23218 | MAT 1:5 | Y ri Salomón y ri Rahab ri rixjayil rute-rutata' Booz, ri Booz y ri Rut ri rixjayil rute-rutata' ri Obed, y ri Obed rutata' ri Isaí. |
23219 | MAT 1:6 | Y ri Isaí ri' rutata' ri rey David, y ri rey David rutata' ri Salomón riq'uin ri Betsabé ri rixjayil. Ri rute' ri Salomón, ja ri rixjayil can ri Urías. |
23220 | MAT 1:7 | Ja ri Salomón rutata' ri Roboam, ri Roboam rutata' ri Abías, y ri Abías rutata' ri Asa. |
23221 | MAT 1:8 | Y ri Asa ri' rutata' ri Josafat, ri Josafat rutata' ri Joram, y ri Joram rutata' ri Uzías. |
23222 | MAT 1:9 | Y ri Uzías ri' rutata' ri Jotam, ri Jotam rutata' ri Acaz, y ri Acaz rutata' ri Ezequías. |
23223 | MAT 1:10 | Y ri Ezequías ri' rutata' ri Manasés, ri Manasés rutata' ri Amón, y ri Amón rutata' ri Josías. |
23224 | MAT 1:11 | Y ri Josías ri' rutata' ri Jeconías y ch'aka chic ru-hermanos. Y jari' tok ri kavinak israelitas xban cheque coma ri qui-enemigos que xequic'uaj pa ruch'ulef rubini'an Babilonia. |
23225 | MAT 1:12 | Y tok yec'o chic chiri' pa Babilonia, ri Jeconías rutata' ri Salatiel y ri Salatiel rutata' ri Zorobabel. |
23229 | MAT 1:16 | Y ri Jacob ri' rutata' c'a ri José ri xoc rachijil ri María. Y ri María ri' jari' ri rute' ri Jesús ri Cristo. |
23231 | MAT 1:18 | Y tok xalüx ri Jesucristo quere' c'a ri rubanic: Ri María ja ri rute' ri Jesucristo, jun xtün ri c'utun chic c'a roma ri José. Pero xbanatüj c'a que tok c'a man jani quic'uan ta qui' que xnabex que ri María nye'avüj chic rubanun-pe. Pero ri María quere' xuc'ulachij roma xka-ka c'a ri Lok'olüj Espíritu pari'. |
23232 | MAT 1:19 | Ja ri José ri nbe'oc rachijil ri María, jun chojmilüj vinük vi, y man c'a xrajo' tüj xuya' pa q'uixaj ri María chiquivüch ri vinük, romari' xbün que xa chilak'ül nuya' can ri María y man xrajo' tüj xrelesaj rutzijol chiquivüch ri vinük. |
23233 | MAT 1:20 | Y jari' c'a ri xunuc-ka rija' pa ránima, que xa chilak'üj nuya' can. Y pa ruvaran c'a rija' tok jun ángel richin ri Ajaf Dios ri xutz'et rija', y ri ángel ri' xbij chin ri': José, rat ri ruxquin-riy can ri rey David, man taxbij-avi' ncac'ule' riq'uin ri María ri ac'utun chic richin ntoc avixjayil, roma ja ri Lok'olüj Espíritu ri xka-ka pari' richin nralaj jun ac'ual. |
23234 | MAT 1:21 | Ri ac'ual c'a ri nralaj ri María, vit ala', y Jesús c'a ri rubi' ri naya'. Y quiri' ri rubi' naya', roma rija' nyerucol ri vinük chupan ri quimac. |
23237 | MAT 1:24 | Tok xc'astüj c'a ri José, xbün na vi c'a ri xbix chin roma ri ángel richin ri Ajaf Dios. Rija' xuc'ün na vi ri María richin xoc rixjayil. |
23238 | MAT 1:25 | Ri ral c'a ri María man ralc'ual tüj achi, roma ri José man xuyoj tüj ri' riq'uin ri María hasta que xalüx ri ac'ual. Ri ral ri María utz vi ri xuspaj ri Lok'olüj Espíritu. Y tok ri José xuya' rubi' ri ac'ual, Jesús ri rubi' xuya'. |
23249 | MAT 2:11 | Ja tok ri achi'a' ri' xe'oc-apu pa jay, xquitz'et na vi c'a ri ac'ual y ri María ri rute', y ja c'ateri' xexuque-ka-qui' c'a pan ulef richin xquiya' ruk'ij ri ac'ual. Y chuka' xequijakala' c'a ri quiyacol y xquispala' c'a can, oro, pon y jun jubulüj ak'on rubini'an mirra chin. |
23255 | MAT 2:17 | Chere' xbanatüj-vi c'a cachi'el ri tz'iban can roma ri jun rusamajel ri Dios ri xc'uje' ojer can, ri rubini'an Jeremías: |
23256 | MAT 2:18 | Que chiri' pa Ramá xac'axüx c'a ok'ej. C'o-vi bis. C'o c'a jun ri nujik' ok'ej. Ri' ja ri Raquel nyerok'ej ri ral. Man nc'o tüj c'a ri bis chin roma ri ral xecom. Quiri' ri tz'iban can roma ri Jeremías. |
23264 | MAT 3:3 | Ja vi c'a ri Juan Bautista ri achique chok bin-vi can pari' rija' roma ri k'alajrisüy rutzij ri Dios ri xc'uje' ojer, ri rubini'an Isaías. Y rija' rutz'iban-vi can y quere' ri nbij: C'o c'a jun achi ri nc'uje' pa tz'iran ruch'ulef, y ja rija' ri ntzijon ri rutzij ri Dios chiquivüch ri vinük ri nye'apon riq'uin. Y nbila' c'a cheque: Tichojmirsala' rubey ri ic'aslen, roma ya ja npu'u ri Ajaf Dios. Quiri' c'a ri tz'iban can. |
23272 | MAT 3:11 | Yin, ya' c'a ri nincusaj richin nyixinbün bautizar tok nitzolij-pe ic'u'x riq'uin ri Dios. Pero c'o c'a Jun ri npu'u ri chikavüch apu, ri man cachi'el tüj oc yin. Roma yin man c'uluman tüj richin ninvelesaj y ninya' ri ruxajab chirakün, ri Jun ri nim ruk'ij y nim ruchuk'a'. Ri Jun c'a ri npu'u, nyixrubün-vi bautizar riq'uin ri Lok'olüj Espíritu y riq'uin k'ak'. |
23277 | MAT 3:16 | Y tok ri Jesús banun chic c'a bautizar, xbe'el-pe pa ya'. Y rija' xutz'et c'a que ri caj xjakatüj y xutz'et chuka' que ri Lok'olüj Espíritu richin ri Dios ntajin nka-ka-pe pari' rija' cachi'el jun paloma. Choj vi c'a petenük pari' rija'. |
23279 | MAT 4:1 | Y jari' tok ri Jesús xban chin roma ri Lok'olüj Espíritu que xbe pa tz'iran ruch'ulef, richin que ntijox c'a roma ri itzel-vinük. |
23291 | MAT 4:13 | Ri Jesús xbec'uje' c'a pa tinamit Nazaret, y tok xuya' can ri tinamit ri', xbe c'a richin que nyec'uje' pa jun tinamit rubini'an Capernaum, jun tinamit ri c'o chuchi' ri jun lago rubini'an Galilea. Ri Capernaum ri' c'o chucojol ri culef ri ye quixquin-quimam can ri Zabulón y ri Neftalí. |
23292 | MAT 4:14 | Ri Jesús xapon c'a chupan ri jun tinamit ri', richin que nbanatüj ri tz'iban can roma ri rusamajel ri Dios, ri xubini'aj Isaías. Y rija' rutz'iban c'a can: |
23293 | MAT 4:15 | Ri vinük ri yec'o pa culef ri ye ruxquin-rumam can ri Zabulón y ri yec'o pa culef ri ye ruxquin-rumam can ri Neftalí, ri chuchi' ri mar, ri c'o-apu lojc'an ruchi' ri rakün-ya' Jordán. Ri Galilea, ri quiyon chic vinük ri man ye israelitas tüj yec'o. |
23302 | MAT 4:24 | Ri rutzijol ri Jesús xapon c'a pa ronojel tinamit richin ri ruch'ulef Siria. Y ri ye yava'i' xec'amür-pe riq'uin ri Jesús. Yava'i' ri man junan tüj ruvüch yabil ntoc cheque. Yec'o xa ja ri k'oxon richin ri ch'acul ri ntoc cheque. Yec'o ri xa itzel tak espíritu ri ye c'unük quiq'uin. Yec'o c'a ri ye nuya' ataque chin y yec'o c'a chuka' ri ye man nyetiquer tüj nyesilon quich'acul. Y conojel c'a ri yava'i' ri' xeruc'achojrisaj-e. |
23407 | MAT 7:22 | Y chupan c'a ri k'ij tok yin ninbün juzgar pa quivi' ri vinük, ye q'uiy c'a ri nyebin chuve: ¡Ajaf! ¡Ajaf! nquibij, roj pan abi' rat xkatzijoj-vi ri rutzij ri Dios, pan abi' rat xekacol q'uiy vinük ri c'o itzel tak espíritu quiq'uin y pan abi' rat chuka' xekabanala' juis q'uiy milagros, nquibij. |
23430 | MAT 8:16 | Tok ncok'a-pe c'a ri k'ij ri', ye q'uiy c'a ri c'o itzel tak espíritu quiq'uin xe'uc'u'üx-apu chuvüch ri Jesús, richin que ri Jesús nyerelesaj ta e ri itzel tak espíritu quiq'uin. Y rija' xbij c'a cheque ri itzel tak espíritu que que'el-e, y xeruc'achojrisaj chuka' e conojel ri ye yava'i'. |
23431 | MAT 8:17 | Richin quiri' nbanatüj c'a ri rubin can ri Isaías, ri jun ri xk'alajrisan ri rutzij ri Dios ojer can. Ri Isaías quere' c'a ri rubin can pari' ri Jesús: Xerelesaj c'a e kayabil konojel, y xuc'uaj c'a ronojel kak'oxomül. Quiri' ri rubin can. |
23442 | MAT 8:28 | Y tok ri Jesús y ri rachibila' yec'o chic c'a lojc'an ruchi-ya', chiri' pa jun lugar rubini'an Gadara, yec'o c'a ca'i' vinük xe'apon riq'uin ri Jesús. Vinük ri xa c'o itzel tak espíritu quiq'uin y ja ri camposanto ri c'o chupan ri lugar ri' ri c'unük cacho. Man jun vinük c'a ri ntiquer ntoc tüj quiq'uin y romari' chuka' man jun chic vinük nbiyin chupan ri bey ri nc'o chiri'. |
23443 | MAT 8:29 | Ri ca'i' achi'a' ri', ri c'o itzel tak espíritu quiq'uin, riq'uin c'a cuchuk'a' xech'o-apu chin ri Jesús, y xquibij: Rat Jesús ri Ruc'ajol ri Dios, ¿achique c'a roma tok nkojanük? ¿Achique c'a roma ja naya' yan pokon chikac'u'x, tok xa man jani napon ruk'ijul? xquibij chin. |
23445 | MAT 8:31 | Xepu'u ri itzel tak espíritu ri yec'o quiq'uin ri ca'i' achi'a', xquic'utuj favor chin ri Jesús. Y xquibij c'a chin: Si nkojavelesaj-e chere' quiq'uin ri achi'a', taya' c'a k'ij cheke richin nkujoc quiq'uin la ak yec'o chila', xquibij. |
23446 | MAT 8:32 | Ri Jesús xbij c'a cheque: Quixbiyin c'a. Y ri itzel tak espíritu jari' xe'el-e y xebe'oc quiq'uin ri ak. Y conojel ri ak ri' xquitz'om anin pa xulan, chuvüch jun juyu' pa'ül-pa'ül, y jic' xebeka' pa ya'. Xecom c'a conojel ri ak ri' chiri' pa ya'. |
23447 | MAT 8:33 | Jac'a ri nyeyuk'un quichin ri ak ri', xe c'a xquitz'et can ri xbanatüj, xe'anmüj. Xebe pa tinamit, xbequiyala' can rutzijol achique ri xquic'ulachij ri ak y xbequibij chuka' ri xbanatüj quiq'uin ri ye ca'i' achi'a' ri c'o itzel tak espíritu quiq'uin. |
23480 | MAT 9:32 | Y tok xe'el c'a pe ri ye ca'i' achi'a' nyetzu'un chic, jari' tok yec'o xe'oc can riq'uin ri Jesús, quic'uan-apu jun achi ri mem banun pa ruk'a' jun itzel espíritu. |
23481 | MAT 9:33 | Y tok elesan chic c'a ri itzel espíritu riq'uin ri achi, roma ri Jesús, ri achi xch'o chic jun bey. Y ri vinük ri xetz'eton xsatz quic'u'x y xquibij: Man jun bey c'a tz'eton ta que quere' ta banatajnük chere' pa ruch'ulef Israel, nquibij c'a. |
23482 | MAT 9:34 | Jac'a ri achi'a' fariseos xa nquibij c'a chirij ri Jesús: Ja ri cajaf ri itzel tak espíritu ri nyo'on ruchuk'a' chin, romari' tok ntiquer nyerelesaj itzel tak espíritu, nquibij. |
23487 | MAT 10:1 | Y ri Jesús xeroyoj c'a ri doce rachibila' y xuya' cuchuk'a' cheque richin que nyetiquer nyequelesaj ri itzel tak espíritus y richin chuka' nyequic'achojrisala' ri vinük chin ri jalajoj quik'oxomül y quiyabil. |
23494 | MAT 10:8 | Que'ic'achojrisaj c'a yava'i'. Ri c'o c'a ri yabil lepra chiquij, tibana' c'a cheque que nch'ajch'ojin jabel ri quich'acul. Ri ye camnük chic, que'ic'asoj. Que'ivelesaj c'a chuka' ri itzel tak espíritu. Y roma c'a ronojel ri ivuchuk'a' re' xa span chive rix, quiri' c'a chuka' tibana' can rix cheque ri utz. Que'ispala' can. |
23506 | MAT 10:20 | Roma ja ri Lok'olüj Espíritu richin ri Dios ri nbanun chive ri achique chi tzij ri nc'atzinej que nibij. Man ja tüj c'a rix ri nyixch'o, xa ja ri Espíritu richin ri aj-chicaj Itata'. |
23542 | MAT 11:14 | Si rix ninimaj o man ninimaj tüj, pero ri ninbij chive yin que tok ri tz'iban can nbij que npu'u ri Elías xa pari' c'a ri Juan nch'o-vi. |
23546 | MAT 11:18 | Roma tok xk'alajin-pe ri Juan Bautista, rija' man nc'ux tüj caxlan-vüy y man nukum tüj chuka' ruya'al-uva. Y ye q'uiy nyebin que rija' c'o itzel espíritu riq'uin. |
23549 | MAT 11:21 | Rija' xbij c'a: Juya' c'a quivüch ri yec'o pa tinamit Corazín, y juya' chuka' quivüch ri yec'o pa tinamit Betsaida, roma juis q'uiy milagros xeban chiquivüch y man xquinimaj tüj ri rutzij ri Dios. Roma xa ta ja pa tak tinamit Tiro y Sidón xeban-vi ri milagros re', ri vinük aj chiri' xquitzolij yan ta pe quic'u'x riq'uin ri Dios, y quicusalon ta chic quitziek richin bis, y quiyolon ta chaj chiquij, richin quiri' nk'alajin que nyebison roma juis ri quimac ri ye quibanalun. |
23550 | MAT 11:22 | Pero tok napon ri k'ij que nbanatüj ri juicio, yin ninbij c'a chive que ja ri yec'o pa tinamit Corazín y ri yec'o pa tinamit Betsaida ri más ru-castigo ri Dios nka-ka pa quivi', que chiquivüch ri aj-Tiro y aj-Sidón. |
23575 | MAT 12:17 | Richin quiri' nbanatüj na c'a ri ruk'alajrisan can ri Dios chuvüch ri rusamajel ri xc'uje' ojer can ri rubini'an Isaías. Ri tz'iban c'a can nbij: |
23576 | MAT 12:18 | Jare' c'o ri Nusamajel ri nucha'on. Yin juis ninjo' rija', nquicot-vi vánima riq'uin. Ninya' c'a pe chuka' ri nu-espíritu pari', y rija' nuk'alajrisaj c'a chiquivüch ri man quetaman tüj nuvüch yin, ri achique nc'atzin-vi ri c'aslen choj. |
23580 | MAT 12:22 | Y c'o c'a jun moy y mem uc'uan-apu chin ri Jesús, y quiri' ruc'ulachin roma tz'amon c'a roma jun itzel espíritu. Y ri Jesús xrelesaj c'a ri itzel espíritu ri'. Xbün c'a chin que xtzu'un y xch'o. |
23582 | MAT 12:24 | Pero tok ri achi'a' fariseos xcac'axaj ri nquibij ri vinük pari' ri Jesús, rije' xquibij c'a: Ri Jesús nyerelesaj itzel tak espíritu pero xa pa rubi' ri Beelzebú ri cajaf ri itzel tak espíritu, nquibij c'a. |
23585 | MAT 12:27 | Rix ninuc-vi c'a chuvij yin que pa rubi' ri Beelzebú, ri jun chic rubi' ri itzel-vinük, nyenvelesaj ri itzel tak espíritu, pero rix ¿achique c'a ninuc pa quivi' ri nyetzekleben ivichin? ¿Achique chok chin yo'on cuchuk'a' cheque rije' richin nyetiquer nyequelesaj itzel tak espíritu chuka'? Ja vi c'a ri nyetzekleben ivichin ri nyek'alajrisan que xa man utz tüj ri nibij rix. |
23586 | MAT 12:28 | Yin nquitiquer c'a nyenvelesaj itzel tak espíritu roma ja ri ru-espíritu ri Dios ri c'o viq'uin. Xa xka-pe yan c'a ri k'ij que conojel c'uluman que nquitakej rutzij ri Dios y nyec'uje' pa ruk'a' rija'. |
23587 | MAT 12:29 | Y ri nrajo' c'a nelek'-e pa racho ri itzel-vinük ri juis ruchuk'a', ri nabey nc'atzinej que nbün riq'uin rija', ja ri tuxima' y c'ateri' c'a tucanoj-e ronojel ri nrajo' nyeruc'uaj. Y jari' ninbün yin, riq'uin nyenvelesaj-e ri itzel tak espíritus ri yec'o quiq'uin ye ch'aka vinük. |
23589 | MAT 12:31 | Y roma ri xbitüj, yin ninbij c'a chive: Ri mac y ri itzel tak tzij ri nyequibila' ri vinük, richin nquiyok'bej rubi' ri Dios, c'a nyecuyutüj-vi. Jac'a ri tzij yok'onic richin ri Lok'olüj Espíritu, man ncuyutüj tüj. |
23590 | MAT 12:32 | Y achique na c'a vinük ri nbin tzij chuvij yin ri xinalüx chi'icojol, c'a ncuyutüj na rumac. Jac'a ri nbin tzij chirij ri Lok'olüj Espíritu, man ncuyutüj tüj rumac ri vocomi, ni ri chikavüch apu. |
23599 | MAT 12:41 | Y tok napon c'a ri k'ij richin juicio, nban c'a chuka' juicio pa quivi' ri vinük yec'o vocomi. Y nyec'astüj c'a pe ri vinük aj-Nínive y nquibij c'a que man utz tüj xquibün ri vinük ri yec'o vocomi, que man xquitakej tüj. Roma ri vinük ri xec'uje' pa tinamit Nínive xe xcac'axaj ri rutzij ri Dios ri xutzijoj ri Jonás cheque, jari' xquitzolij-pe quic'u'x riq'uin ri Dios. Y vocomi yinc'o yin ri más c'o nuk'ij chuvüch ri Jonás, y xa man yinquitakej tüj ri vinük. |
23601 | MAT 12:43 | Tok c'o jun itzel espíritu ntel-e pa ránima jun vinük, nucanoj uxlanen pa tak lugar tz'iran-tz'iran. Pero ri itzel espíritu ri' man nril tüj c'a ri uxlanen ri nucanoj. |
23602 | MAT 12:44 | Romari' tok rija' nunuc c'a: Más utz nquitzolij chic pa ránima ri vinük ri xinel-vi-pe, nbij c'a. Y tok ri jun itzel espíritu re' ntzolij chic apu pa ránima ri vinük, nril c'a ri ránima ri vinük ri' cachi'el jun jay ri man jun ri c'o ta chupan, y meson y chojmirsan can jabel. |
23603 | MAT 12:45 | Y c'ateri' ri itzel espíritu re' nyeruc'ün c'a pe ye siete chic itzel tak espíritu ri más ye itzel, y conojel c'a re' nye'oc pa ránima ri vinük. Y ri vinük achique chok q'uin nyec'uje-vi ri itzel tak espíritu re', más c'ayuf nbün ri ruc'aslen que chuvüch ri xbün nabey. Y quiri' c'a nquic'ulachij ri vinük man utz tüj quic'aslen, ri yec'o vocomi. |
23622 | MAT 13:14 | Ja vi c'a re' nbanatüj ri tz'iban can roma ri Isaías, ri jun ri xk'alajrisan ri rutzij ri Dios ojer can. Y quere' c'a ri rutz'iban rija': Rix xaxe c'a choj nivac'axaj y man nk'ax ta chive ri nivac'axaj. Rix xaxe ta c'a choj nitz'eta' ri' y man nitz'et tüj jabel ri nitz'eta'. |
23623 | MAT 13:15 | Roma ri cánima ri vinük re' xa xquicovirsaj. C'ayuf c'a que ntoc pa quixiquin ri ncac'axaj. Ri runak' tak quivüch, quimoyin, roma man ncajo' tüj nyetzu'un. Rije' man jun ncajo', man ncajo' tüj ncac'axaj, man ncajo' tüj nka' pa tak quijolon, man ncajo' tüj nquitzolij-pe quic'u'x, richin que yin ninchojmirsaj ri quic'aslen. Quiri' ri xbij ri Dios, ri tz'iban can roma ri Isaías. |
23663 | MAT 13:55 | Xa jare' ri ruc'ajol ri jun achi samajiy-che' (carpintero). Xa jare' ri María rubini'an ri rute' y ri ye ruchak' ja ri Jacobo, ri José, ri Simón y ri Judas. |
23669 | MAT 14:3 | Roma xa ja ri rey Herodes ri xbin que tiz'amatüj-pe ri Juan. Xuxim-vi c'a pa cadena y xuya' pa cárcel. Ri Herodes quiri' xbün roma ri ixok ri c'o riq'uin. Ri ixok rubini'an Herodías, xa rixjayil c'a ri Felipe ri ruca'n ruchak' ri Herodes. |
23670 | MAT 14:4 | Ri Juan xtz'am c'a roma jari' ri rubin chin ri Herodes. Rija' rubin c'a chin: Man utz tüj abanun que ac'amon-ka ri Herodías. |
23672 | MAT 14:6 | Xa ja chupan ri k'ij tok ri Herodes xutz'akatisaj jun chic rujuna', rija' xbün c'a jun nimak'ij, y chupan c'a ri nimak'ij ri' ri xtün ral ri Herodías xxajo' c'a chuvüch ri Herodes, y ri Herodes juis xka' chuvüch ri xajoj ri xbün ri xtün. |
23673 | MAT 14:7 | Y romari' ri Herodes xbün c'a jurar chin ri ral ri Herodías que achique na c'a ri nrajo' xa nuya-vi chin. |
23675 | MAT 14:9 | Y ri rey Herodes xpu'u bis pa ránima romari', pero roma c'a rubanun chic jurar chin que nuya-vi ri nrajo' y roma chuka' chiquivüch ri ye rachibilan chuvüch mesa xbij-vi, rija' xbij c'a que tic'amür-pe ri rujolon ri Juan Bautista chin ri xtün ral ri Herodías. |
23709 | MAT 15:7 | Rix xa ca'i' c'a ipalüj. Xa jabel c'a rubixic rubanun can ri Isaías chivij. Ri xbij ri Dios chin que tutz'ibaj can, nbij c'a: |
23711 | MAT 15:9 | Xa man jun c'a nc'atzin-vi ri nquiya' nuk'ij, roma xa ye maestros quichin quetamabül achi'a' y nquibij que jari' ri nc'atzinej que nban. Quiri' ri rutz'iban can ri Isaías, xbij ri Jesús. |
23724 | MAT 15:22 | Y chiri' yec'o-vi c'a ri ye ruxquin-rumam can ri achi rubini'an Canaán. Y jun c'a ixok ri chiquicojol rije', xpu'u c'a riq'uin ri Jesús. Rija' roma bis, nuc'utula' c'a favor chin ri Jesús y nubila' c'a riq'uin ruchuk'a': Tajoyovaj nuvüch rat Ajaf, rat ri ruxquin-rumam can ri rey David. Quinato' c'a, roma ri val-xtün c'o jun itzel espíritu riq'uin, y c'ayuf rubanun pa ruk'a'. |
23730 | MAT 15:28 | Y ri Jesús jari' xbij c'a chin ri ixok: Juis nk'alajin que ayo'on avánima. Tibanatüj-vi c'a ri juis najo' rat, xbij ri Jesús. Y ri xtün, ral ri ixok, chupan c'a ri hora ri' xel-e ri itzel espíritu riq'uin. |
23755 | MAT 16:14 | Y ri rachibila' xquibij c'a chin ri Jesús: Yec'o ri nyebin que rat ja ri Juan Bautista. Yec'o ch'aka chic nquibij que ja rat ri Elías, ri jun achi ri xk'alajrisan ri xbix chin roma ri Dios ojer can. Yec'o chuka' ri nyebin que rat ja ri Jeremías ri jun chuka' achi ri xk'alajrisan ri xbix chin roma ri Dios ojer can. Y yec'o chuka' ri nyebin que rat jun c'a cheque ri ch'aka chic achi'a' ri xek'alajrisan ri xbix cheque roma ri Dios ri ojer, xquibij ri rachibila'. |
23772 | MAT 17:3 | Y tok ri ye oxi' achibila' xquitz'et c'a, nyetzijon yan chic riq'uin ri Jesús ri ca'i' achi'a' quibini'an Moisés y Elías. Ri achi'a' ri' ye rusamajela' ri Dios ri xec'uje' ojer can tiempo. |
23773 | MAT 17:4 | Y c'ateri' c'a tok ri Pedro xbij-apu chin ri Jesús: Ajaf, chere' utz kabanun. Si rat najo', nkabün c'a oxi' tak jay. Jun chave rat, jun chin ri Moisés, y jun chuka' chin ri Elías. |
23779 | MAT 17:10 | Ri achibila' ri' jari' xquibij chin ri Jesús: Roj k'axnük cheke que ja rat ri Cristo, ri cha'on-pe y takon-pe roma ri Dios. ¿Pero achique c'a roma tok ri etamanela' chin ri ley ri xuya ri Dios richin ri Moisés nquibij que nabey que nka-pe ri Cristo, ri Jun cha'on-pe y takon-pe roma ri Dios, nc'atzinej que nka-pe ri Elías? xquibij. |
23780 | MAT 17:11 | Y ri Jesús xbij c'a cheque: Ketzij vi que ri Elías npu'u nabey y nbün c'a ruchojmil ronojel ri c'o. |
23781 | MAT 17:12 | Pero yin ninbij c'a chive que ri Elías ri' xpu'u yan y man xquinabej tüj achique ri'. Xa juis xquibün-e chin. Achique ri xquirayij xquibün-e chin, quiri' vi xquibün. Y quiri' c'a chuka' yin ri xinalüx chi'icojol, yec'o ri nyebanun chuve que ninc'usaj pokonül, xbij ri Jesús. |
23787 | MAT 17:18 | Ri Jesús richin xuc'achojrisaj ri ala', xchapon chirij ri itzel espíritu richin que xrelesaj-e chiri' riq'uin ri ala'. Y ri ala' jari' xc'achoj. Xq'uis c'a e ri ruyabil chupan ri hora ri' roma xel-e ri itzel espíritu. |
23788 | MAT 17:19 | Y tok ri Jesús y ri rachibila' quiyon chic c'a yec'o, xepu'u ri achibila' xquic'utuj chin ri Jesús: ¿Achique c'a roma roj man xojtiquer tüj xkelesaj-e ri itzel espíritu? xquibij chin. |
23790 | MAT 17:21 | Jac'a ri jun ruvüch espíritu re' ntel, pero si rix nibün que man nyixva' tüj richin nibün orar, xbij cheque. |
23984 | MAT 22:43 | Y ri Jesús xbij c'a cheque: ¿Pero achique c'a roma tok ri rey David xbij Vajaf chin ri Cristo? Roma xa xk'alajrisüs chin roma ri Lok'olüj Espíritu, y romari' xbij c'a: |
24010 | MAT 23:23 | ¡Xa juya' ivüch vi rix etamanela' richin ri ley ri xuya' ri Dios richin ri Moisés y rix fariseos ri xa ca'i' ipalüj! roma rix xaxe ri jubulüj tak k'ayis, ri rubini'an menta, ri anís y ri comino ri nye'inuc. Roma nye'ivelesala' pa lajuj (diez), y xa jujun c'a cheque ri lajuj (diez) ri' ri niya' chin ri Dios. Y xa iyo'on c'a can rubanic ri más nc'atzin ri nbij chupan ri ley, que choj tibana' quiq'uin ri vinük, que tic'uje' joyovanic iviq'uin y ketzij yo'on ta ivánima riq'uin ri Dios. Jare' ri nabey c'uluman ta ibanun, y c'ateri' ri nyixtajin-vi chubanic. |
24022 | MAT 23:35 | Y ronojel re' nbün c'a chive que ja rix nyixakalen ri quicamic conojel ri chojmilüj tak vinük ri elesan quic'aslen. Ri rutz'uquic-pe riq'uin ri rucamic ri chojmilüj achi rubini'an Abel c'a riq'uin ri rucamic ri achi rubini'an Zacarías, ri ruc'ajol ri achi rubini'an Berequías. Y ninbij c'a chive, que ri Zacarías ja chuka' rix ri xixcamsan richin, chiri' chunakaj ri altar ri c'o chiri' chuvüch racho ri Dios. |
24159 | MAT 26:36 | Y jari' tok ri Jesús ye rachibilan ri rachibila' xe'apon c'a chiri' chupan ri lugar rubini'an Getsemaní. Xpu'u ri Jesús xbij c'a cheque ri rachibila': Rix quixtz'uye' na can ba' chere', roma yin xa nquibe chic c'a apu ba' chiri' richin que nquibana' orar, xbij cheque. |
24180 | MAT 26:57 | Ri xebetz'amon-pe richin ri Jesús chiri' pa Getsemaní, xquic'uaj c'a riq'uin ri Caifás ri nimalüj sacerdote, ri jay ape' quimolon-vi can qui' ri etamanela' chin ri ley ri xuya' ri Dios richin ri Moisés y ri rajatük tak achi'a' ri c'o-vi quik'ij. |
24207 | MAT 27:9 | Riq'uin c'a ri' xbanatüj-vi ri rubin can ri Jeremías, ri jun ri xk'alajrisan ri rutzij ri Dios ojer can. Rija' rubin-vi c'a can: Y ri ye ruxquin-rumam can ri achi ri rubini'an Israel, xquic'ün c'a e ri treinta tumin ri banun riq'uin sakpük, tumin ri xquiya' rije', roma xquibij que jari' ri rajil ri rusamajel ri Dios. |
24208 | MAT 27:10 | Y ri tumin ri' jari' ri xquiya' chuvüch ri ulef ri richin ri banuy-bojo'y. Cachi'el vi rubin ri Ajaf chuve. Quiri' c'a ri rubin can ri Jeremías. |
24244 | MAT 27:46 | Ja pa las tres ri', jari' tok ri Jesús xch'o-pe riq'uin ronojel ruchuk'a' y xbij c'a: Elí, Elí, ¿lama sabactani? xbij. Y ri tzij ri' nbij: Nu-Dios yin, nu-Dios yin, ¿achique c'a roma tok xinamalij can? |
24245 | MAT 27:47 | Y yec'o ri yec'o-apu chiri' chunakaj ri Jesús, tok xcac'axaj ri xbij, xquibila' c'a: Rija' ja ri Elías ri nroyoj, xquibij c'a. |
24247 | MAT 27:49 | Pero ri ch'aka ri yec'o-apu chiri' riq'uin ri Jesús, xquibij: Taya' can, xa tikoyobej na k'alüj ri' si npu'u ri Elías chucolic, xquibij. |
24254 | MAT 27:56 | Y chiquicojol c'a conojel ri ixoki' ri', c'o c'a ri María Magdalena, ri María ri quite' ri Jacobo y ri José, y chuka' ri rixjayil ri achi rubini'an Zebedeo, ri quite' ri Jacobo y ri Juan. |
24259 | MAT 27:61 | Ri María Magdalena y ri jun chic ixok rubini'an chuka' María, xetz'uye-vi c'a chuvüch ri jul tok xmuk can. |
24265 | MAT 28:1 | Y tok c'unük chic ri k'ij richin uxlanen, cumaj saker yan chin ri domingo ri nabey k'ij richin ri semana, ri María Magdalena y ri jun chic ixok rubini'an chuka' María xebe c'a, richin nyebe chuchi-jul ri ape' mukun-vi can ri Jesús. |