Wildebeest analysis examples for:   ign-ignNT   ñ    February 25, 2023 at 00:24    Script wb_pprint_html.py   by Ulf Hermjakob

23233  MAT 1:20  Ema Viya máimara­racahi eta mapane­reruhi. Eta tacahe, tiúcupaicapa ema ángele mameta­panahi te mavapure ema José. Ánipa máicha: —Tata José, tímite­canuhi numeta­panavi eta juca: Vahi picueñamava eta pítauchi­rayare esu María. Tájina píchavaimahi. Taicha ticaja­ripahi ésu, mávajue­chirahi ema Espíritu Santo.
23239  MAT 2:1  Eta máuchusinehi ema Jesús te avasare ticaijare Belén tayehe eta departamento Judea. Te jena año, ema Aluresi ema tayehehi rey eta Judea. Tásiha, títeca­panapa te Jerusalén ena reye mágoana tiásihanahi te tayere­hiquene avasare tinapaica te táuchusine eta sache.
23245  MAT 2:7  Tacahe, te masamapa ema Aluresi, máichuha­vacapa ena mágoana. Mañaji­cha­muripa, taicha mavaraha máechaya tájamu­hupuca te tépana­vainapa náimahapa eta jarairiqui.
23254  MAT 2:16  Tacahe, ema Aluresi te masamai­ri­ricapa eta nánucui­raripa ena mágoana, tisema­rinehi eta navayua­sirahi. Máimiva­ne­recapa nacapa­pa­ji­capana namutu ena amuyana ajairana tiávihanahi te Belén énapa ena tiávihanahi te tachaca­ya­rahana, ena ticaye­hea­naripa apina año énapa ena náuchusi­rávana. Máepanae­que­nehapa eta táuchusihahi eta jarairiqui náimaha­quenehi ena mágoana.
23257  MAT 2:19  Tacahe, te jácani año te táequenepa eta máepenirahi ema Aluresi, tiápecha­va­varepa ema ángele máechajicahi ema José te mavapure ánaqui te Egipto. Ánipa maicha:
23258  MAT 2:20  —Péchepuca, José. Piveha ema amuya ésupa esu maena. Piyana pichava te piávasa Israel taicha vaipa táeñama­vacare. Tépenaipahi ema tipane­reu­chainihi ticapa­ca­ya­rehini ema amuya —máichapa ema ángele.
23262  MAT 3:1  Tacahe, te jácani treinta áñohi, matiari­hi­hivare ema achane ticaijare Juan. Éma, máichuha­quenehi ema Viya eta macame­ta­rai­rui­rayare, máetupi­ri­ca­va­cayare ena achaneana. Tacahe, masuapahi eta matupa­rahahi. Tiyanapa vámahi­cu­ruhapa. Váipa avasa­re­cu­ru­hai­nahini. Ticame­ta­rai­rupaipa nayehe ena macuti­que­neanahi vámahi­cu­ruhana, ticava­sanahi te tachausi eta Jordán te tinapaicahi eta Judea.
23264  MAT 3:3  Ánaquia­pa­ripahi eta áñoana acane, ema Viya mametacapa ema víyarahaini profeta Isaías eta mapane­reruhi, eta mavane­si­rayare ema Machicha te juca apaquehe, ticatiu­ra­hi­yarehi eta tímite­ca­yarehi. Éneri­chuvare matiari­hi­yareva ema apana achane máichuha­que­ne­yarehi ema Viya. Macame­ta­rai­ru­yarehi, máetupi­ri­ca­va­cayare ena achaneana, náinaji­si­ra­yarehi eta napane­reruana tamauri­queneana, apaesa táuri eta najaca­pi­rayare ema Machicha ema Viya. Émaripa ema Juan, ema máechaji­si­ha­quenehi ema Viya, máetupi­ri­ca­va­cayare ena achaneana.
23268  MAT 3:7  Énaripa ena fariséoana énapa ena saducéoana nayanau­cha­hivare ema Juan. Vahi náeneucha­vahini, navara­ha­hisera ticaica­chasiana. Tacahe, ema Juan máichavacapa: —¿Tájaha tacayema eta epauchi­ranuhi, eti tachicha­na­vea­na­tataji eta quichare? Esamai­ri­ri­ca­hipuca eta járaja­pai­ra­yarepa eta táiñehi­que­neyare ecuñaraqui. Evara­ha­hipuca iúchucu­hayare.
23271  MAT 3:10  Ecauneuchava, taicha tiánehipa eta táiteca­pau­chi­ra­ha­viyare eta ecuñaraqui nayehe ena achaneana máituca­ra­hanahi téneuchavana, váhivare náitsiva­chahini eta napane­reruana. Tímicu­ti­ji­rí­cavaipa te máechuca­yarepa ema achane eta yucuqui máhireana. Ticaechu­yarehi tamutu eta tapareana. Tíjuyarehi.
23272  MAT 3:11  Yátupi núti nícacha­si­cahehi te une, te éneuchava mayehe ema Viya. Ávane­pai­pa­hisera mácani ema yátupiquene Cristo. Te yátupina ecasiñava mayehe, tícacha­si­ca­he­yareva; tíjara­ca­he­yareva ema Espíritu Santo. Téhesera vahi ecuca­si­ña­vapuca mayehe, tícuña­ca­heyare tayehe eta táijurequene yucu. Éma, ichape­quenehi nuyehe núti. Váiparinehi nácuti­na­simahi eta máitupa­ji­jia­si­ravahi. Váipari­ne­hivare nácaemu­ña­vaimahi macamu­su­ra­nuhini núti páuresami.
23281  MAT 4:3  Tásiha, ema Váinaraji témeña­havapa mayehe. Mavarahapa macaete­ma­yarehi. Ánipa máicha: —¿Pécuhapa píti? Tacahe, pivaneca eta juca mari táepiyacava pan, taicha píti machichavihi ema Viya, ¿masi? —máichapa.
23324  MAT 5:21  Eti écharichucha eta nayehe­repiana ena iáchuca­na­veanaini ani tacahe: “Vahi ecucapaca mácani piparaepiya; taicha mácani ticapa­recahi, ticaicu­ña­yarehi”.
23325  MAT 5:22  Nútisera numetacahe eta apana: Mácani tisemahi mayehe ema maparape, éneri­chuvare ticaicu­ñayare. Mácani tiúmehahi ema maparape, ticaya­se­re­hiyare te namirahu nácani tuparai­ru­canahi tayehe eta avasare. Tacutiquene mácani ticaecahihi ema maparape, mávacu­haipahi eta ecuñaraqui tayehe eta infierno.
23332  MAT 5:29  Eta tacahe, eta iúquiha váure, te tavara­hapuca tímiaqui­paicahe tayehe eta pecatu, tavarairahi táimahayare eta tamauri­queneana tájipa­racana, tiúripana evecu­hau­quichava iáquijicaya. Taicha tiúripanahi táejiacava ánichichaina te iáquehe, váhisera tacuimi­cu­ñacahe eta te yucu infierno, tamutupahi eta iáquehe.
23345  MAT 5:42  Mácaniripa tájahapuca mayaseacahe, íjara­cayare. Vahi ecueñamiha mácani ticapucahe eta ecaye­he­queneana.
23355  MAT 6:4  Piñaji­chayare eta píjara­si­rayare nácani píjara­ca­si­ruyare. Tacahe, ema Tata Vicaiyaquene te anuma máimara­racahi tamutu. Jácani píchaqueneana tayumu­ru­revana, éma títsiri­jie­que­ne­hayare, tíjara­ca­viyare eta pícuchihi.
23357  MAT 6:6  Étisera ani tacaheyare te eyujaraca. Esiapayare te eyehe cuarto, érata­cayare eta tapaja. Eñaji­cha­vayare eta échaji­si­rayare ema Tata Vicaiyaquene. Éma, tímara­ra­ca­havihi; masama­yarehi eta piyuja­racasa.
23376  MAT 6:25  Étasera nuvaraha yátupina eta ecasi­ña­vairaina mayehe ema Tata Vicaiyaquene. Vahi ecucae­ña­ma­ra­cavaicha tayehe eta enica­que­nerepi étapa eta emuiri­harapi puiti juca ítare­si­raichaha. Eta enica­que­nerepi, étapa eta emuiri­harapi, tájina táeñama­va­ca­re­vahini. Ímara­ra­ca­richuhi eta cáyureana. Vahi táevacahini, váhivare táechati­ji­ri­cahini, táunaca­hi­pucaini eta tanica­que­neyare. Émasera ema Tata Vicaiyaquene máechapa­ji­ricahi, máijara­sirahi tamutu eta tanica­que­ne­repiana. Evetijipa éti, iápaju­pa­navahi eta éñama­ca­révahi me Viya tayehe eta cáyureana.
23378  MAT 6:27  Tájina táuricahíni eta éñami­ravahi eta júcana. Éti, nájina tirata­haimahi étiji­vai­nahini ecaju­ru­ca­vahini, tayanapane tahapa­sa­mu­re­cha­he­hipuca.
23379  MAT 6:28  Tacahe, ¿tájaha tacayema tihapa­sa­mu­re­re­cahehi eta emuiri­harapi? Ímara­ra­ca­richuhi eta tajuru­sirahi eta flúreana, vahi tacaeña­ma­ra­ca­vahini tacaema­ta­nehini, táijuru­re­ca­hi­pucaini.
23381  MAT 6:30  Apana­sicahi, ema Viya máijaracahi eta táurinavahi, ánipi­ri­chu­hinéni eta táitare­sirahi. Evetijipa éti eta máechapa­ji­ri­si­rahehi, máijara­si­ra­he­yarehi eta emuiri­harapi eti achaneana. ¿Tájaha tacayema vahi ácasi­ña­vahíni eta mayehe?
23382  MAT 6:31  Eta tacahe, vahi ecucae­ña­ma­ra­cavaicha tayehe eta enica­que­ne­repiana étaripa te echuri­ria­capuca eta une érayare, váhivare eta emuiri­harapi.
23383  MAT 6:32  Ena achaneana vahi náimatihini ema Viya, ichape­murihi eta tacaeña­ma­ra­si­ra­vacahi eta júcana. Vahi nácasi­ña­vahini mayehe ema Viya, nacucha­pa­hi­pu­cahini eta máijara­ru­yarehi éma. Étisera, écharine eta marari­hirahi ema Ecaiyaquene te anuma. Máimatihi éma tamutu eta ecamu­nu­que­neanahi.
23385  MAT 6:34  Eta tacahe, ácasiñava mayehe éma. Vahi tacuimi­pa­ne­rechahe eta íchara­ra­ca­vayare achichu. Puiti ecuchapaipa eta máimica­ta­si­ra­heyare. Ímiyanava eta ecucha­pi­rayare eta máimica­ta­si­raheya.
23386  MAT 7:1  Vahi ecunemahi eta náejeca­pi­ravana ena apamuriana achaneana, váhivare ecucae­ca­hivaca, machu étaina táimicu­ñacahe me Viya.
23391  MAT 7:6  Vahi ecuimituca eta máechaji­ri­ruvana ema Viya nácani achaneana ticaeca­hi­rahiana, taicha váiparinehi náuricaimahi. Machu étaina táemehahe. Váhivare ecuijaraca jácaniñama­careana, machu nácata­ya­yajica.
23398  MAT 7:13  Esama­nuchaha. Jararihi eta apina achene. Eta ichape achene, vahi tácajéra eta náehisira ena achaneana. Camuria­napana ena téhicana eta ticaijuhe tayehe eta ecuñaraqui. Étasera eta achene ánicu­chi­charichu, ticaijuhe tayehe eta vítare­si­rayare, tájina ecuña­raquina. Váhisera camurianaina ena téhicana éta. Éti epamicava esiapa tayehe eta achene ánicu­chi­charichu.
23416  MAT 8:2  Tacahe, macahepaipa ema émana achane leproso. Témeña­havapa mayehe ema Jesús. Tépuyucapa te mamirahu. Tásiha, máichapa: —Tata, nucasi­ñavahi eta piyehe, picana­ra­ca­nupaini.
23422  MAT 8:8  Tásiha, ema capitán majicapapa: —Tata, vahi picucae­ña­macava eta pítesiraina eta nuyehe, taicha vahi táuricahini pisiapahini te nupenasami. Németeaca taratarichu picava­nairipi eta picana­ra­siraya ema numusura.
23424  MAT 8:10  Te masamapa ema Jesús eta juca, ichape­rinehi márami eta yátupirahi macasi­ña­vairahi eta mayehe. Máichavacapa ena téhica­napahi: —Nutupiruva numetacahe: Nájina nímaha émanaina vijaneana israelíta mácutihini ema maca achane apavasana eta macasi­ña­vairahi eta nuyehe.
23426  MAT 8:12  Tacahe, tamapuruji eta náimatie­que­ne­hairahi ena vijaneanana israelítana eta máechaji­riruva ema Tata, váhisera nácasi­ña­vahini eta nuyehe. Eta tiviucha­va­ca­yarehi tayehe eta nacaicu­ñaiyaya eta te tamapi­cuquene te távihahi eta táijure­quenehi yucu. Ticapi­ti­quia­he­cha­va­nainapa eta tacati­vayare nasama. Tíyaha­nainapa —máichapa.
23427  MAT 8:13  Tásiha, ema Jesús máichapa ema capitán: —Piyana pichava te pipena. Tinara­caripa ema pimusura, taicha eta picasi­ña­vairahi eta nuyehe —máichapa. Tacahe, ema amaperu ticajumahi tinara­ca­ripahi te jena hora eta náechaji­ri­si­ravahi éna.
23433  MAT 8:19  Tacahe, ema émana escribáno témeña­havapa mayehe ema Jesús. Máichapa: —Tata máestro, núti apana nuvaraha néhicavi te jácani pivara­ha­que­neyare piámianu —máichapa.
23440  MAT 8:26  Ema majica­pa­vacapa: —¿Tájaha tacayema epica? ¿Vahi ácasi­ña­va­pahini eta nutiari­hi­rapahi eta eyehe? —macahepa. Tásiha, téchepucapa. Macama­ti­nacapa eta técaticava étapa eta une. Enevanepa tésami­ri­cavahi eta táepacu­sirahi. Tájinapa táichira­vai­nahini.
23442  MAT 8:28  Te títecapapa ema Jesús te apachara eta cáquiure te apaquehe Gadara, tiúchuji­canapa te ecari ena apinana ajairana, návahá­ruanahi ena éreanana. Tétavicava eta náiñehi­va­vacahi. Náehayarehi nácani tiánucu­ha­napahi. Tacahe, napauchapa ema Jesús.
23443  MAT 8:29  Tipiara­re­canapa, ánipa nacahe: —¿Tájaha picha píteca pipauchahavi piti Jesús, Machicha­que­nevihi ema Viya? ¿Pivarahapa picaete­ma­ji­ri­ca­ha­viyare víti? ¡Pájapa­nuhavi, vuíchaha picuva­ne­cahavi tayehe eta vicaicu­ñai­yayare! —nacahepa.
23450  MAT 9:2  Ánaqui náimipau­cha­varepa ema achane macaju­maquene eta muracaquiha. Ema tívecahi te mayehe camilla. Te máimahapa ema Jesús eta nacasi­ña­vairahi eta mayehe, máechajicapa ema macaju­maquene. Ánipa máicha: —¡Pétumechava, nuchicha! Nucaepa­hai­navipa eta pipeca­tu­ranaini —máichapa.
23468  MAT 9:20  Tásiha, sutiari­hi­hivare esu ésuna esena sucaju­maquene. Doce áñoripahi eta sucata­ji­vairahi, táichirahi eta suítine. Témeña­havapa te maquecu ema Jesús. Suémamacapa eta tacheyarapi tamatsianahi eta mamuiriha.
23469  MAT 9:21  Taicha te supanereru ésu, sucahehi: “Taratarichu jácani te némamaca eta ñimuiriha, éta ticana­ra­ca­nuyare” sucahepa.
23470  MAT 9:22  Émasera ema Jesús masama­richucha eta suémama­jia­sirahi, macaicu­tiarahi eta macana­ra­re­sirahi. Téqueru­cavapa. Máimahapa eta supisirahi esu esena. Tásiha, máichapa: —Vaipa picupica, nuchicha. Pinaracapa puiti táichavenehi eta picasi­ñai­ranuhi —máichapa. Tacahe, tinaracapa esu esena. Vaipa tápechahini eta sujumainihi.
23475  MAT 9:27  Tiuri, tichava­yarepa ema Jesús te mapena. Eta mapaisirahi te calle, náehicapaipa ena apinana púchuquiana. Tipiara­ca­na­paipahi te máequene. —¡Tátachicha Jesús, pájapa­nuhavi picana­ra­cahavi. Vicasiñavi piti yátupi­que­névihi Cristo! —náichapa.
23476  MAT 9:28  Váhisera masuapa­va­nehini éma. Te tisiapapa ema Jesús te mapena, ena púchuquiana tisiapa­na­varepa. Témeña­ha­vanapa eta mayehe. Tásiha, éma mayase­re­ca­vacapa. Ánipa máichavaca: —¿Yátupipuca ecasi­ñanuhi eta nucana­ra­si­ra­heyare? —macahepa. Ena najicapapa: —Yátupi, tata.
23477  MAT 9:29  Tacahe, ema Jesús máemamacapa eta náuquihana. Tásiha, máichavacapa: —Tiúri, eta ecasi­ñai­ranuhi, enara­cayare —máichavacapa.
23483  MAT 9:35  Ema Jesús tamutuhi mapaica eta avasareana étapa eta ánichi­cha­queneana avasa­re­chichana. Tímitu­re­capahi tayehe te jácani máiteca­pi­hapahi te náuruji­si­ra­revana. Ticame­ta­rai­rupahi eta máechaji­riruva ema Viya eta náuchucui­rayare ena ticasi­ñanahi éma, machane­ra­na­yarehi éna. Ticana­ra­re­ca­pa­hivare ena ticata­ji­vanahi ticaca­ti­ru­hanahi.
23484  MAT 9:36  Camuriana ena achaneana tínana­ji­rí­ca­vanahi. Taicha ticata­ji­vanahi éna, nájina nácasi­ñahini. Nacutihi eta uvesa te nájina tijaneacaina. Eta máimaira­vacahi ema Jesús, ichape eta majapa­nui­ra­vacahi.
23500  MAT 10:14  Étaripa te váhipuca nacuja­capahe te jácani avasare, étapa te jácani peti íteca­pi­hayare, váhivare nacuvaraha nacusamahe, iúchuca­va­ne­yareva. Étata­pe­va­cha­va­nú­ma­ya­reséra eta máteji te ívapeana. Táicutia­rayare eta máicuña­si­rayare ema Viya taicha eta namava­rairahi najaca­pa­hehini.
23501  MAT 10:15  Nutupiruva numetacahe, te táitecapa eta juicio, tiápaju­ca­vainapa eta náicuñayare. Tacachu­ri­cayare eta nacaicu­ñai­rayare ena achaneana váinara­ji­queneana ticava­sanaini te Sodoma étapa eta Gomorra.
23502  MAT 10:16  Esama­nuchaha. Núti nuvane­cahehi éti eyana epaica. Narari­hisera ena achaneana váinara­ji­que­neanahi étupia­rua­nayare. Éna nacutihi eta sárare táiñehi­que­neánahi. Étisera ecutiyare eta uvesa eta tamansuvahi. Ítucayare eta ecaiche­pai­si­rayare eta navaina­ra­jivana. Váhisera ecuji­ca­pauchava te návara­hapuca náehahe.
23505  MAT 10:19  Tacahe, te jácani námahe­papuca te namirahu ena aquenucana, vahi ecueñamava tayehe eta jácani échajiu­chi­ra­vayare, ecatiu­chi­ra­vayare. Échaji­cayare eta échaji­ri­ruvana máijara­ru­heyare ema Espíritu Santo te jena sache.
23514  MAT 10:28  Vahi ecupica nácani nacapa­capuca eta iáquehe, tacari­chuchucha náiturue­que­ne­hayare. Váhisera narata­haimahi nacami­tie­queneha eta iáchaneva. Macarichu ema Viya epicayare, taicha éma máiturue­que­nehahi tamutu. Maratahahi macami­tie­queneha eta iáchanevana tayehe eta táiñehiquene infierno, te ecaina­jiruva táichavenehi eta episi­rapuca eta nacapa­si­ra­heyare.
23515  MAT 10:29  Nímicu­ti­chinahe eta cáyurechicha. Éti ímija­cha­papuca vahi tasiva­chahini éta.ñama­ca­rea­na­hisera me Viya. Éma, téchavacahi eta táitare­sirahi, étapa eta táepenirahi.
23516  MAT 10:30  Evetijipa éti, éñama­ca­re­panahi me Viya. Éma, tímatipa eta tatupa eta echuti­macana. Téchahe­hivare éma tamutu eta ítare­sirana.
23517  MAT 10:31  Eta tacahe, vahi ecueña­mavahi éti tayehe eta ítare­sirana, taicha tétavi­cavahi eta emunavahi mayehe.
23525  MAT 10:39  Taicha nácaniñama­vanahi eta náitaresira, tiávami­rahuana eta náehisi­ranuhi, énaji­vayare ticami­tie­que­ne­ha­vanaya. Énasera nácani yátupi tíjara­re­ca­vanahi téhicanuana, táimica­pa­rua­na­ya­repuca eta náehisi­ranuhi, éna tiúchucu­ha­nayare eta náitare­si­rayare.
23532  MAT 11:4  Ema Jesús majica­pa­vacapa: —Nuvaraha ímara­racaya eta níchaqueneana puiti. Nucaimai­ri­ri­ca­vacaipa ena púchuquiana. Nímipai­siraipa ena masariana. Nucana­ra­ca­vacaipa ena leprósoana, énapa ena túhuquiñana. Nucaeche­pu­si­ra­va­cai­pavare ena náepena­quea­neanaini. Éneri­chuvare níchuhahi ena páureana náeneuchavaya apaesa náuchucuha. Tásiha, eyana emetaca ema Juan tamutu.
23534  MAT 11:6  Vaipa macueñamava ema Juan eta nuyehe. Tétavi­cavahi eta máurica­ca­revahi éma, te ticasi­ñavahi eta nuyehe —máichavacapa.
23548  MAT 11:20  Ema Jesús tépanavapa máechajisiha eta táicuña­yarehi eta avasareana máichinehi eta tiárami­careana. Ticaicu­ña­na­yarehi ena tachicha­na­veanahi táichavenehi eta namasua­pa­ji­raivahi. Váhivare náeneucha­vahini, náinaji­ca­hi­pucaini eta napeca­turana. Máechajicapa ena achaneana tímicu­ti­ji­ri­cavahi natiari­hi­nahini te mamirahu. Ánipa macahe:
23549  MAT 11:21  —¡Páurehesami eti nujaneanana ecava­sanahi te avasare Corazín! ¡Páurehe­sa­mi­hivare eti apamuriana nujaneanana ecava­sa­na­hivare te avasare Betsaida! Ichape eta ícuñayare taicha éti ímaharipa tamutu eta tiárami­careana níchaque­neanahi te emirahu, váhisera ávara­hahini éneucha­vahíni. Ena nani achaneana ticava­sanahi te Siria, apava­sa­na­na­hinéni, tétavi­ca­va­hinéni eta namaurivahi, németea­casera núti nasapi­ha­hi­pucaini téneuchavana te náimahahini eta níchaque­nea­napahi. Enéva­ne­nahíni náimere­ca­vahini yátupi eta náeneuchi­ra­vai­nahini.
23550  MAT 11:22  Numeta­ca­he­va­nesera: Te jena sácheyare, muraca­pa­nayare eta ícuñayare éti, taicha eta emava­rairahi éneucha­vahini. Tacachu­ri­cayare eta nacaicu­ñairaya ena achaneana apava­sanana ticava­sanahi te Siria.
23551  MAT 11:23  Étiripa eti ecava­sanahi te avasare Capernaum, tamapu­rujihi eta nímitu­si­rahehi étapa eta ímairahi eta tiárami­careana níchaqueneana. Eti ecasi­ña­va­vaicahi, ímija­chai­papuca eta ticaya­pa­heyare te anuma. Ichapesera eta etsiri­ha­ca­re­vayare, taicha épuju­qui­cha­vayare eta te yucu taicha vahi éneucha­vaimahi éti. Taicha te nímere­cahini eta tiárami­careana tayehe eta avasaréni váinara­ji­quenehi Sodoma, tácutihini eta ímairahi éti, ichape­hi­pucaini eta náeneuchi­ra­vai­nahini, váipapuca macuicu­ña­cahini ema Viya.
23552  MAT 11:24  Numeta­ca­he­va­nesera: Ichape eta ícuñayare te táitecapapa eta juícioyare. Tacachu­ri­cayare eta náicuñayare ena ticava­sanaini te avasare Sodoma —macahepa ema Jesús.
23556  MAT 11:28  Yare, ecasiñanu emutu eti evita­ji­ruanahi te iáchanevana eti éyare­ca­rahiana eta éjeca­pi­ravana. Núti nucana­ra­ca­heyare.
23569  MAT 12:11  Ema Jesús majica­pa­vacapa: —Nímicu­ti­chinahe puiti. Németeaca májina émanaina achane vahi macuja­pa­nuhini eta máitatiquene uvesa, te téchipai­ca­vapuca te pusu te jena sache tacapi­ca­hu­quenehi. Eta máeñamirahi, tipatsicava mavecuha eta paure sárare.
23570  MAT 12:12  Núti numetacahe: Ema maca achane tiápaju­cavahi etañamacare tayehe eta uvesa. Tacahe, tísapa­ca­réchucha víchayare eta táuriqueneana te sávaru­muhuana —máichavacapa.
23589  MAT 12:31  Nutupiruva numetacahe: Eperdo­na­cha­careana eti achaneana eta epeca­turana, tamutu jácani échaji­sihaira eta táiñema­hi­queneana. Jácani te ecaeca­hi­nu­hipuca nuti Manere­ji­ru­nuhi ema Viya. Jarari­hisera eta epecatura vahi tiperdo­na­cha­ca­remahi. Éti ímijachahi ema Satanás ema tiávahá­canuhi. Ichape eta éjeca­pi­ravahi, taicha ema tiávahá­canuhi núti, émaquenehi ema Espíritu Santo. Éti epana­ra­ra­caripa éma. Tásiha, tájina eperdo­na­cha­ca­reimahi puiti juca ítare­si­raichaha, evetijipa te apana ítaresira —máichavacapa.
23593  MAT 12:35  Nácani tiúriana achaneana, tatupi­ruvahi eta náechaji­ri­sirava taicha tiúrihi eta nasamure. Nácanisera achaneana váinarajiana, vahi tiúrimahi eta náechaji­ri­sirava.ñema­hi­pi­vacahi taicha tavayuchahi eta tavaina­rajiva eta nasamure.
23595  MAT 12:37  Étaripa eta tiviucha­heyare. Téhesera tiúrihipuca eta échaji­si­hairahi, vahi ecaicu­ñaimahi. Tájina tiviucha­hémahi —máichavacapa.
23599  MAT 12:41  Eta jena sácheyare téchepu­ca­nayare namutu, tiúchucu­ha­nayare ena achaneana ticava­sa­náinihi acane te Nínive. Tisipe­ca­tu­ra­ra­hia­na­hinéni éna. Natupi­ru­va­hisera nasuapa eta mametarairu ema Jonás. Téneucha­va­na­vanehi. Tásiha, te jena sácheyare, nacahenapa eyehe éti: “Táuricapa nacaicuñaini ena nani mapara­juruana ema Cristo, táichavenehi eta namasua­pirahi éma. Taicha éma, máurique­ne­panahi mayehe ema Jonás” nacahénapa.
23600  MAT 12:42  Tacutiquene esu reina Seba eta acane, te susamai­ri­ricapa eta máitupa­ji­jia­si­ravahi yátupi ema Salomón. Ésu, tayére­hi­que­ne­hinéni eta suávasa, tiyana­hisera sucapayaca ema Salomón taicha suvarahahi susama­yarehi éma. Tacahe te téchepu­canapa namutu, ésu suyasea­cainapa eta ecaicuña éti máetupi­cu­shianahi puiti. Sucahe­na­papuca: “Táuricapa nacaicu­ñahini ena nani máetupi­cushiana, tájina náetseraruina nasamaripa ema Cristo, ema títupa­ji­jiá­pa­navahi mayehe ema Salomón, tásiha vuíchaha­caruva nasuapa” sucahé­na­papuca jácani.
23618  MAT 13:10  Tacahe, viti mayeheana apostóleana vémeña­havapa eta mayehe ema Jesús. Viyase­recapa tájahapuca tacayemahi eta máimicu­tia­ra­chi­ra­va­caichucha eta máimitu­si­ra­vacahi ena achaneana.
23623  MAT 13:15  Taicha eta esamureana eti achaneana, tétavi­cavahi eta tamuracava. Vahi evaraha esama. Épiya­ca­va­hivare púchuquihe, emava­rairahi esuapahini te esamureana. Tájinapa táichahíni vicucha­pahini eta éneuchi­ra­vai­nahíni, evarai­ra­pucaini ecasi­ña­vahini me Viya, apaesa macana­ra­ca­hehini” macahepa ema víyarahaini Isaías.
23633  MAT 13:25  Étasera te tímacapa ema ticayehe eta sucureca, macahepaipa ema macatianaru. Máimisi­ri­qui­chinapa eta táiñema­hi­queneana ejare. Tásiha, tiyanapa.
23635  MAT 13:27  Náraminehi ena machane­ranahi ema achane tévacarahi. Tiyananapa nametapana ema náejaháruhi. Ánipa náicha: “Tata, eta jena pévaraquihi, tájina tacasi­ri­quihini eta táiñema­hi­queneana ejare. Puítisera tiúchucapa tacacha­ne­paipahi eta pévaraquihi” náichapa.
23639  MAT 13:31  Ema Jesús máimicu­tia­ra­chavare eta taqui eta mostaza eta máimitu­re­sirahi. Ánipa macahe: —Puiti nuvaraha nímitu­caheya eta apana tayehe eta evaraqui ánichi­chaquene, étasera te tijurucapa,ñeji­yarehi. Tacaheyare eta tajuru­si­rayare eta nímitu­rapiana nayehe nácani tijaca­pa­nayare. Ímatichuhi éti eta taqui eta mostaza, eta ánichi­cha­panahi tayehe eta apamuriana evaraquiana. Tásihasera te tímarucapa, tiúnayarehi eta táenaqui, tacuti­yarehi eta yucuqui eta táichapeva. Tacachu­ri­ca­yarehi eta apamuriana evaraquiana. Járaja­painapa eta cáyureana. Táepiya­cainapa eta tamacajiana te tatava­vajiana. Ene tacaheyare eta tajuru­si­rayare eta nímitu­rapiana núti Manere­ji­ru­nuhi ema Viya.
23643  MAT 13:35  Títauchavahi eta juca máechaji­ri­ru­vanahi ema émana profeta. Ani macahehi: “Tamutu eta nímitu­ra­pia­nayare nímicu­ti­chi­na­ya­repahi. Nímicae­che­ra­chainapa eta táeñaure­va­quenehi te tépana­vainapa máepiya­cainapa ema Viya eta apaquehe” macahepa.
23655  MAT 13:47  Éneri­chuvare nuvaraha nímitucahe tayehe eta sácheyare eta táiteca­pi­ra­yarehi eta ecuñaraqui. Tacutihi eta ichape nayutahe. Te náechipaecapa te cáquiure, tamutu taveha­yarehi eta tasimu­tu­queneana jímana.
23666  MAT 13:58  Tásiha, tájina máimere­ca­hichaini eta tiárami­careana táichavenehi eta namasua­pa­ji­rai­vanahi, váhivare nacasi­ña­vahini eta mayehe.
23674  MAT 14:8  Tásiha, esu amaperu suyase­recapa esu suena tájaha­hipuca eta suyasea­ru­yarehi. Esu suena suímitucapa: Piyasea­cayare ani píchaya: “Píjaracanu eta ñichuti eñi Juan te curuja” píchayare.
23697  MAT 14:31  Eneva­ne­pasera macara­ta­vauchapa ema Jesús eta macuchu­cui­ra­yarehi. Tásiha, máichapa: —¿Ticami­ti­si­ca­vi­papuca eta pipisirahi eta picasi­ña­nuirahi?
23703  MAT 15:1  Tacahe, títeca­panapa ena apamuriana fariséoana tiásihanahi tayehe eta Jerusalén, énapa ena escribá­noana. Témeña­ha­vanapa eta mayehe ema Jesús. Ánipa naicha: