23216 | MAT 1:3 | Y Judá y ri Tamar ja reje' quite-quitata' ri Fares y Zara; y ri Fares ja rutata' ri Esrom; y ri Esrom rutata' ri Aram. |
23217 | MAT 1:4 | Y Aram rutata' ri Aminadab; ri Aminadab rutata' ri Naasón; y ri Naasón rutata' ri Salmón. |
23219 | MAT 1:6 | Y ri Isaí rutata' ri rey David; y ri rey David rutata' ri Salomón; Salomón ral ri Betsabé ri xoc raxayil ri Urías, y después xoc raxayil ri rey David. |
23220 | MAT 1:7 | Y ri Salomón rutata' ri Roboam; ri Roboam rutata' ri Abías; y ri Abías rutata' ri Asa. |
23221 | MAT 1:8 | Y ri Asa rutata' ri Josafat; ri Josafat rutata' ri Joram; y ri Joram rutata' ri Uzías. |
23222 | MAT 1:9 | Y ri Uzías re', ja rutata' ri Jotam; ri Jotam rutata' ri Acaz; y ri Acaz rutata' ri Ezequías. |
23223 | MAT 1:10 | Y ri Ezequías rutata' ri Manasés; ri Manasés rutata' ri Amón; y ri Amón rutata' ri Josías. |
23224 | MAT 1:11 | Y ri Josías rutata' ri Jeconías y ch'aka chic rach'alal. Y ja' cuando ri israelitas xec'uax-e chi xebec'ue' pa rech-ulef Babilonia, roma xech'acataj pa quik'a' ri ejército chi Babilonia. |
23225 | MAT 1:12 | Y cuando jec'o chic chiri' pa Babilonia, ri Jeconías xc'ue' jun ralc'ual ri xubinaj Salatiel; y ri Salatiel jari' rutata' ri Zorobabel. |
23226 | MAT 1:13 | Y ri Zorobabel rutata' ri Abiud; ri Abiud rutata' ri Eliaquim; y ri Eliaquim rutata' ri Azor. |
23227 | MAT 1:14 | Y ri Azor re' rutata' ri Sadoc; ri Sadoc rutata' ri Aquim; y ri Aquim rutata' ri Eliud. |
23228 | MAT 1:15 | Y ri Eliud rutata' ri Eleazar; ri Eleazar rutata' ri Matán; ri Matán rutata' ri jun chic Jacob. |
23229 | MAT 1:16 | Y ri Jacob re' rutata' ri José ri xoc rachijil ri María. Y ri María jari' rute' ri Jesús, ri Cristo. |
23230 | MAT 1:17 | Je catorce grupos winak xec'ue'; nitiquier-pe riq'uin ri Abraham c'a riq'uin ri rey David. Y je catorce chuka' grupos winak xec'ue', ri nitiquier-pe riq'uin ri rey David c'a chupa ri tiempo cuando ri israelitas xec'uax pa rech-ulef Babilonia. Y chuka' je catorce grupos winak xec'ue'; nitiquier-pe riq'uin ri tiempo cuando ri israelitas xec'uax pa rech-ulef Babilonia, c'a riq'uin ri Cristo. |
23233 | MAT 1:20 | Y jari' ri xunojij-ka raja' pa ránima, chi choj quiri' nuya' can. Pero c'o jun ángel chi ri Ajaf Dios xuc'ut-ri' chech pa ruwaran, y xu'ij che: José, ret ri jat ru-familia can ri rey David, man taxi'j-awi' chi jac'ule' riq'uin ri María ri ac'utun chic chi ntoc awaxayil; roma raja' ne'c'ue' ral, pero ri ac'ual can richi ri Espíritu Santo. |
23235 | MAT 1:22 | Ronojel re' nibanataj anche'l ru'in can ri Ajaf Dios che jun rusamajel ri xc'ue' ojer can. Y quiere' xu'ij: |
23236 | MAT 1:23 | Titzu' na pe', chi xtic'ue' jun xten ri xtic'ue' jun ral. Y can xtralaj na-wi jun ac'ual ala', ri xtubinaj Emanuel. Ri bi'aj re' ntel chi tzij chi ri Dios can c'o kaq'uin. |
23238 | MAT 1:25 | Ri ral ri María man ralc'ual ta achi, roma raja' ruyoben yan ri ac'ual cuando xquic'on-qui' riq'uin ri José. Ri ral ri María can richi-wi ri Espíritu Santo. Y cuando ri José xuya' rubi' ri ac'ual, Jesús rubi' xu'on che. |
23241 | MAT 2:3 | Cuando ri rey Herodes xuc'oxaj ri xqui'ij ri achi'a', man nril ta anchique nu'on. Y can quiri' chuka' xqui'en ri winak aj-Jerusalem. |
23242 | MAT 2:4 | Y ri rey Herodes xerumol conojel ri nimalaj tak sacerdotes y ri achi'a' je maestros chi ri ley chiquicojol ri israelitas, y xuc'utuj chique anchi' nalex-wi ri Cristo. |
23244 | MAT 2:6 | Y ret tenemit Belén ri jatc'o pa rech-ulef Judá, ret can man jat co'l ta oc chiquicojol ri nimalaj tak tenemit chiri' pa Judá, roma chiri' awiq'uin ret xtipe-wi ri Jun ri nic'uan bey, y can xquieruchajij ri winak aj-Israel ri nutenemit, nicha' ri Dios, xecha-apo che ri rey Herodes. |
23245 | MAT 2:7 | Y c'ajari' ri rey Herodes xeroyoj pa alak'al ri achi'a' ri q'uiy quieta'n chiquij ri ch'umil, y xuc'utula' utz chique jampe' xquitzu' ruch'umil ri Cristo. |
23246 | MAT 2:8 | Y c'ajari' xerutak-e pa tenemit Belén y xu'ij-e chique: Jix (Quixbin) c'a y ticanoj ri ac'ual, y cuando xtiwil, to'ibij chue, chi quiri' ren chuka' nenya' ruk'ij. |
23247 | MAT 2:9 | Y cuando ri achi'a' ri q'uiy quieta'n chiquij ri ch'umil quic'oxan chic ri tzij ri xeru'ij-e ri rey Herodes chique, xebe. Y ri ch'umil ri quitz'eton-pe reje' c'a pa oriente anchi' quiepe-wi reje', xuc'uaj quibey. Y cuando xe'apon, ri ch'umil re' xpa'e' pa ruchojmil anchi' c'o-wi ri ac'ual. |
23248 | MAT 2:10 | Y ri achi'a' ri q'uiy quieta'n chiquij ri ch'umil, can xnoj-wi ri cánima roma xequicot cuando xquitzu' chic ruch'umil ri Cristo. |
23249 | MAT 2:11 | Y cuando ri achi'a' re' xe'oc-apo pa jay, can xquitzu-wi ri ac'ual y ri María ri rute', y can ja' xexuquie' chech chi xquiya' ruk'ij ri ac'ual. Y chuka' can xequijakala' anchi' quic'uan ri niquisipaj can che y xquiya' can oro, incienso y mirra che. |
23251 | MAT 2:13 | Y ri achi'a' ri q'uiy quieta'n chiquij ri ch'umil xetzolaj. Y jun ángel chi ri Ajaf Dios xuc'ut-ri' chech ri José pa rachic'. Y ri ángel re' xu'ij che: Cacataj, tac'uaj-e ri ac'ual y ri rute' y quixlumaj-e (quixnimaj-e) c'a Egipto; quixc'ue' chiri' y ren xtin-ij chawe jampe' utz jixtzolaj-pe. Roma cami ri rey Herodes can xtorucanoj ri ac'ual chi nucamisaj, xcha' ri ángel che ri José pa rachic'. |
23252 | MAT 2:14 | Y José can ja' xc'astaj, xuc'uaj-e ri ac'ual y ri te'j. Can chupa ri nok'ok'a' ri' xquitz'om bey chi yebe c'a Egipto. |
23253 | MAT 2:15 | Y chiri' pa Egipto xec'ue-wi y xetzolaj pa Israel c'a cuando caminak chic ri rey Herodes. Chi quiri' can xbanataj anche'l ruk'alajin can ri Ajaf Dios che ri rusamajel ri xc'ue' ojer can. Ri tz'iban can, nu'ij: Pa Egipto c'o-wi ri Walc'ual cuando xinwoyoj. Quiri' ru'in can ri Dios. |
23254 | MAT 2:16 | Y cuando ri rey Herodes xuna'ej chi ri achi'a' ri q'uiy quieta'n chiquij ri ch'umil xa man xqui'en ta anche'l ri ru'in-e raja' chique, raja' xcataj q'uiy ruyowal y xu'ij chi quiecamises conojel ri ne'y ri je alabo ri jec'o chiri' pa tenemit Belén y ri jec'o pa tak lugar ri nakaj che ri tenemit. Ri ne'y ri je alabo ri xutak chi quiecamises, ja ri c'aja' ye'alex c'a ca'i' quijuna'. Roma raja' reta'n chi jari' yan tiempo ri achi'a' xqui'ij chi quitz'eton ri ch'umil. |
23257 | MAT 2:19 | Y cuando caminak chic ri rey Herodes, c'ajari' ri ángel richi ri Ajaf Dios xuc'ut chic ri' chech ri José pa rachic' chiri' pa Egipto. |
23258 | MAT 2:20 | Y ri ángel richi ri Ajaf xu'ij che: Cacataj. Tac'uaj-e ri ac'ual y ri rute' y quixtzolaj pa rech-ulef Israel. Roma ri niquijo' niquicamisaj ri ac'ual chila', xa xecom yan. |
23259 | MAT 2:21 | Y ri José can xu'on-wi ri x-ix che pa rachic' roma ri ángel. Xuc'uaj-e ri ac'ual y ri te'j. Y xetzolaj c'a pa rech-ulef Israel. |
23261 | MAT 2:23 | Y xe'apon c'a pa tenemit rubinan Nazaret y chiri' xec'ue-wi-ka, chi quiri' can nibanataj anche'l ri tz'iban can coma ri je rusamajel ri Dios ri xec'ue' ojer can. Ri je rusamajel ri Dios quitz'iban can chi ri Jesús can ni'ix na-wi nazareno che. |
23264 | MAT 3:3 | Can ja chirij ri Juan Bautista xch'o'n-wi can ri Isaías, ri jun ri xuk'alajij rutzij ri Dios ojer can. Raja' quiere' rutz'iban can: C'o jun achi ri xtic'ue' pa tz'iran rech-ulef, y ja raja' ri xtitzijon rutzij ri Dios chiquiwech ri winak ri xquie'apon riq'uin. Y xtu'ij chique: Tichojmisaj ri ic'aslen, roma nakaj chic c'o-wi-pe ri Ajaf. Quiri' tz'iban can. |
23265 | MAT 3:4 | Rutziak ri Juan Bautista banon che rusmal camello, y jun tz'um rucusan chi ruximbel-rupa. Y ri ruway ri Juan ja ri sac' y chuka' ri cab ri niquiya' ri chicop pa tak k'ayis. |
23266 | MAT 3:5 | Y ri winak ri ye'apon riq'uin ri Juan Bautista, can yalan je q'uiy. Jec'o aj-Jerusalem, ri c'o pa Judea. Y jec'o chuka' je-petenak pa ch'aka chic tenemit chi ri Judea. Y chuka' jec'o ri je-petenak chunakaj ri rakan-ya' Jordán. Can conojel ri winak re' ye'apon riq'uin, |
23267 | MAT 3:6 | y ye'an-e bautizar roma raja' chiri' pa rakan-ya' Jordán. Y can yequik'alajij quimac chech ri Juan Bautista. |
23268 | MAT 3:7 | Y cuando raja' xutzu' chi je q'uiy chique ri achi'a' fariseos y chuka' chique ri achi'a' saduceos ye'apon riq'uin roma niquijo' ye'an bautizar, xu'ij chique: Jix anche'l itzel tak cumetz, roma ninojij chi xe riq'uin ri bautismo jixcolotaj chech ri castigo ri xtutak-pe ri Dios chakawech apo. ¿Ancu'x (Anchique) x-in chiwe chi quiere' niben? |
23271 | MAT 3:10 | Ri castigo ri nuya' ri Dios nipe yan. Raja' xtu'on anche'l nu'on jun achi ri c'o chic ri iquiaj pa ruk'a' chi yerukasaj ri che' ri man utz ta quiwech niquiya'. Y conojel ri che' ri xquierukasaj, xquieruya' pa k'ak'. |
23274 | MAT 3:13 | Y jun k'ij ri Jesús xapon riq'uin ri Juan chiri' chuchi' ri rakan-ya' Jordán. Pa Galilea petenak-wi chi ni'an-e bautizar roma ri Juan Bautista. |
23277 | MAT 3:16 | Y cuando ri Jesús banon chic bautizar, xbe'el-pe pa ya'. Y ja' xutzu' chi ri rocaj xjakataj y xutzu' chuka' chi ri ru-Espíritu ri Dios nika-pe anche'l jun paloma; y can choj pa ruwi' raja' xoka-wi. |
23278 | MAT 3:17 | Y ri Dios xch'o'n-pe chicaj y xu'ij: Jare' ri Walc'ual; can yalan ninjo' y can niquicot wánima riq'uin, xcha-pe ri Dios. |
23279 | MAT 4:1 | Y ri Jesús x-an che roma ri Espíritu Santo chi xbe pa tz'iran rech-ulef, chi nitojtobex roma ri itzel. |
23281 | MAT 4:3 | Y ja c'o-apo ri itzel chi nutojtobej ri Jesús, y xu'ij che: Xa can ketzij chi ret jat Ralc'ual ri Dios, tabana' chique ri abaj re' chi quie'oc pan. |
23283 | MAT 4:5 | Y ri itzel xuc'uaj ri Jesús c'a chupa ri lok'olaj tenemit Jerusalem, y ja ri c'a chicaj e che ri rocho ri Dios xberuya-wi. |
23284 | MAT 4:6 | Y chiri' ri itzel xu'ij che ri Jesús: Tatorij-ka-awi', ret ri ja'in chi jat Ralc'ual ri Dios. Roma chupa rutzij ri Dios ri tz'iban can, nu'ij: Ri Dios xquierutak-pe ru-ángeles chi jatquichajij, y xcatquili'ej pa quik'a', chi quiri' man xtacajij ta awakan chech abaj. |
23286 | MAT 4:8 | Y ri itzel xuc'uaj chic e ri Jesús, y xberuya' parui' jun nimalaj juyu' y xuc'ut chech ronojel ri naciones chi ri rech-ulef. Nimalaj tak naciones y can nim quik'ij. |
23287 | MAT 4:9 | Y ri itzel xu'ij che ri Jesús: Ronojel re' ninya' chawe, xa ret jaxuquie' chinuech chi naya' nuk'ij, xcha' ri itzel. |
23289 | MAT 4:11 | Y ja' cuando ri itzel xuya' can ri Jesús. Y ri Jesús xeloka ángeles riq'uin chi xquilij. |
23290 | MAT 4:12 | Y cuando Jesús xuc'oxaj chi ri Juan Bautista xyo'x pa cárcel, xtzolaj chic pe pa Galilea. |
23291 | MAT 4:13 | Y xbe'apon pa tenemit Nazaret, c'ajari' xbe pa jun tenemit rubinan Capernaum y chiri' xc'ue-wi-ka. Ri Capernaum c'o chuchi' ri choy (ya') rubinan Galilea y chuka' chiquicojol ri rech-ulef quibinan Zabulón y Neftalí. |
23294 | MAT 4:16 | Ri winak ri can k'eku'm rubanon quic'aslen, xquitzu' jun Nimalaj Sakil. Y ri xec'ue' pa rumujal ri camic, jun nimalaj Sakil xerusakrisaj. Quiri' tz'iban can. |
23295 | MAT 4:17 | Y cuando ri Jesús xapon pa tenemit Capernaum, xutzijoj-ka rutzij ri Dios y nu'ij chique ri winak: Tiya' can imac y tibana' ri nrojo' ri Dios, roma nakaj chic c'o-wi-pe ri ru-gobierno raja', xcha' ri Jesús chique. |
23296 | MAT 4:18 | Y jun k'ij cuando ri Jesús benak chuchi' ri choy (ya') rubinan Galilea, xerutzu' ca'i' achi'a' quichak'-quinimal qui'. Ri ca'i' achi'a' ri', ja ri Simón ri ni'ix chuka' Pedro che, y ri rach'alal Andrés; quisamaj ri achi'a' ri', ja ri yequilesaj quer pa ya', y yequiq'uiak quiya'l pa ya' chi yequilesaj quer. |
23299 | MAT 4:21 | Y juba' xebin, cuando ri Jesús xerutzu' chic ca'i' achi'a' cach'alal qui' chuka', ja ri Jacobo y ri Juan, reje' je ralc'ual jun achi rubinan Zebedeo. Ri ca'i' achi'a' ri' pa canoa yesamaj riq'uin quitata' y yequic'ojoj quiya'l ri anchok che yequilesaj quer pa ya'. Y ri Jesús xeroyoj chi niquitzeklebej. |
23300 | MAT 4:22 | Y reje' can ja' xquiya' can quitata' riq'uin ri canoa y ja xebe riq'uin ri Jesús. |
23301 | MAT 4:23 | Y ri Jesús pa ronojel tenemit chi ri Galilea xapon-wi, y yerutijoj ri winak pa tak sinagogas, ri jay anchi' niquimol-wi-qui' ri winak ri' chi niquic'oxaj rutzij ri Dios, chuka' nutzijoj chique ri utzilaj rutzij ri Dios ri nich'o'n chirij ri ru-gobierno ri Dios, y chuka' yec'achoj can q'uiy winak ri jalajoj rech yabil ntoc chique. |
23302 | MAT 4:24 | Xapon rutzijol ri Jesús pa conojel tenemit chi ri Siria. Y xec'amer-pe q'uiy yawa'i' chech, ri jalajoj rech yabil ntoc chique. Jec'o ri yalan ruquiy (nik'axon) quich'acul. Jec'o ri xa itzel tak espíritus jec'o quiq'uin. Jec'o ri je ch'u'j y chuka' jec'o ri siquirinak quich'acul. Y can conojel ri yawa'i' re' xec'achoj can roma ri Jesús. |
23303 | MAT 4:25 | Y ri Jesús xtzeklebes coma q'uiy winak aj-chiri' pa tak tenemit chi ri Galilea, y chuka' coma winak chi ri tenemit ri jec'o pa Decápolis, y chuka' coma winak chi Jerusalem y ch'aka chic tenemit chi ri Judea. Y quiri' chuka' coma q'uiy winak ri xepe juc'an chic ruchi' ri rakan-ya' Jordán. |
23304 | MAT 5:1 | Y cuando ri Jesús xerutzu' chi je q'uiy winak quimolon-qui', raja' xbe-e parui' ri juyu', y xch'oquie-ka. Y ri ru-discípulos xquimol-qui' riq'uin. |
23305 | MAT 5:2 | Y ri Jesús yerutijoj ri winak, y nu'ij: |
23314 | MAT 5:11 | Y can quixquicot rix ri itzel jixtz'et y ni'ix itzel tak tzij chiwe, y chuka' can nitz'uc tzij chiwij roma nubi' ren. |
23316 | MAT 5:13 | Ja rix ri anche'l atz'am chi quic'aslen ri winak ri jec'o chech-ulef. Y xa ri atz'am re' niq'uis ri ratz'amil, ¿anchique ta chic xtaka'an che chi nitzolaj chic pe ri ratz'amil? Xa can man nic'atzin ta chic, romari' nitorix-e chi niquixak' can ri winak. |
23323 | MAT 5:20 | Y xa rix nijo' chi can ja ri Dios nibano gobernar iwichi, nic'atzin chi can más choj ta ic'aslen, chech quic'aslen ri maestros chi ri ley y ri achi'a' fariseos. Roma reje' niquinojij chi can choj quic'aslen, y xa man quiri' ta. |
23324 | MAT 5:21 | Y rix can ic'oxan ri x-ix chique ri winak ojer can, que man tiquicamisaj jun winak; roma xabachique (xama'anchique) winak ri nicamisan, can ti'an juzgar. |
23325 | MAT 5:22 | Pero ren nin-ij: Más que xe ta ruyowal nipe chirij jun winak, can mac-wi ri nu'on, y can ti'an juzgar. Chuka' ri nu'ij che jun chic: ¡Anchi' jac'atzin-wi ret!; ri ni'in quiri', can tic'uax chiquiwech ri autoridades chi ri tenemit chi ti'an juzgar. Y chuka' ri nu'ij nacanic che jun winak, ri nibano quiri' can yoben chic roma ri k'ak'. |
23327 | MAT 5:24 | taya' can ri ac'uan chiri' pa altar y tacanoj ri jun ri', y tabana' arreglar awi' riq'uin chi quiri' manak ayowal chi'icojol. Y c'ajari' catzolaj y tajacha' che ri Dios ri najo' naya' can che. |
23328 | MAT 5:25 | Y cuando c'o jun ri jatrusujuj y jatruc'uaj pa juzgado, can tabana' arreglar awi' riq'uin cuando c'a man jani quixapon pa juzgado. Roma xa man na'an ta quiri', ri jun ri jatrusujuj xcatruya' pa ruk'a' ri juez, y raja' xcatrujach-e pa ruk'a' ri achi ri nuchajij ri cárcel chi jatrutz'apij can chiri'. |
23329 | MAT 5:26 | Y can ketzij nin-ij, chi jun ri nuc'ulumaj quiri', manak xtel-pe pa cárcel, c'a tutojo' na hasta ri ruq'uisbel centavo che ri jun anchok riq'uin rubanon-wi ruc'as. |
23330 | MAT 5:27 | Chuka' ic'oxan ri tzij ri x-ix ojer can. Ri tzij ri' nu'ij: Jun achi c'ulan, man tuc'uaj-ri' riq'uin jun chic ixok. Y chuka' ri ixok man tuc'uaj-ri' riq'uin jun chic achi. |
23334 | MAT 5:31 | Y chuka' keta'n chi ojer can, x-ix: Ri achi ri man nrojo' ta chic raxayil y nujach-ri' riq'uin, tu'ona' jun carta ri nu'ij chi can nujach-ri' riq'uin, y tuya' che ri raxayil. |
23336 | MAT 5:33 | Y chuka' ic'oxan ri x-ix chique ri kawinak ojer can; man tiquijal quitzij, xa can tiquibana' ri xqui'ij roma can chech ri Ajaf Dios xqui'en-wi jurar chi can niqui'en-wi. |
23339 | MAT 5:36 | Y chuka' man tisiq'uij ri ijolon chi niben jurar; roma xe ri Dios nitiquier nujal rusmal-iwi', roma nu'on xak o sak che, y rix man jixtiquier ta niben ri'. |
23341 | MAT 5:38 | Y rix can ic'oxan ri x-ix chique ri kawinak ojer can, chi xa c'o jun nulesaj ruwech jun chic winak, quiri' chuka' ti'an che raja'. Y ri nuk'aj rey jun winak, can quiri' chuka' ti'an che ri xbano quiri'. |
23343 | MAT 5:40 | Y xa c'o jun ri jixruc'uaj pa juzgado roma nrojo' numaj jun itziak, can tiya' lugar che chi nuc'uaj, y can tiya' can chuka' ri tziak ri ik'u'n-e che. |
23345 | MAT 5:42 | Y xa c'o jun chiwe rix ri c'o nic'utux che roma jun winak, can tuya-e che ri nic'utux che. Y xa c'o jun ri nuc'utuj jun ex pa kajic chiwe, man tiq'uieq'uiej che. |
23350 | MAT 5:47 | Y xa rix xe quiq'uin ri iwach'alal jabel niben saludar-iwi', ¿anchique ta niben? Man jun. Roma hasta ri winak ri man quieta'n ta rech ri Dios niqui'en quiri'. |
23352 | MAT 6:1 | Can jabel tibana' cuenta iwi', man tiben ri utzilaj tak ex chiquiwech ri winak, xe chi jixquitzu' chi rix can niben ri nrojo' ri Dios. Y xa quiri' xtiben, ri Itata' ri c'o chicaj can man jun ruq'uiexel xtuya' chiwe romari'. |
23354 | MAT 6:3 | Y cuando rix nito' jun, man tiben chiquiwech winak chi quiri' can man jun nina'en ri niben rix. |
23355 | MAT 6:4 | Pero ri Itata' ri c'o chicaj can nutzu' ri niben pa awel, raja' can reta'n-wi ri', romari' can xtuya' ruq'uiexel chiwe. Y can chiquiwech ri winak xtu'on quiri'. |
23357 | MAT 6:6 | Y cuando jun chiwe rix nu'on orar, utz ntoc pa jay y tutz'apij-ri' y tu'ona' orar. Y más que ruyon oc c'o y pa awel nu'on orar, ri Rutata' ri c'o chicaj can nuc'oxaj y nutzu' ri nu'on pa awel, y xtuya' ruq'uiexel che, y can chiquiwech ri winak xtu'on quiri'. |
23361 | MAT 6:10 | Y xtoka yan ta ri k'ij cuando ja ret xcabano gobernar. Y ja' ta ri najo' ret, can jari' ta ri xtibanataj we' chech-ulef, anche'l niqui'en ri jec'o awiq'uin chicaj. |
23362 | MAT 6:11 | Y taya' chuka' kaway ri nic'atzin chake k'ij-k'ij. |
23363 | MAT 6:12 | Y can anche'l yekacoch' (yekacuy) ri winak ri c'o quitzelal niqui'en chake, quiri' ta xta'an ret kaq'uin roj, xtacoch' (xtacuy) ta kamac ri naka'an chawech. |
23364 | MAT 6:13 | Y man taya' lugar chi ri itzel nu'on chake chi jojtzak pa mac. Can kojacolo' chech. Quiri' ri nakac'utuj, roma xe ret ri jatc'o pa kawi', c'o awuchuk'a', y c'o nimalaj ak'ij chi ronojel tiempo. Amén. |
23369 | MAT 6:18 | Chi quiri', man k'alaj ta chiquiwech ri winak chi niben ayunar. Y xe ta ri Itata' ri c'o chicaj reta'n y c'o iwiq'uin cuando iyon jixc'o. Raja' can nutzu' ri man yetiquier ta niquitzu' ri winak, y raja' xtuya' ruq'uiexel chiwe. Y can chiquiwech ri winak xtu'on quiri'. |
23373 | MAT 6:22 | Ri iwech can yec'atzin chiwe anche'l jun luz. Y xa ri iwech je utz, rix jixc'o pa jun sakil. |
23375 | MAT 6:24 | Man jun samajel ri yec'ue' ca'i' ru-patrón, roma man nitiquier ta nisamaj quiq'uin ri je ca'i' pa jun tiempo. Roma xa nrojo' jun patrón, itzel nutzu' ri jun chic. Y xa can nunimaj rutzij ri jun, man nitiquier ta nu'on quiri' riq'uin ri jun chic. Y quiri' chuka', manak modo chi c'o ta jun ri benak ránima chirij ri beyomel, y nrojo' chuka' nu'on ri nrojo' ri Dios. |
23376 | MAT 6:25 | Romari' ren nin-ij chiwe: Man tich'ujrisaj-iwi' roma ri anchique nic'atzin chiwe k'ij-k'ij, anchi' xtiwil-wi iway-iwuq'uia' o anchi' xtiwil-wi itziak ri xticusaj. Y xa ja ri Dios ri xuya-pe ic'aslen chech-ulef, ¿ninojij como rix chi raja' man nitiquier ta chuka' nuya-pe ri iway o ri itziak? |
23377 | MAT 6:26 | Quie'itzu' ri chicop ri c'o quixic' ri yebe chicaj, reje' man yetico'n ta, y romari' manak qui-cosecha juna-juna' chi niquiyec. Pero reje' yewa', roma ja ri Itata' c'o chicaj nitzuku quichi. Y rix más nim iwakalen que ri chicop ri'; romari' man tinojij más ri'. |
23379 | MAT 6:28 | ¿Y anchique roma rix nich'ujrisaj-iwi' roma nijo' itziak? Quie'itzu' ri cotz'i'j quibinan lirio ri jec'o pa k'ayis, quie'itzu' cuando yeq'uiy. Reje' man yesamaj ta, ni man yebatz'in ta, chi quiri' niqui'en quitziak jabel oc. |
23380 | MAT 6:29 | Y ojer can, xc'ue' jun rey xubinaj Salomón. Raja' ruyon jabel tak tziak xerucusaj, pero man jun mej (bey) xc'ue' ta jun rutziak anche'l titzu'n jun cotz'i'j. |
23381 | MAT 6:30 | Roma ri cotz'i'j, jari' ri tziak ri nuya' ri Dios chique ri k'ayis ri'. Y más que ri k'ayis man yelayoj ta, roma jun k'ij jabel quibanon, y jun chic k'ij yechaki'j-ka y yeq'uiak pa k'ak', pero ri Dios can yeruwak jabel. Y xa ri Dios yeruwak jabel ri k'ayis, ¿anchique roma rix man iyo'n ta iwánima riq'uin chi raja' nuya' ronojel chiwe? |
23385 | MAT 6:34 | Rix man tinojij yan anchique ruc'amon-pe ri chua'k. Ri chua'k can c'o-wi anchique ruc'amon-pe. Xe ri k'ij cami tinojij, roma k'ij-k'ij can c'o-wi sufrimientos yequic'om-pe chake. Y xa ninojij anchique xtaka'an chua'k, can ja' yan cami nimol-apo chiwij ri xtuc'om-pe ri chua'k. |
23388 | MAT 7:3 | Y ¿anchique roma ja la alaj k'ayis ri c'o pa rech ri awach'alal ri natzu' ch'anin, y man nana' ta chi ret xa jun nimalaj che' k'atel pa awech? |
23393 | MAT 7:8 | Romari', xa can riq'uin ronojel iwánima nic'utuj che ri Dios, raja' can xtuya-wi-pe chiwe ri nic'utuj. Xa rix can nicanoj, can xtiwil-wi ri nicanoj. Y xa rix xtic'ojc'a-apo ri ruchi-jay, can xtijak-wi chiwech. |
23396 | MAT 7:11 | Rix man niben ta quiri' chique ri iwalc'ual. Más que rix itzel ino'j (ina'oj), pero man jun mej (bey) niya' jun itzel ex chique. Rix ja ri utzilaj tak ex niya'. Más chech ri' nu'on ri Itata' ri c'o chicaj. Raja' can nuya-pe chiwe ri nic'utuj che. Y ronojel ri nuya-pe, can je utz-wi. |
23404 | MAT 7:19 | Y conojel che' ri man utz ta quiwech niquiya', yekases y yeyo'x pa k'ak'. |
23407 | MAT 7:22 | Y chupa ri k'ij cuando ren xquienben juzgar ri winak, je q'uiy ri xtiqui'ij chue: ¡Ajaf! ¡Ajaf! roj pa abi' ret xkatzijoj rutzij ri Dios, chuka' pa abi' ret xekacol q'uiy winak ri c'o itzel tak espíritus quiq'uin y pa abi' ret xeka'an q'uiy milagros, xquiecha'. |