23218 | MAT 1:5 | Salmón guquëꞌ xuzëꞌ Booz, atiꞌ Rahab gucnu xnëꞌë. Booz guquëꞌ xuzëꞌ Obed. Rut gucnu xnëꞌë Obed naꞌ. Obed guquëꞌ xuzëꞌ Isaí. |
23219 | MAT 1:6 | Isaí guquëꞌ xuzëꞌ David. David naꞌ gna béꞌinëꞌ bunách Israel, atiꞌ butság náꞌlenëꞌ‑nu ngul naꞌ gucnu ziꞌal ngul queëꞌ Urías, atiꞌ David len ngul ni glaquëꞌ xuz xnëꞌë Salomón. |
23220 | MAT 1:7 | Salomón guquëꞌ xuzëꞌ Roboam. Roboam guquëꞌ xuzëꞌ Abías. Abías guquëꞌ xuzëꞌ Asa. |
23221 | MAT 1:8 | Asa guquëꞌ xuzëꞌ Josafat. Josafat guquëꞌ xuzëꞌ Joram. Joram guquëꞌ xuzëꞌ Uzías. |
23222 | MAT 1:9 | Uzías guquëꞌ xuzëꞌ Jotam. Jotam guquëꞌ xuzëꞌ Acaz. Acaz guquëꞌ xuzëꞌ Ezequías. |
23223 | MAT 1:10 | Ezequías guquëꞌ xuzëꞌ Manasés. Manasés guquëꞌ xuzëꞌ Amón. Amón guquëꞌ xuzëꞌ Josías. |
23224 | MAT 1:11 | Josías guquëꞌ xuzquëꞌ Jeconías len yuguꞌ bönniꞌ böchëꞌë. Yuguꞌ bönniꞌ ni gulacuꞌë dza niꞌ catiꞌ yuguꞌ bönniꞌ Babilonia gulachë́ꞌë bunách Israel nadzungac lu xyuquëꞌ. |
23225 | MAT 1:12 | Jeconías guquëꞌ xuzëꞌ Salatiel. Salatiel guquëꞌ xuzëꞌ Zorobabel. |
23229 | MAT 1:16 | Jacob guquëꞌ xuzëꞌ José. José ni guquëꞌ bönniꞌ queënu María, atiꞌ María naꞌ gucnu xnëꞌë Jesús, lëꞌ caꞌ Cristo, Nu naꞌ tun löz bunách judío guidëꞌ duná béꞌinëꞌ lequëꞌ. |
23231 | MAT 1:18 | Cni guc catiꞌ guljëꞌ Jesucristo. Catiꞌ niꞌ chnazíꞌ lu naꞌbiꞌ María, xnëꞌë Jesucristo utság náꞌlenbiꞌ José, len zíꞌatël catiꞌ ziꞌa utság náꞌlenëꞌ‑biꞌ, gyuꞌubiꞌ lëꞌbiꞌ María naꞌ tubiꞌ biꞌidauꞌ. Guc cni niꞌa qui yöl‑laꞌ huac queëꞌ Dios Böꞌ Laꞌy. |
23232 | MAT 1:19 | Naquëꞌ bönniꞌ tsahuiꞌ José naꞌ, bönniꞌ queëbiꞌ María, san cutu guꞌnnëꞌ uquíëꞌ‑biꞌ laugac bunách. Guꞌnnëꞌ uláꞌalenëꞌ‑biꞌ bagachiꞌz. |
23233 | MAT 1:20 | Tsal niꞌ rzaꞌ ladxëꞌë José ca naꞌ gunëꞌ, buluíꞌ lahuëꞌ gbaz laꞌy queëꞌ Xanruꞌ lahuëꞌ José lu yël bëchcál, len rëꞌ lëꞌ: ―José, zxiꞌn xsoëꞌ David. Cutu gádxinuꞌ siꞌu‑biꞌ María, gacbiꞌ ngul quiuꞌ, le yuꞌubiꞌ lëꞌbiꞌ biꞌi bö́nniꞌdauꞌ naꞌ ral‑laꞌ galjbiꞌ niꞌa qui yöl‑laꞌ huac queëꞌ Dios Böꞌ Laꞌy. |
23237 | MAT 1:24 | Catiꞌ bubanëꞌ José lu yël bëchcál, benëꞌ ca naꞌ gudxëꞌ lëꞌ gbaz laꞌy queëꞌ Xanruꞌ, atiꞌ gzxiꞌë‑biꞌ María naꞌ, gucbiꞌ ngul queëꞌ. |
23240 | MAT 2:2 | Gulanabëꞌ bönniꞌ ni, taꞌnë́ꞌ: ―¿Gazx zoabiꞌ biꞌidauꞌ naꞌ ral‑laꞌ gna béꞌibiꞌ bunách judío, biꞌidauꞌ naꞌ ziꞌa guljbiꞌ? Catiꞌ niꞌ zoatuꞌ ga rlen gbidz bléꞌituꞌ‑baꞌ bölj yeníꞌ nac bëꞌ chguljbiꞌ, atiꞌ zaꞌtuꞌ ni quië tsej ládxiꞌtuꞌ‑biꞌ. |
23241 | MAT 2:3 | Catiꞌ gúquibeꞌinëꞌ lë ni Herodes, bönniꞌ rna bëꞌë, gröꞌtsquëꞌ baguíꞌi, len lëzcaꞌ cni gulabö́ꞌ baguíꞌi yúguꞌtë bunách nacuáꞌ Jerusalén. |
23242 | MAT 2:4 | Niꞌr bulidzëꞌ yúguꞌtë bxuz uná bëꞌ, len bönniꞌ gdauꞌ tuꞌsëdi, Herodes naꞌ, atiꞌ gnabnëꞌ lequëꞌ gazx ral‑laꞌ galjëꞌ Cristo, bönniꞌ naꞌ tunëꞌ löz bönniꞌ judío glëꞌë gna béꞌinëꞌ lequëꞌ. |
23245 | MAT 2:7 | Niꞌr bulidzëꞌ bagachiꞌz bönniꞌ taꞌyejniꞌi naꞌ Herodes, len gnabnëꞌ lequëꞌ quië gnöznëꞌ dxiꞌa gácaꞌxtë chguc buluíꞌ lahui lauquëꞌ bölj naꞌ gulaléꞌinëꞌ. |
23246 | MAT 2:8 | Niꞌr bsölëꞌë lequëꞌ tsjaquëꞌ Belén. Rëꞌ lequëꞌ: ―Gul‑tséaj niꞌ, len gul‑tsajnáb dxiꞌa nacx nac queëbiꞌ biꞌidauꞌ naꞌ. Catiꞌ chbdzö́liliꞌ‑biꞌ, dudíxjöiꞌliꞌ nedaꞌ, quië tsijaꞌ caꞌ nedaꞌ, tsej ladxaꞌa‑biꞌ. |
23248 | MAT 2:10 | Catiꞌ gulaléꞌinëꞌ bölj naꞌ, guludzíjtsquinëꞌ. |
23249 | MAT 2:11 | Catiꞌ gulayaziëꞌ yuꞌu, gulaléꞌinëꞌ‑biꞌ biꞌi bö́nniꞌdauꞌ naꞌ, zóalenbiꞌ‑nu María, xnaꞌbiꞌ. Niꞌr guluzechu zxibquëꞌ laubiꞌ, len gulayíj ládxiꞌquëꞌ‑biꞌ. Gdöd naꞌ gulasaljëꞌ yuguꞌ guiꞌndauꞌ quequëꞌ len gulunödzjëꞌ queëbiꞌ oro, len yal, len nördauꞌ rlaꞌ zxix qui yag mirra. |
23251 | MAT 2:13 | Gdöd guluzë́ꞌë niꞌ bönniꞌ taꞌyejniꞌi naꞌ, niꞌr buluíꞌ lahuëꞌ tuëꞌ gbaz laꞌy queëꞌ Xanruꞌ ga naꞌ dëꞌ José lu yël bëchcál, len rëꞌ lëꞌ: ―Gyas. Bchëꞌ‑biꞌ biꞌidauꞌ ni lencaꞌ xnaꞌbiꞌ, atiꞌ bzxundj ni. Gyeaj luyú Egipto, atiꞌ ugaꞌnuꞌ niꞌ catiꞌ gyëpraꞌ liꞌ nedaꞌ yetú. Cni gunuꞌ le uguiljëꞌ‑biꞌ biꞌidauꞌ ni Herodes quië gdöddëꞌ‑biꞌ. |
23254 | MAT 2:16 | Catiꞌ gúquibeꞌinëꞌ Herodes cutu glunëꞌ ca rnëꞌ bönniꞌ taꞌyejniꞌi, gleynëꞌ Herodes naꞌ, atiꞌ gna béꞌinëꞌ bönniꞌ tsjaquëꞌ ludödcdëꞌ‑biꞌ yúguꞌtëbiꞌ biꞌi bö́nniꞌdauꞌ nacuaꞌbiꞌ Belén len gdu zbiꞌil ga dë Belén naꞌ, biꞌidauꞌ chyuꞌucbiꞌ chop iz len biꞌidauꞌ nahuëꞌnrcbiꞌ. Cni benëꞌ ca busaquëꞌ queëꞌ Herodes naꞌ, tsca chguc dza buluíꞌ lahui bölj, dza naꞌ guluzéjniꞌnëꞌ lëꞌ bönniꞌ taꞌyejniꞌi naꞌ. |
23255 | MAT 2:17 | Cni guc, butság lë naꞌ gnëꞌ Jeremías, bönniꞌ bëꞌë didzaꞌ uláz queëꞌ Dios, gnëꞌ: |
23257 | MAT 2:19 | Gdöd gutiëꞌ Herodes naꞌ, niꞌr buluíꞌ lahuëꞌ gbaz laꞌy naꞌ queëꞌ Xanruꞌ lahuëꞌ José lu yël bëchcál ga niꞌ zoëꞌ luyú Egipto, len rëꞌ lëꞌ: |
23262 | MAT 3:1 | Yuguꞌ lu dza niꞌ buluíꞌ lahuëꞌ Juan, bönniꞌ naꞌ buquilëꞌ bunách nis, runëꞌ lban lu latj caꞌz luyú Judea. |
23263 | MAT 3:2 | Juan naꞌ rnëꞌ: ―Gul‑bíꞌi ládxiꞌliꞌ, le chzoa gdxin dza duná bëꞌ luyú ni Nu naꞌ zoa yehuaꞌ yubá. |
23264 | MAT 3:3 | Ca nac queëꞌ Juan naꞌ, buzujëꞌ lu guich Isaías, bönniꞌ bëꞌë didzaꞌ uláz queëꞌ Dios, le rna cni: Ryön chiꞌë bönniꞌ rulidzëꞌ lu latj caꞌz, rnëꞌ: Gul‑páꞌ nöz gdxin queëliꞌ Xanruꞌ, Gul‑bíj li yuguꞌ nöz las tödëꞌ. |
23265 | MAT 3:4 | Nacuëꞌ zxëꞌ Juan lariꞌ náquini lítsaꞌbaꞌ böaꞌ, atiꞌ núguëꞌë lëꞌë pan guid. Rahuëꞌ‑baꞌ böchiꞌzú len riꞌjëꞌ bdxindauꞌ qui bözdauꞌ. |
23269 | MAT 3:8 | Gul‑gún le gac bëꞌ chbubíꞌi ládxiꞌliꞌ. |
23271 | MAT 3:10 | Chzoa rböz guia huag gchugu yag le ruluíꞌ ca gac queëliꞌ. Yúguꞌtë yag cutaꞌbía le nac dxiꞌa, grúgugac atiꞌ laꞌguꞌquëꞌ leygac lu guiꞌ. |
23272 | MAT 3:11 | Le nactë nedaꞌ ruquilaꞌ lbiꞌiliꞌ nis lu nis, nul‑liꞌ chbubíꞌi ládxiꞌliꞌ, san bönniꞌ naꞌ ral‑laꞌ guidëꞌ catiꞌ töd quiaꞌ nedaꞌ, lëꞌ gunëꞌ le ruluíꞌz yöl‑laꞌ rdil nis ni, uchiziëꞌ lbiꞌiliꞌ Dios Böꞌ Laꞌy len guiꞌ queëꞌ. Bönniꞌ ni náctërëꞌ blau ca nedaꞌ, atiꞌ nedaꞌ cutu nacaꞌ lsacaꞌ gleycjaꞌ lölëꞌ nudë́ꞌë. |
23283 | MAT 4:5 | Niꞌr bchëꞌ Jesús tuꞌ xöhuiꞌ yödz laꞌy Jerusalén, atiꞌ niꞌ budxía Lëꞌ ga nac xtsaꞌ cjuꞌu gdauꞌ. |
23286 | MAT 4:8 | Niꞌr bchëꞌ Jesús tuꞌ xöhuiꞌ ga nac tu lu guiꞌa sib, atiꞌ niꞌ buluíꞌi Lëꞌ yúguꞌtë yödz nacuáꞌ yödzlyú ni len yúguꞌtë yöl‑laꞌ tsahuiꞌ quegac. |
23291 | MAT 4:13 | Buzë́ꞌë yödz Nazaret, atiꞌ yajsóëꞌ yödz Capernaum ga nac raꞌ nis zxön, lu bzaꞌ quegac bunách Zabulón len bunách Neftalí. |
23292 | MAT 4:14 | Cni guc, butság lë naꞌ gnëꞌ Isaías, bönniꞌ bëꞌë didzaꞌ uláz queëꞌ Dios, gnëꞌ: |
23293 | MAT 4:15 | Luyú Zabulón len luyú Neftalí, Laꞌ nöz raꞌ nis zxön yetsláꞌa yegu Jordán zacaꞌ ga rlen gbidz. Luyú Galilea, ga nacuáꞌ bunách cunacgac judío. |
23294 | MAT 4:16 | Bunách chul nit niꞌ gulaleꞌi yeníꞌ, Atiꞌ bönniꞌ niꞌ nacquëꞌ ca nup chnatgac, blen quequëꞌ yeníꞌ. |
23295 | MAT 4:17 | Catiꞌ niꞌr gzu lahuëꞌ Jesús runëꞌ lban, rëꞌ bunách niꞌ: ―Gul‑bíꞌi ládxiꞌliꞌ, le chzoa gdxin dza duná bëꞌ luyú ni Nu naꞌ zoa yehuaꞌ yubá. |
23301 | MAT 4:23 | Gdëꞌ Jesús gdu luyú Galilea, rusëdnëꞌ bunách gap nac lu yuꞌu ga tuꞌdubëꞌ tuꞌsëdëꞌ queëꞌ Dios bönniꞌ judío. Niꞌ benëꞌ lban qui didzaꞌ dxiꞌa ca ziꞌa duná bëꞌë luyú ni Dios, len bunëꞌ yúguꞌtë nup teꞌi tsca nac guidzhuë́ꞌ quequëꞌ. |
23304 | MAT 5:1 | Catiꞌ bléꞌinëꞌ Jesús zaꞌclen Lëꞌ bunách zian, niꞌr grenëꞌ tu lu guíꞌadauꞌ ga nac xtsaꞌ, atiꞌ lu guiꞌa niꞌ gröꞌë. Niꞌr guludubëꞌ ga zoëꞌ Jesús bönniꞌ usë́d queëꞌ. |
23309 | MAT 5:6 | ’Bicaꞌ ba bönniꞌ taꞌzë́ ládxiꞌquëꞌ le nac tsahuiꞌ lahuëꞌ Dios, rac quequëꞌ ca rac quegac nup taꞌdún len taꞌbídx nis, le gunëꞌ Dios ga luziꞌë xbey lë naꞌ taꞌzë́ ládxiꞌquëꞌ. |
23312 | MAT 5:9 | ’Bicaꞌ ba bönniꞌ taꞌbequi dxiëꞌ didzaꞌ bizxj, le laꞌzíꞌ laquëꞌ zxiꞌnëꞌ Dios. |
23313 | MAT 5:10 | ’Bicaꞌ ba bönniꞌ taꞌzacaꞌ taꞌguiꞌë yuguꞌ le taꞌbía ládxiꞌgac lequëꞌ bunách catiꞌ tunëꞌ le nac tsahuiꞌ, le dë quequëꞌ latj ga rna bëꞌ Nu naꞌ zoa yehuaꞌ yubá. |
23314 | MAT 5:11 | ’Bicaꞌ ba lbiꞌiliꞌ catiꞌ tuꞌlídz lbiꞌiliꞌ ziꞌ bunách, len taꞌbía ládxiꞌgac lbiꞌiliꞌ, atiꞌ lu yöl‑laꞌ rziꞌ yëꞌ taꞌnë́ queëliꞌ le xöhuiꞌ le daꞌliꞌ nedaꞌ. |
23315 | MAT 5:12 | Gul‑dziji len gul‑dzág ládxiꞌliꞌ, le uzíꞌtscaliꞌ xbey niꞌ yehuaꞌ yubá. Ca rac queëliꞌ, guc quequëꞌ bönniꞌ gluꞌë didzaꞌ uláz queëꞌ Dios len gulacuꞌë zíꞌatël ca lbiꞌiliꞌ, le gulabía ládxiꞌgac caꞌ lequëꞌ bunách. |
23316 | MAT 5:13 | Gnëꞌ caꞌ Jesús: ―Lbiꞌiliꞌ nacliꞌ ca zödiꞌ luyú ni, san chquiꞌ nit yöl‑laꞌ snaꞌ qui zödiꞌ naꞌ, cutu gac gunruꞌ ga huöac snaꞌ. Cutur bi nac lsacaꞌ, san chnac tu le chuꞌnruꞌ, atiꞌ lulíb lei bunách. |
23317 | MAT 5:14 | ’Lbiꞌiliꞌ nacliꞌ ca yeníꞌ yödzlyú ni quië uluiꞌliꞌ lahui le nac queëꞌ Dios. Gacliꞌ ca tu yödz dë tu lu guiꞌa, cutu gac ggachiꞌ yödz naꞌ. |
23318 | MAT 5:15 | Catiꞌ ruquél‑laꞌruꞌ guiꞌ, cutu rguꞌruꞌ lei zxan guiꞌn, san ga lnaꞌ ruzoaruꞌ lei quië uzeníꞌ yúguꞌtë nup nacuáꞌ lu yuꞌu. |
23319 | MAT 5:16 | Ca naꞌ run yeníꞌ, ral‑laꞌ gunliꞌ caꞌ lbiꞌiliꞌ, güiꞌliꞌ latj gac bëꞌ le nacliꞌ laugac yúguꞌtë bunách, quië catiꞌ laꞌleꞌi le nac dxiꞌa runliꞌ, laꞌgúꞌu‑nëꞌ yöl‑laꞌ ba Xuzliꞌ Dios zoëꞌ yehuaꞌ yubá. |
23321 | MAT 5:18 | Le nactë rëpaꞌ lbiꞌiliꞌ. Tsal ni nacuáꞌ luzxbá len yödzlyú ni, cutu töd caꞌz nitú dídzaꞌdauꞌ, len nitú le rna bëꞌ zxba naꞌ, catiꞌ gacr yúguꞌtë le ral‑laꞌ gac. |
23322 | MAT 5:19 | Qui lë ni naꞌ, nútiꞌtëz bönniꞌ quitsjëꞌ tu zxba cuídiꞌdauꞌz zoa lu zxba naꞌ, len usëdnëꞌ bunách lun cni, bönniꞌ ni gáctërëꞌ cuídiꞌdauꞌz ca yúguꞌtë nup laꞌcuáꞌ ga rna bëꞌ Nu naꞌ zoa yehuaꞌ yubá, san nútiꞌtëz bönniꞌ gunëꞌ ca rna bëꞌ zxba naꞌ len usëdnëꞌ bunách lun caꞌ cni, bönniꞌ ni gáctërëꞌ blau ga rna bëꞌ Nu naꞌ zoa yehuaꞌ yubá. |
23325 | MAT 5:22 | Naꞌa, nedaꞌ rëpaꞌ lbiꞌiliꞌ: Nu bönniꞌ rleynëꞌ böchiꞌ lzëꞌë, nabaguëꞌë zxguiaꞌ huadxinëꞌ ga cuequi xbeynëꞌ lëꞌ Dios. Lëzcaꞌ cni, nu bönniꞌ gnë ziꞌë queëꞌ böchiꞌ lzëꞌë nabaguëꞌë zxguiaꞌ laꞌbequi xbeynëꞌ lëꞌ bönniꞌ blau taꞌbequi xbey, atiꞌ nu bönniꞌ guiëꞌ lzëꞌë: “Böaꞌ cunözi”, nabaguëꞌë zxguiaꞌ bönniꞌ naꞌ tsijëꞌ lu guiꞌ gabíl. |
23332 | MAT 5:29 | ’Qui lë ni naꞌ, chquiꞌ gun ga gunuꞌ dul‑laꞌ yöj lauꞌ yubél, gleaj lei len gruꞌn lei. Dxiꞌar gac quiuꞌ unitiuꞌ tu yöj lauꞌ, len clëg gduteoꞌ tsijuꞌ lu guiꞌ gabíl. |
23333 | MAT 5:30 | Chquiꞌ gun ga gunuꞌ dul‑laꞌ naꞌu yubél, bchugu lei, len gruꞌn lei. Dxiꞌar gac quiuꞌ unitiuꞌ tu naꞌu, len clëg gduteoꞌ tsijuꞌ lu guiꞌ gabíl. |
23337 | MAT 5:34 | Naꞌa, nedaꞌ rëpaꞌ lbiꞌiliꞌ, cutu caꞌ gun tsutsu xtídzaꞌliꞌ. Cutu gun tsutsu xtídzaꞌliꞌ gneyliꞌ yehuaꞌ yubá, le nac ga röꞌë rna bëꞌë Dios. |
23338 | MAT 5:35 | Cutu gun tsutsu xtídzaꞌliꞌ gneyliꞌ luyú ni, le nac luyú ni ca xlibi niꞌë Dios, len cutu gneyliꞌ Jerusalén, le nac ladzëꞌ Bönniꞌ náctërëꞌ blau rna bëꞌë. |
23341 | MAT 5:38 | Gnëꞌ caꞌ Jesús: ―Chbyö́niliꞌ ca nac le gna bëꞌë Moisés, gnëꞌ: “Nu bi run qui yöj lau lzëꞌi, ubíꞌi caꞌ qui, lencaꞌ nu bi run qui layiꞌ lzëꞌi, ubíꞌi caꞌ qui.” |
23346 | MAT 5:43 | Gnëꞌ caꞌ Jesús: ―Lëzcaꞌ cni byö́niliꞌ lë naꞌ gulanë́ꞌ: “Ral‑laꞌ gdxiꞌinuꞌ nu nadxíꞌi liꞌ, len udiꞌinuꞌ nu curleꞌi liꞌ dxiꞌa.” |
23347 | MAT 5:44 | Naꞌa, nedaꞌ rëpaꞌ lbiꞌiliꞌ, gul‑dxíꞌi nup cutaꞌleꞌi lbiꞌiliꞌ dxiꞌa. Gul‑náb‑nëꞌ Dios gáclenëꞌ nup tuꞌlídz lbiꞌiliꞌ ziꞌ. Gul‑gún le nac dxiꞌa quegac nup tuꞌdíꞌi lbiꞌiliꞌ, len gul‑lidzëꞌ Dios gnábiliꞌ‑nëꞌ gunëꞌ ga gac dxiꞌa quegac nup taꞌnë́ queëliꞌ len tuaꞌ döꞌ queëliꞌ. |
23348 | MAT 5:45 | Chquiꞌ gunliꞌ cni, gacliꞌ gdu zxiꞌnëꞌ Xuzruꞌ Dios, zoëꞌ yehuaꞌ yubá, le runëꞌ Lëꞌ ga ruzeníꞌ gbidz queëꞌ ga nacuáꞌ bunách tuaꞌdöꞌ, lencaꞌ ga nacuáꞌ bunách tsahuiꞌ. Rsölëꞌë tu nis guiöj quegac bunách tsahuiꞌ, lencaꞌ quegac bunách cunacgac tsahuiꞌ. |
23352 | MAT 6:1 | Gnëꞌ caꞌ Jesús: ―Gul‑güíꞌ ládxiꞌliꞌ gac gdu ca rej ládxiꞌliꞌ‑nëꞌ Dios, cugunzliꞌ lë ni laugac bunách quië laꞌleꞌi ca naꞌ runliꞌ. Chquiꞌ runliꞌ cni, cutu bi gunnëꞌ queëliꞌ Xuzruꞌ Dios zoëꞌ yehuaꞌ yubá. |
23353 | MAT 6:2 | Catiꞌ bi unödzjuꞌ qui nu bi ryadzj, cutu gunuꞌ ga glaꞌ lahui lë naꞌ runuꞌ ca tunëꞌ bönniꞌ tuꞌluíꞌz tsahuiꞌ cuinquëꞌ ga nac lu yuꞌu ga tuꞌdubëꞌ tuꞌsëdëꞌ queëꞌ Dios bönniꞌ judío, lencaꞌ ga nac lu yëꞌy. Cni tunëꞌ quië laꞌgúꞌu lequëꞌ yöl‑laꞌ ba bunách. Le nactë rëpaꞌ lbiꞌiliꞌ, caꞌz nac yöl‑laꞌ ba gataꞌ quequëꞌ. |
23356 | MAT 6:5 | Gnëꞌ caꞌ Jesús: ―Catiꞌ ulidzliꞌ‑nëꞌ Dios, cutu gunliꞌ ca tunëꞌ bönniꞌ tuꞌluíꞌz tsahuiꞌ cuinquëꞌ, le taꞌdzág ládxiꞌquëꞌ taꞌzuinëꞌ tuꞌlidzëꞌ Dios gap nac lu yuꞌu ga tuꞌdubëꞌ tuꞌsëdëꞌ queëꞌ Dios bönniꞌ judío, len gap nac lu yëꞌy quië laꞌleꞌi lequëꞌ bunách. Le nactë rëpaꞌ lbiꞌiliꞌ, caꞌz nac yöl‑laꞌ ba gataꞌ quequëꞌ. |
23359 | MAT 6:8 | Cutu gunliꞌ ca naꞌ tunëꞌ lequëꞌ. Xuzruꞌ Dios, zíꞌatël catiꞌ ziꞌa gnabliꞌ, chnözcznëꞌ yuguꞌ le ryadzj queëliꞌ. |
23363 | MAT 6:12 | Bnit lau netuꞌ le cunác bentuꞌ lauꞌ Liꞌ Ca runtuꞌ netuꞌ, runít lautuꞌ caꞌ nup bi tun queëtuꞌ. |
23365 | MAT 6:14 | ’Chquiꞌ unít lauliꞌ lzaꞌliꞌ, nup tuaꞌ döꞌ queëliꞌ, unít lahuëꞌ caꞌ lbiꞌiliꞌ Xuzruꞌ Dios, zoëꞌ yehuaꞌ yubá. |
23366 | MAT 6:15 | Chquiꞌ cutu unít lauliꞌ lzaꞌliꞌ, cutu unít lahuëꞌ lbiꞌiliꞌ Xuzruꞌ Dios ca nac dul‑laꞌ runliꞌ. |
23367 | MAT 6:16 | Gnëꞌ caꞌ Jesús: ―Catiꞌ gunliꞌ gubás, cutu gunliꞌ bayechiꞌ lauliꞌ ca tunëꞌ bönniꞌ tuꞌluíꞌz tsahuiꞌ cuinquëꞌ, le tunëꞌ bayechiꞌ lauquëꞌ quië láquibeꞌi bunách tunëꞌ gubás. Le nactë rëpaꞌ lbiꞌiliꞌ, caꞌz nac yöl‑laꞌ ba gataꞌ quequëꞌ. |
23368 | MAT 6:17 | San lbiꞌiliꞌ, catiꞌ gunliꞌ gubás, gul‑páꞌ icjliꞌ len gul‑quíb lauliꞌ, |
23373 | MAT 6:22 | Gnëꞌ caꞌ Jesús: ―Yöj lauruꞌ nac ca tu le rguꞌu yeníꞌ icj ládxiꞌdauꞌruꞌ. Qui lë ni naꞌ, chquiꞌ yöj lauliꞌ nac dxiꞌa, gdútëliꞌ tsëpliꞌ yös yeníꞌ. |
23374 | MAT 6:23 | Chquiꞌ yöj lauliꞌ cutu nac dxiꞌa, gdútëliꞌ nachul‑liꞌ. Qui lë ni naꞌ, chquiꞌ yeníꞌ zoalen lbiꞌiliꞌ nuhuöác le nac chul, szxö́nitër nachul‑liꞌ. |
23375 | MAT 6:24 | Gnëꞌ caꞌ Jesús: ―Nutu nu gac gun xchinquëꞌ chop xanëꞌ, le uzóëꞌ tslaꞌl tuëꞌ atiꞌ yetúëꞌ naꞌ gdxiꞌinëꞌ, o ugáꞌnlenëꞌ tuëꞌ, atiꞌ yetúëꞌ naꞌ ubíj ladxëꞌë. Cutu gac gunliꞌ zxön Dios lencaꞌ dumí. |
23376 | MAT 6:25 | Gnëꞌ caꞌ Jesús: ―Yetú caꞌ rëpaꞌ lbiꞌiliꞌ: Cutu cöꞌliꞌ baguíꞌi niꞌa qui le gáguliꞌ o niꞌa qui le guiꞌjliꞌ, yuguꞌ le nabániliꞌ, o niꞌa qui lariꞌ gáculiꞌ. Záquiꞌtsquir yöl‑laꞌ naꞌbán queëliꞌ ca le gáguliꞌ, atiꞌ nactër lsacaꞌ gdu ca nayáꞌ nabinliꞌ ca lariꞌ gáculiꞌ. |
23378 | MAT 6:27 | ¿Nuzxa caz bönniꞌ nutsëꞌë ladjliꞌ gac gunëꞌ ga soëꞌ gbanëꞌ yetú dzaz le rböꞌë baguíꞌi quië gac cni queëꞌ? |
23379 | MAT 6:28 | ’¿Bizx quië rböꞌliꞌ baguíꞌi niꞌa qui le gáculiꞌ? Gul‑yutscaꞌ ca rac quegac yöjdauꞌ röꞌgac ladj guixiꞌ ca taꞌzxö́n. Cutu tun dxin len cutu tun du lariꞌ. |
23381 | MAT 6:30 | Dioscz runëꞌ lach yöj guíxiꞌdauꞌ röꞌgac ladj guixiꞌ, le nacuáꞌ naꞌa dza, atiꞌ cxö huidzj laꞌyegui lu guiꞌ. Chquiꞌ cni ruiꞌ ladxëꞌë yöj guíxiꞌdauꞌ, runëꞌ leygac lach, szxö́nitër gunëꞌ caꞌ queëliꞌ, curéjlëꞌliꞌ‑nëꞌ gdu ládxiꞌliꞌ. |
23382 | MAT 6:31 | Qui lë ni naꞌ, cutu cöꞌliꞌ baguíꞌi, cugnaliꞌ: “¿Bizxa gágutsatuꞌ?” o “¿Bizxa guíꞌjtsatuꞌ?” o “¿Bizxa lariꞌ gácutsatuꞌ?” |