23216 | MAT 1:3 | liꞌ jyoꞌo Judá biꞌ ngua sti Fares loꞌo Zara, loꞌo Tamar ngua naa xtyaꞌa̱ nguꞌ biꞌ. Liꞌ jyoꞌo Fares biꞌ ngua sti Esrom; liꞌ jyoꞌo Esrom biꞌ ngua sti Aram; |
23218 | MAT 1:5 | liꞌ jyoꞌo Salmón biꞌ ngua sti Booz, loꞌo Rahab ngua naa xtyaꞌa̱ Booz biꞌ. Liꞌ jyoꞌo Booz biꞌ ngua sti Obed, loꞌo Rut ngua naa xtyaꞌa̱ Obed biꞌ. Liꞌ jyoꞌo Obed biꞌ ngua sti Isaí; |
23220 | MAT 1:7 | Loꞌo liꞌ jyoꞌo Salomón biꞌ ngua sti Roboam; liꞌ jyoꞌo Roboam biꞌ ngua sti Abías; liꞌ jyoꞌo Abías biꞌ ngua sti Asa; |
23229 | MAT 1:16 | Loꞌo liꞌ sñiꞌ jyoꞌo Jacob biꞌ ngua José nu ngua clyoꞌo María xtyaꞌa̱ Jesús, loꞌo juaꞌa̱ Cristo naa Jesús biꞌ. |
23230 | MAT 1:17 | Juaꞌa̱ naa jyoꞌo nguꞌ cusuꞌ biꞌ, tii jlyacua tyaꞌa baꞌa nguꞌ loꞌo ngutuꞌú Abraham ñaꞌa̱ cuayáꞌ nu ngula jyoꞌo David. La cuiꞌ juaꞌa̱ tya tii jlyacua tyaꞌa baꞌa nguꞌ loꞌo ngutuꞌú jyoꞌo David, ñaꞌa̱ cuayáꞌ nu ndyaa loꞌo nguꞌ xaꞌ tsuꞌ jiꞌi̱ nguꞌ Israel ca quichi̱ tyi nguꞌ, nu loꞌo ngusuꞌba nguꞌ jiꞌi̱ nguꞌ Israel neꞌ chcua̱ ca quichi̱ Babilonia tyijyuꞌ. Loꞌo la cuiꞌ juaꞌa̱ tya tii jlyacua tyaꞌa baꞌa nguꞌ, liꞌ ngula nu laca Cristo. |
23232 | MAT 1:19 | Pana nu José biꞌ ni, tyaꞌna tiꞌ yu jiꞌi̱ María, tsoꞌo tsa ntsuꞌu tyiquee yu ñaꞌa̱ yu jiꞌi̱. Loꞌo cua ndyuna yu chaꞌ biꞌ, ná ntiꞌ yu ta yu chaꞌ tyujuꞌu tiꞌ jiꞌi̱ Mariá, masi ngaꞌaa caja clyoꞌo yu loꞌo xquiꞌya sñiꞌ, ngua tiꞌ yu; tye chaꞌ juaꞌa̱ ti ngua tiꞌ yu, chaꞌ ná ntiꞌ yu sta yu quiꞌya jiꞌi̱ ca toniꞌi̱ cña. |
23233 | MAT 1:20 | Laja loꞌo nclyacua tiꞌ yu ni chaꞌ laca ngua juaꞌa̱, liꞌ nduꞌu tucua sca xca̱ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi slo yu laja xcalá yu. Nchcuiꞌ xca̱ biꞌ loꞌo yu liꞌ: ―José ―nacui̱ xca̱ jiꞌi̱ yu―, ñati̱ tyaꞌa jiꞌi̱ jyoꞌo David laca nuꞌu̱ ―nacui̱―. Ná cutsi̱i̱ nuꞌu̱ caja clyoꞌo loꞌo Mariá, chaꞌ ca̱a̱ choꞌ toniꞌi̱ jinuꞌu̱. Siꞌi na cuxi nguaꞌni María biꞌ tsiyaꞌ ti; cña nu nguaꞌni Xtyiꞌi ycuiꞌ Ndyosi laca chaꞌ ntsuꞌu sñiꞌ Mariá juani. |
23234 | MAT 1:21 | Loꞌo cala sñiꞌ nu cunaꞌa̱ biꞌ, cubiꞌ quiꞌyu caca nu biꞌ. Loꞌo xcua xtañi cubiꞌ biꞌ liꞌ, biꞌ ca naa Jesús. Loꞌo nu Jesús biꞌ ni, biꞌ laca nu cuaꞌni lyaá jiꞌi̱ ñati̱ nu ntsuꞌu chaꞌ jiꞌi̱ loꞌo ycuiꞌ Ni, chaꞌ clyaá nguꞌ jiꞌi̱ quiꞌya nu ntsuꞌu jiꞌi̱ nguꞌ. |
23235 | MAT 1:22 | Loꞌo juaꞌa̱ ngua chaꞌ biꞌ, chaꞌ nu cua nchcuiꞌ ycuiꞌ Ndyosi loꞌo nguꞌ saꞌni chaꞌ juaꞌa̱ caca. Tyempo saꞌni nguscua jyoꞌo cusuꞌ nu ngua tuꞌba jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi chaꞌ biꞌ lo quityi. Ndiꞌya̱ nguscua nguꞌ: |
23237 | MAT 1:24 | Loꞌo liꞌ ngue tiꞌ José, nduꞌu yu ndyaa yu slo María chaꞌ caja clyoꞌo yu loꞌo, ñiꞌya̱ nu nacui̱ xca̱ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi jiꞌi̱ yu. Liꞌ ñaa loꞌo yu jiꞌi̱ ca toniꞌi̱ jiꞌi̱ yu, |
23238 | MAT 1:25 | pana ná ngujuaꞌ yu loꞌo ñaꞌa̱ cuayáꞌ nu cua ngula sñiꞌ. Loꞌo cua ngula cubiꞌ, liꞌ ngua naa Jesús. |
23239 | MAT 2:1 | La cuiꞌ tyempo loꞌo ngula Jesús nde quichi̱ Belén, sca nu cusuꞌ nu naa Herodes ngua loo jiꞌi̱ nasiyu̱ biꞌ. Ca loyuu su cuentya Judea, ca biꞌ ndiꞌi̱ quichi̱ Belén biꞌ. Loꞌo liꞌ ndyalaa xi nguꞌ tii nde Judea biꞌ; ngutuꞌu nguꞌ tii biꞌ xaꞌ quichi̱ nde su ntyucua cuichaa, loꞌo liꞌ ndyalaa nguꞌ quichi̱ Jerusalén. Nchcuiꞌ nguꞌ tii biꞌ loꞌo nguꞌ nu ndyacua tyaꞌa loꞌo nguꞌ tyucui̱i̱: |
23241 | MAT 2:3 | Loꞌo nu rey Herodes ni, ndyutsi̱i̱ tsa yu loꞌo ndyuna yu chaꞌ nu nchcuiꞌ nguꞌ tii biꞌ, chaꞌ cuaꞌni tlyu nguꞌ jiꞌi̱ chaca rey. Loꞌo juaꞌa̱ lcaa nguꞌ quichi̱ Jerusalén ndyutsi̱i̱ tsa nguꞌ ñiꞌya̱ cuaꞌni rey Herodes. |
23242 | MAT 2:4 | Liꞌ ngusiꞌya rey Herodes biꞌ jiꞌi̱ lcaa sti joꞌó nu laca loo, loꞌo juaꞌa̱ jiꞌi̱ mstru nu nclyuꞌu chaꞌ joꞌó neꞌ laa chaꞌ ca̱a̱ nguꞌ slo. Nchcuane nu rey biꞌ jiꞌi̱ nguꞌ liꞌ: ―¿Ha ná jlo tiꞌ ma̱ macala nchcuiꞌ quityi chaꞌ cala Cristo? ―nacui̱ rey jiꞌi̱ nguꞌ. |
23245 | MAT 2:7 | Loꞌo cua ndyuna rey Herodes chaꞌ biꞌ, liꞌ cuaana ti ngusiꞌya yu jiꞌi̱ nu nguꞌ tii biꞌ, chaꞌ ca̱a̱ nguꞌ slo chaꞌ ta yu sca chaꞌ loꞌo nguꞌ. Liꞌ nchcuane rey biꞌ jiꞌi̱ nguꞌ ni jacuaꞌ naꞌa̱ nguꞌ chaꞌ ndyuꞌu tucua cuii cucui biꞌ nde cua̱. |
23246 | MAT 2:8 | Loꞌo ndachaꞌ nguꞌ jiꞌi̱, liꞌ nchcuiꞌ rey loꞌo nguꞌ chaꞌ tsaa nguꞌ nde quichi̱ Belén. ―Yaa clya ma̱ ―nacui̱ rey jiꞌi̱ nguꞌ tii biꞌ―, clyana ma̱ ma ntucua tyi cubiꞌ biꞌ ―nacui̱―. Loꞌo si quije jiꞌi̱ ma̱, liꞌ xtyu̱u̱ ma̱ slo naꞌ chaca quiyaꞌ chaꞌ caca cuayáꞌ tiꞌ naꞌ macala ntsiya cubiꞌ biꞌ. Loꞌo naꞌ tsaꞌa̱ cuaꞌni tlyu naꞌ jiꞌi̱ cubiꞌ biꞌ nta̱ꞌ. |
23247 | MAT 2:9 | Loꞌo liꞌ nduꞌu nguꞌ ndyaa nguꞌ nu loꞌo ndyuna nguꞌ chaꞌ nu nchcuiꞌ rey loꞌo nguꞌ. Chaca quiyaꞌ naꞌa̱ nguꞌ cuii biꞌ laja loꞌo ndyaa nguꞌ tyucui̱i̱ chaꞌ tsaa nguꞌ ca quichi̱ Belén, la cuiꞌ cuii cucui nu naꞌa̱ nguꞌ clyo ca su ntyucua cuichaa. Loꞌo nguluꞌu cuii jiꞌi̱ nguꞌ macala nscua niꞌi̱ su ndiꞌi̱ cubiꞌ, ndyatu̱ cuii su ntucua niꞌi̱ biꞌ. |
23249 | MAT 2:11 | Liꞌ ndyatí̱ nguꞌ niꞌi̱ biꞌ, naꞌa̱ nguꞌ jiꞌi̱ cubiꞌ loꞌo jiꞌi̱ María xtyaꞌa̱ cubiꞌ. Hora ti ndyatu̱ sti̱ꞌ nguꞌ tii biꞌ slo cubiꞌ chaꞌ cuaꞌni tlyu nguꞌ jiꞌi̱. Loꞌo liꞌ ngusati̱ꞌ nguꞌ yuꞌba jiꞌi̱ nguꞌ chaꞌ ta nguꞌ msta̱ jiꞌi̱ cubiꞌ biꞌ; nda nguꞌ oro jiꞌi̱ cubiꞌ biꞌ, nda nguꞌ yana joꞌó nu quiñaꞌa̱ tsa ngaꞌa̱, loꞌo juaꞌa̱ nda nguꞌ mirra jiꞌi̱ cubiꞌ biꞌ. (Juaꞌa̱ naa sca taná yaca nu tyixi xtyiꞌi.) |
23253 | MAT 2:15 | Loꞌo liꞌ ndyanu nguꞌ ca biꞌ ñaꞌa̱ cuayáꞌ nu cua ngujuii Herodes, rey nu tyaala biꞌ. La cuiꞌ chaꞌ biꞌ nchcuiꞌ jyoꞌo cusuꞌ nu ngua tuꞌba jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi cua saꞌni la loꞌo nchcuiꞌ ndiꞌya̱: “Xiꞌya naꞌ jiꞌi̱ Sñiꞌ naꞌ chaꞌ tyuꞌu ca loyuu su cuentya Egipto, chaꞌ xtyu̱u̱ yu tya̱a̱ yu quichi̱ tyi yu”, nacui̱ ycuiꞌ Ndyosi nu Xuꞌna na. Biꞌ chaꞌ juaꞌa̱ ngua jiꞌi̱ nguꞌ tya liꞌ, chaꞌ ndyalaa nguꞌ nde Egipto. |
23254 | MAT 2:16 | Loꞌo nu rey Herodes biꞌ ni, ñasi̱ꞌ tsa yu loꞌo ngua tii yu chaꞌ ngaꞌaa ñaa nu nguꞌ tii biꞌ slo. Liꞌ ngulo rey biꞌ cña jiꞌi̱ msu, chaꞌ tsaa nguꞌ cujuii nguꞌ jiꞌi̱ lcaa cubiꞌ quiꞌyu nu ntsuꞌu quichi̱ Belén, lcaa cubiꞌ nu bilya tye sna yija̱ jiꞌi̱; loꞌo juaꞌa̱ cujuii nguꞌ jiꞌi̱ lcaa cubiꞌ quiꞌyu nu ntsuꞌu quichi̱ sube cacua ti. Cua jlo tiꞌ rey chaꞌ nu cubiꞌ biꞌ bilya tye sna yija̱, chaꞌ juaꞌa̱ nchcuiꞌ nguꞌ tii biꞌ xquiꞌya cuii cucui nu cua naꞌa̱ nguꞌ. |
23255 | MAT 2:17 | La cuiꞌ chaꞌ biꞌ nchcuiꞌ jyoꞌo cusuꞌ Jeremías nu ngua tuꞌba jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi nu ngua saꞌni la. Ndiꞌya̱ nacui̱: |
23256 | MAT 2:18 | Lye tsa nda xtyiꞌi ñati̱ nde quichi̱ Ramá; nxiꞌya nguꞌ, ndyunaa tsa nguꞌ, chaꞌ ngujuii sñiꞌ Raquel. Nxiꞌya tsa nu cunaꞌa̱ biꞌ, chaꞌ cua ngujuii sñiꞌ. Ni sca ñati̱ ná ngua jiꞌi̱ xaalaꞌ tyiquee nu cunaꞌa̱ biꞌ, chaꞌ ngaꞌaa luꞌú sñiꞌ. Juaꞌa̱ chaꞌ nscua lo quityi, masi bilya caca chaꞌ biꞌ loꞌo tya luꞌú jyoꞌo cusuꞌ nu nguscua chaꞌ biꞌ. Biꞌ chaꞌ juaꞌa̱ ngua jiꞌi̱ nguꞌ Belén, ngusiꞌya tsa nguꞌ chaꞌ ngujuii sñiꞌ nguꞌ. |
23259 | MAT 2:21 | Loꞌo liꞌ ndyatu̱ José, ndyaa loꞌo jiꞌi̱ nu piti loꞌo jiꞌi̱ xtyaꞌa̱ nu piti, ñaa nguꞌ nde nasiyu̱ Israel chaca quiyaꞌ. |
23260 | MAT 2:22 | Loꞌo liꞌ ndyuna yu chaꞌ sñiꞌ jyoꞌo Herodes laca loo nde Judea, la cuiꞌ sñiꞌ yu nu naa Arquelao laca biꞌ; ndyutsi̱i̱ xi José xquiꞌya chaꞌ biꞌ. Liꞌ xaꞌ nchcuiꞌ xcalá yu ñiꞌya̱ cuaꞌni yu, biꞌ chaꞌ ndyaa nguꞌ nde loyuu su naa Galilea liꞌ. |
23261 | MAT 2:23 | Ca biꞌ ndyalaa nguꞌ quichi̱ Nazaret chaꞌ tyiꞌi̱ nguꞌ. La cuiꞌ chaꞌ biꞌ nchcuiꞌ jyoꞌo cusuꞌ nu ngua tuꞌba jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi nu ngua saꞌni loꞌo nchcuiꞌ nguꞌ ndiꞌya̱: nguꞌ Nazaret cuaꞌni nguꞌ jiꞌi̱ nu biꞌ. Juaꞌa̱ nchcuiꞌ jyoꞌo cusuꞌ biꞌ cua saꞌni, biꞌ chaꞌ juaꞌa̱ nduꞌni nguꞌ jiꞌi̱ Jesús juani. |
23262 | MAT 3:1 | Loꞌo ngua tyempo, liꞌ nguxana Juan nda yu cui̱i̱ loꞌo nguꞌ nu ndyaꞌa̱ slo yu su ndiꞌi̱ yu ycuiꞌ ti yu neꞌ quixi̱ꞌ; ntyucuatya yu jiꞌi̱ nguꞌ liꞌ. La cuiꞌ loyuu su cuentya Judea ndiꞌi̱ yu; pana btyi tsa yuu su ndiꞌi̱ Juan, ndiꞌi̱ tsa quee, loꞌo ná ndiꞌi̱ xaꞌ ñati̱ cajua. |
23264 | MAT 3:3 | Loꞌo nu Juan ni, laca yu la cuiꞌ ñati̱ nu nchcuiꞌ jyoꞌo cusuꞌ Isaías jiꞌi̱ saꞌni, chaꞌ jyoꞌo cusuꞌ biꞌ ngua tuꞌba jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi. Ndiꞌya̱ nscua lo quityi biꞌ: Cui̱i̱ xiꞌya sca ñati̱ neꞌ quixi̱ꞌ: “Xaala clya ma̱ sca tyucui̱i̱ su ca̱a̱ ycuiꞌ nu Xuꞌna na; xquiñi tsoꞌo ma̱ tyucui̱i̱ su tyeje tacui ycuiꞌ”, ñacui̱ ñati̱ biꞌ. Juaꞌa̱ nguscua jyoꞌo cusuꞌ cuentya jiꞌi̱ ñati̱ biꞌ, loꞌo Juan laca ñati̱ biꞌ. |
23265 | MAT 3:4 | Loꞌo nu Juan biꞌ ni, lacuꞌ yu sca lateꞌ quicha̱ꞌ camello, loꞌo juaꞌa̱ ndyaaca̱ꞌ juata siiꞌ yu; ndacu yu tscuꞌ loꞌo cuiñaaꞌ cuityu̱. |
23266 | MAT 3:5 | Loꞌo liꞌ ndyuꞌu tiꞌi̱ quiñaꞌa̱ ñati̱ slo yu; ñaa nguꞌ quichi̱ Jerusalén slo yu, loꞌo juaꞌa̱ ñaa nguꞌ lcaa quichi̱ sube ti nu ndiꞌi̱ loyuu su cuentya Judea biꞌ slo yu, loꞌo nguꞌ nu ntsuꞌu cacua ti toꞌ staꞌa̱ Jordán, ñaa nguꞌ slo yu. |
23267 | MAT 3:6 | Liꞌ ntyucuatya Juan jiꞌi̱ nguꞌ nu ndyaꞌa̱ slo yu nde lo hitya Jordán, ntyucuatya yu jiꞌi̱ lcaa nguꞌ nu nchcuiꞌ chaꞌ ngua tyujuꞌu tiꞌ nguꞌ jiꞌi̱ chaꞌ cuxi nu ndyuꞌni nguꞌ. |
23268 | MAT 3:7 | Loꞌo ngua sca tsa̱ naꞌa̱ Juan jiꞌi̱ tyu̱u̱ tyaꞌa nguꞌ fariseo loꞌo nguꞌ saduceo; tacati tsa nduꞌni ycuiꞌ nguꞌ ngua tiꞌ nguꞌ, lye tsa nduꞌni tyucuaa tiꞌ nguꞌ jiꞌi̱ tyaꞌa nguꞌ. Loꞌo xi nguꞌ biꞌ lijya̱ nguꞌ chaꞌ tyucuatya Juan jiꞌi̱ nguꞌ, pana ná ndiya tiꞌ Juan juaꞌa̱. ―Ñiꞌya̱ ntiꞌ cuaña tyaala, juaꞌa̱ ntiꞌ cuꞌma̱ ―nacui̱ Juan jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ―. ¿Ha cua nchcutsi̱i̱ nguꞌ jiꞌi̱ ma̱ lacua? ¿Ha juani ndube tiꞌ ma̱ chaꞌ ca ñasi̱ꞌ tsa ycuiꞌ Ndyosi loꞌo xcubeꞌ Ni jiꞌi̱ ma̱ nu loꞌo tye chalyuu? ―nacui̱ yu―. |
23272 | MAT 3:11 | Loꞌo naꞌ ni, ntyucuatya naꞌ jiꞌi̱ ma̱ loꞌo hitya, si chañi chaꞌ cua ngua tyujuꞌu tiꞌ ma̱ jiꞌi̱ quiꞌya nu ntsuꞌu jiꞌi̱ ma̱; pana cua ca̱a̱ ti sca ñati̱ nu tsoꞌo la que naꞌ. Loꞌo naꞌ, cuaꞌni tlyu naꞌ jiꞌi̱ ñati̱ biꞌ; tsoꞌo tsa caca tyiquee naꞌ, masi caña nu ntsuꞌu quiyaꞌ ñati̱ biꞌ culo naꞌ. Loꞌo nu ñati̱ biꞌ ni, ná tyucuatya yu jiꞌi̱ nguꞌ loꞌo hitya ti; pana cuaꞌni yu chaꞌ tyanu Xtyiꞌi ycuiꞌ Ndyosi neꞌ cresiya jiꞌi̱ nguꞌ nu loꞌo tyucuatya yu jiꞌi̱ nguꞌ, loꞌo liꞌ subii Ni jiꞌi̱ nguꞌ loꞌo xee jiꞌi̱ Ni chaꞌ caca lubii neꞌ cresiya jiꞌi̱ nguꞌ. |
23275 | MAT 3:14 | Loꞌo liꞌ ngua tiꞌ Juan cuaꞌa yu jiꞌi̱ Jesús. ―Ná tsoꞌo tyucuatya naꞌ jinuꞌu̱ ―nacui̱ Juan jiꞌi̱―. Tsoꞌo la tyucuatya ycuiꞌ nuꞌu̱ jnaꞌ. |
23276 | MAT 3:15 | Liꞌ nchcuiꞌ Jesús loꞌo yu: ―Tsoꞌo tyucuatya nuꞌu̱ jnaꞌ juani ―nacui̱ Jesús jiꞌi̱ Juan―, chaꞌ juaꞌa̱ tsoꞌo si cuaꞌni na lcaa cña nu ntiꞌ ycuiꞌ Ndyosi chaꞌ cuaꞌni na. Loꞌo ndyuna Juan chaꞌ nu nchcuiꞌ Jesús loꞌo, ntyucuatya yu jiꞌi̱ Jesús liꞌ. |
23277 | MAT 3:16 | Loꞌo cua ngua chaꞌ biꞌ, nduꞌu Jesús lo hitya, liꞌ cua ndyaala tyucui̱i̱ nde cua̱. Loꞌo liꞌ naꞌa̱ Jesús chaꞌ nguaꞌya Xtyiꞌi ycuiꞌ Ndyosi lo; ñiꞌya̱ ndaꞌya sca tyupeꞌ lo yuu, juaꞌa̱ nguaꞌya Xtyiꞌi ycuiꞌ Ni lo Jesús. |
23278 | MAT 3:17 | Liꞌ nguañi nchcuiꞌ ycuiꞌ Ndyosi ca su ntucua Ni nde cua̱. Ndiꞌya̱ nacui̱ Ni: ―Nu nde laca Sñiꞌ naꞌ ―nacui̱ Ni―. Tyacaꞌa tsa yu ꞌna, chaꞌ tsoꞌo tsa ntsuꞌu tyiquee naꞌ ñaꞌa̱ naꞌ jiꞌi̱ yu. |
23279 | MAT 4:1 | Loꞌo liꞌ ndyaa loꞌo Xtyiꞌi ycuiꞌ Ndyosi jiꞌi̱ Jesús ca neꞌ quixi̱ꞌ su btyi tsa yuu, su ná ndiꞌi̱ ñati̱, chaꞌ tyacua tyaꞌa yu loꞌo nu xuꞌna cuiñaja cajua. Ngua tiꞌ nu biꞌ tyiji̱loo jiꞌi̱ Jesús. |
23280 | MAT 4:2 | Loꞌo liꞌ tuꞌba tsa̱ tuꞌba talya ná ndyacu Jesús tsiyaꞌ ti, ntyuteꞌ tsa yu liꞌ. |
23281 | MAT 4:3 | Loꞌo liꞌ ndyuꞌu tucua nu xuꞌna cuiñaja biꞌ, chaꞌ chcuiꞌ cuayáꞌ loꞌo Jesús: ―Si chañi chaꞌ nuꞌu̱ laca nu sca ti Sñiꞌ ycuiꞌ Ndyosi ―nacui̱ nu xñaꞌa̱ biꞌ jiꞌi̱ Jesús―, xñi nuꞌu̱ sca quee re lacua, chaꞌ juaꞌa̱ cuiñá nuꞌu̱ xlyá loꞌo quee re chaꞌ cacu na. |
23282 | MAT 4:4 | Loꞌo liꞌ nguxacui̱ Jesús chaꞌ jiꞌi̱: ―Cua nscua sca chaꞌ lo quityi jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi ―nacui̱ Jesús jiꞌi̱―. Ndiꞌya̱ nchcuiꞌ chaꞌ biꞌ: “Siꞌi na cuꞌú ñati̱ chalyuu loꞌo cacu nguꞌ tyaja ti, masi loꞌo cuna nguꞌ lcaa chaꞌ nu nchcuiꞌ ycuiꞌ Ndyosi, liꞌ chañi chaꞌ tyuꞌú nguꞌ”. Juaꞌa̱ nscua lo quityi. |
23283 | MAT 4:5 | Loꞌo liꞌ ndyaa loꞌo nu xuꞌna cuiñaja jiꞌi̱ Jesús nde quichi̱ Jerusalén, su tyacaꞌa tsa jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi; ca hique laa tonu jiꞌi̱ quichi̱ biꞌ ndyaa nguꞌ, cua̱ tsa ntucua nguꞌ liꞌ. |
23284 | MAT 4:6 | ―¿Ha chañi chaꞌ nu sca ti Sñiꞌ ycuiꞌ Ndyosi laca nuꞌu̱? ―nacui̱ nu xñaꞌa̱ jiꞌi̱ Jesús―. Tsoꞌo si tyú nuꞌu̱ ca lo yuu lacua, chaꞌ cua nscua sca chaꞌ lo quityi jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi ndiꞌya̱: Culo ycuiꞌ Ndyosi cña jiꞌi̱ xca̱ jiꞌi̱ Ni chaꞌ ñaꞌa̱si̱i̱ nguꞌ jinuꞌu̱, nacui̱ quityi. Loꞌo juaꞌa̱ nscua chaca chaꞌ: Loꞌo yaꞌ ti xca̱ jiꞌi̱ Ni xatu̱ nguꞌ jinuꞌu̱, chaꞌ ná ca quicha quiyaꞌ nuꞌu̱ su tyú nuꞌu̱ chu̱ꞌ quee. Juaꞌa̱ nscua lo quityi ―nacui̱ nu xñaꞌa̱. |
23285 | MAT 4:7 | Liꞌ nguxacui̱ Jesús chaꞌ jiꞌi̱ nu xñaꞌa̱ biꞌ: ―Pana ndiꞌya̱ nscua chaꞌ lo quityi jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi: “Ná chcuiꞌ cuayáꞌ ma̱ loꞌo ycuiꞌ Ndyosi nu Xuꞌna ma̱”, nacui̱ quityi. |
23286 | MAT 4:8 | Loꞌo ndye nchcuiꞌ nguꞌ, xaꞌ ndyaa loꞌo nu xuꞌna cuiñaja jiꞌi̱ Jesús nde sca lo xlya caꞌya nu cua̱ tsa. Liꞌ nguluꞌu nu xñaꞌa̱ biꞌ lcaa nasiyu̱ tyucui ñaꞌa̱ chalyuu jiꞌi̱ Jesús, chaꞌ tsoꞌo tsa ñaꞌa̱ chalyuu biꞌ. |
23287 | MAT 4:9 | Loꞌo liꞌ nchcuiꞌ cuayáꞌ nu xñaꞌa̱ biꞌ loꞌo Jesús chaca quiyaꞌ: ―Ta naꞌ chacuayáꞌ caca nuꞌu̱ loo jiꞌi̱ lcaa chalyuu nu ñaꞌa̱ nuꞌu̱ ca ndacua ―nacui̱ nu xñaꞌa̱ jiꞌi̱ Jesús―, sca ti si tyu̱ sti̱ꞌ nuꞌu̱ loo naꞌ, si cuaꞌni tlyu nuꞌu̱ jnaꞌ, liꞌ caca nuꞌu̱ loo. |
23288 | MAT 4:10 | Liꞌ nguxacui̱ Jesús chaꞌ jiꞌi̱ nu xñaꞌa̱ biꞌ: ―Tyaatsuꞌ nuꞌu̱ slo naꞌ, Satanás ―nacui̱ Jesús―. Yaa clya nuꞌu̱. Cua nscua sca chaꞌ lo quityi jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi ndiꞌya̱: “Sca ti jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi nu Xuꞌna ma̱ cuaꞌni tlyu ma̱ jiꞌi̱, sca ti chaꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ni ngaꞌa̱ chaꞌ taquiyaꞌ ma̱ jiꞌi̱ nde chalyuu”, nacui̱ quityi. |
23289 | MAT 4:11 | Liꞌ nduꞌu xuꞌna cuiñaja ndyaa. Liꞌ nduꞌu tucua xca̱ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi chaꞌ xtyucua nguꞌ jiꞌi̱ Jesús, chaꞌ ta nguꞌ xi juersa jiꞌi̱ yu. |
23290 | MAT 4:12 | Ca tiyaꞌ la nduꞌu Jesús ndyaa, chaꞌ ndyuna yu chaꞌ cua ntejeyaꞌ nguꞌ jiꞌi̱ Juan, ndyaa loꞌo nguꞌ jiꞌi̱ yu neꞌ chcua̱. Liꞌ nguxtyu̱u̱ Jesús chaca quiyaꞌ nde quichi̱ Nazaret, nde loyuu su cuentya Galilea. |
23292 | MAT 4:14 | La cuiꞌ ti chaꞌ biꞌ cua nchcuiꞌ jyoꞌo Isaías nu ngua tuꞌba jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi cua saꞌni la. Ndiꞌya̱ nacui̱: |
23295 | MAT 4:17 | Loꞌo liꞌ nguxana nchcuiꞌ Jesús loꞌo nguꞌ nu ndyaꞌa̱ slo: ―Ca tyujuꞌu tiꞌ ma̱ ―nacui̱ Jesús jiꞌi̱ nguꞌ―, xtyanu ma̱ jiꞌi̱ lcaa chaꞌ cuxi nu ndyuꞌni ma̱, chaꞌ cua tyalaa ti hora chaꞌ caca ycuiꞌ Ndyosi loo neꞌ cresiya jiꞌi̱ ma̱. |
23296 | MAT 4:18 | Loꞌo ngua sca tsa̱ ndyaꞌa̱ Jesús toꞌ tayuꞌ Galilea biꞌ. Liꞌ naꞌa̱ yu jiꞌi̱ Simón loꞌo Andrés tyaꞌa ngula Simón, nchcu̱ nguꞌ taraya lo hitya chaꞌ xñi nguꞌ cualya, chaꞌ biꞌ laca cña nu nduꞌni nguꞌ biꞌ lcaa tsa̱. Loꞌo nu Simón biꞌ ni, Pedro nduꞌni nguꞌ jiꞌi̱. |
23297 | MAT 4:19 | Loꞌo liꞌ nchcuiꞌ Jesús loꞌo tyucuaa nu quiꞌyu biꞌ: ―Tsaa ma̱ loꞌo naꞌ juani ―nacui̱ Jesús jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ―. Ñiꞌya̱ ngujui cualya jiꞌi̱ ma̱ loꞌo ngutaꞌa̱ ma̱ cuta cualya, juaꞌa̱ caja xaꞌ cña jiꞌi̱ ma̱ juani cuentya jnaꞌ; culuꞌu naꞌ jiꞌi̱ ma̱ ñiꞌya̱ nu clyana ma̱ jiꞌi̱ ñati̱ chalyuu re nu ngunaꞌ tsa nduꞌni, chaꞌ caca nguꞌ ñati̱ ꞌna. |
23299 | MAT 4:21 | Loꞌo nde loo la xi naꞌa̱ Jesús jiꞌi̱ Jacobo sñiꞌ Zebedeo loꞌo Juan tyaꞌa ngula yu; ngaꞌa̱ nguꞌ neꞌ yaca niꞌi̱ sube jiꞌi̱ nguꞌ loꞌo sti nguꞌ, ndyuꞌni choꞌo nguꞌ taraya jiꞌi̱ nguꞌ. Liꞌ ngusiꞌya Jesús jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ, chaꞌ tsaa nguꞌ loꞌo. |
23301 | MAT 4:23 | Loꞌo liꞌ ndyaa nguꞌ lcaa quichi̱ su cuentya Galilea loꞌo Jesús. Lcaa quichi̱ ndyaꞌa̱ nclyuꞌu yu jiꞌi̱ nguꞌ neꞌ laa jiꞌi̱ nguꞌ judío; nchcuiꞌ yu loꞌo nguꞌ ñiꞌya̱ laca chaꞌ tsoꞌo jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi, chaꞌ cua ngulala ti caca Ni loo neꞌ cresiya jiꞌi̱ nguꞌ. Loꞌo juaꞌa̱ nguaꞌni yu joꞌo jiꞌi̱ lcaa nu quicha, masi quicha ti tiꞌ nguꞌ nguaꞌni Jesús chaꞌ ndyaca tsoꞌo nguꞌ. |
23302 | MAT 4:24 | Liꞌ nguañi chaꞌ jiꞌi̱ Jesús lcaa quichi̱, hasta ca nde loyuu Siria nguañi chaꞌ jiꞌi̱ yu; biꞌ chaꞌ ñaa loꞌo nguꞌ jiꞌi̱ lcaa nguꞌ quicha slo ycuiꞌ yu, chaꞌ cuaꞌni yu joꞌo jiꞌi̱ nguꞌ. Ñaa loꞌo nguꞌ jiꞌi̱ nu quicha, masi tiꞌí tsa nguꞌ xquiꞌya quicha nu ntsuꞌu jiꞌi̱ nguꞌ; ñaa loꞌo nguꞌ jiꞌi̱ nguꞌ nu ntsuꞌu cuiꞌi̱ cuxi jiꞌi̱ nguꞌ, masi nxalú cuiꞌi̱ jiꞌi̱ nguꞌ, masi nchcu̱ꞌ tyucuí̱ tyucui ñaꞌa̱ nguꞌ, masi nchcuti sca tsuꞌ yaꞌ nguꞌ. Loꞌo liꞌ nguaꞌni Jesús chaꞌ ndyaca tsoꞌo lcaa nguꞌ quicha biꞌ. |
23304 | MAT 5:1 | Naꞌa̱ Jesús chaꞌ quiñaꞌa̱ tsa ñati̱ lijya̱ nguꞌ slo yu, biꞌ chaꞌ ndyacui̱ yu ndyaa la yu nde siiꞌ cuaꞌa̱, ndyacaꞌa̱ yu xi cajua. Loꞌo ndyuꞌu tiꞌi̱ nguꞌ nu ndyaca tsaꞌa̱ jiꞌi̱ slo, |
23307 | MAT 5:4 | ’Loꞌo juaꞌa̱ tsoꞌo ntsuꞌu tyiquee ñati̱ masi xñiꞌi̱ tiꞌ juani xquiꞌya quiꞌya nu ntsuꞌu jiꞌi̱, chaꞌ nduꞌni ycuiꞌ Ni chaꞌ caca tsoꞌo tyiquee ñati̱ biꞌ. |
23308 | MAT 5:5 | ’Loꞌo juaꞌa̱ tsoꞌo ntsuꞌu tyiquee ñati̱ nu ná ntiꞌ tyiji̱loo jiꞌi̱ tyaꞌa ñati̱, chaꞌ ca su ntucua ycuiꞌ Ni tyacua chaꞌ tsoꞌo nu ta ycuiꞌ Ni jiꞌi̱ ñati̱ biꞌ liꞌ. |
23309 | MAT 5:6 | ’Loꞌo juaꞌa̱ tsoꞌo ntsuꞌu tyiquee ñati̱ si tyajaꞌa̱ tsa cuaꞌni lcaa chaꞌ tsoꞌo, lcaa chaꞌ liñi; jiꞌi̱ ñati̱ biꞌ xtyucua ycuiꞌ Ndyosi chaꞌ taca jiꞌi̱ cuaꞌni lcaa chaꞌ nu ntiꞌ ycuiꞌ Ni. |
23310 | MAT 5:7 | ’Loꞌo juaꞌa̱ tsoꞌo ntsuꞌu tyiquee ñati̱ nu tyaꞌna tiꞌ jiꞌi̱ tyaꞌa ñati̱, chaꞌ juaꞌa̱ cuaꞌni tyaꞌna tiꞌ Ni jiꞌi̱ ycuiꞌ nguꞌ biꞌ. |
23311 | MAT 5:8 | ’Loꞌo juaꞌa̱ tsoꞌo ntsuꞌu tyiquee ñati̱ nu lubii cresiya jiꞌi̱, chaꞌ jiꞌi̱ ñati̱ biꞌ cua nda ycuiꞌ Ni chacuayáꞌ chaꞌ ñaꞌa̱ jiꞌi̱ ycuiꞌ ca Ni nde loo la. |
23312 | MAT 5:9 | ’Loꞌo juaꞌa̱ tsoꞌo ntsuꞌu tyiquee ñati̱ nu nxtyucua jiꞌi̱ tyaꞌa ñati̱ chaꞌ caca tsoꞌo ti nguꞌ loꞌo tyaꞌa cusu̱u̱ nguꞌ. “Sñiꞌ naꞌ”, ñacui̱ ycuiꞌ Ndyosi jiꞌi̱ ñati̱ nu juaꞌa̱ xaalaꞌ tyiquee tyaꞌa nguꞌ. |
23313 | MAT 5:10 | ’Loꞌo juaꞌa̱ tsoꞌo ntsuꞌu tyiquee ñati̱ si talo tyiquee jiꞌi̱ xaꞌ ñati̱, masi lyaꞌ tiꞌ nguꞌ jiꞌi̱, masi tiꞌí tiꞌ nguꞌ jiꞌi̱, xquiꞌya chaꞌ tsoꞌo nu nduꞌni cuentya jiꞌi̱ ycuiꞌ Ni. Tsoꞌo ntsuꞌu tyiquee ñati̱ biꞌ si talo tyiquee jiꞌi̱ nguꞌ, chaꞌ juaꞌa̱ laca ycuiꞌ Ndyosi loo neꞌ cresiya jiꞌi̱ ñati̱ biꞌ. |
23314 | MAT 5:11 | ’Loꞌo juaꞌa̱ tsoꞌo ntsuꞌu tyiquee ma̱ masi xtyí loꞌo nguꞌ jiꞌi̱ ma̱ xquiꞌya naꞌ, masi lyaꞌ tsa tiꞌ nguꞌ jiꞌi̱ ma̱, masi cuiñi tsa nguꞌ, masi chcuiꞌ tsa nguꞌ cuentyu jiꞌi̱ ma̱ xquiꞌya naꞌ. |
23315 | MAT 5:12 | Liꞌ caca tsoꞌo tyiquee ma̱, ca chaa tiꞌ ma̱ chaꞌ cua laca nguxcoꞌo ycuiꞌ Ndyosi sca chaꞌ tsoꞌo nu tyacua jiꞌi̱ sa scaa ma̱ ca su ntucua ycuiꞌ Ni. La cuiꞌ juaꞌa̱ ngua lyaꞌ tsa tiꞌ jyoꞌo cusuꞌ saꞌni, nu loꞌo naꞌa̱ nguꞌ jiꞌi̱ jyoꞌo cusuꞌ nu ngua tuꞌba jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi tyempo biꞌ. |
23318 | MAT 5:15 | Loꞌo juaꞌa̱ si cuaꞌa̱ nguꞌ sca quiiꞌ quityee, ná suꞌba cuatsiꞌ nguꞌ jiꞌi̱ biꞌ neꞌ caju̱ liꞌ; cua̱ sta nguꞌ quityee chaꞌ clyane xee tyucui ñaꞌa̱ niꞌi̱ biꞌ. |
23319 | MAT 5:16 | Loꞌo juaꞌa̱ cuꞌma̱ ni, si xee laca ma̱ nu culuꞌu tyucui̱i̱ jiꞌi̱ ñati̱, xcuiꞌ chaꞌ tsoꞌo cuaꞌni ma̱ chaꞌ ñaꞌa̱ xaꞌ ñati̱ ñaꞌa̱ chaꞌ tsoꞌo nu nduꞌni ma̱, nu laca ma̱ sñiꞌ ycuiꞌ Ndyosi. Loꞌo liꞌ tyiꞌu tiꞌ nguꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi Sti na, cuaꞌni tlyu nguꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi nu ntucua nde cua̱. |
23322 | MAT 5:19 | Biꞌ chaꞌ juani, ngaꞌaa ta Ni su tyiꞌi̱ ñati̱ slo ycuiꞌ Ni si ná taquiyaꞌ nguꞌ jiꞌi̱ cua ñaꞌa̱ ca cña̱ nu nda ycuiꞌ Ni jiꞌi̱ nguꞌ chaꞌ cuaꞌni nguꞌ, si culuꞌu nguꞌ jiꞌi̱ tyaꞌa ñati̱ nguꞌ chaꞌ ngaꞌaa ntsuꞌu chaꞌ taquiyaꞌ nguꞌ jiꞌi̱ cña biꞌ. Loꞌo juaꞌa̱ ta Ni su tyiꞌi̱ ñati̱ ca slo ycuiꞌ Ni si taquiyaꞌ nguꞌ jiꞌi̱ lcaa cña biꞌ, si culuꞌu nguꞌ cña biꞌ jiꞌi̱ tyaꞌa ñati̱ nguꞌ. |
23325 | MAT 5:22 | Pana quiñaꞌa̱ la chaꞌ chcuiꞌ naꞌ loꞌo ma̱ juani: masi ca tiꞌí tiꞌ nguꞌ jiꞌi̱ tyaꞌa ñati̱, liꞌ ntsuꞌu chaꞌ chcubeꞌ nguꞌ biꞌ; masi na chcuiꞌ ti nguꞌ chaꞌ cuxi jiꞌi̱ tyaꞌa ñati̱, ntsuꞌu chaꞌ tsaa nguꞌ biꞌ slo nguꞌ nu laca loo ca Jerusalén, chaꞌ caca cuayáꞌ jiꞌi̱ nguꞌ cajua liꞌ. Loꞌo juaꞌa̱ si ñacui̱ nguꞌ jiꞌi̱ tyaꞌa ñati̱: “¡Na ple tsa nuꞌu̱! ¡Na tonto tsa hique nuꞌu̱!” loꞌo ñasi̱ꞌ tsa nguꞌ jiꞌi̱ tyaꞌa ñati̱, liꞌ ngaꞌa̱ chaꞌ tsaa nguꞌ biꞌ ca bilyaa su ná tye chaꞌ tyaqui̱ quiiꞌ. |
23326 | MAT 5:23 | ’Loꞌo juaꞌa̱ laja loꞌo ndyaa ti ma̱ neꞌ laa chaꞌ ta ma̱ msta̱ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi, si tyiꞌu tiꞌ ma̱ chaꞌ ntsuꞌu chaꞌ ñasi̱ꞌ tiꞌ jiꞌi̱ ma̱ loꞌo tyaꞌa ma̱, |
23327 | MAT 5:24 | liꞌ tsoꞌo la xtyu̱u̱ ma̱ loꞌo msta̱ jiꞌi̱ ma̱ chaca quiyaꞌ ca toniꞌi̱ jiꞌi̱ ma̱. Liꞌ tsaa ma̱ tsaa xaalaꞌ ma̱ tyiquee tyaꞌa ma̱ tya clyo. Loꞌo liꞌ xaꞌ squiꞌya ma̱ msta̱ biꞌ toniꞌi̱ jiꞌi̱ ma̱, tsaa loꞌo ma̱ jiꞌi̱ neꞌ laa chaca quiyaꞌ. |
23335 | MAT 5:32 | Pana, quiñaꞌa̱ la chaꞌ chcuiꞌ naꞌ loꞌo ma̱ juani: ndyuꞌni cuxi sca nu quiꞌyu si culo yu quityi chaꞌ xtyanu yu jiꞌi̱ clyoꞌo yu, si ná ndacui nu cunaꞌa̱ biꞌ quiꞌya. Loꞌo liꞌ si xaꞌ caja clyoꞌo nu cunaꞌa̱ biꞌ loꞌo chaca ñati̱, liꞌ ndacui nu cunaꞌa̱ quiꞌya, loꞌo juaꞌa̱ chaca yu biꞌ ndacui quiꞌya, chaꞌ clyoꞌo xaꞌ ñati̱ biꞌ laca nu cunaꞌa̱ biꞌ; pana tlyu la quiꞌya nu ndacui jiꞌi̱ nu quiꞌyu nu ngua clyoꞌo clyo. |
23336 | MAT 5:33 | ’Loꞌo juaꞌa̱ cua ndyuna ma̱ ñiꞌya̱ nu ngulo ycuiꞌ Ndyosi cña jiꞌi̱ jyoꞌo cusuꞌ saꞌni. Ndiꞌya̱ nchcuiꞌ Ni: “Ná tsoꞌo ta ma̱ sca chaꞌ loꞌo ycuiꞌ Ndyosi chaꞌ cuaꞌni ma̱ sca cña, si chaꞌ cuiñi ti nda ma̱. Ngaꞌa̱ chaꞌ cuaꞌni ma̱ ñiꞌya̱ nu nacui̱ ma̱ jiꞌi̱ Ni chaꞌ cuaꞌni ma̱.” |
23339 | MAT 5:36 | La cuiꞌ ti chaꞌ ná cuaꞌni ma̱ jura cuentya jiꞌi̱ scuaꞌ que ycuiꞌ ca ma̱, chaꞌ sca ti ycuiꞌ Ni ngüiñá Ni jiꞌi̱ cuꞌma̱, loꞌo ná caca jiꞌi̱ ma̱ cuiñá ma̱ ni sca ca quicha̱ꞌ hique ma̱, ni nu ngata, ni nu ngati̱. Ná tsoꞌo cuentya jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi tsiyaꞌ ti chaꞌ cuaꞌni ma̱ jura. |
23341 | MAT 5:38 | ’Loꞌo juaꞌa̱ cua ndyuna ma̱ chaꞌ nu nchcuiꞌ jyoꞌo cusuꞌ saꞌni. Ndiꞌya̱ nacui̱: “Sca ñati̱ tyaala ni, si cua ngüichu yu siꞌyu cloo tyaꞌa yu, liꞌ ntsuꞌu chaꞌ culo nguꞌ nu laca cña siꞌyu cloo ycuiꞌ yu chaꞌ cati̱ xquiꞌya yu. Loꞌo juaꞌa̱ si nguxtyú yu sca laꞌya tyaꞌa yu, liꞌ ntsuꞌu chaꞌ culo nguꞌ nu laca cña laꞌya ycuiꞌ yu, chaꞌ cati̱ xquiꞌya yu.” Juaꞌa̱ nchcuiꞌ nguꞌ nu ngua tya saꞌni liꞌ. |
23342 | MAT 5:39 | Pana, quiñaꞌa̱ la chaꞌ chcuiꞌ naꞌ loꞌo ma̱ juani, chaꞌ ngaꞌaa xu̱u̱ tyaꞌa ma̱ loꞌo ñati̱ nu nguaꞌni chaꞌ cuxi loꞌo ma̱. Loꞌo quijiꞌi̱ yaꞌ nguꞌ loo ma̱ laꞌa tsuꞌ cui̱, liꞌ ta ma̱ chacuayáꞌ quijiꞌi̱ nguꞌ chaca tsuꞌ loo ma̱, si ntiꞌ nguꞌ. |
23345 | MAT 5:42 | Loꞌo jña sca ñati̱ cua ñaꞌa̱ ca na jiꞌi̱ ma̱, ta ma̱ na biꞌ jiꞌi̱; juaꞌa̱ si jña nguꞌ xi cñi jiꞌi̱ ma̱, tsoꞌo ti chcuiꞌ ma̱ loꞌo nguꞌ biꞌ liꞌ. |
23348 | MAT 5:45 | Liꞌ taca tyuloo ñati̱ jiꞌi̱ ma̱ chaꞌ laca ma̱ sñiꞌ ycuiꞌ Ndyosi nu ntucua nde cua̱. Nduꞌni Ni chaꞌ stuꞌba ti tyucua cuichaa, masi ca su ndiꞌi̱ ñati̱ cuxi, masi ca su ndiꞌi̱ ñati̱ tsoꞌo; nduꞌni Ni chaꞌ stuꞌba ti caꞌya tyo, masi ca su ndiꞌi̱ ñati̱ tsoꞌo, masi ca su ndiꞌi̱ ñati̱ cuxi. Biꞌ chaꞌ tsoꞌo la si stuꞌba ti cuaꞌni ma̱ loꞌo lcaa ñati̱. |
23349 | MAT 5:46 | La cuiꞌ ti ná tsoꞌo si xcuiꞌ jiꞌi̱ nguꞌ tyaꞌa tsoꞌo ti ma̱ tsoꞌo ntsuꞌu tyiquee ma̱ ñaꞌa̱ ma̱ jiꞌi̱. Siꞌi na tsoꞌo la taquiyaꞌ ycuiꞌ Ndyosi jiꞌi̱ ma̱ si juaꞌa̱ ti nduꞌni ma̱, chaꞌ juaꞌa̱ nduꞌni cua ñaꞌa̱ ca ñati̱; masi ñati̱ tsoꞌo, masi ñati̱ cuxi, masi nguꞌ msu jiꞌi̱ nguꞌ xaꞌ tsuꞌ nu cuiñi ti nxñi quiñaꞌa̱ tsa cñi cña loo jiꞌi̱ ma̱, lcaa nguꞌ biꞌ nduꞌni tyacaꞌa nguꞌ jiꞌi̱ tyaꞌa tsoꞌo ti nguꞌ. |
23350 | MAT 5:47 | Loꞌo chcuiꞌ ma̱ chaꞌ tsoꞌo sca ti loꞌo tyaꞌa tsoꞌo ma̱, ná tsoꞌo biꞌ, chaꞌ la cuiꞌ juaꞌa̱ nduꞌni cua ñaꞌa̱ ca ñati̱; masi nguꞌ nu ná ntsuꞌu chaꞌ jiꞌi̱ loꞌo ycuiꞌ Ndyosi tsiyaꞌ ti, loꞌo nguꞌ biꞌ nchcuiꞌ tsoꞌo loꞌo tyaꞌa tsoꞌo nguꞌ. Quiñaꞌa̱ la chaꞌ tsoꞌo cuaꞌni ma̱ ntiꞌ ycuiꞌ Ndyosi. |
23352 | MAT 6:1 | ’Loꞌo chaca chaꞌ ni, ná ta ma̱ sca na jiꞌi̱ nguꞌ tiꞌi nu loꞌo ñaꞌa̱ xaꞌ ñati̱ jiꞌi̱ ma̱, chaꞌ ná ñaꞌa̱ nguꞌ ñiꞌya̱ laca chaꞌ tsoꞌo nu nduꞌni ma̱ cuentya jiꞌi̱ ycuiꞌ Ni. Ná taca xcoꞌo ycuiꞌ Ndyosi Sti na sca chaꞌ tsoꞌo nu tyacua jiꞌi̱ ma̱ ca su ntucua ycuiꞌ Ni, si chaꞌ ñaꞌa̱ xaꞌ ñati̱ jiꞌi̱ ma̱ ndyuꞌni ma̱ chaꞌ tsoꞌo ti. |
23353 | MAT 6:2 | Loꞌo xtyucua ma̱ jiꞌi̱ nguꞌ tiꞌi ni, ná ntsuꞌu chaꞌ cachaꞌ ma̱ chaꞌ biꞌ jiꞌi̱ xaꞌ ñati̱. Ná cuaꞌni ma̱ ñiꞌya̱ nu nduꞌni nguꞌ nu tucua chaꞌ ntsuꞌu tyiquee nguꞌ, nu ntiꞌ tsa chaꞌ ñaꞌa̱ xaꞌ ñati̱ jiꞌi̱; nu loꞌo nxtyucua nguꞌ biꞌ jiꞌi̱ nguꞌ tiꞌi, masi neꞌ laa jiꞌi̱ nguꞌ judío tyaꞌa na, masi toꞌ calle ti, sca ti ntiꞌ nguꞌ biꞌ chaꞌ tsoꞌo tsa chcuiꞌ ñati̱ jiꞌi̱. Ná cuaꞌni ma̱ juaꞌa̱. Chaꞌ liñi nchcuiꞌ naꞌ loꞌo ma̱: lcaa chaꞌ tsoꞌo nu tyacua jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ ca slo ycuiꞌ Ndyosi nquichaꞌ, cua laca ngujui chaꞌ biꞌ jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ nu loꞌo cua naꞌa̱ xaꞌ ñati̱ ti jiꞌi̱ nguꞌ. |
23354 | MAT 6:3 | Loꞌo cuꞌma̱ ni, nu loꞌo ta ma̱ sca na jiꞌi̱ nguꞌ tiꞌi, ta ma̱ jiꞌi̱ cuaana ti, chaꞌ ná ca cuayáꞌ tiꞌ xaꞌ la ñati̱; masi tyaꞌa ma̱, ná caca cuayáꞌ tiꞌ nguꞌ ni cña ndyuꞌni ma̱. |