23233 | MAT 1:20 | Ema Viya máimararacahi eta mapanereruhi. Eta tacahe, tiúcupaicapa ema ángele mametapanahi te mavapure ema José. Ánipa máicha: —Tata José, tímitecanuhi numetapanavi eta juca: Vahi picueñamava eta pítauchirayare esu María. Tájina píchavaimahi. Taicha ticajaripahi ésu, mávajuechirahi ema Espíritu Santo. |
23239 | MAT 2:1 | Eta máuchusinehi ema Jesús te avasare ticaijare Belén tayehe eta departamento Judea. Te jena año, ema Aluresi ema tayehehi rey eta Judea. Tásiha, títecapanapa te Jerusalén ena reye mágoana tiásihanahi te tayerehiquene avasare tinapaica te táuchusine eta sache. |
23245 | MAT 2:7 | Tacahe, te masamapa ema Aluresi, máichuhavacapa ena mágoana. Mañajichamuripa, taicha mavaraha máechaya tájamuhupuca te tépanavainapa náimahapa eta jarairiqui. |
23254 | MAT 2:16 | Tacahe, ema Aluresi te masamairiricapa eta nánucuiraripa ena mágoana, tisemarinehi eta navayuasirahi. Máimivanerecapa nacapapajicapana namutu ena amuyana ajairana tiávihanahi te Belén énapa ena tiávihanahi te tachacayarahana, ena ticayeheanaripa apina año énapa ena náuchusirávana. Máepanaequenehapa eta táuchusihahi eta jarairiqui náimahaquenehi ena mágoana. |
23257 | MAT 2:19 | Tacahe, te jácani año te táequenepa eta máepenirahi ema Aluresi, tiápechavavarepa ema ángele máechajicahi ema José te mavapure ánaqui te Egipto. Ánipa maicha: |
23258 | MAT 2:20 | —Péchepuca, José. Piveha ema amuya ésupa esu maena. Piyana pichava te piávasa Israel taicha vaipa táeñamavacare. Tépenaipahi ema tipanereuchainihi ticapacayarehini ema amuya —máichapa ema ángele. |
23262 | MAT 3:1 | Tacahe, te jácani treinta áñohi, matiarihihivare ema achane ticaijare Juan. Éma, máichuhaquenehi ema Viya eta macametarairuirayare, máetupiricavacayare ena achaneana. Tacahe, masuapahi eta matuparahahi. Tiyanapa vámahicuruhapa. Váipa avasarecuruhainahini. Ticametarairupaipa nayehe ena macutiqueneanahi vámahicuruhana, ticavasanahi te tachausi eta Jordán te tinapaicahi eta Judea. |
23264 | MAT 3:3 | Ánaquiaparipahi eta áñoana acane, ema Viya mametacapa ema víyarahaini profeta Isaías eta mapanereruhi, eta mavanesirayare ema Machicha te juca apaquehe, ticatiurahiyarehi eta tímitecayarehi. Énerichuvare matiarihiyareva ema apana achane máichuhaqueneyarehi ema Viya. Macametarairuyarehi, máetupiricavacayare ena achaneana, náinajisirayarehi eta napanereruana tamauriqueneana, apaesa táuri eta najacapirayare ema Machicha ema Viya. Émaripa ema Juan, ema máechajisihaquenehi ema Viya, máetupiricavacayare ena achaneana. |
23268 | MAT 3:7 | Énaripa ena fariséoana énapa ena saducéoana nayanauchahivare ema Juan. Vahi náeneuchavahini, navarahahisera ticaicachasiana. Tacahe, ema Juan máichavacapa: —¿Tájaha tacayema eta epauchiranuhi, eti tachichanaveanatataji eta quichare? Esamairiricahipuca eta járajapairayarepa eta táiñehiqueneyare ecuñaraqui. Evarahahipuca iúchucuhayare. |
23271 | MAT 3:10 | Ecauneuchava, taicha tiánehipa eta táitecapauchirahaviyare eta ecuñaraqui nayehe ena achaneana máitucarahanahi téneuchavana, váhivare náitsivachahini eta napanereruana. Tímicutijirícavaipa te máechucayarepa ema achane eta yucuqui máhireana. Ticaechuyarehi tamutu eta tapareana. Tíjuyarehi. |
23272 | MAT 3:11 | Yátupi núti nícachasicahehi te une, te éneuchava mayehe ema Viya. Ávanepaipahisera mácani ema yátupiquene Cristo. Te yátupina ecasiñava mayehe, tícachasicaheyareva; tíjaracaheyareva ema Espíritu Santo. Téhesera vahi ecucasiñavapuca mayehe, tícuñacaheyare tayehe eta táijurequene yucu. Éma, ichapequenehi nuyehe núti. Váiparinehi nácutinasimahi eta máitupajijiasiravahi. Váiparinehivare nácaemuñavaimahi macamusuranuhini núti páuresami. |
23281 | MAT 4:3 | Tásiha, ema Váinaraji témeñahavapa mayehe. Mavarahapa macaetemayarehi. Ánipa máicha: —¿Pécuhapa píti? Tacahe, pivaneca eta juca mari táepiyacava pan, taicha píti machichavihi ema Viya, ¿masi? —máichapa. |
23324 | MAT 5:21 | Eti écharichucha eta nayeherepiana ena iáchucanaveanaini ani tacahe: “Vahi ecucapaca mácani piparaepiya; taicha mácani ticaparecahi, ticaicuñayarehi”. |
23325 | MAT 5:22 | Nútisera numetacahe eta apana: Mácani tisemahi mayehe ema maparape, énerichuvare ticaicuñayare. Mácani tiúmehahi ema maparape, ticayaserehiyare te namirahu nácani tuparairucanahi tayehe eta avasare. Tacutiquene mácani ticaecahihi ema maparape, mávacuhaipahi eta ecuñaraqui tayehe eta infierno. |
23332 | MAT 5:29 | Eta tacahe, eta iúquiha váure, te tavarahapuca tímiaquipaicahe tayehe eta pecatu, tavarairahi táimahayare eta tamauriqueneana tájiparacana, tiúripana evecuhauquichava iáquijicaya. Taicha tiúripanahi táejiacava ánichichaina te iáquehe, váhisera tacuimicuñacahe eta te yucu infierno, tamutupahi eta iáquehe. |
23345 | MAT 5:42 | Mácaniripa tájahapuca mayaseacahe, íjaracayare. Vahi ecueñamiha mácani ticapucahe eta ecayehequeneana. |
23355 | MAT 6:4 | Piñajichayare eta píjarasirayare nácani píjaracasiruyare. Tacahe, ema Tata Vicaiyaquene te anuma máimararacahi tamutu. Jácani píchaqueneana tayumururevana, éma títsirijiequenehayare, tíjaracaviyare eta pícuchihi. |
23357 | MAT 6:6 | Étisera ani tacaheyare te eyujaraca. Esiapayare te eyehe cuarto, ératacayare eta tapaja. Eñajichavayare eta échajisirayare ema Tata Vicaiyaquene. Éma, tímararacahavihi; masamayarehi eta piyujaracasa. |
23376 | MAT 6:25 | Étasera nuvaraha yátupina eta ecasiñavairaina mayehe ema Tata Vicaiyaquene. Vahi ecucaeñamaracavaicha tayehe eta enicaquenerepi étapa eta emuiriharapi puiti juca ítaresiraichaha. Eta enicaquenerepi, étapa eta emuiriharapi, tájina táeñamavacarevahini. Ímararacarichuhi eta cáyureana. Vahi táevacahini, váhivare táechatijiricahini, táunacahipucaini eta tanicaqueneyare. Émasera ema Tata Vicaiyaquene máechapajiricahi, máijarasirahi tamutu eta tanicaquenerepiana. Evetijipa éti, iápajupanavahi eta éñamacarévahi me Viya tayehe eta cáyureana. |
23378 | MAT 6:27 | Tájina táuricahíni eta éñamiravahi eta júcana. Éti, nájina tiratahaimahi étijivainahini ecajurucavahini, tayanapane tahapasamurechahehipuca. |
23379 | MAT 6:28 | Tacahe, ¿tájaha tacayema tihapasamurerecahehi eta emuiriharapi? Ímararacarichuhi eta tajurusirahi eta flúreana, vahi tacaeñamaracavahini tacaematanehini, táijururecahipucaini. |
23381 | MAT 6:30 | Apanasicahi, ema Viya máijaracahi eta táurinavahi, ánipirichuhinéni eta táitaresirahi. Evetijipa éti eta máechapajirisirahehi, máijarasiraheyarehi eta emuiriharapi eti achaneana. ¿Tájaha tacayema vahi ácasiñavahíni eta mayehe? |
23382 | MAT 6:31 | Eta tacahe, vahi ecucaeñamaracavaicha tayehe eta enicaquenerepiana étaripa te echuririacapuca eta une érayare, váhivare eta emuiriharapi. |
23383 | MAT 6:32 | Ena achaneana vahi náimatihini ema Viya, ichapemurihi eta tacaeñamarasiravacahi eta júcana. Vahi nácasiñavahini mayehe ema Viya, nacuchapahipucahini eta máijararuyarehi éma. Étisera, écharine eta mararihirahi ema Ecaiyaquene te anuma. Máimatihi éma tamutu eta ecamunuqueneanahi. |
23385 | MAT 6:34 | Eta tacahe, ácasiñava mayehe éma. Vahi tacuimipanerechahe eta íchararacavayare achichu. Puiti ecuchapaipa eta máimicatasiraheyare. Ímiyanava eta ecuchapirayare eta máimicatasiraheya. |
23386 | MAT 7:1 | Vahi ecunemahi eta náejecapiravana ena apamuriana achaneana, váhivare ecucaecahivaca, machu étaina táimicuñacahe me Viya. |
23391 | MAT 7:6 | Vahi ecuimituca eta máechajiriruvana ema Viya nácani achaneana ticaecahirahiana, taicha váiparinehi náuricaimahi. Machu étaina táemehahe. Váhivare ecuijaraca jácani téñamacareana, machu nácatayayajica. |
23398 | MAT 7:13 | Esamanuchaha. Jararihi eta apina achene. Eta ichape achene, vahi tácajéra eta náehisira ena achaneana. Camurianapana ena téhicana eta ticaijuhe tayehe eta ecuñaraqui. Étasera eta achene ánicuchicharichu, ticaijuhe tayehe eta vítaresirayare, tájina ecuñaraquina. Váhisera camurianaina ena téhicana éta. Éti epamicava esiapa tayehe eta achene ánicuchicharichu. |
23416 | MAT 8:2 | Tacahe, macahepaipa ema émana achane leproso. Témeñahavapa mayehe ema Jesús. Tépuyucapa te mamirahu. Tásiha, máichapa: —Tata, nucasiñavahi eta piyehe, picanaracanupaini. |
23422 | MAT 8:8 | Tásiha, ema capitán majicapapa: —Tata, vahi picucaeñamacava eta pítesiraina eta nuyehe, taicha vahi táuricahini pisiapahini te nupenasami. Németeaca taratarichu picavanairipi eta picanarasiraya ema numusura. |
23424 | MAT 8:10 | Te masamapa ema Jesús eta juca, ichaperinehi márami eta yátupirahi macasiñavairahi eta mayehe. Máichavacapa ena téhicanapahi: —Nutupiruva numetacahe: Nájina nímaha émanaina vijaneana israelíta mácutihini ema maca achane apavasana eta macasiñavairahi eta nuyehe. |
23426 | MAT 8:12 | Tacahe, tamapuruji eta náimatiequenehairahi ena vijaneanana israelítana eta máechajiriruva ema Tata, váhisera nácasiñavahini eta nuyehe. Eta tiviuchavacayarehi tayehe eta nacaicuñaiyaya eta te tamapicuquene te távihahi eta táijurequenehi yucu. Ticapitiquiahechavanainapa eta tacativayare nasama. Tíyahanainapa —máichapa. |
23427 | MAT 8:13 | Tásiha, ema Jesús máichapa ema capitán: —Piyana pichava te pipena. Tinaracaripa ema pimusura, taicha eta picasiñavairahi eta nuyehe —máichapa. Tacahe, ema amaperu ticajumahi tinaracaripahi te jena hora eta náechajirisiravahi éna. |
23433 | MAT 8:19 | Tacahe, ema émana escribáno témeñahavapa mayehe ema Jesús. Máichapa: —Tata máestro, núti apana nuvaraha néhicavi te jácani pivarahaqueneyare piámianu —máichapa. |
23440 | MAT 8:26 | Ema majicapavacapa: —¿Tájaha tacayema epica? ¿Vahi ácasiñavapahini eta nutiarihirapahi eta eyehe? —macahepa. Tásiha, téchepucapa. Macamatinacapa eta técaticava étapa eta une. Enevanepa tésamiricavahi eta táepacusirahi. Tájinapa táichiravainahini. |
23442 | MAT 8:28 | Te títecapapa ema Jesús te apachara eta cáquiure te apaquehe Gadara, tiúchujicanapa te ecari ena apinana ajairana, návaháruanahi ena éreanana. Tétavicava eta náiñehivavacahi. Náehayarehi nácani tiánucuhanapahi. Tacahe, napauchapa ema Jesús. |
23443 | MAT 8:29 | Tipiararecanapa, ánipa nacahe: —¿Tájaha picha píteca pipauchahavi piti Jesús, Machichaquenevihi ema Viya? ¿Pivarahapa picaetemajiricahaviyare víti? ¡Pájapanuhavi, vuíchaha picuvanecahavi tayehe eta vicaicuñaiyayare! —nacahepa. |
23450 | MAT 9:2 | Ánaqui náimipauchavarepa ema achane macajumaquene eta muracaquiha. Ema tívecahi te mayehe camilla. Te máimahapa ema Jesús eta nacasiñavairahi eta mayehe, máechajicapa ema macajumaquene. Ánipa máicha: —¡Pétumechava, nuchicha! Nucaepahainavipa eta pipecaturanaini —máichapa. |
23468 | MAT 9:20 | Tásiha, sutiarihihivare esu ésuna esena sucajumaquene. Doce áñoripahi eta sucatajivairahi, táichirahi eta suítine. Témeñahavapa te maquecu ema Jesús. Suémamacapa eta tacheyarapi tamatsianahi eta mamuiriha. |
23469 | MAT 9:21 | Taicha te supanereru ésu, sucahehi: “Taratarichu jácani te némamaca eta ñimuiriha, éta ticanaracanuyare” sucahepa. |
23470 | MAT 9:22 | Émasera ema Jesús masamarichucha eta suémamajiasirahi, macaicutiarahi eta macanararesirahi. Téquerucavapa. Máimahapa eta supisirahi esu esena. Tásiha, máichapa: —Vaipa picupica, nuchicha. Pinaracapa puiti táichavenehi eta picasiñairanuhi —máichapa. Tacahe, tinaracapa esu esena. Vaipa tápechahini eta sujumainihi. |
23475 | MAT 9:27 | Tiuri, tichavayarepa ema Jesús te mapena. Eta mapaisirahi te calle, náehicapaipa ena apinana púchuquiana. Tipiaracanapaipahi te máequene. —¡Tátachicha Jesús, pájapanuhavi picanaracahavi. Vicasiñavi piti yátupiquenévihi Cristo! —náichapa. |
23476 | MAT 9:28 | Váhisera masuapavanehini éma. Te tisiapapa ema Jesús te mapena, ena púchuquiana tisiapanavarepa. Témeñahavanapa eta mayehe. Tásiha, éma mayaserecavacapa. Ánipa máichavaca: —¿Yátupipuca ecasiñanuhi eta nucanarasiraheyare? —macahepa. Ena najicapapa: —Yátupi, tata. |
23477 | MAT 9:29 | Tacahe, ema Jesús máemamacapa eta náuquihana. Tásiha, máichavacapa: —Tiúri, eta ecasiñairanuhi, enaracayare —máichavacapa. |
23483 | MAT 9:35 | Ema Jesús tamutuhi mapaica eta avasareana étapa eta ánichichaqueneana avasarechichana. Tímiturecapahi tayehe te jácani máitecapihapahi te náurujisirarevana. Ticametarairupahi eta máechajiriruva ema Viya eta náuchucuirayare ena ticasiñanahi éma, machaneranayarehi éna. Ticanararecapahivare ena ticatajivanahi ticacatiruhanahi. |
23484 | MAT 9:36 | Camuriana ena achaneana tínanajirícavanahi. Taicha ticatajivanahi éna, nájina nácasiñahini. Nacutihi eta uvesa te nájina tijaneacaina. Eta máimairavacahi ema Jesús, ichape eta majapanuiravacahi. |
23500 | MAT 10:14 | Étaripa te váhipuca nacujacapahe te jácani avasare, étapa te jácani peti ítecapihayare, váhivare nacuvaraha nacusamahe, iúchucavaneyareva. Étatapevachavanúmayareséra eta máteji te ívapeana. Táicutiarayare eta máicuñasirayare ema Viya taicha eta namavarairahi najacapahehini. |
23501 | MAT 10:15 | Nutupiruva numetacahe, te táitecapa eta juicio, tiápajucavainapa eta náicuñayare. Tacachuricayare eta nacaicuñairayare ena achaneana váinarajiqueneana ticavasanaini te Sodoma étapa eta Gomorra. |
23502 | MAT 10:16 | Esamanuchaha. Núti nuvanecahehi éti eyana epaica. Nararihisera ena achaneana váinarajiqueneanahi étupiaruanayare. Éna nacutihi eta sárare táiñehiqueneánahi. Étisera ecutiyare eta uvesa eta tamansuvahi. Ítucayare eta ecaichepaisirayare eta navainarajivana. Váhisera ecujicapauchava te návarahapuca náehahe. |
23505 | MAT 10:19 | Tacahe, te jácani námahepapuca te namirahu ena aquenucana, vahi ecueñamava tayehe eta jácani échajiuchiravayare, ecatiuchiravayare. Échajicayare eta échajiriruvana máijararuheyare ema Espíritu Santo te jena sache. |
23514 | MAT 10:28 | Vahi ecupica nácani nacapacapuca eta iáquehe, tacarichuchucha náituruequenehayare. Váhisera naratahaimahi nacamitiequeneha eta iáchaneva. Macarichu ema Viya epicayare, taicha éma máituruequenehahi tamutu. Maratahahi macamitiequeneha eta iáchanevana tayehe eta táiñehiquene infierno, te ecainajiruva táichavenehi eta episirapuca eta nacapasiraheyare. |
23515 | MAT 10:29 | Nímicutichinahe eta cáyurechicha. Éti ímijachapapuca vahi tasivachahini éta. Téñamacareanahisera me Viya. Éma, téchavacahi eta táitaresirahi, étapa eta táepenirahi. |
23516 | MAT 10:30 | Evetijipa éti, éñamacarepanahi me Viya. Éma, tímatipa eta tatupa eta echutimacana. Téchahehivare éma tamutu eta ítaresirana. |
23517 | MAT 10:31 | Eta tacahe, vahi ecueñamavahi éti tayehe eta ítaresirana, taicha tétavicavahi eta emunavahi mayehe. |
23525 | MAT 10:39 | Taicha nácani téñamavanahi eta náitaresira, tiávamirahuana eta náehisiranuhi, énajivayare ticamitiequenehavanaya. Énasera nácani yátupi tíjararecavanahi téhicanuana, táimicaparuanayarepuca eta náehisiranuhi, éna tiúchucuhanayare eta náitaresirayare. |
23532 | MAT 11:4 | Ema Jesús majicapavacapa: —Nuvaraha ímararacaya eta níchaqueneana puiti. Nucaimairiricavacaipa ena púchuquiana. Nímipaisiraipa ena masariana. Nucanaracavacaipa ena leprósoana, énapa ena túhuquiñana. Nucaechepusiravacaipavare ena náepenaqueaneanaini. Énerichuvare níchuhahi ena páureana náeneuchavaya apaesa náuchucuha. Tásiha, eyana emetaca ema Juan tamutu. |
23534 | MAT 11:6 | Vaipa macueñamava ema Juan eta nuyehe. Tétavicavahi eta máuricacarevahi éma, te ticasiñavahi eta nuyehe —máichavacapa. |
23548 | MAT 11:20 | Ema Jesús tépanavapa máechajisiha eta táicuñayarehi eta avasareana máichinehi eta tiáramicareana. Ticaicuñanayarehi ena tachichanaveanahi táichavenehi eta namasuapajiraivahi. Váhivare náeneuchavahini, náinajicahipucaini eta napecaturana. Máechajicapa ena achaneana tímicutijiricavahi natiarihinahini te mamirahu. Ánipa macahe: |
23549 | MAT 11:21 | —¡Páurehesami eti nujaneanana ecavasanahi te avasare Corazín! ¡Páurehesamihivare eti apamuriana nujaneanana ecavasanahivare te avasare Betsaida! Ichape eta ícuñayare taicha éti ímaharipa tamutu eta tiáramicareana níchaqueneanahi te emirahu, váhisera ávarahahini éneuchavahíni. Ena nani achaneana ticavasanahi te Siria, apavasananahinéni, tétavicavahinéni eta namaurivahi, németeacasera núti nasapihahipucaini téneuchavana te náimahahini eta níchaqueneanapahi. Enévanenahíni náimerecavahini yátupi eta náeneuchiravainahini. |
23550 | MAT 11:22 | Numetacahevanesera: Te jena sácheyare, muracapanayare eta ícuñayare éti, taicha eta emavarairahi éneuchavahini. Tacachuricayare eta nacaicuñairaya ena achaneana apavasanana ticavasanahi te Siria. |
23551 | MAT 11:23 | Étiripa eti ecavasanahi te avasare Capernaum, tamapurujihi eta nímitusirahehi étapa eta ímairahi eta tiáramicareana níchaqueneana. Eti ecasiñavavaicahi, ímijachaipapuca eta ticayapaheyare te anuma. Ichapesera eta etsirihacarevayare, taicha épujuquichavayare eta te yucu taicha vahi éneuchavaimahi éti. Taicha te nímerecahini eta tiáramicareana tayehe eta avasaréni váinarajiquenehi Sodoma, tácutihini eta ímairahi éti, ichapehipucaini eta náeneuchiravainahini, váipapuca macuicuñacahini ema Viya. |
23552 | MAT 11:24 | Numetacahevanesera: Ichape eta ícuñayare te táitecapapa eta juícioyare. Tacachuricayare eta náicuñayare ena ticavasanaini te avasare Sodoma —macahepa ema Jesús. |
23556 | MAT 11:28 | Yare, ecasiñanu emutu eti evitajiruanahi te iáchanevana eti éyarecarahiana eta éjecapiravana. Núti nucanaracaheyare. |
23569 | MAT 12:11 | Ema Jesús majicapavacapa: —Nímicutichinahe puiti. Németeaca májina émanaina achane vahi macujapanuhini eta máitatiquene uvesa, te téchipaicavapuca te pusu te jena sache tacapicahuquenehi. Eta máeñamirahi, tipatsicava mavecuha eta paure sárare. |
23570 | MAT 12:12 | Núti numetacahe: Ema maca achane tiápajucavahi eta téñamacare tayehe eta uvesa. Tacahe, tísapacaréchucha víchayare eta táuriqueneana te sávarumuhuana —máichavacapa. |
23589 | MAT 12:31 | Nutupiruva numetacahe: Eperdonachacareana eti achaneana eta epecaturana, tamutu jácani échajisihaira eta táiñemahiqueneana. Jácani te ecaecahinuhipuca nuti Manerejirunuhi ema Viya. Jararihisera eta epecatura vahi tiperdonachacaremahi. Éti ímijachahi ema Satanás ema tiávahácanuhi. Ichape eta éjecapiravahi, taicha ema tiávahácanuhi núti, émaquenehi ema Espíritu Santo. Éti epanararacaripa éma. Tásiha, tájina eperdonachacareimahi puiti juca ítaresiraichaha, evetijipa te apana ítaresira —máichavacapa. |
23593 | MAT 12:35 | Nácani tiúriana achaneana, tatupiruvahi eta náechajirisirava taicha tiúrihi eta nasamure. Nácanisera achaneana váinarajiana, vahi tiúrimahi eta náechajirisirava. Tíñemahipivacahi taicha tavayuchahi eta tavainarajiva eta nasamure. |
23595 | MAT 12:37 | Étaripa eta tiviuchaheyare. Téhesera tiúrihipuca eta échajisihairahi, vahi ecaicuñaimahi. Tájina tiviuchahémahi —máichavacapa. |
23599 | MAT 12:41 | Eta jena sácheyare téchepucanayare namutu, tiúchucuhanayare ena achaneana ticavasanáinihi acane te Nínive. Tisipecaturarahianahinéni éna. Natupiruvahisera nasuapa eta mametarairu ema Jonás. Téneuchavanavanehi. Tásiha, te jena sácheyare, nacahenapa eyehe éti: “Táuricapa nacaicuñaini ena nani maparajuruana ema Cristo, táichavenehi eta namasuapirahi éma. Taicha éma, máuriquenepanahi mayehe ema Jonás” nacahénapa. |
23600 | MAT 12:42 | Tacutiquene esu reina Seba eta acane, te susamairiricapa eta máitupajijiasiravahi yátupi ema Salomón. Ésu, tayérehiquenehinéni eta suávasa, tiyanahisera sucapayaca ema Salomón taicha suvarahahi susamayarehi éma. Tacahe te téchepucanapa namutu, ésu suyaseacainapa eta ecaicuña éti máetupicushianahi puiti. Sucahenapapuca: “Táuricapa nacaicuñahini ena nani máetupicushiana, tájina náetseraruina nasamaripa ema Cristo, ema títupajijiápanavahi mayehe ema Salomón, tásiha vuíchahacaruva nasuapa” sucahénapapuca jácani. |
23618 | MAT 13:10 | Tacahe, viti mayeheana apostóleana vémeñahavapa eta mayehe ema Jesús. Viyaserecapa tájahapuca tacayemahi eta máimicutiarachiravacaichucha eta máimitusiravacahi ena achaneana. |
23623 | MAT 13:15 | Taicha eta esamureana eti achaneana, tétavicavahi eta tamuracava. Vahi evaraha esama. Épiyacavahivare púchuquihe, emavarairahi esuapahini te esamureana. Tájinapa táichahíni vicuchapahini eta éneuchiravainahíni, evarairapucaini ecasiñavahini me Viya, apaesa macanaracahehini” macahepa ema víyarahaini Isaías. |
23633 | MAT 13:25 | Étasera te tímacapa ema ticayehe eta sucureca, macahepaipa ema macatianaru. Máimisiriquichinapa eta táiñemahiqueneana ejare. Tásiha, tiyanapa. |
23635 | MAT 13:27 | Náraminehi ena machaneranahi ema achane tévacarahi. Tiyananapa nametapana ema náejaháruhi. Ánipa náicha: “Tata, eta jena pévaraquihi, tájina tacasiriquihini eta táiñemahiqueneana ejare. Puítisera tiúchucapa tacachanepaipahi eta pévaraquihi” náichapa. |
23639 | MAT 13:31 | Ema Jesús máimicutiarachavare eta taqui eta mostaza eta máimituresirahi. Ánipa macahe: —Puiti nuvaraha nímitucaheya eta apana tayehe eta evaraqui ánichichaquene, étasera te tijurucapa, tíñejiyarehi. Tacaheyare eta tajurusirayare eta nímiturapiana nayehe nácani tijacapanayare. Ímatichuhi éti eta taqui eta mostaza, eta ánichichapanahi tayehe eta apamuriana evaraquiana. Tásihasera te tímarucapa, tiúnayarehi eta táenaqui, tacutiyarehi eta yucuqui eta táichapeva. Tacachuricayarehi eta apamuriana evaraquiana. Járajapainapa eta cáyureana. Táepiyacainapa eta tamacajiana te tatavavajiana. Ene tacaheyare eta tajurusirayare eta nímiturapiana núti Manerejirunuhi ema Viya. |
23643 | MAT 13:35 | Títauchavahi eta juca máechajiriruvanahi ema émana profeta. Ani macahehi: “Tamutu eta nímiturapianayare nímicutichinayarepahi. Nímicaecherachainapa eta táeñaurevaquenehi te tépanavainapa máepiyacainapa ema Viya eta apaquehe” macahepa. |
23655 | MAT 13:47 | Énerichuvare nuvaraha nímitucahe tayehe eta sácheyare eta táitecapirayarehi eta ecuñaraqui. Tacutihi eta ichape nayutahe. Te náechipaecapa te cáquiure, tamutu tavehayarehi eta tasimutuqueneana jímana. |
23666 | MAT 13:58 | Tásiha, tájina máimerecahichaini eta tiáramicareana táichavenehi eta namasuapajiraivanahi, váhivare nacasiñavahini eta mayehe. |
23674 | MAT 14:8 | Tásiha, esu amaperu suyaserecapa esu suena tájahahipuca eta suyasearuyarehi. Esu suena suímitucapa: Piyaseacayare ani píchaya: “Píjaracanu eta ñichuti eñi Juan te curuja” píchayare. |
23697 | MAT 14:31 | Enevanepasera macaratavauchapa ema Jesús eta macuchucuirayarehi. Tásiha, máichapa: —¿Ticamitisicavipapuca eta pipisirahi eta picasiñanuirahi? |
23703 | MAT 15:1 | Tacahe, títecapanapa ena apamuriana fariséoana tiásihanahi tayehe eta Jerusalén, énapa ena escribánoana. Témeñahavanapa eta mayehe ema Jesús. Ánipa naicha: |