23214 | MAT 1:1 | Jesús ñacami “Rotimʉorʉ̃gõrʉcʉja mʉ” yigʉ, Dios ĩ cõar'i, Abraham ñamasir'i, to yicõari, Ʉjʉ David ñamasir'i jãnami. Tire mʉa masisere bojagʉ ñari, ĩ ñicʉa vãmere mʉare gotigʉagʉ yaja yʉ. Ado bajiro vãme cʉtimasiñujarã ĩna: |
23215 | MAT 1:2 | Abraham ñamasir'i macʉ ñamasiñuju Isaac. Isaac macʉ ñamasiñuju Jacob. Jacob macʉ ñamasiñuju Judá. To yicõari, gãjerã ĩ bederã quẽne ñamasiñujarã. |
23216 | MAT 1:3 | Judá rĩa Fares, to yicõari, Zara ñamasiñujarã. Ĩna jaco ñamasiñuju Tamar. Fares macʉ ñamasiñuju Esrom. Esrom macʉ ñamasiñuju Aram. |
23224 | MAT 1:11 | Jos'ias macʉ ñamasiñuju Jecon'ias. To yicõari, ĩ bederã quẽne ñamasiñujarã. To bajiro ĩna bajiñarijʉ, Israel sitanare ñejecõari, Babiloniana ĩnare juamasiñujarã, ĩnare rotiajerʉarã. |
23230 | MAT 1:17 | Abraham rĩa jãnerabatia, David ĩ ñamasiariajʉne jʉaãmo cõro, gʉbo babari rãca jẽnituarirãcʉ ñasʉomasiñujarã. Abraham macʉ ñamasiñuju Isaac. Isaac macʉ ñamasiñuju Jacob. To bajiro mani cõĩaruji vajama, David ĩ ñamasiriajaʉne jʉaãmo cõro, gʉbo babari rãca jẽnituarirãcʉ ñamasiñujarã ĩna. Tijʉ bero, quẽna David macʉ ñamasiñuju Salomón. Salomón macʉ ñamasiñuju Roboam. To bajiro mani cõĩaruji vajama, Babilonia macajʉ Israel sitanare ĩna jua vamasiriajaʉne quẽna jʉaãmo cõro, gʉbo babari rãca jẽnituarirãcʉ ñamasiñujarã ĩna. Jecon'ias macʉ ñañuju Salatiel. Salatiel macʉ ñañuju Zorobabel. To bajiro mani cõĩaruji vajama, “Rotimʉorʉ̃gõrʉcʉmi” yigʉ, Dios ĩ cõar'i ĩ ruyuarirodo jʉaãmo cõro, gʉbo babari rãca jẽnituarirãcʉ ñamasiñujarã quẽna. |
23232 | MAT 1:19 | José, so manajʉ ñarocʉ quẽnagʉ̃ ñañuju. To bajiro bajigʉ ñari, masa ĩaro rĩjorojʉa bojoneoro so tãmʉorotire bojabesuju. To bajiri, masa ĩna ajibeto, “Mʉre bojabeaja yʉ”, sore yirʉaboayuju. |
23233 | MAT 1:20 | To bajiro tʉoĩa ĩ cãniatone, ĩ cãjiriarojʉ Diore moabosagʉ ángel, ĩre ruyuaĩoñuju. Ruyuaĩocõari, ado bajiro ĩre gotiyuju: —Ajiya José, David ñamasir'i jãnami. Mar'iare manajo cʉtirʉa güibesa. Esp'iritu Santo sore ĩ macʉ yijare, macʉ sãñagõ ñaamo so. |
23234 | MAT 1:21 | Macʉ cʉorʉocomo so. Ĩre, Jesús ĩre vãme yirʉcʉja mʉ. Masa rojose ĩna yise ñajare, Dios ĩ masiriose vaja, vaja yirẽtobosarocʉ ñarʉcʉmi ĩ. To bajiro yirocʉ ĩ ñajare, Jesús ĩre vãme yirʉcʉja mʉ —Josére ĩre yiyuju ángel. |
23236 | MAT 1:23 | “Rõmio, ʉ̃mʉa rãca ñabeco, macʉ sãñagõ ñarʉocomo so. To bajiri macʉ cʉorʉocomo so. ‘Emanuel’ ĩre yirʉarãma masa”, yimasiñuju Diore gotirẽtobosarimasʉ. (“Mani rãca ñaami Dios” yire ũni ñaja “Emanuel” yirema.) |
23240 | MAT 2:2 | Ti maca ejacõari, sẽniĩañujarã ĩna: —¿Nore ñati jud'io masa ʉjʉ ñarocʉ ruyuar'ima? Muiju ĩ jiadojʉa ñocore ĩabʉjacõari, “Tojʉ ruyuagʉmi” yirã ñari, ĩre rʉ̃cʉbʉoroana vadiaja yʉa —yiyujarã ĩna. |
23241 | MAT 2:3 | To bajiro ĩna sẽniĩacudisere ajicõari, toagʉ ʉjʉ, Herodes bʉto tʉoĩagüiyuju, “Ĩjʉa, ʉjʉ yʉ ñasere yʉre ẽmarʉcʉmi” yitʉoĩagʉ̃ ñari. Ĩre bajiro rĩne tʉoĩañujarã ti macana Jerusalén macana quẽne. |
23242 | MAT 2:4 | To bajiro tʉoĩagʉ̃ ñari, paia ʉjarãre, Dios ĩ rotimasire gotimasiorimasare quẽne ĩnare jirẽoñuju Herodes. Ĩna ejaro ĩacõari, ado bajiro ĩnare sẽniĩañuju ĩ: —“Rotimʉorʉ̃gõrʉcʉmi” yigʉ, Dios ĩ cõarocʉma, ¿nojʉ, “Ruyuarʉcʉmi” yiyujari Dios ocare masa ĩna ucamasire? —ĩnare yiyuju ĩ. |
23243 | MAT 2:5 | To bajiro ĩ yisẽniĩarone, ado bajiro ĩre yicʉdiyujarã ĩna: —“Judea sita Belén vãme cʉti macajʉ ruyuarʉcʉmi” yiucamasiñumi sĩgʉ̃ Diore gotirẽtobosarimasʉ. Ado bajiro yaja ĩ ucamasire: |
23244 | MAT 2:6 | “Judea sita ñarimaca Belén vãme cʉti maca, jairimaca me ñaboarine, ñamasuri maca ñarʉaroja ti maca. Ti macagʉ ʉjʉ ñamasugʉ̃ ruyuarʉcʉmi. Ĩ ñarʉcʉmi yʉ yarã Israel sitana ʉjʉ. Ĩnare quẽnaro ĩatirʉ̃nʉrʉcʉmi ĩ, yiyuju Dios”, yiucare ñaja —ĩre yigotiyujarã Dios ĩ rotimasire gotimasiorimasa. |
23245 | MAT 2:7 | To ĩna yisere ajicõari, quẽna ñocoa ĩna bajisere buerimasare masa ĩna ajibeto ĩnare jiyuju Herodes. To yicõari, ado bajiro ĩnare sẽniĩañuju ĩ: —¿Divato masu ñoco ruyuasʉori? —ĩnare yisẽniĩañuju. |
23246 | MAT 2:8 | To yigajano, Belénjʉ ĩnare varotiyuju ĩ: —Vasa. Sũcare, quẽnaro ĩre macama. Ĩre ĩabʉjacõari, yʉre gotirã vaba. Yʉ quẽne ĩre rʉ̃cʉbʉogʉ varʉ yaja —yiyuju, ĩnare yitogʉ. |
23247 | MAT 2:9 | To bajiro ĩ yirotisere ajicõari, ĩ yirore bajirone vasujarã ĩna. To ĩna vatone, muiju jiadojʉa ñoco, ĩna ĩar'i, ĩnare rĩjoro cʉti vasuju. To bajiva, tujarʉ̃gʉ̃ñuju, sũca ĩ ñaro veca. |
23249 | MAT 2:11 | Ñoco ĩ ñaro ẽñeroca ñarivi sãjacõari, ĩna ĩajama, to ñañuju sũca, ĩ jaco rãca. Ĩre ĩacõari, ĩ rĩjorojʉa gʉsomuniari tuetuejayujarã ĩna, ĩre rʉ̃cʉbʉoquẽnariorã. To bajiro yigajano, ĩna juavarere jãnacõari, oro, quẽnase sʉtise to yicõari, mirra vãme cʉtisere quẽne ĩre ĩsiñujarã ĩna. |
23250 | MAT 2:12 | To ĩna yiro bero, ĩna cãjiriarojʉ, “Herodes tʉ tudiabesa. ‘To ñagʉ̃mi sũca’ yimasibeticõato ĩ”, ĩnare yiyuju Dios. To bajiri tire masicõari, Jerusalénjʉ vamenane gaje maajʉ tudicoasujarã ĩna yuja, ĩna ya macajʉ. |
23251 | MAT 2:13 | Ñocoa ĩna bajisere buerimasa ĩna tudiato bero, José ĩ cãjiriarojʉ ĩre ruyuayuju ángel quẽna. Ruyuacõari, ado bajiro ĩre yiyuju: —Yujiya. Sũcare, ĩ jacore quẽne Egiptojʉ ĩnare ũmato rudiasa mʉ. Tone ñacõama maji. Mʉre yʉ gotirojʉ tudiaba. Herodes, Jesúre sĩarʉ ĩre macarʉcʉmi —Josére ĩre yiyuju ángel. |
23252 | MAT 2:14 | To ĩ yijare, yujicõari, Jesúre, ĩ jacore quẽne ñamine Egiptojʉ ĩnare ũmato rudicoasuju. |
23253 | MAT 2:15 | Tojʉ ĩna ñatoyene bajirocacoasuju Ʉjʉ Herodes. “Egipto sitajʉ yʉ macʉ ĩ ñaro ĩre jicõarʉcʉja yʉ”, ĩre gotirẽtobosarimasʉ sʉorine Dios ĩ yimasire ñajare, to bajirone bajiyuju. |
23254 | MAT 2:16 | Bajirocabecʉjʉ, ñocoa ĩna bajisere buerimasa ĩre gotimenane, gaje maajʉ ĩna tudiarere ajicõari, bʉto jũnisiniñuju Herodes. To bajiri jũnisinigʉ̃ ñari, Belén ñarãre, ti maca tʉanare rĩamasa jʉa cʉ̃ma tʉsanare ʉ̃mʉare, to yicõari, ĩna bero ruyuariarãre quẽne sĩarotijeocõañuju. Ñocoa ĩna bajisere buerimasa, “Jʉa cʉ̃ma tʉsajʉ” ĩna yirere ajigʉ ñari, ĩnare sĩarotiyuju Herodes. |
23257 | MAT 2:19 | Egiptojʉ José ĩ ñaro rijacoasuju Herodes. Ĩ rijato bero, José ĩ cãjiriarojʉre sĩgʉ̃ ángel ĩre ruyuaĩoñuju quẽna. To bajicõari, ado bajiro ĩre yiyuju: |
23259 | MAT 2:21 | To ĩ yijare, yujicõari, Jesúre, ĩ jacore quẽne Israel sitajʉ ĩnare ũmato vasuju José. |
23260 | MAT 2:22 | Maa vacʉjʉ, ajiyuju José: “Herodes ñaboar'i macʉ, Arquelao vãme cʉtigʉ, ĩ jacʉre vasoagʉ Judea sitajʉ ñañuju”, yire quetire ajiyuju. Ti quetire ajicõari, güigʉ ñari, tojʉ varʉabesuju. To bajiro bajigʉne, quẽna tojʉ cãjiriañuju ĩ. Cãjiriacõari, “Tojʉ yʉ vajama, quẽnabetoja. Galilea sitajʉa varʉcʉja yʉ”, yitʉoĩañuju. |
23262 | MAT 3:1 | Tirodori bero, Juan Bautista vãme cʉtigʉ, Judea sitajʉ yucʉ́ manojʉ ejayuju. |
23263 | MAT 3:2 | Tojʉ ejacõari, ado bajiro ĩre ajirã ejarãre gotimasiorũgũñuju ĩ: —Yoaro mene ejarʉcʉmi “Rotimʉorʉ̃gõrʉcʉmi” yigʉ, Dios ĩ cõarocʉ. To bajiri rojose mʉa yisere yitʉjacõari, Dios ĩ bojasejʉare yi yuya mʉa —ĩnare yirũgũñuju ĩ. |
23264 | MAT 3:3 | Ĩne ñañuju, “Ado bajiro yirʉcʉmi” Diore gotirẽtobosarimasʉ Isa'ias vãme cʉtimasir'i ĩ yiucamasir'i. Ado bajiro ĩre yiucamasiñuju Isa'ias: “Yucʉ́ manojʉ sĩgʉ̃ masʉ ado bajiro goticudirũgũrʉcʉmi: ‘Mani ʉjʉ ejarʉcʉmi. To bajiri, rojose mʉa yisere yitʉjacõari, quẽnasejʉare tʉoĩaña mʉa, ĩre yurã’ yirʉcʉmi sĩgʉ̃”, yiucamasiñuju Isa'ias, Juan ĩ bajirotire goti rĩjoro yigʉ. |
23265 | MAT 3:4 | Camello joane suariaro sãñagʉ̃ ñañuju ĩ. To yicõari, vecʉ gaserone vẽñaricũñuju, ĩ sãñasere. Ñimia ba, to yicõari, beroa ocore idi, yirũgũñuju. |
23267 | MAT 3:6 | To bajiro ĩ gotisere ajirã ñari, “Rojose mani yisere Dios manire masirioato” yirã, “Rojose yirã ñaja yʉa” Diore ĩna yigotiro bero, Jordán vãme cʉtirisajʉ oco rãca ĩnare bautiza ñañuju Juan. |
23268 | MAT 3:7 | To bajiro ĩ yiñarone, fariseo masa, to yicõari saduceo masa quẽne Juan oco rãca ĩ bautizasere bojarã ejayujarã. Ĩna ejasere ĩacõari, ado bajiro ĩnare yiyuju Juan: —Oco rãca mʉare yʉ bautizasere bojaboaja mʉa. Vãtia ʉjʉ rojose ĩ yirore bajirone rojose yijairã ñaja mʉa. To bajiro bajirã ñari, “Rojose yʉa yise vaja rojose yʉare yibetirʉcʉmi Dios” yitʉoĩa vadiboaja mʉa. ¿To bajiro mʉa bajise sʉorine rojose mʉa tãmʉorotire masibeatique mʉa? |
23271 | MAT 3:10 | —Oteriayucʉ́ri, rica mani yucʉ́rire bajiro bajiaja mʉa. Rica manijare, quẽareacõari, soereariarore bajiro yirʉcʉmi Dios. Tire bajirone yiecorʉarãja mʉa quẽne, mʉa tʉoĩavasoabetijama. ¡Quẽnase mʉa yibetire ĩacõari, jeame yatibetimejʉ mʉare rearʉcʉmi Dios! —ĩnare yiyuju Juan. |
23272 | MAT 3:11 | Gaje vãme ado bajiro gotiyuju Juan: —Yʉ berore yʉ rẽtoro masigʉ̃ ejarʉcʉmi. Ñamasurã rĩne ĩre yibosamasiama, ñamasugʉ̃ masu ĩ ñajare. Rojose ĩna yisere yitʉjacõari, Dios ĩ bojasejʉare yirãre oco rãca bautizarũgũaja yʉ. To bajiro yʉ yirũgũse ti quẽnaboajaquẽne, yʉ bero ejagʉ ĩ moasejʉa quẽnamasucõarʉaroja. Ĩma, Esp'iritu Santore cõamasirʉcʉmi, masare. Ĩ sʉorine “Dios ĩ bojabetire yaja yʉa” yimasicõari, tʉoĩavasoarʉarãma —ĩnare yiyuju Juan. |
23273 | MAT 3:12 | Gaje vãme ado bajiro masare gotiyuju Juan: —Yʉ bero ejagʉjʉama, trigo ajere besegʉre bajiro yirʉcʉmi, masare. To bajiri ti gasere yireacõari, soereariarore bajiro yirʉcʉmi, jeame yatibetimejʉ masare cõagʉ̃, to yicõari, quẽnase cõrone juagʉre bajiro yirʉcʉmi, ĩre ajitirʉ̃nʉrãre juavacʉ —ĩnare yiyuju Juan. |
23275 | MAT 3:14 | To bajiro ĩre ĩ yiboajaquẽne, oco rãca ĩre bautizarʉabesuju Juan: —Bajibeaja. No yigʉ mʉre bautizamasibecʉja yʉ. Mʉjʉa, yʉ rẽtoro masigʉ̃ ñari, oco rãca yʉre bautizarocʉ ñaja mʉ —Jesúre ĩre yiyuju Juan. |
23276 | MAT 3:15 | To ĩ yisere ajicõari, ado bajiro ĩre yicʉdiyuju Jesús: —Yʉre oco rãca mʉ bautizasere bojaami Dios. Ñajediro Dios ĩ rotirore bajiro cʉdiroti ñaja manire —Juanre ĩre yiyuju Jesús. To bajiro ĩ yijare, —Baʉ. To bajirone bojaroja —ĩre yicʉdicõari, Jesúre oco rãca ĩre bautizayuju Juan. |
23277 | MAT 3:16 | Jesús ĩ majarʉ̃gʉ̃rirĩmarone ʉ̃mʉagasero soje jãnacoasuju ti. Ti jãnarone, õ vecajʉ Jesús ĩ ĩamʉorone, bujare bajigʉ rujiadicõari, Jesús joere rocajeoyuju Esp'iritu Santo. |
23280 | MAT 4:2 | To bajiri tojʉ, yucʉ́ manojʉ jʉarã masa cõro ñarirʉ̃mʉri, ñamiri quẽne tocãrãca ñamirine babecʉne ñacõarũgũñuju Jesús. To bajigʉ ñari, bʉto ñiorijayuju ĩ yuja. |
23281 | MAT 4:3 | To ĩ bajiro ĩacõari, ado bajiro rojose ĩre yirotiĩaboayuju vãtia ʉjʉ, Satanás: —Dios macʉne mʉ ñajama, adiari gʉ̃tarine pan godoveoya mʉ —ĩre yirotiboayuju, Jesúre. |
23282 | MAT 4:4 | To bajiro Satanás ĩre ĩ yiboajaquẽne, —Yibeaja yʉ. Dios oca masa ĩna ucamasire ado bajiro gotiaja: “Bare rĩne ñamasuse me ñaja. Dios ocare mani cʉdisejʉa ñaja ñamasusema. ‘Bare ti manijare, rijarearʉarãja’ yire ti ñaboajaquẽne, Dios rijarere ĩ bojabetijama, rijabetirʉarãja. ‘Caticõa ñato’ yigʉ yimasigʉ̃ ñaami ĩ”, yigotiaja Dios oca masa ĩna ucamasire —ĩre yiyuju Jesús. |
23283 | MAT 4:5 | To ĩ yiro bero, Jerusalénjʉ, Dios ĩ beseria maca ñamasuri macajʉ Jesúre ĩre ũmato vasuju Satanás. To ejacõari, Diore yirʉ̃cʉbʉoriavi joejʉ ĩre ũmato mʉjasuju. |
23284 | MAT 4:6 | To ĩre ũmato mʉjaejacõari, ado bajiro yiyuju Satanás: —Dios oca masa ĩna ucamasire ado bajiro gotiaja: “Ĩre moabosarimasa ángel mesare mʉre coderotirʉcʉmi Dios. Mʉ quediajama, ‘Gʉ̃ta joejʉ rocajeocõari, ĩ gʉbo jearomi’ yirã, mʉre boca ñiarʉarãma ĩna”, yigotiaja Dios oca. To bajiri Dios macʉne mʉ ñajama, adojʉne jatiquedi rujiaĩasaque mʉ —Jesúre yirotiboayuju Satanás. |
23285 | MAT 4:7 | To bajiro ĩ yiboajaquẽne, Jesújʉama, ado bajiro ĩre yiyuju: —To bajiro mʉ yisere cʉdibeaja yʉ. “Dios ĩ yiriarore bajiro yʉre boca ñiarʉarãma ángel mesa” yigʉ, yʉ jatiquediĩajama, Dios ĩ bojabetire yigʉ yigʉja yʉ. Gajeye ado bajiro gotiaja Dios oca masa ĩna ucamasire: “‘Dios, “Yirʉcʉja” yiyumi’ yitʉoĩacõari, ‘To bajiro masu yirʉ yiyujari’ yimasirʉarã, mʉa tʉoĩarore bajiro mʉa yiajejama, quẽnabeaja”, yigotiaja Dios oca masa ĩna ucamasire —ĩre yiyuju Jesús, Satanáre. |
23286 | MAT 4:8 | To bajiro ĩ yiro bero, gʉ̃taʉ ʉ̃mʉaricʉ joejʉ Jesúre ũmato vasuju Satanás quẽna. Tojʉ ũmato ejacõari, adi macarʉcʉro ñarimacari jediro ĩre ĩojeocõañuju. |
23288 | MAT 4:10 | To bajiro ĩ yise ñajare, ado bajiro ĩre cʉdiyuju Jesús: —Vasa mʉ. Ado bajiro gotiaja Dios oca masa ĩna ucamasire: “Mani ʉjʉ Dios sĩgʉ̃rene, ‘Yʉ ʉjʉ ñamasugʉ̃ ñaja mʉʉ’ ĩre yirʉ̃cʉbʉocõari, cʉdiroti ñaja”, yigotiaja Dios oca masa ĩna ucamasire —Satanáre yiyuju Jesús. |
23289 | MAT 4:11 | To bajiro Jesús ĩ yisere ajicõari, vacoasuju Satanás yuja. Ĩ vato bero, Jesúre ejarẽmorã ejayujarã ángel mesa. |
23290 | MAT 4:12 | “Tubiberiavijʉ tubibe ecocoajami Juan” yise quetire ajicõari, Galilea sitajʉ tudicoasuju Jesús. |
23291 | MAT 4:13 | To va, ĩ ya maca Nazaret vãme cʉti macajʉ eja, no cõro mene ñaboa, Capernaum vãme cʉti macajʉ ñagʉ̃ vasuju. Ti maca ñañuju ʉtabʉcʉra Galilea vãme cʉtira tʉjʉ, Zabulón sita, to yicõari, Neftal'i sita tʉ ñarimaca. |
23292 | MAT 4:14 | Ti macajʉ Jesús ĩ ñajama, Diore gotirẽtobosarimasʉ Isa'ias vãme cʉtimasir'i, ado bajiro ĩ yiucamasire ñari, bajiyuju: |
23293 | MAT 4:15 | “Jordán vãme cʉtirisa jodejʉ Galilea vãme cʉtira ñaja. Tira tʉre ñaja Zabulón sita, to yicõari Neftal'i sita. Ti sitajʉre jud'io masa me ñaama, Diore masimena. Ĩnare gotimasiocõari, rojose ĩna tãmʉoborotire ĩnare yirẽtobosarocʉre cõarʉcʉmi Dios, ĩ bojarore bajiro ‘Quẽnaro yirã ñato’ yigʉ”, yiucamasiñumi Isa'ias. To bajiro ĩ yiucamasiriarore bajirone, ti sitajʉ ejayuju Jesús. |
23295 | MAT 4:17 | Ti sitajʉ ejacõari, Dios ocare, ado bajise masare gotimasiocudisʉoyuju Jesús: —Diore rotibosarocʉ, ĩ rotisʉoroti mojoroaca rʉyaja. Ʉjʉ Dios yarã quẽnaro ĩ yirona mʉa ñarʉajama, rojose mʉa yisere yitʉjacõari, yʉre ajitirʉ̃nʉña —masare yigotimasiocudisʉoyuju ĩ. |
23296 | MAT 4:18 | Cojorʉ̃mʉ, ʉtabʉcʉra Galilea vãme cʉtira tʉjʉ vacudigʉ vasuju Jesús. To vacʉjʉ, ĩañuju, Simón vãme cʉtigʉre, bero Pedro vãme cʉtirocʉre, ĩ bedi Andrére quẽne. Vai sĩarimasa ñañujarã ĩna. Bajiyucʉrire rearoderuu yiñañujarã ĩna. |
23298 | MAT 4:20 | To ĩ yirirĩmarone, ĩna bajiyucʉrire cũ, ĩre sʉyacoasujarã. |
23299 | MAT 4:21 | To yi varũtu vacʉne, gãjerã jʉarã ñarãre ĩnare jiyuju Jesús. Ĩna ñañujarã Santiago, ĩ bedi Juan rãca. Ĩna jacʉ Zebedeo rãca cũmuajʉ ĩna bajiyucʉrire siaquẽno sãñañujarã. |
23300 | MAT 4:22 | To ĩ yisere ajicõarãjʉma, ĩna jacʉre, to yicõari ĩna cũmuare quẽne vaveocoasujarã, Jesúre sʉyana. |
23301 | MAT 4:23 | Galilea sitajʉ gotimasiocudiyuju Jesús. Tocãrãca macarirene Dios ocare ĩna buerivirijʉ sãjaejacõari, oca quẽnasere masare ĩnare gotimasioñuju. “Ʉjʉ Dios yarã quẽnaro ĩ yirona mʉa ñarʉajama, rojose mʉa yisere yitʉjacõari, yʉre ajitirʉ̃nʉña”, ĩnare yigotimasioñuju. To yicõari, rijaye cʉtirãre ĩnare catioyuju. |
23302 | MAT 4:24 | To bajiri Jesús rijarãre ĩ catiosere masa ĩna gotibatojare, Siria sitana quẽne tire ajicõari, rijaye cʉtirãre juaejayujarã, “Jesús ĩnare catiato” yirã. Ĩna ʉsʉrijʉ vãtia sãñarãre quẽne juaejayujarã, “Vãtiare bureato Jesús” yirã. Rijaquedirãre, to yicõari, micarãre quẽne juaejayujarã, Jesúre catiorotirã. Ĩna ñaro cõrone ĩnare catioyuju. |
23304 | MAT 5:1 | Jãjarã masa ĩna ñasere ĩacõari, burojʉ majaejayuju. To ĩ bajirone, ĩ buerã ĩ tʉ rẽjañujarã. Ĩna ejaro ĩacõari, ado bajiro ĩnare gotimasiosʉoyuju Jesús: —“Masimena ñari, mʉ ejarẽmose bʉto bojaja yʉa”, Diore ĩre yisẽnirũgũrãma, ĩ yarã ñarãma. To bajiri, rojose tãmʉoboarine, Dios tʉjʉ variquẽnarona ñarãma. |
23315 | MAT 5:12 | To bajiro mʉare ĩna yiboajaquẽne, bʉto variquẽnaña mʉa, “Berojʉ Dios tʉjʉ ejarã, quẽnase bʉjarʉarãja” yimasirã ñari. Mʉa rĩjoroana, Diore gotirẽtobosamasiriarãre quẽne, rojose mʉare ĩna yirore bajirone ĩnare quẽne rojose yimasiñujarã masa —ĩnare yiyuju Jesús. |
23316 | MAT 5:13 | Quẽna ado bajiro ĩ buerãre ĩnare gotiyuju Jesús: —Moa ñaja bare sãre. Mʉa barotire vaibʉcʉ rii catisere cũrãma, moa turãja mʉa, “Boarobe” yirã. Moa ti ocaboase ti ocabeticoajama, “Quẽna tudiocato” yirã, no bajiro yimasimenaja mʉa. To bajiri, tire reacõarãja, “Tire masa cʉdavʉoreacõato” yirã. Moa ocatʉjabetire bajiro mʉa bajijama, quẽnaja. Yʉre mʉa ajitirʉ̃nʉ tʉjabetijama, moa ocatʉjabetire bajiro bajirã ñarʉarãja mʉa. To bajiboarine, yʉre mʉa ajitirʉ̃nʉ tʉjajama, quẽna yʉre tudiajitirʉ̃nʉbetirʉarãja. Mʉa sʉorine quẽnaro yimenama gãjerã. To bajiri mʉare bojabetirʉcʉja —ĩnare yiyuju Jesús. |
23317 | MAT 5:14 | Quẽna ado bajiro ĩnare gotiyuju: —Rẽtiarojʉre busubatosere bajiro bajiroti ñaja mʉare. To bajiro mʉa bajijare, busubatose quẽnaro ti ruyurore bajirone mʉare ĩarʉarãma masa. Jairimaca buro joejʉ ñarimaca quẽnaro ti ruyurore bajirone mʉare ĩajedicõarʉarãma. |
23318 | MAT 5:15 | Sĩabusuoriare jẽocõari, sotʉne tiare mubʉamenaja mʉa. Tiare jẽocõari, “Ñajediro ti vianare busuato” yirã, vecajʉ jeorãja mʉa. |
23319 | MAT 5:16 | Tire bajirone quẽnaro yiya mʉa, “‘Quẽnaro yirã ñaama, Diore ajitirʉ̃nʉrã ñari’ yimasiato masa jediro” yirã, to yicõari, “Mani jacʉ õ vecagʉre quẽnase ĩre yirʉ̃cʉbʉoato ĩna” yirã —ĩnare yiyuju Jesús. |
23320 | MAT 5:17 | Quẽna ado bajiro ĩ buerãre ĩnare yiyuju Jesús: —“Moisés ñamasir'ire Dios ĩ roticũmasirere, to yicõari, Diore gotirẽtobosarimasa ĩna gotimasiomasirere reagʉ vayumi Jesús”, yitʉoĩabesa mʉa. Tire reagʉagʉ me vadicajʉ yʉ. “Tire quẽnaro riojo ajimasiato” yigʉ, vadicajʉ yʉ. |
23322 | MAT 5:19 | No bojagʉ, Moisére Dios ĩ roticũmasire ñamasuse me ti ñaboajaquẽne, tire cʉdibecʉ, “No yibeaja, mani cʉdibetijaquẽne” yigotimasiogʉ̃ ñagʉ̃mi quẽnabecʉ. Ʉjʉ Dios yarã quẽnaro ĩ yirã rãcagʉ ñamasugʉ̃ me ñarʉcʉmi ĩ ũgʉ̃ma. No bojagʉ Moisére Dios roticũmasirere cʉdicõari, “Tire mani cʉdijama, quẽnaja” yigotimasiogʉ̃ ñagʉ̃mi quẽnagʉ̃. To bajiri Ʉjʉ Dios yarã quẽnaro ĩ yirã rãcagʉ ñamasugʉ̃ ñarʉcʉmi ĩjʉama. |
23326 | MAT 5:23 | Tire masirã ñari, gajeyere quẽne tʉoĩaña mʉa. Diore rʉ̃cʉbʉorã soemʉoriajʉ vacʉne, “Rojose ĩre yibʉ yʉ” mʉa yitʉoĩabʉjajama, Diore rʉ̃cʉbʉorã ĩre mʉa soemʉoĩsirotire soemʉobeja maji. |
23327 | MAT 5:24 | Tire cũcõari, rojose mʉa yir'i tʉjʉre vasa, ĩre oca quẽnoroana. Ĩre oca quẽnogajanocõari, Diore soemʉoĩsiroana tudivaja yuja, mʉare yaja yʉ. “Rojose mʉa yir'ire oca quẽnocõari rĩne, Diore oca quẽnomasirʉarãja”, mʉare yigʉ yaja. |
23329 | MAT 5:26 | Riojo mʉare gotiaja yʉ. Rojose mʉa yire vaja mʉa vaja yibetijama, budimenaja mʉa. Tire bajirone bajirʉaroja Dios ĩ vaja sẽnirirʉ̃mʉ ejaroto rĩjorojʉa, rojose mʉa yir'ire ĩre oca quẽnoña. Mʉa gãmerã oca quẽnobetijama, Dios ĩ vaja sẽnirirʉ̃mʉ rojose tãmʉotʉjabetiriarojʉ mʉare cõarʉcʉmi, tudibudire manojʉ —ĩnare yiyuju Jesús. |
23332 | MAT 5:29 | Quẽna ado bajiro gotimasioñuju Jesús: —“Yʉ cajea riojojacatʉaga sʉorine ĩabojacõari, rojose yibʉ yʉ” mʉa yitʉoĩajama, tiare ãmirocacõaña. Coja cajea mʉare ti manijama, quẽnabetoja. To bajiboarine, jʉajʉne caje cʉticõari, mʉa bajireajama, jeame yatibetimejʉ mʉa vajama, rẽtobʉsaro quẽnabetirʉaroja. |
23333 | MAT 5:30 | “Yʉ ãmo sʉorine rojose yibʉ yʉ” mʉa yitʉoĩajama, ti ãmore jatarocacõaña. Mʉare cojo ãmo ti manijama, quẽnabetoja. To bajiboarine jʉaãmo rãca mʉa bajireajama, jeame yatibetimejʉ mʉa vajama, rẽtobʉsaro quẽnabetirʉaroja —ĩ buerãre ĩnare yiyuju Jesús. |
23335 | MAT 5:32 | Yʉma, ado bajiro mʉare gotiaja: Ĩ manajo gãji rãca so ajeri cʉtibetiboajaquẽne, sore ĩ rocajama, bʉto rojose sore yigʉ yigʉmi ĩ ũgʉ̃ma. To bajiro ĩ yise sʉorine, gãji rãca so manajʉ cʉtijama, Diojʉama, “So manajʉ me rãca ajeri cʉtiamo”, yiĩagʉ̃mi. Ʉ̃mʉre quẽne, gãji ĩ rocario rãca ĩ manajo cʉtijama, “Ĩ manajo me rãca ajerio cʉtiami”, yiĩagʉ̃mi Dios. To bajiri mʉa manajoa gãjerã rãca ĩna ajeriarã cʉtibetijama, ĩnare reabetiroti ñaja —ĩ buerãre yigotimasioñuju Jesús. |
23336 | MAT 5:33 | Quẽna gajeye ado bajise ĩnare gotiyuju Jesús: —Dios ĩ rotimasire gotimasiorimasa ado bajiro mʉare ĩna gotimasirere ajirũgũaja mʉa: “No bojase mʉa yirotire mʉa yirʉajama, ‘Yimasucõarʉarãja yʉa. Tire yʉa yibetijama, Dios, rojose yʉare yibogʉmi’ yirã, ‘Yirʉarãja’ mʉa yirore bajirone yiba”, yirere ajirũgũaja mʉa. |
23337 | MAT 5:34 | To bajiri cojojirema mʉa gotirore bajiro yiterã ñari, ado bajiro tʉoĩavasoaboaja mʉa: “‘Dios vãme rãca riojo yaja’ mani yijama, rojose manire yibogʉmi” yirã ñari, “Dios vãmere gotivasoarã yaja yʉa” yirã, gaje vãmere õ vecayere gotiboaja mʉa. To bajiro yimena quẽne, gaje vãme rãca, macarʉcʉroayere yiboarãja. Tire yiterã, Jerusalén vãme cʉti macayere yiboarãja. To bajiro mʉa yibetijama, gaje vãme rãca, mʉa rʉjoare quẽne, to yicõari, mʉa joare quẽne yiboarãja mʉa, ñise, botise mʉa joare godoveomasimena ñaboarine. Ti ũnire yibetiroti ñaja. |
23343 | MAT 5:40 | Gãji, mʉre ocasãrʉ, “Rojose yʉre yibʉ mʉ. To bajiri, rojose mʉ yise vaja mʉ sudirore yʉre ĩsiña. Mʉ ĩsibetijama, mʉre ocasãrʉcʉja yʉ” ĩ yijama, ĩre ĩsiña. To yicõari, gajease quẽnabʉsariase ĩre ĩsirẽmocõaña. |
23346 | MAT 5:43 | Quẽna ado bajiro ĩnare yiyuju Jesús: —Dios ĩ rotimasire gotimasiorimasa ado bajiro mʉare ĩna gotimasirere ajirũgũaja mʉa: “Mʉa babarãre quẽnaro ĩamaiña. To yicõari, mʉare ĩaterãre ĩateya”, yimasirere ajirũgũaja. |
23348 | MAT 5:45 | To bajiro mʉa yijama, “Mani jacʉ õ vecagʉ rĩa ñaja yʉa” yiĩorã yirãja mʉa, ĩ bojarore bajiro yirã ñari. Masa jedirore quẽnaro yirũgũgʉ̃mi Dios. Ĩre cʉdimenare quẽne quẽnaro yirũgũgʉ̃mi. Ĩ ñagʉ̃mi quẽnarãre, rojorãre quẽne, “Busuato” yigʉ, muijure busurotigʉ, to yicõari, ocore quẽne quedirotigʉ. |
23351 | MAT 5:48 | To bajiri mʉajʉama, mani jacʉ õ veca ñagʉ̃ quẽnase rĩne ĩ yirore bajiro yirã ñaña mʉa. Mʉare rojose yirãre quẽne, mʉare bajiro bajirã mere quẽne ĩamaicõari, quẽnaro yiroti ñaja —ĩnare yiyuju Jesús. |
23353 | MAT 6:2 | Sĩgʉ̃ri, “Quẽnarã ñaja yʉa” yiboarine, ĩna yirore bajiro yirã me ñarãma ĩna. Ado bajirojʉa yirã ñarãma: Maioro bajirãre ejarẽmorã, ĩnare ĩna ĩsijama, masa jedirore gotibatorãma. Dios ocare ĩna buerivijʉre rẽjarãre quẽne, jãjarã masa ĩna vati maarijʉre quẽne ñacõari, ĩnare gotibatorãma, “‘Quẽnarã ñañuma’ yʉare yiĩarʉ̃cʉbʉoato” yirã. To bajiro ĩna yirore bajiro yibesa mʉa. Riojo mʉare gotiaja yʉ. To bajiro ĩna yise vaja masa ĩnare ĩna rʉ̃cʉbʉosene jẽre vaja bʉjacõama ĩnama. Ñie gajeye bʉjarẽmobetirʉarãma, Dios tʉjʉre. Ĩnare masa ĩna rʉ̃cʉbʉoboajaquẽne, Diojʉama, ĩnare rʉ̃cʉbʉobetirʉcʉmi. |
23354 | MAT 6:3 | Mʉajʉama, maioro bajirãre mʉa ejarẽmojama, “‘Quẽnaro yirã ñaama ĩna’ yʉare yiĩato” yirã me, ĩnare ejarẽmoña. To yicõari, mʉa baba ñamasugʉ̃re quẽne, “To bajiro yibʉ yʉa” yigotimenane, ĩnare ejarẽmoña. |
23355 | MAT 6:4 | To bajiro maioro bajirãre quẽnaro mʉa yijama, masa ĩabetore bajiro yirã yirʉarãja mʉa. To bajiro mʉa yijama, mani jacʉ, masa ĩabetojʉ ĩamasigʉ̃ ñari, quẽnaro mʉa yise vaja, quẽnaro mʉare yirʉcʉmi —ĩ buerãre ĩnare yiyuju Jesús. |
23356 | MAT 6:5 | Quẽna ado bajiro ĩnare gotimasioñuju Jesús: —Sĩgʉ̃ri, “Quẽnarã ñaja yʉa” yiboarine, ĩna yirore bajiro yirã me ñarãma ĩna. Ado bajiro yirã ñarãma: Diore ĩna sẽnijama, Dios ocare ĩna buerivirijʉ rʉ̃gõcõari, sẽnirãma. To yicõari, jãjarã masa ĩna vati maarijʉre quẽne ñacõari, Diore ñagõrãma. To bajiro yirãma, masa ĩna ĩarʉ̃cʉbʉosere bojarã ñari. To bajiro ĩna yise vaja masa ĩna ĩarʉ̃cʉbʉosere jẽre bʉjacõarãma ĩna. Ñie gajeye bʉjarẽmobetirʉarãma, Dios tʉjʉre. Ĩnare masa ĩna ĩarʉ̃cʉbʉoboajaquẽne, Diojʉama, ĩnare ĩarʉ̃cʉbʉobetirʉcʉmi. To bajiri, mʉama, Diore mʉa ñagõjama, ĩna yirore bajiro Diore ñagõbesa mʉa. |
23357 | MAT 6:6 | Mʉama, Diore mʉa sẽnijama, gãjerã mʉare ĩna ĩabeto sẽnirʉarã ñari, mʉa ya sõajʉ tubibesãjacõari, ĩre sẽniña. To bajiro yicõari, mani jacʉ ruyubecʉre ĩre sẽniña. Masa ĩna masibeto Diore mʉa sẽnijama, to bajiro mʉa yise vaja, mʉare vaja yirʉcʉmi mani jacʉ, masa ĩna ĩabetiboajaquẽne mani tʉoĩasere masigʉ̃ ñari —ĩnare yiyuju Jesús. |
23360 | MAT 6:9 | To bajiri Diore mʉa sẽnijama, ado bajiro sẽniña: “Yʉa jacʉ, masa ñajediro, ‘Quẽnarẽtogʉ̃ ñaja mʉ’ mʉre yirʉ̃cʉbʉoato ĩna. |
23361 | MAT 6:10 | Adi macarʉcʉroana, mʉ bojase rĩne yʉa yirotire tʉoĩa yurũgũaja yʉa. Jẽre õ vecajʉ mʉ ñarojʉ mʉ yarã mʉ rotirore bajirone yiñarãma. To bajiri adi macarʉcʉrojʉre quẽne mʉ rotirore bajiro rĩne yirere bojaja yʉa. |
23364 | MAT 6:13 | Rojose yʉa yirotire masigʉ̃ ñari, ‘Tire yibeticõato ĩna’ yigʉ, yʉare matabosaya”. To bajiro Diore mʉa sẽnijama, quẽnaja —ĩnare yiyuju Jesús, ĩ buerãre. |