nbe-vi, y xa romari' tok c'uluman que nbe pa k'ak' chuka' rija'. |
24010 | MAT 23:23 | ¡Xa juya' ivüch vi rix etamanela' richin ri ley ri xuya' ri Dios richin ri Moisés y rix fariseos ri xa ca'i' ipalüj! roma rix xaxe ri jubulüj tak k'ayis, ri rubini'an menta, ri anís y ri comino ri nye'inuc. Roma nye'ivelesala' pa lajuj (diez), y xa jujun c'a cheque ri lajuj (diez) ri' ri niya' chin ri Dios. Y xa iyo'on c'a can rubanic ri más nc'atzin ri nbij chupan ri ley, que choj tibana' quiq'uin ri vinük, que tic'uje' joyovanic iviq'uin y ketzij yo'on ta ivánima riq'uin ri Dios. Jare' ri nabey c'uluman ta ibanun, y c'ateri' ri nyixtajin-vi chubanic. |
24012 | MAT 23:25 | ¡Juya' ivüch c'a rix etamanela' richin ri ley ri xuya' ri Dios richin ri Moisés y rix fariseos ri xa ca'i' ipalüj! roma xa rix cachi'el lük ri jabel ch'ajch'oj rij y ri rupan xa tz'il-tz'il. Rix nic'ut c'a chiquivüch ri vinük que utz ri inojibül, pero pa tak ivánima man quiri' tüj, roma xa nojnük riq'uin elek', y nojnük riq'uin itzel rayinic, roma rix nirayij que ronojel ri c'o quiq'uin ri vinük iviq'uin ta rix c'o-vi. |
24014 | MAT 23:27 | ¡Juya' ivüch c'a rix etamanela' richin ri ley ri xuya' ri Dios richin ri Moisés y rix fariseos ri xa ca'i' ipalüj! roma xa rix junan riq'uin jun tz'ak ri ape' yo'on-vi jun camnük, ri rij sük y ch'ajch'oj, jac'a ri rupan man quiri' tüj. Ri rupan xa ruyon man utz tüj c'o y ruyon rubakil camnük. |
24024 | MAT 23:37 | C'ateri' ri Jesús xch'o c'a pa quivi' ri vinük ri yec'o pa Jerusalén. Rija' xbij c'a: Aj-Jerusalén, aj-Jerusalén, ¿achique c'a roma tok nye'icamsala' ri achi'a' ri nyek'alajrisan ri nbix cheque roma ri Dios? ¿Achique c'a roma chuka' tok nye'icamsala' chi abüj ri nyerutük-pe ri Dios chi'icojol? Y yin, juis c'a mul ri xinjo' que xixinmol ta viq'uin, cachi'el nbün ri quite-üc' cheque ri xtak ral, nyerumol chuxe' ri ruxic'. Man jun bey c'a xijo' ta rix. |
24063 | MAT 24:37 | Xa cachi'el c'a ri xbanatüj pa ru-tiempo ri Noé, xa quiri' c'a chuka' nc'ulachitüj tok nquipu'u chic yin ri xinalüx chi'icojol. |
24064 | MAT 24:38 | Roma pa ru-tiempo ri Noé, tok c'a man jani tibanatüj ri camic job, ri vinük xa benük c'a cánima chirij ri quiva'in y chirij ri achique nyequikumula'. Xa benük c'a cánima chirij ri quic'ulubic y chirij ri nyequijüch-e quimi'al-quic'ajol richin nyec'ule'. Y quiri' c'a nyetajin chubanic chupan ri k'ij tok ri Noé y ri ye aj pa racho xe'oc chupan ri nimalüj barco. |
24126 | MAT 26:3 | Y ja vi c'a ri' tok ri más nimalüj tak sacerdotes, ri etamanela' chin ri ley ri xuya' ri Dios richin ri Moisés y chuka' ri rajatük tak achi'a' ri juis quik'ij chiquicojol ri vinük, quimolon-vi c'a qui' chi-racho ri nimalüj sacerdote ri rubini'an Caifás. |
24141 | MAT 26:18 | Y yec'o c'a cheque ri rachibila' ri xetak-e roma ri Jesús pa tinamit Jerusalén, pa racho jun achi, y xbix-e cheque que tok nye'apon, tiquibij c'a chin: Ri Ka-maestro rubin c'a pe cheke: Ri nu-tiempo xa nakaj chic c'a c'o-vi-pe. Ja pan avacho rat ninjo' ninbün-vi va'in richin ri pascua re', ye vachibilan ri vachibila', tibij, xbij ri Jesús cheque ri rachibila' ri'. |
24180 | MAT 26:57 | Ri xebetz'amon-pe richin ri Jesús chiri' pa Getsemaní, xquic'uaj c'a riq'uin ri Caifás ri nimalüj sacerdote, ri jay ape' quimolon-vi can qui' ri etamanela' chin ri ley ri xuya' ri Dios richin ri Moisés y ri rajatük tak achi'a' ri c'o-vi quik'ij. |
24239 | MAT 27:41 | Y ja chuka' tzij ri' ri nquibila' ri más nimalüj tak sacerdotes. Rije' y ri etamanela' chin ri ley ri xuya' ri Dios richin ri Moisés, ri achi'a' fariseos y ri rajatük tak achi'a' ri c'o-vi juis quik'ij, nquitze'ej c'a ri Jesús y nquibila' c'a chiquivüch: |
24251 | MAT 27:53 | y xebe'el-pe. Ja tok c'astajnük chic pe ri Jesús, jari' tok xetz'etetüj chuka' rije'. Rije' xe'apon c'a pa lok'olüj tinamit Jerusalén. Xquic'utula-vi c'a qui' chiquivüch ye q'uiy vinük. |
24254 | MAT 27:56 | Y chiquicojol c'a conojel ri ixoki' ri', c'o c'a ri María Magdalena, ri María ri quite' ri Jacobo y ri José, y chuka' ri rixjayil ri achi rubini'an Zebedeo, ri quite' ri Jacobo y ri Juan. |
24255 | MAT 27:57 | Ja tok xkak'ij yan, c'o c'a jun tzeklebey richin ri Jesús ri xapon. Jun beyon aj pa tinamit Arimatea, rubini'an José. |
24256 | MAT 27:58 | Rija' xbe c'a riq'uin ri Pilato ri gobernador y xberuc'utuj ri ruch'acul ri Jesús richin numuk. Y ri Pilato xbij c'a que tijach-pe ri ruch'acul ri Jesús chin ri José. |
24257 | MAT 27:59 | Y ri José richin xuc'uaj-e ri ruch'acul ri Jesús, xberuc'ama' c'a pe, y c'ateri' xumutz-e pa jun ch'ajch'ojilüj c'ul. |
24258 | MAT 27:60 | Ri José aj-Arimatea, xberuya' c'a ri ruch'acul ri Jesús pa jun c'ac'a' jul, jun jul ri ruc'oton rija' chuvüch jun juyu' ri xa abüj vi. Y tok rija' rutz'apin chic c'a can ri jul riq'uin jun nimalüj setesic abüj, xtzolij c'a. |
24275 | MAT 28:11 | Ri ixoki' ri' c'a quitz'amon na c'a bey. Y jari' tok yec'o cheque ri chajinela' chiri' chuchi' ri jul xebe c'a pa tinamit Jerusalén. Ri chajinela' ri' xbequiya' c'a rutzijol cheque ri más nimalüj tak sacerdotes, ri ronojel c'a ri xbanatüj chiri' ape' xmukutüj-vi ri Jesús. |
24289 | MRK 1:5 | Y ri vinük c'a ri nye'apon riq'uin ri Juan Bautista, ye juis ye q'uiy. Yec'o ri aj pa tinamit Jerusalén, ri tinamit ri c'o chiri' pa ruch'ulef Judea. Y yec'o ri aj pa ch'aka chic tinamit richin ri Judea chuka'. Ri vinük re' nyeban c'a e bautizar roma rija' chiri' pa rakün-ya' Jordán. Rije' nyequik'alajrisaj c'a ri quimac pa sük chuvüch ri Juan Bautista. |
24300 | MRK 1:16 | Y jun k'ij ri Jesús tok benük c'a chuchi' ri mar rubini'an Galilea, xerutz'et c'a ca'i' achi'a' quichak'-qui', Simón rubi' ri jun y Andrés rubi' ri jun chic. Ri ca'i' achi'a' ri' ye tz'amoy tak cür, romari' tok nquijük c'a ri quiya'l tz'ambül-cür y nquitorij ka pa ya'. |
24306 | MRK 1:22 | Y ri xe'ac'axan richin, xsatz quic'u'x roma ri tzij ri xcac'axaj. Roma rija' nuc'ut riq'uin autoridad y man cachi'el tüj oc ri nquic'ut ri achi'a' ye etamanela' chin ri ley ri xuya' ri Dios richin ri Moisés. |
24313 | MRK 1:29 | Tok ri Jesús, ri Jacobo y ri Juan xe'el c'a pe chiri' pa ri jay ape' ntzijos-vi ri rutzij ri Dios, rije' xebe c'a chicacho ri Simón y Andrés. |
24328 | MRK 1:44 | Ri Jesús xbij c'a e chin ri achi ri': Man tatzijoj ri achique ri xbanatüj aviq'uin, xa choj cabiyin pa racho ri Dios richin te'ac'utu-avi' chuvüch ri sacerdote. Y taya' c'a ri nbij chupan ri vuj ri rutz'iban can ri Moisés. Chupan ri vuj ri' nbij ri achique nc'atzin que naya' rat. Richin quiri' nac'ut chiquivüch ri vinük que rat ch'ajch'oj chic, xbij-e. |
24335 | MRK 2:6 | Y ri jay ape' quimolon-vi-qui', yec'o chuka' apu etamanela' chin ri ley ri xuya' ri Dios richin ri Moisés, y rije' ye tz'uyul c'a. Rije' nquinuc c'a pa tak cánima: |
24345 | MRK 2:16 | Y tok ri etamanela' chin ri ley ri xuya' ri Dios richin ri Moisés y ri achi'a' fariseos xquitz'et ri Jesús que xa nva' quiq'uin ri moloy tak alcaval y quiq'uin ri vinük ri nbix aj-mac cheque, xquic'utuj c'a cheque ri rachibila': ¿Achique roma la' que rija' nva' quiq'uin moloy tak alcaval y quiq'uin la aj-mac? xquibij c'a. |
24346 | MRK 2:17 | Y tok ri Jesús xrac'axaj-pe ri tzij ri nquibij ri etamanela' richin ri ley ri xuya' ri Dios richin ri Moisés y ri achi'a' fariseos, rija' xbij cheque: Jun ak'omanel man nuna' tüj ri manak quiyabil nyerok'omaj sino que ja ri c'o quiyabil, jari' nyerok'omaj. Yin man xinpu'u tüj chiquicanoxic vinük ri choj quic'aslen. Yin xinpu'u chiquicanoxic ri c'o quimac richin nquitzolij-pe quic'u'x riq'uin ri Dios, xbij cheque. |
24365 | MRK 3:8 | Rija' xtzekelebüs c'a coma ri vinük ri xepu'u pa Jerusalén, ri jun tinamit ri c'o chuka' chila' pa Judea. Ri vinük ri xetzekleben richin rija' yec'o c'a ri xepu'u pa ruch'ulef Idumea, yec'o chuka' xepu'u c'a lojc'an chic ri rakün-ya' Jordán. Xtzekelebüs chuka' coma ri vinük ri xepu'u pa tinamit Tiro y Sidón y ri xepu'u chuka' chiquinakaj ri ca'i' tinamit ri'. Conojel c'a ri vinük ri xe'apon riq'uin ri Jesús, xepu'u roma cac'axan c'a pe ri milagros nyerubanala' ri Jesús. |
24375 | MRK 3:18 | Ri Andrés, ri Felipe, ri Bartolomé, ri Mateo, ri Tomás, ri Jacobo ri ruc'ajol ri Alfeo, ri Tadeo, ri Simón ri c'o quiq'uin ri achi'a' ri nbix cananista cheque, |
24379 | MRK 3:22 | Y ri etamanela' chin ri ley ri xuya' ri Dios richin ri Moisés ye petenük pa tinamit Jerusalén, yec'o-apu ape' c'o-vi ri Jesús. Y nquitzijola' chiquivüch que ri Jesús c'o ri Beelzebú riq'uin, ri cajaf ri itzel tak espíritu. Y ja ri Beelzebú ri ruyo'on ruchuk'a' ruk'ij chin nyerelesaj ri itzel tak espíritu. |
24387 | MRK 3:30 | Ri Jesús xbij c'a quiri' cheque ri etamanela' chin ri ley ri xuya' ri Dios richin ri Moisés, roma rije' xa nquibij c'a chirij rija' que c'o itzel espíritu riq'uin. |
24479 | MRK 6:3 | Roma ri achi re', xa jare' ri samajiy-che' (carpintero), ral ri María, quinimal ri Jacobo, ri José, ri Judas y ri Simón. Y ri rana' xa chikacojol roj yec'o-vi, xquibij. Romari' ri vinük nixta ba' xquitakej tüj ri Jesús, roma rija' aj-chiri' pa quitinamit. |
24533 | MRK 7:1 | Y chirij c'a ri Jesús xquimol c'a apu qui' ri achi'a' fariseos, y chuka' ca'i'-oxi' etamanela' chin ri ley ri xuya' ri Dios richin ri Moisés ri ye petenük pa tinamit Jerusalén. |
24537 | MRK 7:5 | Romari' xepu'u ri achi'a' fariseos y ri etamanela' chin ri ley ri xuya' ri Dios richin ri Moisés xquic'utuj chin ri Jesús: ¿Achique c'a roma la achi'a' la avachibila' rat man nquibün tüj cachi'el ri quibin can ri kaxquin-kamama' can? Ri avachibila' man nquich'üj tüj quik'a' pa rubanic ri quibin can ri kaxquin-kamama' can, xa man ch'ajch'oj tüj ri quik'a' tok nyeva', y man nquibün tüj cachi'el nkabün roj, xquibij chin ri Jesús. |
24542 | MRK 7:10 | Roma ri tzij ri ye rutz'iban can ri Moisés, nbij: Taya' quik'ij ri ate' y ri atata'. Y ri c'ateri' nbanun itzel cheque ri rute' y rutata', ja ri camic ri tika-ka pari'. |
24545 | MRK 7:13 | Riq'uin ri', rix ibanun que man jun ruk'ij ri rubin can ri Dios. Y quiri' ibanun xaxe chin nibün achique quibin can ri ixquin-imama' can. Y yec'o chuka' ch'aka chic cachi'el ri' nye'ibanala'. Quiri' xbij ri Jesús cheque ri achi'a' fariseos y ri etamanela' chin ri ley ri xuya' ri Dios richin ri Moisés. |