23219 | MAT 1:6 | Arrti Isaí tonenti yaütoti yüriaburrü David. Arrti yüriaburrü David posoti aübu nicüpostoti Urías y anati aütorrüma nürirrti Salomón. |
23221 | MAT 1:8 | Arrti Asa tonenti yaütoti Josafat. Arrti Josafat tonenti yaütoti Joram naqui yaütoti Uzías. |
23222 | MAT 1:9 | Arrti Uzías tonenti yaütoti Jotam. Arrti Jotam tonenti yaütoti Acaz. Arrti Acaz tonenti yaütoti Esequías. |
23240 | MAT 2:2 | Ñanquitioma pünanaqui macrirrtianuca cauta nacarrti maniqui üriatu bama israelitarrü maniqui aübo anati icu cürrü. Namatü: —Sumarrtai taha arrüna auquiche sobetü arrümanu nocoborese nibiasarurrti. Uirri nauquiche sobetü supanaun ümoti. |
23267 | MAT 3:6 | Urapoimia isucarüti Juan nanaiña arrüba nomünantü uimia, ürioma uiti eana turrü au manu sapoco nürirri Jordán. |
23294 | MAT 4:16 | Arrümanuma macrirrtianuca auqui manio puebluca churriampü nisüboriquirrimia, amoncoma eana tomiquianene, pero caüma cuatü taman basarurrü nauqui anentarrü ümoma. Arrübama amoncoma eana nomünantü tacana coiñoma, caüma cuatito taman basarurrü nauqui anentarrü ümoma. (Uirri caüburuma eanaqui nomünantü.) |
23301 | MAT 4:23 | Arrti Jesús amencoti au nanaiña manu cürrü Galilea, manunecanati ümo macrirrtianuca au manio poca sinagoga. Urapoiti isucarüma arrüba omirria manitacaca icütüpüti Tuparrü. Bacurarati ümo bama maunrrocono oboi arrüba aruqui nanaiña norrococa. Urriancama tato uiti. |
23306 | MAT 5:3 | —Urriampae naca bama ichimiancanamacü, itopiqui arrti Tuparrü bayurarati ümoma, nauqui aye uimia esati, arrtü türiabucati. |
23307 | MAT 5:4 | ‛Urriampae naca bama suchebo, itopiqui arrti Tuparrü bacheboti ipucünuncubuma ñana. |
23308 | MAT 5:5 | ‛Urriampae naca bama itaquisünacanamacü, itopiqui torrio ñana nanaiña cürrü uiti Tuparrü ümoma. |
23309 | MAT 5:6 | ‛Urriampae naca bama cürüpüo y tosüo iyo nomirria nurarrti Tuparrü, itopiqui bayurarati caüma ümoma. |
23310 | MAT 5:7 | ‛Urriampae naca bama ipiaca apucüru, itopiqui arrti Bae Tuparrü pucürusutito itacuma. |
23311 | MAT 5:8 | ‛Urriampae naca bama urria ñapensacarrüma, itopiqui asaramati Tuparrü ñana. |
23312 | MAT 5:9 | ‛Urriampae naca bama bapachero causane nauqui urria naca maquiataca, itopiqui tonema ñana aütorrti Tuparrü. |
23313 | MAT 5:10 | ‛Urriampae naca bama taquisürü itopiqui arrüna urria nisüboriquirrimia, itopiqui tonema bama üriabucama ñana ichepeti Tuparrü. |
23314 | MAT 5:11 | ‛Urriampae nabaca arrtü unuma año y ocüsioma aume bama macrirrtianuca auqui niyaca, o arrtü mapañama aucütüpü. |
23339 | MAT 5:36 | Tapü apitusiancata ito curusürrü au nüri nautanu, itopiqui chüpuerurrüpü año apiquiampia nisu taman niqui nautanu. Uitiatai Tuparrü puerurrü. |
23348 | MAT 5:45 | Sane caüma tusio ta arraño aütorrti naqui Aubaü anati au napese. Itopiqui uiti cuara surrü ümo bama malorrü y ümo bama ito buenurrü. Uitito rrobeoca ümo bama champü nipünatema y ümo bama ito tarucu nipünatema. |
23356 | MAT 6:5 | ‛Arrtü apeanca, tapü apeanca tacana arrübama mañapanca. Arrüma urriantai ümoma eama auqui natücaiquirrimia ubau ba poca sinagoga y au ba nerrquina cayaca. Ui arrüna sane ensoro arrümanu nicuarrüma uiti Tuparrü. |
23357 | MAT 6:6 | Arrtü arrianca ehan, acosi au naesa cuarto tamancü y aiñamasio turuca, auqui caüma puerurrü eanca ümoti Uyaü, naqui anati acamanupo achepecü. Arrti asaratitü aemo tamancü au naesa cuarto, auqui caüma ane nacua uiti. |
23365 | MAT 6:14 | ‛Itopiqui arrtü apirrimiacata tato ümoti quiatarrü, arrti Uyaü naqui anati au napese, rrimiacana tato uiti aume. |
23366 | MAT 6:15 | Pero arrtü chapirrimiacatapü tato ümoti quiatarrü, arrti Uyaü naqui anati au napese, chüpuerurrüpito airrimiacati tato nomünantü aboi. |
23367 | MAT 6:16 | Nantito Jesús ümoma: —Tapü apapanca ausuche arrtü ayunabo año (arrtü chaubacapü). Tapü apiñata tacana bama mañapanca. Arrüma arrtü ayunaboma mapañama asuchema ui nirrancarrüma atusi ümo macrirrtianuca que ayunaboma. Ñemanauncurratoe sucanañü aume: Ui arrümanu sane nisonirrimia chüpuerurrüpü ane nicuarrüma uiti Tuparrü. |
23369 | MAT 6:18 | tapü tusio ümo macrirrtianuca arrüna ayunabocü o sea arrtü chacapü pemacarrü naquionco iyoti Tuparrü. Tamantiatai naqui Uyaü tusio ümoti arrüna anecanatai nachücoi. Uirri caüma ane nacua uiti. |
23383 | MAT 6:32 | Arrübama macrirrtianuca icu na cürrü mapensarama iyo arrüna sane. Pero arroñü anati Uyaü au napese. Arrti tütusiatai ümoti arrüna naurriantümo. |
23417 | MAT 8:3 | Auqui arrti Jesús iñenotiti maniqui maunrrocono y nanti ümoti: —Irranca icurarü. Caüma urriancü tato. Ui arrümanu nurarrti sane, arrti maniqui maunrrocono urriancati tato. |
23430 | MAT 8:16 | Nauquiche tütobiquia, canama esati Jesús sürümanama bama aboma machoboreca auma. Ui tamantai nurarrti Jesús süromatü machoboreca auquimia, y namanaiña bama maunrrocono urriancama tato uiti. |
23431 | MAT 8:17 | Enterurrü arrüna pasabo sane ta nauqui acoco arrümanu urpaoiti tücañe profetarrü Isaías. Nanti sane: “Uiti Cristo urrianca oñü tato. Iquiaübutati norrocorrü oñopünanaqui”. |
23446 | MAT 8:32 | Auqui iñumutati Jesús: —Bueno, ¡amecosi ubahu! Auqui arrümanuma machoboreca süroma ubau manio nupaucheca. Ui arrüna sane rrepenteatai locorriantai. Opiñemecanaño abeuqui manu taman nisacürrü. Bupaquio au turrü y ububacara cütu. Auqui mocoiño. |
23447 | MAT 8:33 | Tapü arrümanuma bacuirara yutacu manio nupaucheca, süroma tato yarucurrüma au pueblurrü ui nirrucurrüma, besüro uraboimia arrüna pasabo sane. Urapoimia ito que urriancama tato manuma torrü mañoñünca amoncoma machoboreca auma. |
23465 | MAT 9:17 | Sane ito chüpuerurrüpü uiñahübu nuevurrü vinorrü nauqui oco ubau arrüba nitaqui numuquianca namoncoca, itopiqui bopobo taquiquia uirri. Ui arrüna sane caüma ensoratai manu vinorrü y omensoro ito manio taquiquia. Asi que mejor uiñahübu nuevurrü vinorrü ubau arrüba obebo taquiquia, tapü arapara vinorrü y tapü bopobo taquiquia. (Arrüna nirranunecaca tone tacana manu nuevurrü vinorrü.) |
23483 | MAT 9:35 | Arrti Jesús amencoti auqui nanaiña puebluca y poca, aübu bama ñanunecasarrti. Sürotitito ubau manio poca sinagoga auna cauta nantarrü iyoberabaramacü macrirrtianuca nauqui eama. Urapoiti nomirria icütüpü na arrtü türiabucati Tuparrü. Urriancama ito tato uiti arrübama maunrrocono oboi arrüba aruqui nanaiñantai norrococa. |
23506 | MAT 10:20 | Itopiqui champürrtü aboiyapatoe arrüna apanitaca, ta uiti Espíritu Santo naqui anati au nabausasü uiti Uyaü. |
23511 | MAT 10:25 | Arrti alumnorrü tiene que ataquisürüti isiatai tacanati maestro. Arrti mosorrü isiatai. Arrüñü tacanati aupatron. Arraño tacana bama imoso. ¿Uramapü sane aume, arrtü namatü iñemo choborese? |
23534 | MAT 11:6 | Aburasoi ito isucarüti arrüna sane: Urriampae nacarrüma bama oncomatü nurria iñemo. |
23568 | MAT 12:10 | Acamanupo anancati taman ñoñünrrü naqui süübatai neherrti. Arrümanuma fariseorrü bapacheroma niquiubuma causane nauqui urabomati Jesús. Ñanquitioma pünanaquiti, namatü: —¿Urria bacura ümo bama maunrrocono au nanenese nesa macansacarrü? |
23584 | MAT 12:26 | Sane ito pasabo ümoti choborese, arrtü bacüpurutipü tanene auqui macrirrtianuca ümo bama machoboreca. Uirrtiatoepü mameso nüriacarrti, chüpuerurrüpü urura nicusüurrti. |
23611 | MAT 13:3 | Auqui manunecanati ümoma aruqui nanaiñantai. Urapoitito isucarüma arrüna machepecatarrü sane: —Tamanti ñoñünrrü sürotitü ancütuti au niyorrti. |
23616 | MAT 13:8 | Pero piquiataca niyoca bupaquio eana arrüna urria cürrü. Sane nauquiche ububaüro y musunaun. Urriampae nobütacarrü. Abe ba pachebo cien granurrü. Piquiataca pachebo sesenta y abe ito ba pachebo treinta granurrü. |
23623 | MAT 13:15 | Itopiqui tarucu nitai nabausasü. Uirri arrüna chautanunauncapü ümo arrüna arrtü ane isane amoncoi. Abaca ito tacanarrtü umamana nausüto, chamasacapütü nurria. Sane nauquiche chüpuerurrüpü aye aboi, chüpuerurrüpü ito apiñorronconaño y chüpuerurrüpito autaesübu sobi eanaqui nomünantü. |
23629 | MAT 13:21 | Pero chipiacapüma asamuma tairri. Ui arrüna ñacoconauncurrüma ümoti Tuparrü, taquisürüma y aboma bama tüboricomantai ümoma. Sane caüma orratorrtai iñocotama arrüna ñacoconauncurrüma ümoti Tuparrü. |
23630 | MAT 13:22 | Arrümanio niyoca omeno cütu omeana cümeca, isiu tacana bama oncoimia arrüna nurarrti Tuparrü, pero ñana manrrü aboma yusiu arrüba nenarri nantai cürrü. Itopiqui tarucapae penarrü uimia iyo nisüboriquirrimia. Ui arrüna sane ñapensacarrüma, tacürusu ñaquioncorrüma iyoti Tuparrü. |
23634 | MAT 13:26 | Ubaüro arrümanu trigo, abe nütarrü. Ubaüro ito manu narrüchopüro. |
23644 | MAT 13:36 | Auqui arrti Jesús masamunuti nariorrü ümo macrirrtianuca. Sürotipo au taman porrü. Acamanu arrübama ñanunecasarrti cuamatü esati y namatü ümoti: —Urasoi suisucarü, isane nümoche arrümanu machepecatarrü, narrüchopüro au ñanaunrrü. |
23652 | MAT 13:44 | Arrtü üriabucati Tuparrü oemo pasabo tacana uiti taman ñoñünrrü naqui matamünana monirri cütu. Arrti caüma iñanecatati tatito auna cauta ananca. Ui arrüna sane tarucu nipucünuncurrti, süroti tato au niporrti aipiaventecanatiño nanaiña arrüba nenarrirrti, nauqui acomprarioti arrümanu cürrü, cauta ane manu chama monirri. |
23675 | MAT 14:9 | Ui arrümanu sane nurarrü sucheboti yüriaburrü Herodes. Pero titusiancatati curusürrü isucarü y arrtaimia manuma amoncoma acamanu. Sane nauquiche tiene que aitorrimiati ümo. |
23686 | MAT 14:20 | Enterurrü manu genterrü baso y abeco nurria. Auqui arrübama ñanunecasarrti Jesús matacümanauncunuma arrüba niyupearrtuca, arrüba bosobürau uimia. Ubataso uimia doce noconoca. |
23701 | MAT 14:35 | Tisuputaramati acamanu. Urapoimia au nanaiñantai manu cürrü ta iñataiti. Auqui macanama bama maunrrocono esati. |
23708 | MAT 15:6 | Arrtü ananti naqui nanti sane, chauqui champü nümochequi ayurati ümoti yaütoti y ümo nipiacütoti. Ui arrüna sane aboi apiñocota yacüpucurrti Tuparrü yucuata arrüba napacüpucuatoe. |
23711 | MAT 15:9 | Umonatai arrtü cuamatü aiñanaunumañü y achesoimia yesañü, itopiqui arrümanu ñanunecacarrüma, ta yacüpucu bama mañoñüncatai. |
23717 | MAT 15:15 | Auqui arrti Pedro nanti ümoti Jesús: —Urasoi suisucarü isane nümoche arrüna machepecatarrrü apü nusura. |
23719 | MAT 15:17 | Unca amarrtaimo que arrüna umate sürotü ocübobi au nuñaunso. Auqui pasao pürücü, barutaübu tatito tanene. |
23732 | MAT 15:30 | Cütüpürrü macrirrtianuca iñataimia acamanu esati. Cuamatü uimia arrübama rrenco, arrübama supuso, arrübama chüpuerurrüpü anitama. Cuamatü ito uimia sürümanama bama maquiataca maunrrocono. Iñanama esati Jesús y arrti bacurarati ümoma. Urriancama tato uiti. |
23739 | MAT 15:37 | Enterurrü macrirrtianuca basoma, bien abecoma. Ubataso tato siete noconoca ui bama ñanunecasarrti, pururrü nisobüraturrüma. |
23754 | MAT 16:13 | Isiu namenrrüma iñataimia saimia manu pueblurrü nürirri Cesarea de Filipo. Acamanu arrti Jesús ñanquitioti pünanaqui bama ñanunecasarrti, nanti ümoma: —¿Uramapü sane iñemo macrirrtianuca arrüñü Ñemanauncurratoe Ñoñünrrü? |
23758 | MAT 16:17 | Auqui nanti Jesús ümoti: —Arrücü Simón Pedro, aütorrti Jonás. Urriampae naca itopiqui champüti ñoñünrrü naqui uiche atusi aemo arrüna sane, ta uiti Tuparrü naqui Iyaü naqui anati au napese. |
23792 | MAT 17:23 | Itabairomañü. Pero ta yopürücü manio trerrü naneneca isüboriquia tato. Ui arrüna sane nurarrti Jesús tarucu nisuchequirrimia. |
23794 | MAT 17:25 | Aiñumuti Pedro: —Bapacarati. Auqui aürotitüpo Pedro au manu porrü cauta anancati Jesús. Arrti Jesús cusürüboti anitati ümoti Pedro, nanti: —¿Uracü sane Simón? ¿Pünanaquiche acobürama impuestorrü bama mayüriabuca? ¿Taqui pünanaqui bama pohoso, o pünanaqui bama extranjerurrü? |
23834 | MAT 19:3 | Acamanu aboma bama fariseorrü. Uturuquimia süromatü esati Jesús nauqui aiñama metorrü ümoti. Ñanquitioma pünanaquiti, namatü: —¿Aensapü puerurrü sopiñoconio suisüposütaiqui, arrtü ane pario na itopiquiche? |
23904 | MAT 21:9 | Arrübama cusürübo y arrübama cuamatü isiuti Jesús, tosibicoma sane, namatü: —¡Gloria ümoti naqui yüriaburrü eanaqui nesarrti familiarrü David tücañe! ¡Curusüoti uiti Tuparrü naqui cuatü au nürirrti Señor! ¡Uiñanaunati Tuparrü au napese! |
23909 | MAT 21:14 | Au manu niporrti Tuparrü cuamatü esati Jesús bama supusu y arrübama chüpuerurrüpü amema. Urriancama tato uiti. |
23925 | MAT 21:30 | Arrti maniqui yaütoti sürotitito esati maniqui quiatarrü aütorrti, icüpurutitito ariorrti atanti uva au niyorrti. Arrti maniqui aütorrti aiñumuti: “Urria taita, yecatü rratrabaca”. Pero champürrtü sürotitü. |
23928 | MAT 21:33 | ‛Amonsoi nurria arrüna quiatarrü machepecatarrü: Anati taman ñoñünrrü naqui mana cütu uva au niyorrti. Masamunuti siercu itacu. Urrinate ito taman babetarrü canrrü uiti, arrüna cauta ataichome uva iyo niyürrü. Masamunutito arrüna cauta puerurrü ariorrti ape acuirati itacu niyorrti. ‛Auqui torrio uiti manu niyorrti ümo bama trabajadorerrü nauqui atocoma acuirama itacu. Arrti cübüsoti au quiatarrrü narücüquirri. |
23933 | MAT 21:38 | Nauquiche tiñataiti taha, arrümanuma trabajadorerrü asaramatü cümenuti, namatü ümomantoe: “Tonenti aütorrti naqui iyoche. Tonenti ñana naqui ümoche atorri nanaiña. Uitabairoti nauqui noesa caüma na ñanaunrrü”. |
23936 | MAT 21:41 | Auqui aiñumuma: —Ui nitüborirrti ümoma, taborioma uiti. Itorrimiatati manu ñanaunrrü ümo maquiataca trabajadorerrü arrübama urria yachücoimia. Arrüma caüma itorrimiatama arrüna tocabo ümoti, arrtü tütane cosecharrü. |
23958 | MAT 22:17 | Urasoi suisucarü arrüna sane: ¿Taqui urria bapaca impuestorrü ümoti yarusürürrü yüriaburrü Cesar o champü? |
23973 | MAT 22:32 | “Arrüñü Tuparrüñü ümoti Abraham, ümoti Isaac y ümoti Jacob”. Arrti Bae Tuparrü champürrtü Itupa bama macoiñoca, ta Itupa bama süborico. (Itopiqui arrti rranrrti nauqui uiñanaunuti. Abu arrübama coiño chüpuerurrüpümainqui aiñanaunumati. Uirri tusio que arrübama trerrü antiburrü süboricoma tato esati Tuparrü.) |
23981 | MAT 22:40 | Ubau arrüba torrü bacüpucuca abe nanaiña arrüba piquiataca bacüpucuca uiti Moisés y arrüba manunecataca ui bama profetarrü tücañe. |
23992 | MAT 23:5 | Nanaiña arrüna urriante uimia, es ui nirrancarrüma nauqui asaramatü macrirrtianuca ümoma. Urriantai ümoma aiñanioma icutama y apü nipiarrüma arrümanio bupacubaesa cintaca ane corobo yucu arrüna nurarrti Tuparrü. Urriantai ümoma aiñama nabesaqui naibirrimia manrrü abaesa. |
23994 | MAT 23:7 | Urriantai ümoma arrtü manquioma nurria macrirrtianuca ümoma yusiu cayaca aübu rrespetorrü. Rranrrüma ito nauqui namatü ümoma “maestro”. |
24015 | MAT 23:28 | Sane nabaca arraño. Urria nabura ümo macrirrtianuca. Tapü au nabausasü ta ataso ui mapancarrü y nanaiña arrüba chomirriampü. |
24018 | MAT 23:31 | Ui arrüna aburapoi sane, chauqui tütusio que arraño te eanaqui nesarrüma familiarrü bama uiche ataborimia bama profetarrü tücañe. |
24037 | MAT 24:11 | Tiene que ayematü sürümanama mañapanca arrübama namatü que manitanama au nürirrti Tuparrü. Ui arrüna sane sürümanama bama icocotama ñapanturrüma. |
24038 | MAT 24:12 | Tiene que ane tarucu nomünantü ui macrirrtianuca icu cürrü. Ui arrüna sane chauqui chücuasürüpümainqui ümomantoe. |
24050 | MAT 24:24 | Cuamatito mañapanca y namatü: “Arrüñü Cristo, arrüñü rranitaca au nürirrti Tuparrü”. Urriante ito yarusürürrü señarrü uimia y milagrorrü arrüna uiche encañama ümo macrirrtianuca. Hasta rranrrüma encañama ümo bama tacümanauncunu uiti Tuparrü, arrtü puerurrüpü. |
24062 | MAT 24:36 | ‛Champüti manrrü atusi ümoti isane arrüna nanenese o isane horarrü auche ise tato, ni arrübama angelerrü au napese, ni arrüpüñü naqui Aütorrti Tuparrü atusi iñemo. Solamenterrü arrti Tuparrü naqui Uyaü tusio ümoti. |
24072 | MAT 24:46 | Urriampae nacarrti maniqui mosorrü arrtü tabücoti isamutenti arrüna yacüpucurrti maniqui ipiatronetorrti. |
24077 | MAT 24:51 | Itacu arrüna sane arrti maniqui patrón bacheboti yarusürürrü carrticurrü ümoti maniqui mosorrü. Penecoti uiti ichepe bama mañapanca, nauqui ataquisürüti tacana nitaquisürücürrüma. Uirri caüma areoroti, botoquio nohorrti ui tarucu nitaquisürücürrti. |
24098 | MAT 25:21 | Auqui nanti patrón ümoti: “Arrücü imoso bien urria nachücoi y bien buenorrücü. Ui na cumplibocü aübu na chimiantai monimia torrio sobi, puerurrü itorrimia manrrü chama aemo. ¡Ariacupo y apucünu ichepeñü!” |
24100 | MAT 25:23 | Nanti patrón ümoti: “Arrücü imoso bien urria nachücoi y buenorrücü. Ui na cumplibocü aübu arrüna chimiantai monirri torrio sobi aemo, puerurrü itorrimia manrrü chama aemo. ¡Ariacupo y apucünu ichepeñü!” |
24151 | MAT 26:28 | itopiqui tone niñoto arapara autopiqui icu na cürrü, nauqui amorrimiaca tato nanaiña nomünantü ui macrirrtianuca. Ui arrüna niñoto urriante nuevurrü tratorrü uiti Tuparrü aupu. |
24152 | MAT 26:29 | Sucanañü aume, chanantopü icha arrüna niyü uva, cheperrtü yaca auchepe esati Uyaü auna cauta ane nüriacarrti. Auqui caüma ichaca tatito. |
24208 | MAT 27:10 | Ui arrümanu monirri macomporarama manu cürrü nesarrti maniqui masamunu parropeca. Sane yacüpucurrti Señor”. |
24228 | MAT 27:30 | Utureuruma isuti, iquiaübutama nibiarrtonrrti, bacheboma itati uirri. |
24250 | MAT 27:52 | Ubaurübo sürümana nicü bama macoiñoca. Nauquiche tüsüboricoti tato Jesús sürümanama süboricoma tato, bama icocoromati Tuparrü tücañe. |
24283 | MAT 28:19 | Sane nauquiche amecosi au nanaiñantai icu na cürrü. Apiñununecasama macrirrtianuca nauqui aicocoromañü. Apaunimia ümoma au nürirrti naqui Uyaü, au nisüri, y au nürirri naqui Espíritu Santo. |
24286 | MRK 1:2 | Uiti profeterrü Isaías tücañe ane corobo sane: Sane nurarrti Tuparrü ümoti Cristo: Rracüpuca ümoti taman niyesa coreorrü acusürüti apünanaquicü, nauqui aicoñocoti cutubiurrü acümenucü. |
24288 | MRK 1:4 | Arrüna sane nurarrti cocono nauquiche cuati Juan Bautista. Uiti maniqui Juan Bautista ürioma macrirrtianuca eana turrü au manu rroense. Manunecanati ümoma sane: —Apiñorroncosaño. Apicoñoco nausübori aübuti Tuparrü, nauqui puerurrü abüriquia sobi, y sane caüma rrimiacana tato uiti Tuparrü arrüba nomünantü aboi. |
24289 | MRK 1:5 | Sane nauquiche cuamatü namanaiña macrirrtianuca esati Juan auqui manu cürrü nürirri Judea y auqui manu pueblurrü Jerusalén. Urabomacü, y sane ürioma uiti au manu sapoco nürirri Jordán. |
24323 | MRK 1:39 | Sane nauquiche amencoti au nanaiña manu cürrü Galilea. Urapoiti nurarrti Tuparrü isucarüma au ba poca sinagoga. Bacüpurutito ümo machoboreca auqui macrirrtianuca. |
24333 | MRK 2:4 | Ui na tarucapae genterrü chüpuerurrüpü aiñanaimia nurria esati Jesús. Sane nauquiche aüromatü ichacu manu porrü. Iponsünatama arrüna cauta anati Jesús. Auqui manu nusuturrü caüma iñanamati acü maniqui maunrrocono esati Jesús aübu nanaiña nicürurrti. |
24350 | MRK 2:21 | Urapoitito quiatarrü machepecatarrü isucarüma: —Champüti naqui marruparriancana nirrürüpütürrti ui arrüna iyebo. Itopiqui iñünanü, y uirri manrrü quiopüro manu pooma rürüpütürrü. |
24351 | MRK 2:22 | Chüpuerurrüpito uiñahübu nuevurrü vinorrü nauqui oco au ba nitaqui numuquianca namoncoca, itopiqui bopobo taquiquia uirri. Ui arrüna sane ensoro vinorrü, y omensoro ito manio taquiquia. Sane nauquiche uiñahübuta nuevurrü vinorrü ubau arrüba abebo taquiquia, tapü bopobo, y tapü arapara vinorrü. (Ichepecatati Jesús manu vinorrü tacana arrüna ñanunecacarrti.) |
24361 | MRK 3:4 | Auqui atüraiti maniqui ñoñünrrü, iñanatiyü cümuinta. Auqui ñanquitioti Jesús pünanaqui manuma maquiataca: —¿Isane arrüna urria uisamune au nanenese nesa macansacarrü, arrüna urria o arrüna churriampü? ¿Urria bacuira itacu nisüboriquirrti osüborisapa, o uitabairoti? Pero arrüma champürrtü iñumutama. |
24394 | MRK 4:2 | Auqui manunecanati ümoma aruqui nanaiñantai. Urapoitito isucarüma arrüna machepecatarrü sane: |
24397 | MRK 4:5 | Piquiataca bupaquio omeana canca, auna cauta champü nurria cürrü. Ububaüro unrratorrtai, pero charutabaesapü cürrü. |
24404 | MRK 4:12 | Itopiqui arrüma asaramatü, pero tacanarrtü supusoma. Onaunrrüma, pero chüsüropü au nitanurraüma. Ui arrüna sane chüpuerurrüpü aiñorronconomacü, nauqui urria tato nisüboriquirrimia aübuti Tuparrü, y ui arrüna sane chüpuerurrüpü amorrimiaca tato nomünantü uimia. |