23224 | MAT 1:11 | Ut laj Josías, a'an xyucua' laj Jeconías jo' eb ajcui' li ri̱tz'in. Eb a'an que'cuan sa' eb li cutan nak eb laj Israel que'chape' ut que'c'ame' aran Babilonia. |
23232 | MAT 1:19 | Ut xban nak ti̱c xch'o̱l laj José, li ac xtz'a̱man re, inc'a' quiraj xc'utbal xxuta̱n lix María. Xraj raj xcanabanquil chi mukmu. |
23234 | MAT 1:21 | Ta̱cua̱nk jun lix c'ula'al ch'ina te̱lom. Ut Jesús ta̱q'ue chok' xc'aba' xban nak a'an ta̱colok re lix tenamit sa' lix ma̱queb, chan. |
23236 | MAT 1:23 | A'an a'in li quixye: Jun xka'al toj ma̱ji' cuanjenak riq'uin cui̱nk ta̱cua̱nk lix c'ula'al ch'ina te̱lom. Ut Emanuel ta̱q'uehek' chok' xc'aba'. (Is. 7:14) Chi jalbil ru Emanuel naraj naxye “Li Dios cuan kiq'uin”. |
23238 | MAT 1:25 | Abanan inc'a' quicuan riq'uin toj quiyo'la li xbe̱n c'ula'al. Ut Jesús quixq'ue chok' xc'aba'. |
23248 | MAT 2:10 | Ut c'ajo' nak que'saho' sa' xch'o̱leb chirilbal li chahim nak quixakli sa' xbe̱n li na'ajej a'an. |
23250 | MAT 2:12 | Ut que'c'utbesi̱c chiruheb xban li Dios sa' xmatq'ueb nak inc'a' chic te'suk'i̱k riq'uin laj Herodes. Sa' jalan chic be que'xc'am nak que'suk'i sa' xtenamiteb. |
23256 | MAT 2:18 | Qui-abi̱c li ya̱bac sa' li tenamit Ramá xban li nimla rahil ch'o̱lej, ut yot'ba ch'o̱lej li que'xc'ul. A'an eb li ixk aj Israel nak yo̱queb chi ya̱bac chirixeb lix coc'al. Ut inc'a' chic neque'raj xc'ojobanquil xch'o̱leb xban nak ac camenakeb chic lix coc'aleb. (Jer. 31:15) |
23261 | MAT 2:23 | Que'chal ut que'cuan sa' jun li tenamit Nazaret xc'aba' xcue̱nt Galilea. A'in quic'ulman jo' que'xye li profeta nak que'xye nak aj Nazaret tixc'aba'in. |
23262 | MAT 3:1 | Mokon chic quicuulac laj Juan laj Cubsihom Ha' sa' li chaki ch'och' cuan Judea. Yo̱ chixch'olobanquil xya̱lal chirix lix nimajcual cuanquilal li Dios. Quixye chi jo'ca'in: |
23263 | MAT 3:2 | —Chiyot'ek' e̱ch'o̱l ut chejal e̱c'a'ux xban nak yo̱ chak chi cha̱lc li ta̱q'uehek' sa' xcuanquil xban li Dios. Ut a'an chic ta̱cua̱nk xcuanquil sa' xbe̱neb li ralal xc'ajol. |
23269 | MAT 3:8 | Cheba̱nuhak ban li us re nak ta̱c'utu̱nk nak xyot'e' e̱ch'o̱l ut xejal e̱c'a'ux. Chanchanakex li che' cha̱bil li ru naxq'ue. |
23270 | MAT 3:9 | Me̱c'oxla nak inc'a' te̱c'ul xjosk'il li Dios yal xban nak la̱ex ralal xc'ajol laj Abraham. La̱in tinye e̱re nak li Dios ta̱ru̱k tixyo'obtesi li pec a'in chok' ralal xc'ajol laj Abraham. |
23271 | MAT 3:10 | Q'uehomak retal xban nak cha̱lc re li rakba a̱tin sa' e̱be̱n jo' nak ac cauresinbil li ma̱l re xyoc'bal lix xe' li che'. Ut chixjunil li che' inc'a' cha̱bil li ru naxq'ue, nayoc'man ut naq'ueman sa' xam. |
23272 | MAT 3:11 | Ya̱l nak la̱in nincubsi e̱ha' riq'uin ha' retalil nak xyot'e' e̱ch'o̱l ut xejal e̱c'a'ux. Abanan cha̱lc re li k'axal nim xcuanquil. Xban nak k'axal nim xcuanquil chicuu la̱in, moco inc'ulub ta nak tincuisi lix xa̱b. A'an tixcubsi e̱ha' riq'uin li Santil Musik'ej ut riq'uin xam. |
23275 | MAT 3:14 | Abanan laj Juan inc'a' raj quiraj xcubsinquil xha' ut quixye re: —Ma̱cua' raj la̱in tincubsi̱nk a̱ha'. La̱at raj ban tatcubsi̱nk inha' la̱in, chan. |
23279 | MAT 4:1 | Tojo'nak li Jesús quic'ame' xban li Santil Musik'ej sa' li chaki ch'och' re ta̱yalek' ra̱lenquil xban laj tza. |
23283 | MAT 4:5 | Tojo'nak quic'ame' xban laj tza sa' li santil tenamit Jerusalén; ut coxakaba̱k toj takec' sa' xbe̱n li rochoch li Dios. |
23284 | MAT 4:6 | Ut laj tza quixye re: —Cui tz'akal ya̱l nak la̱at ralal li Dios, cut a̱cuib tak'a. Ma̱c'a' ta̱c'ul xban nak jo'ca'in tz'i̱banbil sa' li Santil Hu: Tixtaklaheb lix ángel cha̱cuilbal ut riq'uin ruk'eb tate'xchap re nak inc'a' ta̱toch' la̱ cuok chiru pec. (Sal. 91:11-12) |
23285 | MAT 4:7 | Ut li Jesús quichak'oc ut quixye re: —Tz'i̱banbil ajcui' sa' li Santil Hu chi jo'ca'in: Ma̱tz'a̱ma xmilagro li Ka̱cua' la̱ Dios yal chi ma̱c'a' rajbal. (Dt. 6:16) |
23286 | MAT 4:8 | Ut quic'ame' cui'chic xban laj tza sa' xbe̱n jun li tzu̱l k'axal najt xteram. Ut laj tza quixc'ut chak chiru li Jesús chixjunil li tenamit li cuan sa' ruchich'och' jo' ajcui' lix nimal lix lok'al cuan chi sa'. |
23293 | MAT 4:15 | Aran sa' xch'och' laj Zabulón ut sa' xch'och' laj Neftalí, li cuan chire li be li naxic sa' li palau, aran jun pac'al li nima' Jordán, sa' li na'ajej Galilea bar neque'cuan cui' li ma̱cua'eb aj judío, |
23294 | MAT 4:16 | li tenamit chanchan li cuanqueb sa' k'ojyi̱n xban nak inc'a' neque'xnau lix ya̱lal. Chanchan quicutano' nak que'ril nak que'xtau li colba-ib. Chanchan nak cuanqueb sa' jun na'ajej re ca̱mc xban lix ma̱queb nak quicuulac li cutan sa' xya̱nkeb. (Is. 9:1-2) |
23295 | MAT 4:17 | Chalen nak quicuulac aran, li Jesús yo̱ chixch'olobanquil li xya̱lal ut quixye: —Chiyot'ek' e̱ch'o̱l ut jalomak e̱c'a'ux xban nak cuulac re xk'ehil nak tinq'uehek' sa' incuanquil xban li Dios. Ut la̱in chic cua̱nk incuanquil sa' xbe̱neb li cualal inc'ajol.— |
23312 | MAT 5:9 | Us xak reheb li neque'xtenk'a ras ri̱tz'in chi cua̱nc sa' tuktu̱quil usilal xban nak eb a'an ralal xc'ajol li Dios te'yehek' reheb. |
23313 | MAT 5:10 | Us xak reheb li neque'rahobtesi̱c sa' xc'aba' li ti̱quilal, xban nak eb a'an cua̱nkeb chic rubel lix cuanquilal li Dios. |
23314 | MAT 5:11 | Us xak e̱re nak texhobek' ut texrahobtesi̱k sa' inc'aba' ut ta̱yehek' e̱re c'a'ak re ru chi ma̱usilal chi yal tic'ti'. |
23315 | MAT 5:12 | Miraho' e̱ch'o̱l. Chisahok' ban e̱ch'o̱l riq'uin li c'a'ru ta̱uxk e̱re xban nak k'axal nim le̱ k'ajca̱munquil ta̱q'uehek' e̱re sa' choxa. Moco ca'aj cui' ta la̱ex yo̱quex chi c'uluc re li raylal. Jo'can aj ban cui' que'xc'ul li profeta li que'cuan junxil. |
23316 | MAT 5:13 | La̱ex aj pa̱banel chanchanex li atz'am li nac'anjelac arin sa' ruchich'och'. Cui ta li atz'am ta̱sachk xqui'al, ¿c'a' ta raj chic ru ta̱oc cui'? Ma̱c'a' chic ta̱oc cui'. Yal re tz'ekec' aj chic ut re yek'i̱c. |
23320 | MAT 5:17 | Me̱c'oxla nak xinchal chixsachbal xcuanquil li chak'rab li quiq'uehe' re laj Moisés chi moco li ac xole'xye li profeta. Inc'a' xinchal chixsachbal xcuanquil a'an. Xinchal ban re nak ta̱tz'aklok ru a'an. |
23322 | MAT 5:19 | Li ani naxk'et li chak'rab, usta nac'utun nak inc'a' nim xcuanquil chiru a'an, ut cui naxc'ut chiru li ras ri̱tz'in xba̱nunquil chi jo'can, li jun a'an k'axal ca'ch'in lix lok'al ta̱q'uehek' re sa' lix nimajcual cuanquilal li Dios. Abanan li ani naxba̱nu chi tz'akal li naxye li chak'rab, ut tixc'ut chiru li ras ri̱tz'in xba̱nunquil chi jo'can, li jun a'an k'axal nim lix lok'al ta̱q'uehek' re sa' lix nimajcual cuanquilal li Dios. |
23323 | MAT 5:20 | Tinye ajcui' e̱re nak cui lix ti̱quilal le̱ ch'o̱l inc'a' tixk'ax ru xti̱quilal xch'o̱leb laj tz'i̱b ut eb laj fariseo, inc'a' tex-oc rubel lix nimajcual cuanquilal li Dios. |
23328 | MAT 5:25 | Cui cuan la̱ ch'a'ajquilal riq'uin la̱ cuas a̱cui̱tz'in, yi̱b ru chi junpa̱t. Cui inc'a' nacac'am a̱cuib sa' usilal chi junpa̱t, ma̱re anchal tatxc'am riq'uin laj rakol a̱tin ut a'an tatxtakla sa' tz'alam. |
23329 | MAT 5:26 | Ut inc'a' tat-e̱lk aran cui inc'a' ta̱toj chixjunil li jo' q'uial te'xpatz' a̱cue. Relic chi ya̱l ninye a̱cue nak tento ta̱c'am a̱cuib sa' usilal riq'uin la̱ cuas a̱cui̱tz'in. |
23335 | MAT 5:32 | Abanan la̱in ninye e̱re li xya̱lal a'an. Li ani naxjach rib riq'uin li rixakil chi inc'a' xmux ru xsumlajic li ixakilbej, a' li be̱lomej cuan xma̱c nak li ixk a'an tixmux ru xsumlajic. Ut li ani ta̱c'amok re li ixk, li ac xcanaba̱c xban xbe̱lom, li cui̱nk a'an naxmux ru li sumsu. |
23337 | MAT 5:34 | Abanan la̱in tinye e̱re tento te̱ba̱nu li c'a'ru te̱yechi'i ut me̱ba̱nu li juramento chi ma̱c'a' rajbal. Me̱patz' xc'aba' li choxa xban nak a'an xna'aj li Dios. |
23338 | MAT 5:35 | Ut me̱patz' xc'aba' li ruchich'och' xban nak a'an xna'aj li rok. Ut me̱patz' xc'aba' li tenamit Jerusalén xban nak a'an xtenamit li nimajcual Dios, li tz'akal Rey. |
23339 | MAT 5:36 | Chi moco te̱ba̱nu li juramento sa' xc'aba' le̱ jolom xban nak la̱ex inc'a' naru te̱sakobresi le̱ rismal chi moco naru te̱k'ekobresi. |
23340 | MAT 5:37 | Jo'ca'in ban te̱ba̱nu. Cui te̱ye nak ya̱l, junes ya̱l te̱ye. Ut cui te̱ye nak inc'a', junes inc'a' te̱ye. Cui te̱q'ue xtz'akob li a̱tin a'an, li na'leb a'an riq'uin laj tza nachal. |
23348 | MAT 5:45 | Cui te̱ba̱nu chi jo'can, la̱exak ralal xc'ajol le̱ Yucua' cuan sa' choxa. A'an naq'uehoc chak li sak'e sa' xbe̱neb li useb xna'leb jo' ajcui' li inc'a' useb xna'leb. Ut a'an ajcui' naq'uehoc chak li hab sa' xbe̱neb li ti̱queb xch'o̱l jo' ajcui' li inc'a' ti̱queb xch'o̱l. |
23349 | MAT 5:46 | Cui ca'aj cui' li neque'rahoc e̱re nequera, ¿c'a'ru le̱ k'ajca̱munquil te̱c'ul? ¿Ma inc'a' ta bi' jo'can ajcui' neque'xba̱nu eb laj titz'ol toj, li neque'balak'in? |
23350 | MAT 5:47 | Ut cui ca'aj cui' le̱ rech tenamitil nequeq'ue xsahil xch'o̱leb, ¿c'a'ru rusil a'an? ¿Ma inc'a' ta bi' jo'can ajcui' neque'xba̱nu li inc'a' neque'xpa̱b li Dios? |
23354 | MAT 6:3 | Li c'a'ru ta̱si re li ma̱c'a' cuan re, ma̱ ani aj e ta̱serak'i li c'a'ru xasi, chi moco ta̱serak'i re li tz'akal a̱cuami̱g. |
23357 | MAT 6:6 | Ut nak textijok la̱ex, ocankex sa' le̱ rochoch, tz'apomak re li cab, ut tijonkex chiru le̱ Yucua' li inc'a' na-ilman ru. Ut le̱ Yucua' li naril chixjunil li c'a'ru nequeba̱nu, a'an ta̱k'ajca̱mu̱nk e̱re. |
23358 | MAT 6:7 | Ut nak textijok, me̱ye q'uila a̱tin chi ma̱c'a' rajbal jo' neque'xba̱nu li inc'a' neque'xpa̱b li Dios. Eb a'an neque'xc'oxla nak riq'uin li q'uila a̱tin, te'abi̱k xban li Dios. |
23364 | MAT 6:13 | Ut moa̱q'ue taxak chi a̱le̱c. Choa̱col ban chiru li inc'a' us. A̱cue li nimajcual cuanquil, li lok'oni̱c ut li lok'al chi junelic k'e cutan. Jo'can taxak. |
23366 | MAT 6:15 | Cui inc'a' nequecuy xma̱queb le̱ ras e̱ri̱tz'in, jo'can ajcui' la̱ex inc'a' ta̱cuyek' e̱ma̱c xban le̱ Yucua' cuan sa' choxa. |
23367 | MAT 6:16 | Ut nak te̱ba̱nu le̱ ayu̱n, me̱ba̱nu jo' neque'xba̱nu laj ca'pac'al u. Eb a'an neque'xba̱nu rib nak raheb sa' xch'o̱l yal re nak ta̱na'ek' nak yo̱queb xba̱nunquil lix ayu̱n. Relic chi ya̱l tinye e̱re nak eb a'an ac xe'xc'ul lix k'ajca̱munquil. |
23369 | MAT 6:18 | re nak inc'a' ta̱c'utu̱nk chiruheb le̱ ras e̱ri̱tz'in nak yo̱quex chi ayunic. Chic'utu̱nk ban chiru le̱ Yucua' li inc'a' na-ilman ru. Ut le̱ Yucua' li naxnau chixjunil li nequeba̱nu, a'an ta̱k'ajca̱mu̱nk e̱re. |
23370 | MAT 6:19 | Me̱q'ue e̱ch'o̱l chixc'u̱lanquil e̱biomal sa' ruchich'och' bar cui' namaxen ut nak'olen ru ut bar cui' neque'oc laj e̱lk' chi elk'ac. |
23371 | MAT 6:20 | Q'uehomak ban e̱ch'o̱l chirix le̱ biomal cuan sa' choxa bar cui' inc'a' namaxen chi moco nak'olen ru ut bar cui' inc'a' ta̱elk'a̱k. |
23374 | MAT 6:23 | Cui ut inc'a' saken na-iloc li xnak' e̱ru, cuanquex sa' k'ojyi̱n. Ut jo'can ajcui' le̱ na'leb. Cui inc'a' cha̱bil le̱ na'leb xban nak junes le̱ biomal nequec'oxla, cuanquex sa' xk'ojyi̱nal ru li ma̱c. |
23376 | MAT 6:25 | Jo'can ut nak ninye e̱re: Mixic e̱ch'o̱l chirix le̱ cua e̱ruc'a chi moco chirix chanru te̱tikib e̱rib. ¿Ma inc'a' ta bi' k'axal lok' li kayu'am chiru li c'a'ru takatzaca? ¿Ma inc'a' ta bi' k'axal lok' li kayu'am chiru li kak'? |
23377 | MAT 6:26 | Cheq'uehak retal li xul li neque'rupupic chiru choxa. Eb a'an inc'a' neque'au, chi moco neque'k'oloc chi moco neque'xxoc xtzacae̱mk sa' c'u̱leba̱l. Ut le̱ Yucua' cuan sa' choxa, a'an naq'uehoc xcuaheb. ¿Ma inc'a' ta bi' k'axal raro̱quex la̱ex chiruheb a'an? |
23379 | MAT 6:28 | ¿C'a'ut nak naxic e̱ch'o̱l chi c'oxlac chirix le̱ rak'? Q'uehomak retaleb li utz'u'uj sa' pim chanru nak neque'q'ui chi inc'a' neque'c'anjelac chi moco neque'quemoc. |
23380 | MAT 6:29 | A'ut la̱in tinye e̱re, usta c'ajo' xchak'al ru lix tikibanquil laj Salomón, abanan inc'a' quixtau xchak'al ru li utz'u'uj a'in. |
23381 | MAT 6:30 | La̱ex inc'a' nequexpa̱ban chi tz'akal. Ut cui li Dios naxq'ue lix ch'ina'usal li pim li cuan junpa̱t ajcui' ut cuulaj q'uebilak sa' xam, ¿ma toja' ta chic la̱ex inc'a' textikib? |
23383 | MAT 6:32 | Li inc'a' neque'xpa̱b li Dios neque'xq'ue xch'o̱l xc'oxlanquil a'an. Abanan le̱ Yucua' li cuan sa' choxa naxnau li c'a'ru nequeraj ru. |
23384 | MAT 6:33 | Li c'a'ru li te̱sic' xbe̱n cua, a'an lix nimajcual cuanquilal li Dios ut lix ti̱quilal, ut chixjunil li c'a'ak re ru a'in talajq'uehek' e̱re chok' xtz'akob. |
23386 | MAT 7:1 | Ma̱ ani te̱tz'il a̱tin chirix re nak inc'a' ta̱tz'ilek' a̱tin che̱rix la̱ex. |
23388 | MAT 7:3 | ¿C'a'ut nak nacaq'ue retal li c'aj che' cuan sa' xnak' ru la̱ cuas a̱cui̱tz'in ut inc'a' nacacuil li tz'amba cuan sa' xnak' a̱cuu la̱at? |
23391 | MAT 7:6 | Me̱q'ue reheb li tz'i' li c'a'ru k'axal lok' xban nak naru neque'chal sa' e̱be̱n ut textiu. Chi moco te̱q'ue li pec li k'axal terto xtz'ak chiruheb li a̱k re te'xyek'i. |
23393 | MAT 7:8 | Cheba̱nu a'an xban nak li ani natz'a̱man chiru li Dios naq'uehe' re. Li ani naxsic', naxtau. Ut li ani nabokoc, li puerta natehe' chiru. |
23395 | MAT 7:10 | Ut nak tixpatz' junak xcar re, ¿ma c'anti' ta bi' tixq'ue re? |
23396 | MAT 7:11 | Cui la̱ex li moco cha̱bilex ta nequenau xq'uebal li c'a'ru cha̱bil re le̱ ralal e̱c'ajol, ¿ma toja' ta chic le̱ Yucua' li cuan sa' choxa inc'a' tixq'ue li k'axal cha̱bil re li ani tixtz'a̱ma chiru? |
23397 | MAT 7:12 | Jo'can nak li c'a'ru nequeraj la̱ex nak te'xba̱nu raj le̱ ras e̱ri̱tz'in, cheba̱nuhak la̱ex reheb a'an, xban nak a'an a'in xya̱lal li chak'rab li quiq'uehe' re laj Moisés, ut a'an ajcui' li xya̱lal lix yehomeb li profeta. |
23399 | MAT 7:14 | Abanan li oqueba̱l ut li be li naxic sa' li junelic yu'am, a'an ca'ch'in ru ut inc'a' q'uiheb li neque'oc aran. |
23401 | MAT 7:16 | Yal riq'uin lix na'lebeb te̱nau ruheb. La̱ex nequeq'ue retal nak li q'uix inc'a' naru̱chin li uva ut li tun q'uix inc'a' naru̱chin li higo. |
23402 | MAT 7:17 | Jo'can nak li cha̱bil che', cha̱bil ajcui' li ru naxq'ue. Ut li che' li inc'a' us, inc'a' ajcui' us li ru naxq'ue. |
23403 | MAT 7:18 | Li cha̱bil che' inc'a' naru naru̱chin li inc'a' us, chi moco li che' inc'a' us naru̱chin li cha̱bil. |
23404 | MAT 7:19 | Chixjunil li che' li inc'a' cha̱bil li ru naxq'ue nayoc'man ut naq'ueman sa' xam. |
23407 | MAT 7:22 | Nabaleb li te'yehok cue sa' xk'ehil li rakba a̱tin, “Ka̱cua', Ka̱cua', ¿ma ma̱cua' ta bi' sa' a̱c'aba' coa̱tinac jo' profeta? ¿Ma ma̱cua' ta bi' sa' a̱c'aba' co-isin ma̱us aj musik'ej? La̱o nabal li milagro quilajkaba̱nu sa' a̱c'aba'”, cha'keb. |
23408 | MAT 7:23 | Ut la̱in tinye reheb, “La̱ex ma̱cua'ex cualal inc'ajol. La̱in inc'a' ninnau e̱ru. Elenkex chicuu, ex aj ba̱nuhom ma̱usilal.” |
23410 | MAT 7:25 | Ut quichal li hab ut quicuan li but'i ha', ut quichal li cak-sut-ik'. Coxsac' rib chiru li cab a'an, ut inc'a' quit'ane' li cab xban nak yi̱banbil chi us sa' xbe̱n pec. |
23411 | MAT 7:26 | Ut yalak ani ta̱abi̱nk re li cua̱tin ut inc'a' tixba̱nu li c'a'ru xinye, li jun a'an tinjuntak'e̱ta riq'uin li cui̱nk li ma̱c'a' xna'leb. Inc'a' quixyi̱b li rochoch chi cha̱bil. Yal sa' xbe̱n samaib quixq'ue. |
23412 | MAT 7:27 | Ut quichal li hab, quicuan li but'i ha' ut quichal li cak-sut-ik'. Coxsac' rib chiru ut li cab a'an quit'ane' ut aran qui-oso'. |
23417 | MAT 8:3 | Li Jesús quixye' li ruk', quixch'e' li cui̱nk ut quixye re: —Nacuaj a̱q'uirtesinquil. Anakcuan tatinq'uirtesi, chan. Ut sa' junpa̱t quiq'uira li saklep rix. |
23425 | MAT 8:11 | Ut la̱in tinye e̱re nak nabaleb li ma̱cua'eb aj judío yalak bar sa' ruchich'och' te'pa̱ba̱nk. Ut eb a'an te'e̱chani̱nk re lix nimajcual cuanquilal li Dios rochbeneb laj Abraham, laj Isaac, ut laj Jacob. |
23434 | MAT 8:20 | Ut li Jesús quichak'oc ut quixye re: —C'oxla chi us ma ta̱cuy inta̱kenquil. Li yac cuanqueb xjul sa' pec, ut li xul li neque'rupupic chiru choxa cuanqueb xsoc, abanan la̱in li C'ajolbej ma̱c'a' inna'aj bar ta̱ru̱k tinyocob cui' cuib, chan. |
23440 | MAT 8:26 | Ut li Jesús quichak'oc ut quixye: —La̱ex inc'a' nequexpa̱ban chi tz'akal. Jo'can nak nequexxucuac, chan reheb. Tojo'nak quicuacli, quixk'us li ik', ut li palau, ut sa' junpa̱t quich'ana li ik' ut quitukla ru li ha'. |
23441 | MAT 8:27 | Ut c'ajo' nak que'sach xch'o̱l lix tzolom nak que'ril li quixba̱nu ut que'xye chi ribileb rib: —¿Chanru nak cuan xcuanquil li cui̱nk a'in nak naxk'us li ik' ut li palau ut neque'abin chiru? chanqueb. |
23442 | MAT 8:28 | Ut nak ac xk'axon li Jesús jun pac'al li palau sa' xch'och'eb laj Gadara, cuib li cui̱nk que'chal chixc'ulbal. Que'chal chak sa' li na'ajej bar neque'muke' cui' li camenak. Cuan ma̱us aj musik'ej riq'uineb. K'axal xiu xiu rilbaleb ut ma̱ ani naru nanume' sa' li be a'an. |
23452 | MAT 9:4 | Li Jesús ac naxnau li c'a'ru yo̱queb chixc'oxlanquil ut quixye reheb: —¿C'a'ut nak yo̱quex chixc'oxlanquil li inc'a' us? |
23454 | MAT 9:6 | La̱in tinc'ut che̱ru nak la̱in li Cristo li C'ajolbej ut cuan incuanquil sa' ruchich'och' chixcuybal xsachbal li ma̱c, chan. Jo'can nak quixye re li yaj: —Cuaclin, c'am la̱ ch'a̱t ut ayu sa' la̱ cuochoch, chan. |
23460 | MAT 9:12 | Nak quirabi li c'a'ru quipatz'e' reheb lix tzolom, li Jesús quixye: —Li cauheb ma̱c'a' na-oc cui' aj banonel reheb. Aban li yajeb, a'aneb li te'raj banec'. |
23461 | MAT 9:13 | Cheq'uehak bi' e̱ch'o̱l chixtaubal ru li xya̱lal li a̱tin a'in: “li k'axal lok' chicuu, a'an li uxta̱na̱nc u ut ma̱cua' li mayejac xul”. La̱in inc'a' xinchal chixsic'bal li ti̱queb xch'o̱l. Xinchal ban chixsic'baleb laj ma̱c re nak te'yot'ek' xch'o̱l te'xjal xc'a'ux, chan li Jesús. |
23462 | MAT 9:14 | Ut que'cuulac lix tzolom laj Juan riq'uin li Jesús ut que'xye re: —La̱o nakaba̱nu ka-ayu̱n rajlal ut eb laj fariseos neque'xba̱nu x-ayu̱n. ¿C'a'ut nak la̱ tzolom inc'a' neque'xba̱nu x-ayu̱n? chanqueb. |
23463 | MAT 9:15 | Ut li Jesús quichak'oc ut quixye reheb li tijleb a'in: —¿Ma naru ta bi' nak rahak sa' xch'o̱leb li neque'boke' riq'uin sumla̱c nak toj cuan li be̱lomej sa' xya̱nkeb? La̱in jo' jun li be̱lomej. Ta̱cuulak xk'ehil nak tin-isi̱k sa' xya̱nkeb tojo'nak te'xba̱nu x-ayu̱n eb lin tzolom, chan. |
23465 | MAT 9:17 | Ut ma̱ ani naq'uehoc ac' vino sa' li k'el bo̱ls tz'u̱m. Cui tixq'ue li ac' vino sa' li k'el bo̱ls tz'u̱m, ta̱puq'uek' li k'el tz'u̱m, ta̱hoyek' li vino, ut ta̱osok' ajcui' li bo̱ls tz'u̱m. Li ac' vino sa' ac' bo̱ls tz'u̱m naq'ueman. Chi jo'can ma̱c'a' nasachman, chan li Jesús. |
23468 | MAT 9:20 | Ut cuan jun li ixk cablaju chihab xticlajic xyajel. Junelic yo̱ lix yajel li ixk a'an ut inc'a' chic natz'ap lix quiq'uel. Quijiloc chixc'atk li Jesús nak yo̱ chi xic, ut quixch'e' li rak'. |
23477 | MAT 9:29 | Tojo'nak li Jesús quixch'e' li xnak' ruheb ut quixye: —Chanru nak xepa̱b, jo'can ajcui' nak chi-uxk li c'a'ru te̱raj.— |
23480 | MAT 9:32 | Toje' ajcui' te'e̱lk eb a'an nak quic'ame' chak riq'uin li Jesús jun li cui̱nk mem. Cuan ma̱us aj musik'ej riq'uin. |
23481 | MAT 9:33 | Li Jesús quirisi li ma̱us aj musik'ej riq'uin ut li cui̱nk qui-oc chi a̱tinac. C'ajo' nak que'sach xch'o̱l li tenamit ut que'xye: —Ma̱ jun cua kilom a'in sa' li katenamit Israel.— |
23484 | MAT 9:36 | Ut nak quirileb li q'uila tenamit, quixtok'obaheb ru xban nak tacuajenakeb ut raheb sa' xch'o̱l. Chanchaneb li carner li ma̱c'a' aj ilol reheb. |
23485 | MAT 9:37 | Tojo'nak quixye reheb lix tzolom, —Relic chi ya̱l nabaleb li inc'a' neque'xnau li xya̱lal. Abanan moco q'uiheb ta li te'xye li xya̱lal reheb. Chanchaneb li ru li acui̱mk li ma̱c'a' aj sic'ol re. |
23493 | MAT 10:7 | Ut nak yo̱kex chi xic, yo̱kex chixch'olobanquil li xya̱lal ut chixyebal, “cuulac re xk'ehil nak ta̱q'uehek' sa' xcuanquil xban li Dios li ta̱cua̱nk xcuanquil sa' xbe̱neb li ralal xc'ajol,” cha'kex. |
23495 | MAT 10:9 | Ma̱c'a' c'a'ru te̱c'am che̱rix. Inc'a' te̱c'am li oro chi moco li plata, chi moco li coc' tumin k'an ru. |
23496 | MAT 10:10 | Chi moco te̱c'am xna'aj li c'a'ak re ru ta̱c'anjelak e̱re sa' be, chi moco te̱c'am xjalbal le̱ rak', chi moco xjalbal e̱xa̱b, chi moco e̱xuk'. Me̱c'am li c'a'ak re ru a'in xban nak laj c'anjel, a'an tento nak ta̱q'uehek' re lix tzacae̱mk. |
23499 | MAT 10:13 | Ut cui texc'ulek' sa' usilal, ta̱cana̱k riq'uineb li tuktu̱quil usilal. Ut cui inc'a' texc'ulek' sa' usilal, inc'a' ajcui' ta̱cana̱k riq'uineb li tuktu̱quil usilal. Ta̱suk'i̱k cui'chic e̱riq'uin. |
23500 | MAT 10:14 | Ut yalak ani inc'a' ta̱c'uluk e̱re chi moco ta̱rabi le̱ ra̱tin, nak tex-e̱lk sa' li cab a'an, malaj ut sa' li tenamit, te̱chik'chik'i li poks cuan che̱rok chok' retalil nak inc'a' chic texc'oxlak chirix li na'ajej a'an. |