23218 | MAT 1:5 | Ri Salmón y ri Rahab, reje' je rute-rutata' ri Booz; ri Booz y ri Rut je rute-rutata' ri Obed; y ri Obed rutata' ri Isaí. |
23219 | MAT 1:6 | Y ri Isaí rutata' ri rey David; y ri rey David rutata' ri Salomón; Salomón ral ri Betsabé ri xoc raxayil ri Urías, y después xoc raxayil ri rey David. |
23220 | MAT 1:7 | Y ri Salomón rutata' ri Roboam; ri Roboam rutata' ri Abías; y ri Abías rutata' ri Asa. |
23221 | MAT 1:8 | Y ri Asa rutata' ri Josafat; ri Josafat rutata' ri Joram; y ri Joram rutata' ri Uzías. |
23222 | MAT 1:9 | Y ri Uzías re', ja rutata' ri Jotam; ri Jotam rutata' ri Acaz; y ri Acaz rutata' ri Ezequías. |
23223 | MAT 1:10 | Y ri Ezequías rutata' ri Manasés; ri Manasés rutata' ri Amón; y ri Amón rutata' ri Josías. |
23224 | MAT 1:11 | Y ri Josías rutata' ri Jeconías y ch'aka chic rach'alal. Y ja' cuando ri israelitas xec'uax-e chi xebec'ue' pa rech-ulef Babilonia, roma xech'acataj pa quik'a' ri ejército chi Babilonia. |
23225 | MAT 1:12 | Y cuando jec'o chic chiri' pa Babilonia, ri Jeconías xc'ue' jun ralc'ual ri xubinaj Salatiel; y ri Salatiel jari' rutata' ri Zorobabel. |
23229 | MAT 1:16 | Y ri Jacob re' rutata' ri José ri xoc rachijil ri María. Y ri María jari' rute' ri Jesús, ri Cristo. |
23231 | MAT 1:18 | Cuando xalex ri Jesucristo, quiere' xbanataj: Ri María ri xoc rute' ri Jesucristo, jun xten c'utun chic roma ri José. Pero xbanataj chi cuando c'a man jani tiquic'on-qui', xna'ex chi ri María ruyoben jun ral. Pero ri María quiere' rubanon roma xka-pe ri Espíritu Santo pa ruwi'. |
23232 | MAT 1:19 | Pero José ri ne'oc-wi rachijil ri María, can jun chojmilaj achi; y man xrojo' ta xuya' pa q'uix ri María chiquiwech ri winak, romari' choj quiri' nrojo' nuya' can y man nulesaj ta rutzijol. |
23233 | MAT 1:20 | Y jari' ri xunojij-ka raja' pa ránima, chi choj quiri' nuya' can. Pero c'o jun ángel chi ri Ajaf Dios xuc'ut-ri' chech pa ruwaran, y xu'ij che: José, ret ri jat ru-familia can ri rey David, man taxi'j-awi' chi jac'ule' riq'uin ri María ri ac'utun chic chi ntoc awaxayil; roma raja' ne'c'ue' ral, pero ri ac'ual can richi ri Espíritu Santo. |
23234 | MAT 1:21 | Ri ac'ual ri xtic'ue' riq'uin ri María, jun ala', y Jesús xta'an che rubi'; roma raja' xquierucol ri winak chech ri quimac. |
23237 | MAT 1:24 | Cuando ri José xuna' rech, can xu'on na-wi ri x-ix che roma ri ángel richi ri Ajaf Dios. Raja' can xuc'on-ka rech ri María chi xoc raxayil. |
23238 | MAT 1:25 | Ri ral ri María man ralc'ual ta achi, roma raja' ruyoben yan ri ac'ual cuando xquic'on-qui' riq'uin ri José. Ri ral ri María can richi-wi ri Espíritu Santo. Y cuando ri José xuya' rubi' ri ac'ual, Jesús rubi' xu'on che. |
23249 | MAT 2:11 | Y cuando ri achi'a' re' xe'oc-apo pa jay, can xquitzu-wi ri ac'ual y ri María ri rute', y can ja' xexuquie' chech chi xquiya' ruk'ij ri ac'ual. Y chuka' can xequijakala' anchi' quic'uan ri niquisipaj can che y xquiya' can oro, incienso y mirra che. |
23255 | MAT 2:17 | We' can xbanataj-wi anche'l ri tz'iban can roma ri jun rusamajel ri Dios ri xc'ue' ojer can, ri xubinaj Jeremías: |
23256 | MAT 2:18 | Chiri' pa Ramá xc'axataj ok'ej. Can c'o-wi bis. C'o c'a jun ri nujik' ok'ej. Ri' ja ri Raquel yerok'ej ri ral. Can man nik'ax ta ri bis che roma xecom ral. Quiri' ri tz'iban can roma ri Jeremías. |
23264 | MAT 3:3 | Can ja chirij ri Juan Bautista xch'o'n-wi can ri Isaías, ri jun ri xuk'alajij rutzij ri Dios ojer can. Raja' quiere' rutz'iban can: C'o jun achi ri xtic'ue' pa tz'iran rech-ulef, y ja raja' ri xtitzijon rutzij ri Dios chiquiwech ri winak ri xquie'apon riq'uin. Y xtu'ij chique: Tichojmisaj ri ic'aslen, roma nakaj chic c'o-wi-pe ri Ajaf. Quiri' tz'iban can. |
23272 | MAT 3:11 | Ren, ya' nincusaj chi jixinben bautizar cuando niya' can imac y niben ri nrojo' ri Dios. Pero c'o Jun ri xtipe chuij ren ri man anche'l ta oc ren. Romari' can man nuc'ul ta chi ja ren ri yic'uan-apo ruxajab chi ninya' chirakan, roma raja' can nim ruk'ij y nim ruchuk'a', y raja' xquixru'on bautizar riq'uin ri Espíritu Santo y che k'ak'. |
23277 | MAT 3:16 | Y cuando ri Jesús banon chic bautizar, xbe'el-pe pa ya'. Y ja' xutzu' chi ri rocaj xjakataj y xutzu' chuka' chi ri ru-Espíritu ri Dios nika-pe anche'l jun paloma; y can choj pa ruwi' raja' xoka-wi. |
23279 | MAT 4:1 | Y ri Jesús x-an che roma ri Espíritu Santo chi xbe pa tz'iran rech-ulef, chi nitojtobex roma ri itzel. |
23291 | MAT 4:13 | Y xbe'apon pa tenemit Nazaret, c'ajari' xbe pa jun tenemit rubinan Capernaum y chiri' xc'ue-wi-ka. Ri Capernaum c'o chuchi' ri choy (ya') rubinan Galilea y chuka' chiquicojol ri rech-ulef quibinan Zabulón y Neftalí. |
23292 | MAT 4:14 | Ri Jesús xapon chiri', chi quiri' nibanataj anche'l tz'iban can roma jun rusamajel ri Dios, ri xubinaj Isaías. Raja' rutz'iban can: |
23293 | MAT 4:15 | Ri winak ri jec'o pa Zabulón y Neftalí, ri jec'o chuchi' ri jun choy (ya'), ri c'o-apo juc'an ruchi' rakan-ya' Jordán. Galilea, anchi' jec'o-wi chuka' winak ri man je israelitas ta. |
23302 | MAT 4:24 | Xapon rutzijol ri Jesús pa conojel tenemit chi ri Siria. Y xec'amer-pe q'uiy yawa'i' chech, ri jalajoj rech yabil ntoc chique. Jec'o ri yalan ruquiy (nik'axon) quich'acul. Jec'o ri xa itzel tak espíritus jec'o quiq'uin. Jec'o ri je ch'u'j y chuka' jec'o ri siquirinak quich'acul. Y can conojel ri yawa'i' re' xec'achoj can roma ri Jesús. |
23304 | MAT 5:1 | Y cuando ri Jesús xerutzu' chi je q'uiy winak quimolon-qui', raja' xbe-e parui' ri juyu', y xch'oquie-ka. Y ri ru-discípulos xquimol-qui' riq'uin. |
23407 | MAT 7:22 | Y chupa ri k'ij cuando ren xquienben juzgar ri winak, je q'uiy ri xtiqui'ij chue: ¡Ajaf! ¡Ajaf! roj pa abi' ret xkatzijoj rutzij ri Dios, chuka' pa abi' ret xekacol q'uiy winak ri c'o itzel tak espíritus quiq'uin y pa abi' ret xeka'an q'uiy milagros, xquiecha'. |
23428 | MAT 8:14 | Y cuando ri Jesús xapon pa rocho ri jun ru-discípulo ri rubinan Pedro, xutzu' chi ri rujite' ri Pedro li'an chech ruch'at roma c'o jun nimalaj c'aten chirij. |
23430 | MAT 8:16 | Cuando xk'okumer-ka ri k'ij ri', je q'uiy winak ri c'o itzel tak espíritus quiq'uin xec'uax-apo chech ri Jesús, chi yerulesaj-e ri itzel tak espíritus quiq'uin. Y raja', riq'uin ri rutzij xerulesaj-e ri itzel tak espíritus, y chuka' can conojel ri yawa'i' xec'achoj-e roma raja'. |
23431 | MAT 8:17 | Chi quiri' can nibanataj ri ru'in can ri Isaías, ri jun achi ri xuk'alajij rutzij ri Dios ojer can. Quiere' ru'in can ri Isaías chirij ri Jesús: Xerulesaj-e kayabil konojel, y xuc'uaj ronojel kaquiy (kak'axomal). Quiri' ru'in can. |
23432 | MAT 8:18 | Cuando ri Jesús xutzu' chi can q'uiy winak niquimol-apo-qui' riq'uin, ja xu'ij chique ri ru-discípulos chi tiquic'ama-pe jun canoa chi yebe juc'an chic ruchi-choy (ruchi-ya'). |
23439 | MAT 8:25 | Y xepe ri discípulos xbequic'asoj ri Jesús y xqui'ij che: ¡Ajaf! ¡Ajaf, kojato'! Cami jojcom, xecha' che. |
23441 | MAT 8:27 | Y ri discípulos xsatz quino'j (xsach quic'u'x) cuando xquitzu' ri xu'on ri Jesús y niqui'ij: ¿Anchique c'a achi re'? Roma ri quiek'ik' y ri ya' can yeniman che chuka'. |
23442 | MAT 8:28 | Y cuando ri Jesús y ri ru-discípulos jec'o juc'an chic ruchi-choy (ruchi-ya'), chiri' pa jun lugar rubinan Gadara, jec'o ca'i' achi'a' xe'apon riq'uin ri Jesús; y ri ca'i' achi'a' re' c'o itzel tak espíritus quiq'uin y ja ri cementerio ri c'o chupa ri lugar ri' ri oconak cocho. Y roma yalan je itzel, man jun chic winak nibin chupa ri bey ri nik'ax chiri'. |
23445 | MAT 8:31 | ri itzel tak espíritus ri jec'o quiq'uin ri ca'i' achi'a' xquic'utuj favor che ri Jesús, y xqui'ij che: Xa jojalesaj-e, taya' lugar chake chi jojoc quiq'uin ri ak la jec'o chila', xecha'. |
23446 | MAT 8:32 | Ri Jesús xu'ij chique: Jix (Quixbin) c'a. Y ri itzel tak espíritus can ja' xe'el-e y xebe'oc quiq'uin ri ak. Y conojel ri ak ri' can junanin xebexule-pe chech jun juyu' can pa'l rech, y c'a pa ya' xebeka-wi; y chiri' xejik'-wi conojel ri ak ri'. |
23447 | MAT 8:33 | Y ri yechajin quichi ri ak, can xe xquitzu' ri xbanataj, xelumaj (xenimaj), xebe pa tenemit y xbequitzijoj can ri xbanataj quiq'uin la ak y chuka' ri xbanataj quiq'uin ri ca'i' achi'a' ri c'o itzel tak espíritus quiq'uin. |
23449 | MAT 9:1 | Ri Jesús y ri ru-discípulos xe'oc-e pa jun canoa y xebe c'a juc'an chic ruchi-ya', y xe'apon pa rutenemit ri Jesús. |
23458 | MAT 9:10 | Y cuando ri Jesús ch'ocol chuchi' mesa chiri' pa jay, je q'uiy chique ri moloy-impuestos y ch'aka chic winak ri ni'ix aj-mac chique, xech'oquie-apo chuchi' mesa, junan riq'uin ri Jesús y ri ru-discípulos. |
23459 | MAT 9:11 | Y ri achi'a' fariseos yequitzu-apo, xqui'ij chique ri ru-discípulos ri Jesús: ¿Anchique roma ri i-Maestro niwa' quiq'uin moloy tak impuestos y quiq'uin winak aj-mac? xecha'. |
23462 | MAT 9:14 | Y ri ru-discípulos ri Juan Bautista xeloka riq'uin ri Jesús y xqui'ij che: Roj can kacha'on k'ij chi naka'an ayunar. Y quiri' chuka' niqui'en ri achi'a' fariseos. ¿Y anchique roma ri a-discípulos ret man quiri' ta niqui'en? xecha'. |
23467 | MAT 9:19 | Ri Jesús ja xcataj-e y junan quiq'uin ri ru-discípulos xquitzeklebej-e ri achi. |
23480 | MAT 9:32 | Y cuando xe'el-pe ri je ca'i' achi'a' ri', jec'o xe'oc can riq'uin ri Jesús, quic'uan-apo jun achi mem; ri achi re' quiere' rubanon roma c'o jun itzel espíritu riq'uin. |
23481 | MAT 9:33 | Y cuando ri Jesús xulesaj-e ri itzel espíritu riq'uin ri achi, can ja' xch'o'n-pe ri achi. Y ri winak ri xquitzu' ri', xsatz quino'j (xsach quic'u'x) y xqui'ij: Man jun mej (bey) katz'eton chi quiere' yebanataj we' pa rech-ulef Israel, yecha'. |
23482 | MAT 9:34 | Pero ri achi'a' fariseos niqui'ij chirij ri Jesús: Ja ri quijawal ri itzel tak espíritus ri niyo'n uchuk'a' che, romari' nitiquier yerulesaj itzel tak espíritus, yecha'. |
23485 | MAT 9:37 | Y ri Jesús xu'ij chique ri ru-discípulos: Can ketzij-wi chi ri samaj richi nitzijos rutzij ri Dios, can q'uiy, pero ri samajel xa man je q'uiy ta. |
23487 | MAT 10:1 | Y ri Jesús xeroyoj ri cablajuj ru-discípulos y xuya' quichuk'a' chi yetiquier yequilesaj itzel tak espíritus y chuka' chi yec'achoj can q'uiy winak ri jalajoj rech yabil ntoc chique. |
23494 | MAT 10:8 | Quie'ic'achojrisaj can yawa'i', y ri c'o ri yabil lepra chiquij, can tibana' chique chi can ch'ajch'oj nu'on can ri quich'acul. Quie'ic'asoj caminaki', quie'ilesaj chuka' itzel tak espíritus. Y roma ronojel ri uchuk'a' re' xa sipan chiwe, quiri' chuka' tibana' can rix, can man jun iwajil tic'utuj cuando nicusaj ri uchuk'a' ri', xa tisipaj can. |
23506 | MAT 10:20 | Roma can ja ri ru-Espíritu Santo ri Itata' Dios ri xtiyo'n chiwe anchique tzij utz ni'ij-apo. Y man ja' ta rix ri xquixch'o'n. |
23529 | MAT 11:1 | Y cuando ri Jesús xuq'uis rubixic chique ri cablajuj ru-discípulos anchique samaj ri ne'quibana', xbe chuka' raja' pa ch'aka chic tenemit ri jec'o chiri' pa rech-ulef Israel, chi nuc'ut y nutzijoj rutzij ri Dios. |
23530 | MAT 11:2 | Ri samaj ri nu'on ri Jesucristo xna'ex roma ri Juan Bautista cuando c'o chiri' pa cárcel, y raja' xerutak-e ca'i' ru-discípulos riq'uin ri Jesús. |
23531 | MAT 11:3 | Ri Juan xu'ij-e chique ri ru-discípulos chi tiquic'utuj che Jesús: ¿Can ja ret ri Cristo ri can xtipe-wi? ¿O nakayobej na chic jun? xebecha' che. |
23532 | MAT 11:4 | Y ri Jesús xu'ij chique ri ca'i' ru-discípulos ri Juan: Quixtzolaj y titzijoj che ronojel ri xitzu' y ri xic'oxaj-e wiq'uin. |
23534 | MAT 11:6 | Can ti'ij chuka' che chi jun winak anche'l raja', ri can ruyo'n ránima wiq'uin y can manak yirumalij can, can tiquicot roma c'o xtuch'ec chirij chi quiri' rubanon. Quiri' x-ix-e chique ri ca'i' discípulos. |
23542 | MAT 11:14 | Xa rix ninimaj o man ninimaj ta, pero ren nin-ij chiwe chi cuando rutzij ri Dios ri tz'iban can nu'ij chi nipe ri Elías, xa chirij ri Juan nich'o'n-wi. |
23546 | MAT 11:18 | Roma cuando xoka ri Juan Bautista, raja' manak nutaj pan ni man nukum ta chuka' ruya'al-uva, y rix ni'ij chi raja' c'o itzel espíritu riq'uin. |
23549 | MAT 11:21 | Raja' xu'ij: Juya' (Juyu') quiwech ri jec'o pa tenemit Corazín y chuka' juya' (juyu') quiwech ri jec'o pa tenemit Betsaida, roma can q'uiy milagros xe'an chiquiwech y man xquinimaj ta rutzij ri Dios. Roma xa ta ja pa tak tenemit Tiro y Sidón xe'an ta ri milagros re', ri winak chi ri ca'i' tenemit ri' xquiya' yan ta can quimac y niqui'en yan ta ri nrojo' ri Dios, quicusalo'n ta chic tziak chi bis, y quiyo'n ta chic chaj chiquij, chi quiri' nitz'et chi yebison roma can nim ri mac ri quibanon. |
23550 | MAT 11:22 | Pero ren nin-ij chiwe chi cuando xtapon ri k'ij chi xti'an juzgar ri rech-ulef roma ri Dios, ri jec'o pa tenemit Corazín y ri jec'o pa Betsaida can más castigo xtika pa quiwi', que chiquiwech ri aj-Tiro y aj-Sidón. |
23559 | MAT 12:1 | Chuka' chupa ri tiempo ri', pa jun k'ij chi uxlanen, ri Jesús y ri ru-discípulos je-benak pa jun ulef ri ticon trigo chech. Y ri discípulos c'o rech ri trigo yequich'up-e y niquitaj, roma ninum quipa. |
23560 | MAT 12:2 | Y xetz'et-pe coma ri achi'a' fariseos, y ja xqui'ij che ri Jesús: Quie'atzu' la a-discípulos roma man utz ta ri niqui'en. Can man utz ta chi yesamaj chupa jun k'ij chi uxlanen, xecha'. |
23565 | MAT 12:7 | Y rix man ta xi'ij chi mac ri xqui'en ri nu-discípulos, xa ta iweta'n anchique ntel chi tzij rutzij ri Dios cuando nu'ij: Ren más nika chinuech chi nijoyowaj quiwech ri winak, que chech ri chicop ri ye'isuj chinuech. Quiri' nu'ij ri Dios. |
23567 | MAT 12:9 | Y cuando ri Jesús y ri ru-discípulos xetzolaj-pe, xebe pa sinagoga, ri jay anchi' niquimol-wi-qui' ri winak chi niquic'oxaj rutzij ri Dios. |
23575 | MAT 12:17 | Chi quiri' can nibanataj ri xuk'alajij ri Dios che ri Isaías, ri jun rusamajel ri xc'ue' ojer can. Ri tz'iban can, nu'ij: |
23576 | MAT 12:18 | Jare' ri Nusamajel ri nucha'on. Ren yalan ninjo' raja'; can niquicot-wi wánima riq'uin. Can xtinya-pe chuka' nu-Espíritu pa ruwi', y raja' xtuk'alajij chiquiwech ri man quieta'n ta nuech anchique roma nic'atzin jun c'aslen choj. |
23580 | MAT 12:22 | Y c'o jun achi moy y man nitiquier ta nich'o'n xc'uax-apo chech ri Jesús, y ri achi ri' quiri' rubanon roma c'o jun itzel espíritu riq'uin. Y ri Jesús xulesaj ri itzel espíritu ri', y xu'on che ri achi chi xtiquier xtzu'n y xch'o'n. |
23582 | MAT 12:24 | Pero cuando ri achi'a' fariseos xquic'oxaj ri niqui'ij ri winak chirij ri Jesús, ja xqui'ij: Ri Jesús yerulesaj itzel tak espíritus pero xa roma c'o ri ruchuk'a' ri Beelzebú riq'uin, ri quijawal ri itzel tak espíritus, yecha'. |
23585 | MAT 12:27 | Rix ni'ij chi ren pa rubi' ri Beelzebú yenlesaj ri itzel tak espíritus, y xa quiri' ¿anchique ni'ij chiquij ri yetzekleben iwichi? ¿Ancu'x (Anchique) xyo'n uchuk'a' chique reje' chi yetiquier yequilesaj itzel tak espíritus chuka'? Romari', can ja' ri niqui'en reje' nuk'alajij chi rix man ja' ta ri ye'ibij. |
23586 | MAT 12:28 | Ren yitiquier yenlesaj ri itzel tak espíritus roma can ja ru-Espíritu ri Dios c'o wiq'uin. Romari' titemaj chi ri ru-gobierno ri Dios c'o yan chi'icojol cami. |
23589 | MAT 12:31 | Y romari' ren nin-ij chiwe chi ri mac y ri itzel tak tzij ri yequi'ij ri winak chirij ri Dios, can yecoch'otaj-wi (yecuyutaj-wi). Pero jun ri nu'ij itzel tzij chirij ri Espíritu Santo, can manak chic xquiecoch'otaj (xquiecuyutaj) rumac. |
23590 | MAT 12:32 | Y xabachique (xama'anchique) winak ri can c'o itzel tzij yeru'ij chuij ren ri jin-kajinak-pe chicaj y xinalex chi'icojol, can nicoch'otaj (nicuyutaj) rumac. Pero ri yeru'ij itzel tak tzij chirij ri Espíritu Santo, can manak-wi xticoch'otaj (xticuyutaj) rumac, ni cami ni ri chakawech apo. |
23599 | MAT 12:41 | Y cuando xtapon ri k'ij chi ye'an juzgar ri winak chi ri tiempo re', xquiec'astaj-pe ri winak aj-Nínive y xtiqui'ij chi can man utz ta xqui'en ri winak ri jec'o cami, roma man xquinimaj ta. Ri winak ri xec'ue' pa tenemit Nínive xe xquic'oxaj rutzij ri Dios ri xutzijoj ri Jonás chique, ja xquiya' can ri mac y xqui'en ri nrojo' ri Dios. Y cami jinc'o ren ri c'o más nuk'ij chech ri Jonás, y xa man jinquinimaj ta ri winak. |
23601 | MAT 12:43 | Cuando c'o jun itzel espíritu ntel-e pa ránima jun winak, nucanoj anchi' nuxlan-wi pa tak lugar tz'iran y can chaki'j. Pero ri itzel espíritu ri' man nril ta ri uxlanen ri nucanoj. |
23603 | MAT 12:45 | Y ri itzel espíritu re' yeruc'om-pe wuku' chic itzel tak espíritus ri más je itzel, y conojel ye'oc pa ránima ri winak. Y ri winak anchok riq'uin yebec'ue-wi ri itzel tak espíritus re', más peor nu'on ruc'aslen chech ri rubanon-pe na'ey. Quiri' chuka' xtibanataj quiq'uin ri winak ri man utz ta quic'aslen, ri jec'o cami. |
23607 | MAT 12:49 | Y ri Jesús xeruc'ut-apo ri ru-discípulos y xu'ij: Ja reje' ri je nte' y wach'alal. |
23609 | MAT 13:1 | Chupa ri k'ij ri' ri Jesús y ri ru-discípulos xe'el-e pa jay y ri Jesús xbech'oquie' chuchi-ya'. |
23618 | MAT 13:10 | Y ri discípulos xebe-apo riq'uin ri Jesús y xqui'ij che: ¿Anchique roma riq'uin ejemplos xach'o'n-wi chiquiwech ri winak? |
23622 | MAT 13:14 | Quiere' nibanataj ri tz'iban can roma ri Isaías, ri jun achi ri xuk'alajij rutzij ri Dios ojer can. Y quiere' rutz'iban can raja': Rix, xe quiri' xtic'oxaj y manak xtiben entender ri xtic'oxaj. Rix xe xquixtzu'n y manak xtitzu' utz ri nitzu'. |
23623 | MAT 13:15 | Roma ri cánima ri winak re' xa can cof rubanon, y can man ntoc ta pa quixiquin ri ni'ix chique. Reje' can anche'l je moy niqui'en roma man niquijo' ta yetzu'n. Can man jun anchique niquijo', can man niquijo' ta niquic'oxaj ri ni'ix chique; can cof quibanon che cánima y man niquijo' ta niqui'en entender. Can man niquijo' ta niquiya' can ri mac y niqui'en ri ninjo' ren chi ninjal quic'aslen. Quiri' nu'ij ri Dios, rutz'iban can ri Isaías. |
23624 | MAT 13:16 | Pero rix nu-discípulos, can jabel quixquicot, roma rix can jixtiquier jixtzu'n jabel. Chuka' can jixc'oxan-wi jabel. |
23644 | MAT 13:36 | Y cuando ri Jesús xeru'on-e despedir ri winak, raja' xtzolaj pa jay y ri ru-discípulos xebe-apo riq'uin y xqui'ij che: Roj nakajo' chi ret nak'alajij chakawech anchique ntel chi tzij ri ejemplo chirij ri trigo y ri cizaña. |
23659 | MAT 13:51 | C'ajari' ri Jesús xu'ij chique ri ru-discípulos: ¿Xiben entender re'? xcha' chique. Y ri discípulos xqui'ij: Ja' Ajaf, xka'an entender, xecha-apo reje'. |
23661 | MAT 13:53 | Y cuando ri Jesús xu'ij yan ri ejemplos re', xuya' can ri lugar ri' y junan xbe quiq'uin ri ru-discípulos. |
23663 | MAT 13:55 | La' xa ja ralc'ual ri jun achi carpintero, y ri rute' xa ja ri jun ixok rubinan María, y ri rach'alal ja ri Jacobo, ri José, ri Simón y ri Judas. |
23669 | MAT 14:3 | Roma ri rey Herodes quic'amon-ka-qui' riq'uin ri Herodías, y ri ixok ri' xa raxayil ri Felipe ri rach'alal ri Herodes. Y romari' ri Herodes xu'ij chi titz'om ri Juan, tiyo'x pa cárcel y tixime' che cadena. |
23670 | MAT 14:4 | Quiri' xu'on ri Herodes che ri Juan, roma ri Juan xu'ij che: Man utz ta chi abanon-ka awaxayil che ri Herodías. |
23672 | MAT 14:6 | Y chupa ri k'ij cuando ri Herodes xtzakon jun chic rujuna', raja' xu'on jun nimak'ej, y chupa ri nimak'ej ri' ri xten ral ri Herodías xxajo chiquiwech ri winak y chech ri Herodes, y ri Herodes can yalan xka chech. |
23673 | MAT 14:7 | Y romari' ri Herodes xu'on jurar che ri ral ri Herodías chi xabachique (xama'anchique) ri nrojo', can xtuya-wi che. |
23675 | MAT 14:9 | Y ri rey Herodes xbison-ka ránima romari', pero roma can rubanon yan jurar che ri xten chi can xtuya-wi che ri anchique nrojo' y roma chuka' xa can chiquiwech ri jec'o riq'uin chuchi' mesa xu'ij-wi, romari' raja' xu'ij chi tic'amer-pe rujolon ri Juan Bautista che ri xten ral ri Herodías. |