Wildebeest analysis examples for:   ign-ignNT   N    February 25, 2023 at 00:24    Script wb_pprint_html.py   by Ulf Hermjakob

23214  MAT 1:1  Nuvaraha numeta­caheya mayehe ema Jesucristo. Éma, vijaneanahi israelítahi, taicha eta mámarié­que­nérahi ema viáchucaini Abraham. Éneri­chuvare, ema Jesús rey-yarehi taicha eta mámarié­que­nérahi ema víyarahaini rey David. Eta juca eta nalista ena máchucae­que­neanaini ema Jesús.
23217  MAT 1:4  Ema Aram macachichapa ema Aminadab. Ema Aminadab macachichapa ema Naasón. Ema Naasón macachichapa ema Salmón.
23238  MAT 1:25  Váhisera náneca­cahini te jena cájeanahi eta sucaja­rirahi. Tacahe, suínacapa ema suárachichahi. Nanacapa eta máijarehi JESÚS.
23240  MAT 2:2  Nacaya­se­se­re­ru­paipahi, ánipa nacahe: —Víti, tímite­cahavi eta vitanu­sirahi ema amuya máuchurehi rey-yarehi eyehe eti israelítana. Taicha vímahahi eta arairu jarairiqui, vémetearuhi máicutiarahi ema Viya eta máuchusinehi ema amuya rey-yare. Titupihapa eta te juca eyehe. Puiti vivarahahi véjira­pa­nayare éma. ¿Távihapuca mávihahi ema amuya?nacahepa.
23249  MAT 2:11  Títeca­pá­na­vanepa eta te peti mávihahi ema amuya. Náimahapa éma, ésupa esu maena María. Tásiha, tépuyu­canapa natsiucapa ema amuya. Navecuhapa eta námava­hua­napahi. Náijara­ca­sichapa eta oro, eta incienso étapa eta táijiyequene perfume.
23253  MAT 2:15  Nanasipa ánaqui. Tiámainucava te tépenapa ema Aluresi, ticava­na­hia­na­varepa mayehe ema ángele eta nachavi­rayare. Tamutu eta juca títauchavahi eta juca mametarapi ema Viya eta te Sagrada Escritura, ani macahehi: “Te Egipto nímiju­naiyahi ema nuchicha. Te táequenepa, níchuha­yarepa éma”.
23256  MAT 2:18  “Tétavi­cavahi eta najapa­nui­ravahi ena esenana. Ichape eta náiyairahi taicha ena suntaruana nacapa­pa­ji­sirahi ena nachicha­naveana. Nájina narata­hahini nacama­ti­na­cahini taicha eta najapa­nui­ravahi ichape” tacahepa.
23260  MAT 2:22  Tacahe, eta napaisi­rapahi eta nachavirapa tayehe eta návasa, masamai­ri­ricapa ema José eta mavira­vaipahi aquenuca ema Arquelao, machicha ema Aluresini. Tipicapa ema José machavahini tayehe eta Belén. Tásiha, ema ángele mápecha­varepa máechajicahi te mavapure eta matupi­rui­ra­yarepa te Nazaret te tinapaica Galilea.
23261  MAT 2:23  Te títeca­panapa, ánaqui étapa náejasihahi. Tacahehi eta táitauchi­ravahi eta táechaji­ri­ru­vanahi eta Sagrada Escritura nájureanahi ena profetanaini eta macaija­re­ra­yarehi Nazareno ema Jesús.
23275  MAT 3:14  Émasera ema Juan, vahi mávara­hahini máicacha­si­cahini. Ánipa macahe: —Tata Jesús, nútira táuricahi nútivaina pícacha­sicanu. Nusapihapa núti picaiju­henuhi eta nícacha­si­caviya —máichapa.
23276  MAT 3:15  Émasera ema Jesús majicapapa: —Tájinachucha táichava. Ticamu­nu­carehi nítauchayare eta mavara­ha­quenehi ema Nucaiyaquene —máichapa. Tásiha, ema Juan tísapavapa.
23287  MAT 4:9  Tacahe, máichapa:Núti níjara­ca­viyare tamutu eta juca avasareana. Pítina náquenuvina ena távacuanahi eta avasareana. Pépuyu­ca­nu­masera te numirahu. Pitsiucanu apaesa níjara­ca­vi­sarepa tamutu —máichapa ema Vainaraji.
23290  MAT 4:12  Tacahe, te jena sácheana, nacara­tacapa ema Juan. Námapa te jácani tayere­hiquene. Tacahe, ema Jesús, eta masamai­ri­ri­sirapa eta macaera­tairahi te cárcel ema macheji Juan, tiyanapa tichava te mávasa Nazaret te Galilea.
23291  MAT 4:13  Váipaseranasihini te majuru­sinehi. Tiyanapa tayehe eta avasare Caperaum. Étapa máejasihahi. Eta juca avasare távihahi te tachausi eta cáquiure Galilea. Eta macame­ta­rai­ruirahi, tamutuhi mapaica eta tinapaica eta provincia Galilea —Éneuchava mayehe ema Viya. Ítsivacha eta epane­reruana, taicha tiánehi eta sácheyare tímere­cavaya eyehe ema ticatiu­cha­heyare. Aquenu­cayare mavaneruhi ema Viya, téchaheyare éma —máichavacapa. Eta juca títauchavahi eta májureanahi ema víyarahaini profeta Isaías, ani tacahehi: “Tiúrica­ca­rea­nainapa ena achaneana cávasanahi te tachausi eta cáquiure Galilea tayehe eta provincia Zabalón étapa eta Neftalí, namutu támairiaca ena ticavasana te apachara eta Jordán. Éna, tiyerehi eta nacata­ji­vai­ranahi, tacuti eta tavayureva eta tamapicuva. Puítisera máiteca­pau­cha­va­ca­ripahi ema timícau­cha­murihi. Ticatiu­cha­va­ca­yarehi tayehe eta nacata­ji­vairahi. Éma, tétume­cha­va­ca­hivare eta mamícau­chi­ra­vacahi” tacahepa.
23296  MAT 4:18  Tacahe, eta mapaisi­rapahi ema Jesús te tachausi eta cáquiure Galilea, máimaha­vacapa ena apinana ajairana, ema ticaijarehi Simón Pedro émapa ema maparape Andrés. Eta náemata­nerepi ena nani, nica­ra­hianahi. Náquijie­recahi eta nayehe tarrafa.
23297  MAT 4:19  Tacahe, ema Jesús máichuha­vacapa: —Yare, éhicanu. Núti níjara­ca­heyare eta apana émata­ne­re­piyare. Éti ítuca­va­pa­racahi eta jímana; tacaheyare eta ítusi­ra­va­yareva ena achaneana, machane­ra­nayare ema Viya —máichavacapa.
23299  MAT 4:21  Ánaqui­pa­na­varepa máimaha­varepa ema Jesús ena apinana ticapa­ra­pe­cá­ca­navare: ema Jacobo émapa ema Juan. Téjacanahi te napacure. Matiari­hi­hivare ema naiya Zebedeo. Náititi­ji­ricahi eta nayehe tarrafa. Ema Jesús máichuha­varepa.
23300  MAT 4:22  Enurujipa náehicavare. Nanaqui­ca­varepa eta napacure, émapa ema naiya. Najuni­ji­ca­varepa.
23302  MAT 4:24  Tacahe, nasamai­ri­ricapa ena achaneana ticava­sanahi eta tasimu­tu­queneana avasareana te tinapaica eta Siria. Tásiha, námava­capaipa ena nacaju­ma­queneana, apana­pa­nne­ji­quenehi eta najumana, nacati­ru­ha­vanahi. Énaripa ena návahá­ruanahi ena éreanana, ena tirapa­pasiana, énapa ena muraca­quihana. Namutu ena nani, macana­ra­ca­va­capahi ema Jesús.
23316  MAT 5:13  Eti ímiya­na­vayare eta ecamu­nu­ca­re­ravahi nayehe ena achaneana, tacutihi eta tacamu­nu­ca­revahi eta icheve. Vahi tacuepaha eta ecamu­nu­careva. Vahi ecucuti eta tajachira eta icheve, taicha tájina eta táicheve­vai­nahíni. Tásiha, nájinapa ticamu­nuimahi. Náepuruinapa namutu.
23318  MAT 5:15  Tacutiquene, vahi ecucuti nácani nsuana tiyusta­canahi jácani lámpara, tásiha nanaca­pa­pucaini te tajuhe eta cajune, nayumu­ru­si­hahini. Nanaca­ya­re­hisera te anuquehe apaesa náimairi­ri­ca­sarepa namutu ena tiávihanahi te peti, tamicau­rea­na­yarehi.
23321  MAT 5:18  Nutupiruva numetacahe: Títauchavaya tamutu eta máechaji­ri­ruvana ema Tata. Tímiyanava eta tasuapa­ca­reirahi nayehe ena achaneana tamutu eta Sagrada Escritura. Tájina ticaepa­haimahi, tayanapane táitavapuca eta anuma étapuca eta apaquehe.
23322  MAT 5:19  Eta tacahe, nácani tépurua­nayare eta tavanai­ri­pianahi eta Sagrada Escritura, jácani ánichi­cha­quenehi, vahi tisiapa­naimahi te anuma. Tavetijipa te náimitu­capuca ena apamuriana eta náepuruiraya. Nácanisera tisuapa­na­yarehi, tímitu­re­ca­na­hivare eta juca nayehe ena apamuriana achaneana eta náehisiraina; éna, ichapeyare eta nacuna­cha­ca­re­vayare eta nasiapiraipa te anuma.
23325  MAT 5:22  Nútisera numetacahe eta apana: Mácani tisemahi mayehe ema maparape, éneri­chuvare ticaicu­ñayare. Mácani tiúmehahi ema maparape, ticaya­se­re­hiyare te namirahu nácani tuparai­ru­canahi tayehe eta avasare. Tacutiquene mácani ticaecahihi ema maparape, mávacu­haipahi eta ecuñaraqui tayehe eta infierno.
23335  MAT 5:32  Nútisera numetacahe eta apana: Mácani achane, te máinaji­capuca esu mayena, ticape­ca­tu­raipahi me Viya. (Váhiné­nipuca sucaeca­hihini mayehe ema apana achane.) Éneri­chuvare te tiápecha­va­hipuca ticaima ésu, tamuriacahi ésu eta maviurevahi ema suima. Tásiha, mácani arairuhi suima, émapa tamuriacahi eta máejeca­pi­ravahi taicha eta mavirahi esu esena sucaima­quenehi.
23337  MAT 5:34  Nútisera numetacahe éti: Vahi táuricahini íchahini eta juramento. Vaipa échaji­si­hahini eta anuma taicha éta, mávacurehi ema Viya.
23340  MAT 5:37  Numetacahe: Te tatiari­hipuca eta íjara­si­ra­vayare, átupiruva ácahe: “Tiuri”. Te váhipuca evarahahi, átupiruva: “Vahi” ácahe. Te émuna­ha­ca­vapuca ejuracha, ema Váinaraji títuru­ca­heripa.
23342  MAT 5:39  Nútisera numetacahe: Vahi ecujicapa te masema mácani achane váinarajihi. Tiúripana, te náehahepuca nácani te emira, íjara­cayare eta apachacaya eta emira.
23347  MAT 5:44  Nútisera numetacahe: Émuna­ca­yareva nácani ticatia­na­ca­heanahi. Eyaseaca ema Viya eta nayuja­rahuina nácani téchaji­canahi eyehe. Ímereca eta iúriva nayehe nácani ticati­cha­heanahi. Eyujaraucha nácani tiúmeha­heanahi ticaete­ma­ji­ri­ca­heanahi.
23353  MAT 6:2  Eta tacahe, te ímica­ta­ca­ya­repuca nácani ticamu­nu­vanahi, vahi ecume­ta­jirica. Vahi ecucuti ena apimirana timeta­ji­ri­canapa te viúruji­si­ra­revana, téhepa te aneca­pahiana. Eta juca náichahi, navarairahi ticuna­cha­ca­rea­na­yarehi nayehe ena achaneana. Nútisera numetacahe: Ena nani ticaheanahi, tájina nacuna­cha­ca­re­vaimahi me Viya.
23356  MAT 6:5  Te eyuja­racahi, vahi ecucuti ena apimirana tiyuja­racana te viúruji­si­ra­revana, téhepuca te aneca­pahiana. Titupi­hanahi éna eta nayuja­ra­sirahi, navarairahi náimara­ra­ca­yarehi ena achaneana. Nútisera numetacahe: Tájinachucha nacuna­cha­ca­re­vaimahi me Viya.
23364  MAT 6:13  Vahi picuisa­pahavi eta vicha eta tamauriquene. Picatiu­cha­ha­vivare mayehe ema Váinaraji. Taicha píti yátupi­que­nevihi Viáquenuvihi. Nájina pácuti eta pítupa­ji­jia­si­ravahi. Máichecua­raquire eta pijaraivahi. Amén.
23367  MAT 6:16  Tacutiquene, te ayuna­hepuca, vahi ecaja­pa­nu­ra­mi­raimahi te namirahu ena achaneana. Vahi ecucuti ena apimirana ena tímicae­che­ra­cha­vanahi eta ayunai­ranahi. Núti numetacahe: Tájinachucha nacuna­cha­ca­re­vaimahi me Viya. Éma, váhivare títsiri­ji­ca­vaimahi eta nayehe.
23370  MAT 6:19  Váhivare tacuava­sa­mu­re­recahe eta ímaha­queneana te juca apaquehe. Eta juca ticami­tie­que­ne­ha­careana taicha eta tajara­resira eta cachusiri, étapa eta táichasi­vayare. Natiari­hivare ena tiámeye­cha­hea­nayare.
23380  MAT 6:29  Táitsiva­hisera, te tépunehapa, tétavi­cavahi táurinavahi eta taflurene. Nájina tácuti eta nacamui­rihaira eta táurinava, émaripa ema víyarahaini rey Salomón eta tajannusira eta macamui­ri­hairahi.
23392  MAT 7:7  Ánivare tacahe eta máechaji­riruva ema Jesús:Numetacahe: Échajica ema Tata Vicaiyaquene. Eyasea­cayare eta ecamu­nu­queneana. Éma, tijapa­nurahi. Tisama­heyare, tíjara­ca­he­yareva. Vahi ecuyacuji eta eyasea­siraina. Éneri­chuvare, te tatiari­hi­na­papuca eta jácani íchiraya ichapehi eta tacaje­ra­va­yarehi, eyasea­cayare máijara­ca­hehini eta ítupa­ji­jia­si­ravaya. Éma, tíjara­ca­heyare. Te jarari­hipuca eta táicheji­mi­ráuchahe, éma macaevui­si­na­he­yarehi.
23401  MAT 7:16  Ímatia­ca­va­ca­hisera éna táichavene eta náichaqueneana. Nacutihi eta yucuquiana. Eta yucuqui, tímati­carehi eta táhi. Étaripa eta sitavere, váiparinehi tiúchucaimahi eta tacahihini narasa­hi­na­hi­pucaini. Tásiha, eta ijicaqui váipari­ne­hivare tacahimahi eta táhi cachiche­ru­hi­na­hi­pucaini.
23406  MAT 7:21  Narari­hinapa ena achaneana tépiya­cavana nuchanerana. Váhisera títuji­ca­va­naimahi tisiapana tayehe eta mávasa ema Viya. Tayanapane náichanui­na­papuca “Tata Viáquenu”, vahi tisiapa­naimahi. Taicha vahi yátupi­nahini eta nacaema­ta­nea­sirahi ema Tata Nucaiyaquene te anuma.
23408  MAT 7:23  Nútisera nujica­painapa: “Éti vahi nuchane­rahéna. Nímatisera núti eta íchaque­neanahi tamauri­queneana. Évuisiha te numirahu” níchainapa éna.
23409  MAT 7:24  Nácani tisuapa­nuanahi náitaucha­hivare eta juca nuvanai­ri­pianahi, téchema­ra­hianahi táicha. Nacuti­yarehi mácani títucahi tépiyareca peti, manaca­yarehi eta túmeana yucuqui emuruquiana.
23411  MAT 7:26  Narari­hivare ena tépiya­ca­vanahi tisuapanuana, váhisera náitauchahini eta juca nuvanai­ripiana. Éna nacutihi ema máitucaraha tépiyareca peti. Vahi manacaimahi eta túmeana yucuqui, váhivare táusiapi­ra­va­cahini máicha.
23417  MAT 8:3  Tacahe, ema Jesús majicapapa:Nuvaraha nucana­racavi. Tájinapa píchiravaina puiti —máichapa. Máemama­hacapa. Tásiha, enevanepa tinaracahi ema macaju­ma­que­nénihi eta máechaji­sirahi ema Jesús.
23422  MAT 8:8  Tásiha, ema capitán majicapapa: —Tata, vahi picucae­ña­macava eta pítesiraina eta nuyehe, taicha vahi táuricahini pisiapahini te nupenasami. Németeaca taratarichu picava­nairipi eta picana­ra­siraya ema numusura.
23423  MAT 8:9  Taicha núti nusuapahi te tivane­canuana ena anuque­he­pa­nanahi eta nuyehe. Nútiripa nusuapa­ca­re­hivare nayehe ena nusunta­ru­ranahi. Te nuvane­cavaca, téhevare níchuha­va­capuca, tisuapa­nuanahi. Te nuvane­capuca ema nuvaneru, enurujipa tisuapa­nuvane —máichapa.
23424  MAT 8:10  Te masamapa ema Jesús eta juca, ichape­rinehi márami eta yátupirahi macasi­ña­vairahi eta mayehe. Máichavacapa ena téhica­napahi: Nutupiruva numetacahe: Nájina nímaha émanaina vijaneana israelíta mácutihini ema maca achane apavasana eta macasi­ña­vairahi eta nuyehe.
23425  MAT 8:11  Numetacahe puiti: Járaja­painapa eta sache, náiteca­piraya ena camuri­queneana achaneana apava­sanana tiásiha­nayare te tamutu avasareana te juca apaquehe. Tisiapa­nayare eta mávasa ema Tata, te mávihahi ema viáchucaini Abraham, ema Isaac, émapa ema Jacob. Tétavi­ca­vainapa eta náurisa­mu­revaya.
23430  MAT 8:16  Te yátipa, títeca­pa­rá­ca­na­paichucha ena achaneana. Námava­capaipa ena nacaju­ma­queneana, énapa ena návaháruana ena éreanana. Tacarichu te máechaji­ri­ru­vachucha ema Jesús, macuchu­chu­ji­ca­va­capaipa ena éreanana tiávahá­canahi ena nacaju­ma­que­neanahi. Macana­ra­ca­vacapa ena apamuriana tisamanahi eta apana jumareana.
23434  MAT 8:20  Ema Jesús, ánipa tacahehi eta majica­pirahi: —Tamutu eta sárareana ticape­navaca. Éneri­chuvare eta cáyureana tamaca­ji­pa­chuvare. Nútisera nuti Manere­ji­ru­nuhi ema Viya, tájina nuviya nusiapi­hahini —máichapa.
23435  MAT 8:21  Te apana­varepa sache, ema émana máimiture máichavarepa: —Tata, nuyaseacavi písapa­nuhini nuchava te nupena. Nucucha­pa­nu­ma­ya­rehini eta máepeniraya ema ticachichanu, nécara­numaya. Tásiha, nucapa­ya­cavipa néhicaviya —macahepa.
23439  MAT 8:25  Tacahe, ena máimitureana tipiara­re­canapa eta napisirahi. Nacaja­micapa éma. Ánipa náicha: —Tata maestro, picatiu­chahavi. Véricainapa náichapa.
23442  MAT 8:28  Te títecapapa ema Jesús te apachara eta cáquiure te apaquehe Gadara, tiúchuji­canapa te ecari ena apinana ajairana, návahá­ruanahi ena éreanana. Tétavicava eta náiñehi­va­vacahi. Náehayarehi nácani tiánucu­ha­napahi. Tacahe, napauchapa ema Jesús.
23450  MAT 9:2  Ánaqui náimipau­cha­varepa ema achane macaju­maquene eta muracaquiha. Ema tívecahi te mayehe camilla. Te máimahapa ema Jesús eta nacasi­ña­vairahi eta mayehe, máechajicapa ema macaju­maquene. Ánipa máicha: —¡Pétumechava, nuchicha! Nucaepa­hai­navipa eta pipeca­tu­ranaini —máichapa.
23451  MAT 9:3  Natiarihi ena escribá­noana. Eta nasamirahi ema Jesús, ánipa nacahe te nasamure: “Ema maca tépiyacava tímija­chavahi Viya eta macaepa­hai­rahiji eta pecatuana. ¡Tétavicava eta matapirava!”
23452  MAT 9:4  Émasera ema Jesús máimatihi eta napane­re­ruanahi. Máichavacapa: —¿Tájaha tacayema eta éjeca­pirava nuyehe te epane­re­ruanahi? Núti tájina nutapi­ravaina eta níchirahi eta juca.
23453  MAT 9:5  Núti, eta nucaepa­hairahi eta mapeca­turana ema maca, tacutihi eta máejera­rerahi eta nucana­ra­sirahi eta máquehe.
23457  MAT 9:9  Te apanapa sache, nuti Mateo néjacahi eta te nucobra­re­sirare eta impuesto. Tacahe, tiánucu­hapaipa ema Jesús. Te tímahanupa, tíchuhanupa. —Yare, péhicanu —máichanupa. Enevanepa, néchepucahi. Néhicapa éma.
23458  MAT 9:10  Tacahe, námapa éma te nupena, énapa ena máimitureana. Níchuha­vacapa ena nuchamuriana ticobra­re­ca­ra­hianahi eta impuesto énapa ena apamuriana tisipe­ca­turana. Nénica­va­ca­yarehi éna. Macacha­ne­mu­ri­hivare ema Jesús eta vinisirahi.
23460  MAT 9:12  Te masamai­ri­ricapa ema Jesús eta náechaji­ri­ruvana, máichavacapa: —Ena majuma­reanahi vahi nácamu­nuimahi ema médico. Nacarichu ena ticaju­manahi nacamu­nu­yarehi ema médico.
23461  MAT 9:13  Nútiripa vahi étaina tímite­canuhi nutanu­ca­yarehi nácani matapi­ra­va­reanahi. Nutanu­capahi núti ena tisipe­ca­turana, apaesa náeneuchava, náinajica eta napeca­turana. Tásiha éti, eyana ecaravahu eta máechaji­ri­ru­vanahi ema Viya. Ánipa macahe:Núti nuvaraha yátupinaini eta ejapa­nu­rai­vai­nahini. Taicha te vahi, tamapu­ru­jiyare eta ecama­va­huirahi eta nuyehe” macahepa ema Viya.
23463  MAT 9:15  Ema Jesús majica­pa­vacapa:Nímicu­ti­chinahe puiti. Vahi táuricaimahi ticati­sa­mu­revana nácani ticaichu­ha­ca­sianahi tinicanahi nayehe ena araimana. Tiúrisa­mu­rea­na­yarehi taicha matiarihihi ema arayena. Téhesera te tépenapuca éma, jéhesare ticati­sa­mu­re­va­na­yarehi. Tacutiquene, vuíchaha táuricaimahi eta ayunnai­nahini ena nímitureana. Járaja­pai­na­pasera eta sácheyare, ticave­re­ji­ca­sia­nayare taicha ticara­ta­ca­nua­nainapa ena ticapa­ca­nuanaya núti.
23474  MAT 9:26  Te nasamai­ri­ricapa ena ticava­sanahi eta te Capernaum, náraminehi namutu. Nacatsa­tsaicapa timeta­ji­ri­canapa.
23480  MAT 9:32  Te viúchuca­varepa, nacahe­pai­pavare ena achaneana. Námapahi ema achane. Úpahi éma, taicha mávaháruhi ema éreana.
23482  MAT 9:34  Narari­hivare ena fariséoana. Ánipa nacahehi: —Ema maca Jesús, vémeteaca majupahahi ema Satanás, ema náquenu­murihi ena éreanana. Máijararuhi jácani eta máitupa­ji­jia­si­ravahi eta macuchu­si­ra­vacahi éna nacahepa.
23484  MAT 9:36  Camuriana ena achaneana nana­ji­rí­ca­vanahi. Taicha ticata­ji­vanahi éna, nájina nácasi­ñahini. Nacutihi eta uvesa te nájina tijaneacaina. Eta máimaira­vacahi ema Jesús, ichape eta majapa­nui­ra­vacahi.
23493  MAT 10:7  Eyana ecame­ta­rai­ruyare nayehe. Emeta­cayare eta nútija­pai­rainapa nuti Náquenuyare, nuti nucuchu­cu­ha­va­cayare éna, taicha mavane­runuhi núti ema Viya.
23501  MAT 10:15  Nutupiruva numetacahe, te táitecapa eta juicio, tiápaju­ca­vainapa eta náicuñayare. Tacachu­ri­cayare eta nacaicu­ñai­rayare ena achaneana váinara­ji­queneana ticava­sanaini te Sodoma étapa eta Gomorra.
23502  MAT 10:16  Esama­nuchaha. Núti nuvane­cahehi éti eyana epaica. Narari­hisera ena achaneana váinara­ji­que­neanahi étupia­rua­nayare. Éna nacutihi eta sárare táiñehi­que­nnahi. Étisera ecutiyare eta uvesa eta tamansuvahi. Ítucayare eta ecaiche­pai­si­rayare eta navaina­ra­jivana. Váhisera ecuji­ca­pauchava te návara­hapuca náehahe.
23507  MAT 10:21  Natiari­hi­yareva nácani achaneana tíjara­re­canaya ena napara­pe­queneana, navarairahi náimicapaca táichave­nénahi eta náehisi­ranuhi núti. Natiari­hi­yareva ena nácani náiyana, navara­ha­yareva náijarareca ena nachicha­naveana táichavenehi eta náehisi­ranuhi núti. Natiari­hi­yareva nácani nachicha­naveana nacana­rainapa ena náiyana, náimica­pa­cainapa táichavenehi eta náehisi­ranuhi núti.
23508  MAT 10:22  Namutu­yaréni ena achaneana ticatia­na­ca­hea­nayare táichave­nénahi eta éhisi­ranuhi núti. Téhesera ecamichahi tamutu, ímiya­navahi eta éhisi­ranuhi te táitavapa tamutu, nucuchu­cu­ha­heyare núti.
23515  MAT 10:29  Nímicu­ti­chinahe eta cáyurechicha. Éti ímija­cha­papuca vahi tasiva­chahini éta. Téñama­ca­rea­na­hisera me Viya. Éma, téchavacahi eta táitare­sirahi, étapa eta táepenirahi.
23518  MAT 10:32  Tímiyanava ema Jesús tímitu­cahavi. Ánivare macahe:Namutu ena tímereu­cha­vanahi eta náehisi­ranuhi te namirahu ena achaneana, núti apanavare nímereu­chavaya eta nuchane­rai­ra­vacahi éna mayehe ema Tata Nucaiyaquene, ema tiávihahi te anuma.
23519  MAT 10:33  Nácanisera vahi návara­hahini tímereu­cha­vanahi eta náehisi­ranuhi, núti apanava nímereuchaya eta vahi nuchane­ra­nai­nahini éna, te mamirahu ema Tata Nucaiyaquene.
23520  MAT 10:34  Éti ímija­chai­papuca eta nítesirahi te juca apaquehe, tájina tácaye­ma­ca­rémahi, tiúrica­ca­re­yarehi nícha. Váhisera ene tacahe. Níchaveneya núti, ena achaneana tépuru­heanaya téraji­ca­vanaya eyehe. Eta tacahe, nuvaraha échapirica yátupina eta juca éhisi­ranuhi.
23523  MAT 10:37  Nácanisera naji­cavana eta náehisi­ranuhi táichavenehi eta nacatia­nasira ena nachicha­naveana, váipa tatupa­ra­cahini nuchane­ra­nai­nahini. Énaripa nácani naji­cavana eta náehisi­ranuhi táichavenehi eta nacatia­nasira ena náiyana, éneri­chuvare vaipa tatupa­ra­cahini nuchane­ra­nai­nahini.
23526  MAT 10:40  Ema Viya máitsiva­chayare nácani tiúriana ena najaca­pi­ra­heyare nasamahe éti. Taicha eta najaca­pi­rahehi, ticaeche­ranahi eta najaca­pi­ra­nu­hivare núti; éneri­chuvare najaca­pa­hivare ema Tata Nucaiyaquene.
23532  MAT 11:4  Ema Jesús majica­pa­vacapa:Nuvaraha ímara­racaya eta níchaqueneana puiti. Nucaimai­ri­ri­ca­vacaipa ena púchuquiana. Nímipai­siraipa ena masariana. Nucana­ra­ca­vacaipa ena leprósoana, énapa ena túhuquiñana. Nucaeche­pu­si­ra­va­cai­pavare ena náepena­quea­neanaini. Éneri­chuvare níchuhahi ena páureana náeneuchavaya apaesa náuchucuha. Tásiha, eyana emetaca ema Juan tamutu.
23535  MAT 11:7  Tacahe, tichavanapa ena vanairu­canahi me Juan. Tásiha, tépana­va­varepa téchajica ema Jesús, máechaji­sihapa ema Juan. Ánipa macahe eta mameta­si­ra­vacahi ena achaneana: Nuvaraha epane­reu­chayare ema Juan. Te jácani vuíchaha nacara­ta­cahini éma, te eyanapa te mávapahi apaquehe te mávihahi, ¿tájaha eta epane­reruana tayehe eta macame­ta­rai­ruirahi? Éti ímija­chai­papuca mamapa­chi­chi­ji­ri­ru­vaichucha eta máechaji­sirahi tacutihi te vímararaca ta taflurena eta acutena te tacaya­mu­ri­rijica eta técaticava.
23537  MAT 11:9  Nuyase­recahe: ¿Tájaha eta ímija­chirahi eta mayehe? ¿Ímati­hipuca eta profetairahi éma? Núti numetacahe: Matupi­ruvahi eta macame­ta­rai­ruirahi ema Juan. Mavaneruhi ema Viya eta yátupi­quenehi profetahi éma. Nájina mácutihini ena apamuriana profetana.
23538  MAT 11:10  Ema maca Juan émara máechaji­si­ha­quenehi ema Viya eta te Sagrada Escritura, ánipa macahehi:Nuvane­cayare emanapu­mi­rau­cha­vi­ya­repahi ema ticame­ta­rai­ru­ya­repahi, apaesa natseca­vapaipa ena achaneana eta najaca­pi­ra­viyare” tacahepa eta Sagrada Escritura.
23539  MAT 11:11  Núti nutupiruva numetacahe: Ema maca Juan, nájina mácuti nayehe ena achaneana. Tétavi­cavahi eta macuna­cha­ca­revahi. Tiápaju­pa­na­va­hisera eta nacuna­cha­ca­revahi nácani nuchane­ranaya, apaesa­chi­cha­pucaini eta nacaicu­tia­rairahi eta mapane­reruana ema Tata.