23214 | MAT 1:1 | Sa' li hu a'in tz'i̱banbil retalil jo' q'uialeb lix xe' xto̱nal li Jesucristo. Li Jesucristo ralal xc'ajol li rey David ut ralal xc'ajol ajcui' laj Abraham. |
23219 | MAT 1:6 | Ut laj Isaí, a'an xyucua' li rey David. Ut li rey David, a'an lix yucua' laj Salomón riq'uin li ixk li quicuan chok' rixakil laj Urías. |
23230 | MAT 1:17 | Ca̱laju te̱p li ralal xc'ajol laj Abraham quicuan toj nak quiyo'la laj David. Ac cuan ca̱laju te̱p li ralal xc'ajol laj David nak que'c'ame' aran Babilonia. Ut chirix chic a'an, quicuan cui'chic ca̱laju te̱p li ralal xc'ajol chalen toj nak quiyo'la li Cristo. |
23233 | MAT 1:20 | Ut yo̱ chixc'oxlanquil a'in laj José nak jun lix ángel li Ka̱cua' quixc'utbesi rib chiru sa' xmatc' ut quixye re: —At José, ralalat li rey David, matc'oxlac chixc'ambal lix María chok' a̱cuixakil. A'an xcana chi yaj aj ixk xban xcuanquil li Santil Musik'ej. |
23236 | MAT 1:23 | A'an a'in li quixye: Jun xka'al toj ma̱ji' cuanjenak riq'uin cui̱nk ta̱cua̱nk lix c'ula'al ch'ina te̱lom. Ut Emanuel ta̱q'uehek' chok' xc'aba'. (Is. 7:14) Chi jalbil ru Emanuel naraj naxye “Li Dios cuan kiq'uin”. |
23250 | MAT 2:12 | Ut que'c'utbesi̱c chiruheb xban li Dios sa' xmatq'ueb nak inc'a' chic te'suk'i̱k riq'uin laj Herodes. Sa' jalan chic be que'xc'am nak que'suk'i sa' xtenamiteb. |
23262 | MAT 3:1 | Mokon chic quicuulac laj Juan laj Cubsihom Ha' sa' li chaki ch'och' cuan Judea. Yo̱ chixch'olobanquil xya̱lal chirix lix nimajcual cuanquilal li Dios. Quixye chi jo'ca'in: |
23263 | MAT 3:2 | —Chiyot'ek' e̱ch'o̱l ut chejal e̱c'a'ux xban nak yo̱ chak chi cha̱lc li ta̱q'uehek' sa' xcuanquil xban li Dios. Ut a'an chic ta̱cua̱nk xcuanquil sa' xbe̱neb li ralal xc'ajol. |
23268 | MAT 3:7 | Nak quiril nabaleb xcomoneb laj fariseo ut xcomoneb laj saduceo yo̱queb chi cuulac yal re nak te'cubsi̱k xha'eb, quixye reheb: —La̱ex chanchanex li ral li c'ambolay. ¿Ani xyehoc e̱re la̱ex nak ta̱ru̱k te̱col e̱rib chiru lix josk'il li Dios li ta̱cha̱lk sa' e̱be̱n? |
23270 | MAT 3:9 | Me̱c'oxla nak inc'a' te̱c'ul xjosk'il li Dios yal xban nak la̱ex ralal xc'ajol laj Abraham. La̱in tinye e̱re nak li Dios ta̱ru̱k tixyo'obtesi li pec a'in chok' ralal xc'ajol laj Abraham. |
23276 | MAT 3:15 | Ut li Jesús quichak'oc ut quixye re: —Us takaba̱nu anakcuan xban nak tento ta̱uxma̱nk chixjunil li c'a'ru naxye li Dios, chan. Tojo'nak quixc'uluban xch'o̱l laj Juan. |
23278 | MAT 3:17 | Ut qui-abi̱c xya̱b xcux li Dios toj sa' choxa nak quixye: —A'an a'in li cualal raro inban. Nasaho' inch'o̱l riq'uin, chan. |
23281 | MAT 4:3 | Ut laj tza quicuulac riq'uin ut quixye re: —Cui tz'akal ya̱l nak la̱at ralal li Dios, suk'isiheb chok' caxlan cua li pec a'in.— |
23282 | MAT 4:4 | Quichak'oc li Jesús ut quixye: —Inc'a' tinba̱nu a'an xban nak tz'i̱banbil retalil sa' li Santil Hu: Ma̱cua' ca'aj cui' riq'uin li naxtzaca yo'yo cui' li cui̱nk; riq'uin ban li a̱tin li naxye li Dios. (Dt. 8:3) |
23283 | MAT 4:5 | Tojo'nak quic'ame' xban laj tza sa' li santil tenamit Jerusalén; ut coxakaba̱k toj takec' sa' xbe̱n li rochoch li Dios. |
23284 | MAT 4:6 | Ut laj tza quixye re: —Cui tz'akal ya̱l nak la̱at ralal li Dios, cut a̱cuib tak'a. Ma̱c'a' ta̱c'ul xban nak jo'ca'in tz'i̱banbil sa' li Santil Hu: Tixtaklaheb lix ángel cha̱cuilbal ut riq'uin ruk'eb tate'xchap re nak inc'a' ta̱toch' la̱ cuok chiru pec. (Sal. 91:11-12) |
23285 | MAT 4:7 | Ut li Jesús quichak'oc ut quixye re: —Tz'i̱banbil ajcui' sa' li Santil Hu chi jo'ca'in: Ma̱tz'a̱ma xmilagro li Ka̱cua' la̱ Dios yal chi ma̱c'a' rajbal. (Dt. 6:16) |
23288 | MAT 4:10 | Tojo'nak li Jesús quichak'oc ut quixye re: —Elen chicuu la̱at aj tza, xban nak jo'ca'in tz'i̱banbil sa' li Santil Hu: Li Ka̱cua' la̱ Dios ta̱lok'oni ut ca'aj cui' chiru a'an tatc'anjelak. (Dt. 6:13) |
23295 | MAT 4:17 | Chalen nak quicuulac aran, li Jesús yo̱ chixch'olobanquil li xya̱lal ut quixye: —Chiyot'ek' e̱ch'o̱l ut jalomak e̱c'a'ux xban nak cuulac re xk'ehil nak tinq'uehek' sa' incuanquil xban li Dios. Ut la̱in chic cua̱nk incuanquil sa' xbe̱neb li cualal inc'ajol.— |
23301 | MAT 4:23 | Ut li Jesús quixbeni chixjunil li na'ajej Galilea. Yo̱ chixc'utbal lix ya̱lal sa' eb li cab li neque'xch'utub cui' ribeb laj judío. Quixch'olob xya̱lal li cha̱bil esilal chirix lix cuanquilal li Dios. Ut yo̱ chixq'uirtesinquil chixjunil li q'uila pa̱y ru chi yajel ut li raylal. |
23303 | MAT 4:25 | Ut quita̱ke̱c xbaneb li q'uila tenamit. Cuan li que'chal chak Galilea. Cuan li que'chal chak Decápolis. Cuan li que'chal chak Jerusalén. Cuan li que'chal chak Judea jo' ajcui' jun pac'al li nima' Jordán. |
23306 | MAT 5:3 | —Us xak reheb li neque'rec'a nak cubenak xcuanquileb xban nak eb a'an cua̱nkeb chic rubel lix nimajcual cuanquilal li Dios. |
23308 | MAT 5:5 | Us xak reheb li tu̱laneb xban nak eb a'an te'e̱chani̱nk re li na'ajej li yechi'inbil reheb xban li Dios. |
23309 | MAT 5:6 | Us xak reheb li te'raj ru xba̱nunquil li ti̱quilal. Chanchan li te'tz'oca̱k ut te'chakik re. Us xak reheb xban nak li Dios ta̱tenk'a̱nk reheb chixba̱nunquil li us. |
23310 | MAT 5:7 | Us xak reheb li neque'uxta̱nan u xban nak eb a'an te'uxta̱na̱k ruheb xban li Dios. |
23311 | MAT 5:8 | Us xak reheb li ti̱queb xch'o̱l xban nak eb a'an te'ril ru li Dios. |
23312 | MAT 5:9 | Us xak reheb li neque'xtenk'a ras ri̱tz'in chi cua̱nc sa' tuktu̱quil usilal xban nak eb a'an ralal xc'ajol li Dios te'yehek' reheb. |
23313 | MAT 5:10 | Us xak reheb li neque'rahobtesi̱c sa' xc'aba' li ti̱quilal, xban nak eb a'an cua̱nkeb chic rubel lix cuanquilal li Dios. |
23322 | MAT 5:19 | Li ani naxk'et li chak'rab, usta nac'utun nak inc'a' nim xcuanquil chiru a'an, ut cui naxc'ut chiru li ras ri̱tz'in xba̱nunquil chi jo'can, li jun a'an k'axal ca'ch'in lix lok'al ta̱q'uehek' re sa' lix nimajcual cuanquilal li Dios. Abanan li ani naxba̱nu chi tz'akal li naxye li chak'rab, ut tixc'ut chiru li ras ri̱tz'in xba̱nunquil chi jo'can, li jun a'an k'axal nim lix lok'al ta̱q'uehek' re sa' lix nimajcual cuanquilal li Dios. |
23323 | MAT 5:20 | Tinye ajcui' e̱re nak cui lix ti̱quilal le̱ ch'o̱l inc'a' tixk'ax ru xti̱quilal xch'o̱leb laj tz'i̱b ut eb laj fariseo, inc'a' tex-oc rubel lix nimajcual cuanquilal li Dios. |
23337 | MAT 5:34 | Abanan la̱in tinye e̱re tento te̱ba̱nu li c'a'ru te̱yechi'i ut me̱ba̱nu li juramento chi ma̱c'a' rajbal. Me̱patz' xc'aba' li choxa xban nak a'an xna'aj li Dios. |
23338 | MAT 5:35 | Ut me̱patz' xc'aba' li ruchich'och' xban nak a'an xna'aj li rok. Ut me̱patz' xc'aba' li tenamit Jerusalén xban nak a'an xtenamit li nimajcual Dios, li tz'akal Rey. |
23350 | MAT 5:47 | Ut cui ca'aj cui' le̱ rech tenamitil nequeq'ue xsahil xch'o̱leb, ¿c'a'ru rusil a'an? ¿Ma inc'a' ta bi' jo'can ajcui' neque'xba̱nu li inc'a' neque'xpa̱b li Dios? |
23358 | MAT 6:7 | Ut nak textijok, me̱ye q'uila a̱tin chi ma̱c'a' rajbal jo' neque'xba̱nu li inc'a' neque'xpa̱b li Dios. Eb a'an neque'xc'oxla nak riq'uin li q'uila a̱tin, te'abi̱k xban li Dios. |
23375 | MAT 6:24 | Ma̱ ani naru nac'anjelac chiru cuib chi patrón. Naru tixra li jun ut tixtz'ekta̱na li jun chic malaj ut xic' ta̱ril li jun ut tix-oxlok'i li jun chic. Jo'can nak ma̱ jok'e naru te̱c'oxla li Dios cui ca'aj cui' le̱ biomal nequec'oxla. |
23381 | MAT 6:30 | La̱ex inc'a' nequexpa̱ban chi tz'akal. Ut cui li Dios naxq'ue lix ch'ina'usal li pim li cuan junpa̱t ajcui' ut cuulaj q'uebilak sa' xam, ¿ma toja' ta chic la̱ex inc'a' textikib? |
23383 | MAT 6:32 | Li inc'a' neque'xpa̱b li Dios neque'xq'ue xch'o̱l xc'oxlanquil a'an. Abanan le̱ Yucua' li cuan sa' choxa naxnau li c'a'ru nequeraj ru. |
23384 | MAT 6:33 | Li c'a'ru li te̱sic' xbe̱n cua, a'an lix nimajcual cuanquilal li Dios ut lix ti̱quilal, ut chixjunil li c'a'ak re ru a'in talajq'uehek' e̱re chok' xtz'akob. |
23392 | MAT 7:7 | Nak ta̱paltok c'a'ru e̱re, chextz'a̱ma̱nk chiru li Dios ut a'an tixq'ue e̱re; chesic'ak ut te̱tau, chebokak ut li puerta ta̱tehek' che̱ru. |
23393 | MAT 7:8 | Cheba̱nu a'an xban nak li ani natz'a̱man chiru li Dios naq'uehe' re. Li ani naxsic', naxtau. Ut li ani nabokoc, li puerta natehe' chiru. |
23406 | MAT 7:21 | Moco chixjunileb ta li neque'yehoc “Ka̱cua', Ka̱cua'” cue, te'oc sa' lix nimajcual cuanquilal li Dios. Aban li neque'ba̱nun re li naraj lin Yucua' cuan sa' choxa, a'aneb li te'oc sa' lix nimajcual cuanquilal li Dios. |
23425 | MAT 8:11 | Ut la̱in tinye e̱re nak nabaleb li ma̱cua'eb aj judío yalak bar sa' ruchich'och' te'pa̱ba̱nk. Ut eb a'an te'e̱chani̱nk re lix nimajcual cuanquilal li Dios rochbeneb laj Abraham, laj Isaac, ut laj Jacob. |
23426 | MAT 8:12 | A'ut nabaleb laj judío li te'e̱chani̱nk raj re lix nimajcual cuanquilal li Dios, eb a'an chic li te'isi̱k ut te'q'uehek' sa' li k'ojyi̱n. Ut aran ta̱cua̱nk li ya̱bac ut li c'uxuxi̱nc ruch e, chan li Jesús reheb li tenamit. |
23443 | MAT 8:29 | Ut eb a'an que'xjap re chixyebal: —¿C'a'ru ta̱cuaj kiq'uin, at Jesús? La̱at ralalat li nimajcual Dios. ¿Ma xatchal arin chikach'i'ch'i'inquil chi toj ma̱ji' xk'ehil li rakba a̱tin? chanqueb. |
23451 | MAT 9:3 | Ut cuanqueb junju̱nk sa' xya̱nkeb laj tz'i̱b yo̱queb chixyebal sa' xch'o̱leb: —Li cui̱nk a'in naxjuntak'e̱ta rib riq'uin li Dios, chanqueb. |
23456 | MAT 9:8 | Nak li q'uila tenamit que'ril li quic'ulman, que'xucuac ut que'xq'ue xlok'al li Dios li quiq'uehoc chak xcuanquil li Jesús chi q'uirtesi̱nc ut chi cuyuc ma̱c. |
23475 | MAT 9:27 | Ut nak qui-el aran li Jesús, cuib li mutz' yo̱queb chi ta̱ke̱nc re ut japjo̱queb re chixyebal: —Chacuuxta̱na taxak ku, at ralal xc'ajol li rey David.— |
23483 | MAT 9:35 | Ut li Jesús yo̱ xbeninquil sa' eb li tenamit junju̱nk ut sa' eb ajcui' li c'aleba̱l. Quixc'ut li xya̱lal chiruheb sa' li cab li neque'xch'utub cui' ribeb laj judío ut quixch'olob xya̱lal lix nimajcual cuanquilal li Dios chiruheb. Ut yo̱ chixq'uirtesinquil chixjunil li q'uila pa̱y chi yajel ut li raylal. |
23493 | MAT 10:7 | Ut nak yo̱kex chi xic, yo̱kex chixch'olobanquil li xya̱lal ut chixyebal, “cuulac re xk'ehil nak ta̱q'uehek' sa' xcuanquil xban li Dios li ta̱cua̱nk xcuanquil sa' xbe̱neb li ralal xc'ajol,” cha'kex. |
23515 | MAT 10:29 | ¿Ma inc'a' ta bi' nac'ayi̱c cuib chi tzentzeyul chi jun centavo? K'axal cubenak xtz'ak, abanan ma̱ jun li ch'ina tzentzeyul nacam chi inc'a' ta tixnau li Dios le̱ Yucua'. |
23516 | MAT 10:30 | Jo'can ajcui' li rismal le̱ jolom ajlanbileb chixjunil xban li Dios. |
23527 | MAT 10:41 | Li ani ta̱c'uluk re junak profeta chi anchal xch'o̱l xban nak a'an naxye ra̱tin li Dios, li jo' q'uial lix k'ajca̱munquil li tixc'ul li profeta, a'an ajcui' li tixc'ul li ta̱c'uluk re. Ut li ani ta̱c'uluk re li ti̱c xch'o̱l xban nak a'an ti̱c xch'o̱l, li jo' q'uial lix k'ajca̱munquil li tixc'ul li ti̱c xch'o̱l, a'an ajcui' li tixc'ul li ta̱c'uluk re. |
23539 | MAT 11:11 | Relic chi ya̱l tinye e̱re nak ma̱ jun reheb li neque'yo'la arin sa' ruchich'och' naxk'ax xcuanquil laj Juan laj Cubsihom Ha'. Aban li k'axal ca'ch'in sa' lix nimajcual cuanquil li Dios, k'axal us chok' re a'an chiru laj Juan (xban nak laj Juan inc'a' quiril lix nimajcual cuanquilal li Dios arin sa' ruchich'och'). |
23540 | MAT 11:12 | Chalen chak nak quixtiquib xch'olobanquil xya̱lal laj Juan laj Cubsihom Ha' ut toj anakcuan cuanqueb li neque'xyal xxakabanquil lix nimajcual cuanquilal li Dios, yal xjuneseb, ut que'raj xba̱nunquil sa' junpa̱t usta riq'uin raylal ta̱uxma̱nk. |
23541 | MAT 11:13 | Chixjunileb li profeta jo' cui' lix chak'rab laj Moisés, toj riq'uin laj Juan xolrakek' xyebal nak ta̱xakaba̱k lix nimajcual cuanquilal li Dios. |
23547 | MAT 11:19 | Ut nak xinc'ulun la̱in li C'ajolbej, nincua'ac ut nin-uc'ac, ut inc'a' ajcui' quine'xc'ul sa' xya̱lal. Eb li tenamit neque'xye chicuix, “Li jun cuan arin, junes cua'ac ut junes uc'ac vino naxba̱nu. A'an rami̱gueb laj ma̱c ut eb laj titz'ol toj”, chanqueb. A'ut li na'leb li q'uebil xban li Dios, xakxo xcuanquil riq'uin li xba̱nu laj Juan ut li c'a'ru xinba̱nu la̱in. |
23555 | MAT 11:27 | Ut quixye reheb li tenamit: —Chixjunil li c'a'ak re ru xk'axtesi sa' cuuk' lin Yucua'. Ma̱ ani nana'oc cuu la̱in li C'ajolbej, ca'aj cui' li Acuabej Dios. Ma̱ ani nana'oc ru li Acuabej Dios, ca'aj cui' la̱in li C'ajolbej. Ut ta̱na'ek' ajcui' ru xbaneb li ani tinc'ut cui' li xya̱lal, la̱in li C'ajolbej. |
23561 | MAT 12:3 | Li Jesús quichak'oc ut quixye reheb: —¿Ma inc'a' ta bi' xeril sa' li Santil Hu c'a'ru quixba̱nu laj David nak a'an ut eb li rochben te'tz'oca̱k? |
23562 | MAT 12:4 | Qui-oc sa' li cab bar neque'xlok'oni cui' li Dios ut cuan aran li mayejanbil caxlan cua. Ma̱cua' raj re laj David xcua'bal li caxlan cua a'an, chi moco reheb li rochben. Juneseb laj tij naru neque'xcua' li mayejanbil caxlan cua. Abanan laj David quixcua'. |
23563 | MAT 12:5 | Ut, ¿ma inc'a' e̱rilom sa' lix chak'rab laj Moisés nak eb laj tij ma̱c'a' xma̱queb nak neque'xk'et li hiloba̱l cutan nak neque'c'anjelac sa' rochoch li Dios? |
23564 | MAT 12:6 | La̱in tinye e̱re nak cuanquin arin la̱in, ut k'axal nim incuanquil chiru li rochoch li Dios. |
23581 | MAT 12:23 | Ut chixjunileb li tenamit que'sach xch'o̱l ut yo̱queb chixyebal: —¿Malaj a'in ta ut ralal li rey David, li yo̱co chiroybeninquil? |
23586 | MAT 12:28 | Cui ut riq'uin xcuanquil li Dios nacuisiheb li ma̱us aj musik'ej, riq'uin a'an nac'utun nak relic chi ya̱l ac xc'ulun sa' e̱ya̱nk lix nimajcual cuanquilal li Dios. |
23596 | MAT 12:38 | Cuan xcomoneb laj tz'i̱b ut xcomoneb laj fariseo que'a̱tinac ut que'xye: —At tzolonel, ba̱nu junak milagro chiku. C'ut chiku nak riq'uin li Dios nachal la̱ cuanquil, chanqueb. |
23619 | MAT 13:11 | Li Jesús quichak'oc ut quixye reheb: —Q'uebil e̱re la̱ex re nak te̱nau xya̱lal li mukmu̱quil na'leb chirix lix nimajcual cuanquilal li Dios. Aban eb a'an inc'a' q'uebil reheb re te'xnau li na'leb a'an. |
23627 | MAT 13:19 | Li ani na-abin re li xya̱lal chirix lix nimajcual cuanquilal li Dios ut inc'a' naxtau ru, a'an chanchan li iyaj li quinak chire be. Ut laj tza nachal ut naxmak' chiru li xya̱lal ut sa' junpa̱t nasach sa' xch'o̱l. |
23628 | MAT 13:20 | Ut li iyaj li quinak sa' li pec ru li inc'a' quixchap xxe', a'aneb li neque'abin re li ra̱tin li Dios ut sa' junpa̱t neque'xpa̱b chi saheb sa' xch'o̱leb. |
23630 | MAT 13:22 | Ut li iyaj li quinak sa' xya̱nk li q'uix, a'aneb li neque'abin re li ra̱tin li Dios. Abanan ca'aj cui' li c'a'ak re ru cuan sa' ruchich'och' neque'xc'oxla, jo' li biomal ut xra̱bal ru li c'a'ak chic re ru. Ut a'an li naramoc lix ya̱lal chiruheb. Ma̱c'a' na-oc cui' li ra̱tin li Dios chiruheb. |
23631 | MAT 13:23 | Ut li iyaj li quinak sa' li cha̱bil ch'och', a'aneb li neque'rabi ut neque'xpa̱b ut neque'xtau ru chi tz'akal li ra̱tin li Dios. Neque'q'ui chi us sa' lix pa̱ba̱leb, jo' li acui̱mk li naru̱chin laje̱tk xca'takc'a̱l (30) ut li naxq'ue oxtakc'a̱l (60), ut li naxq'ue o'takc'a̱l ru (100) li junju̱nk. |
23632 | MAT 13:24 | Ut quixye jun chic li jaljo̱quil ru a̱tin reheb li tenamit: Lix nimajcual cuanquilal li Dios chanchan jun li cui̱nk quirau li cha̱bil riyajil li trigo sa' lix ch'och'. |
23639 | MAT 13:31 | Li Jesús quixye jun chic li jaljo̱quil ru a̱tin reheb: Lix nimajcual cuanquilal li Dios, a'an chanchan li riyajil li ni̱nki mostaza, li quixc'am jun li cui̱nk ut quirau sa' lix ch'och'. |
23641 | MAT 13:33 | Jun chic li jaljo̱quil ru a̱tin quixye: Jun li ixk quixq'ue ca'ch'in lix ch'amal caxlan cua sa' xya̱nk li oxib bisoc li c'aj ut quisi̱po' li k'em xban, ut nabal chic li caxlan cua qui-el. Lix nimajcual cuanquilal li Dios chanchan ajcui' a'an. Nak neque'rabi resil, nabal neque'pa̱ban re. |
23646 | MAT 13:38 | Ut li ch'och', a'an li ruchich'och'. Ut li cha̱bil iyaj, a'aneb li cuanqueb rubel xcuanquil li nimajcual Dios. Ut li yibru pim, a'aneb li cuanqueb rubel xcuanquil laj tza. |
23647 | MAT 13:39 | Ut li xic' na-iloc, a'an li qui-acuoc re li yibru pim. A'an laj tza. Ut lix k'ehil xsic'bal ru li acui̱mk, a'an li roso'jic li ruchich'och'. Ut eb laj sic'ol re, a'aneb lix ángel li Dios. |
23649 | MAT 13:41 | La̱in li C'ajolbej tintaklaheb chak lin ángel ut eb a'an tole'isi̱nk reheb chixjunileb laj ma̱c sa' xya̱nkeb li cuanqueb rubel xnimajcual cuanquilal li Dios. Ut te'isi̱k ajcui' chixjunileb li neque'q'uehoc re chi ma̱cobc li tenamit. |
23651 | MAT 13:43 | Ut li ti̱queb xch'o̱l te'q'uehek' xlok'al. Chanchanakeb li sak'e sa' lix nimajcual cuanquilal li Dios lix Yucua'eb. Li ani na-abin re li yo̱quin chixyebal chixq'uehak retal chi us li ninye. |
23653 | MAT 13:45 | Ut lix nimajcual cuanquilal li Dios, a'an chanchan ajcui' jun li cui̱nk aj yaconel li naxsic' li terto̱quil pec perla xc'aba'. |
23655 | MAT 13:47 | Jo'can ajcui' lix nimajcual cuanquilal li Dios, a'an chanchan li yoy li quiq'ueman sa' li palau ut q'uila pa̱y chi car quirisi chak. |
23660 | MAT 13:52 | Li Jesús quixye reheb: —Jo'can nak chixjunileb li neque'xnau c'a'ru naxye sa' li chak'rab ut neque'xtzol rib cuiq'uin, eb a'an chanchaneb laj e̱chal cab li narisi sa' lix c'u̱leba̱l li c'a'ru ac' jo' ajcui' li c'a'ru k'el, chan li Jesús. (Quixye chi jo'can xban nak cuan xlok'al li na'leb q'uebil najter xban li Dios ut cuan ajcui' xlok'al li ac' na'leb q'uebil xban li Jesús.) |
23685 | MAT 14:19 | Ut nak ac xtaklaheb li q'uila tenamit chi c'ojla̱c sa' li pach'aya', quixchap li o̱b chi caxlan cua ut li cuib chi car, qui-iloc takec' ut quixbantioxi chiru li Dios. Ut quixjachi ut quixq'ue li caxlan cua reheb lix tzolom ut que'xjeq'ui reheb li q'uila tenamit. |
23699 | MAT 14:33 | Ut eb li cuanqueb sa' li jucub que'xcuik'ib rib chiru li Jesús ut que'xlok'oni ut que'xye re: —Relic chi ya̱l nak la̱at li Ralal li Dios, chanqueb re. |
23705 | MAT 15:3 | Li Jesús quichak'oc ut quixye reheb: —Ut la̱ex, ¿c'a'ut nak nequek'et li chak'rab q'uebil e̱re xban li Dios riq'uin xba̱nunquil le̱ najter na'leb li c'aynakex chixba̱nunquil? |
23706 | MAT 15:4 | Li Dios quixye: —Cha-oxlok'i la̱ na' a̱yucua'. Ut quixye ajcui': —Ani tixhob xna' xyucua', li jun a'an camsinbil nak ta̱osok'. (Ex. 20:12; 21:17) |
23707 | MAT 15:5 | A'ut la̱ex nequeye cui cuan junak inc'a' naraj xtenk'anquil lix na' xyucua', li jun a'an tixye re lix na' xyucua', “ac mayejanbil chiru li Dios li c'a'ru raj ta̱ru̱k tatintenk'a cui'.” Ut inc'a' chic tento tixtenk'a lix na' xyucua', chanquex. |
23708 | MAT 15:6 | Jo'can nak la̱ex nequetz'ekta̱na xcuanquil li chak'rab q'uebil xban li Dios ut a' chic le̱ najter na'leb nequeba̱nu. |
23709 | MAT 15:7 | La̱ex aj ca'pac'al u. Ya̱l ajcui' li quixye li profeta Isaías che̱rix la̱ex nak quixtz'i̱ba li c'a'ru quiyehe' re xban li Dios nak quixye: |
23724 | MAT 15:22 | Ut cuan jun li ixk aj Canaán quichal sa' li na'ajej a'an. Japjo re chixyebal: —Ka̱cua', Ralalat laj David, chacuuxta̱na taxak cuu. Lin co' c'ajo' nak yo̱ chi tacuasi̱c xban li ma̱us aj musik'ej, chan. |
23733 | MAT 15:31 | Jo'can nak que'sach xch'o̱leb li tenamit chirilbal nak li mem neque'a̱tinac chic ut li tokoleb ruk' que'q'uira ut li ye̱keb rokeb neque'be̱c chic ut eb li mutz' ruheb neque'iloc chic. Ut que'xnima xlok'al lix Dioseb laj Israel. |
23738 | MAT 15:36 | Ut quixchap li cuukub chi caxlan cua ut eb li car, quixbantioxi chiru li Dios ut quixjachi. Ut quixq'ue reheb lix tzolom re nak te'xjeq'ui reheb li tenamit. |
23742 | MAT 16:1 | Que'cuulac laj fariseo ut eb laj saduceo riq'uin li Jesús. Que'raj xyalbal rix ut que'oc chixtz'a̱manquil chiru nak tixba̱nu junak milagro chiruheb re rilbal ma ya̱l nak riq'uin li Dios nachal lix cuanquil. |
23745 | MAT 16:4 | La̱ex jun te̱p chi tenamit inc'a' us le̱ na'leb. Nequetz'ekta̱na li Dios ut nequeraj nak ta̱c'utbesi̱k che̱ru junak milagro. Abanan inc'a' ta̱c'utbesi̱k che̱ru, ca'aj cui' li milagro li qui-ux re laj Jonás, chan li Jesús. Tojo'nak quixcanabeb ut co̱. |
23757 | MAT 16:16 | Quichak'oc laj Simón Pedro ut quixye: —La̱at li Cristo, li Ralal li yo'yo̱quil Dios.— |
23760 | MAT 16:19 | Ut la̱in tinq'ue a̱cuanquil sa' xbe̱neb li ani te'pa̱ba̱nk cue. Ut chixjunil li c'a'ru ta̱c'u̱b ru sa' xya̱lal sa' ruchich'och', li Dios tixc'u̱b ajcui' ru sa' choxa. Li c'a'ru ta̱ye us arin sa' ruchich'och', li Dios tixye ajcui' nak us. Ut li c'a'ru ta̱ye inc'a' us, li Dios tixye ajcui' nak inc'a' us. |
23761 | MAT 16:20 | Tojo'nak quixye reheb lix tzolom nak ma̱ ani aj e te'xye nak li Jesús, a'an li Cristo, li yechi'inbil xban li Dios. |
23763 | MAT 16:22 | Ut laj Pedro quirisi xjunes li Jesús ut qui-oc chixk'usbal: —Ka̱cua', chan re, li Dios taxak chicolok a̱cue re nak inc'a' ta̱c'ul chi jo'can, chan. |
23764 | MAT 16:23 | Ut li Jesús quixsuk'isi rib chirilbal laj Pedro ut quixye re: —Elen arin sa' xnak' cuu. La̱at chanchanat laj tza. Mich'inan inch'o̱l a̱ban chixba̱nunquil li c'a'ru tento tinba̱nu. La̱at inc'a' yo̱cat chixc'oxlanquil jo' naxc'oxla li Dios. Yo̱cat ban chixc'oxlanquil jo' naxc'oxla li cui̱nk, chan. |