23216 | MAT 1:3 | Judá rĩa Fares, to yicõari, Zara ñamasiñujarã. Ĩna jaco ñamasiñuju Tamar. Fares macʉ ñamasiñuju Esrom. Esrom macʉ ñamasiñuju Aram. |
23218 | MAT 1:5 | Salmón macʉ ñamasiñuju Booz. Ĩ jaco ñamasiñuju Rahab. Booz macʉ ñamasiñuju Obed. Ĩ jaco ñamasiñuju Rut. Obed macʉ ñamasiñuju Isa'i. |
23219 | MAT 1:6 | Isa'i macʉ ñamasiñuju Ʉjʉ David vãme cʉtigʉ. David macʉ ñamasiñuju Salomón. Ĩ jaco ñamasiñuju Ur'ias ñamasir'i manajo. |
23229 | MAT 1:16 | Jacob macʉ ñañuju José. Ĩ ñañuju Mar'ia manajʉ. So ñañuju “Rotimʉorʉ̃gõrʉcʉmi” yigʉ, Dios ĩ cõar'i, Jesús jaco. |
23231 | MAT 1:18 | “Rotimʉorʉ̃gõrʉcʉmi” yigʉ, Dios ĩ cõar'i, Jesús ĩ ruyuare ado bajiro bajiyuju: Ĩ jaco ñaroco, Mar'ia vãme cʉtigo ñañuju so. So manajʉ ñarocʉ ñañuju José. Ĩ rãca so ñaroto rĩjoro, Esp'iritu Santo sore ejacõari, sore macʉ yiyuju ĩ. Sore ĩ macʉ yijare, macʉ sãñagõ ñañuju so. |
23234 | MAT 1:21 | Macʉ cʉorʉocomo so. Ĩre, Jesús ĩre vãme yirʉcʉja mʉ. Masa rojose ĩna yise ñajare, Dios ĩ masiriose vaja, vaja yirẽtobosarocʉ ñarʉcʉmi ĩ. To bajiro yirocʉ ĩ ñajare, Jesús ĩre vãme yirʉcʉja mʉ —Josére ĩre yiyuju ángel. |
23239 | MAT 2:1 | Judea sita ñarimaca, Belén vãme cʉti macajʉ ruyuayuju ĩ. Ĩ ruyuarirodore ti sita ʉjʉ, Herodes vãme cʉtigʉ ñañuju. Jesús ĩ ruyuaro bero, Jerusalén macajʉ ejayujarã, muiju ĩ jiadojʉa vadiriarã, ñocoa ĩna bajisere buerimasa. |
23241 | MAT 2:3 | To bajiro ĩna sẽniĩacudisere ajicõari, toagʉ ʉjʉ, Herodes bʉto tʉoĩagüiyuju, “Ĩjʉa, ʉjʉ yʉ ñasere yʉre ẽmarʉcʉmi” yitʉoĩagʉ̃ ñari. Ĩre bajiro rĩne tʉoĩañujarã ti macana Jerusalén macana quẽne. |
23242 | MAT 2:4 | To bajiro tʉoĩagʉ̃ ñari, paia ʉjarãre, Dios ĩ rotimasire gotimasiorimasare quẽne ĩnare jirẽoñuju Herodes. Ĩna ejaro ĩacõari, ado bajiro ĩnare sẽniĩañuju ĩ: —“Rotimʉorʉ̃gõrʉcʉmi” yigʉ, Dios ĩ cõarocʉma, ¿nojʉ, “Ruyuarʉcʉmi” yiyujari Dios ocare masa ĩna ucamasire? —ĩnare yiyuju ĩ. |
23244 | MAT 2:6 | “Judea sita ñarimaca Belén vãme cʉti maca, jairimaca me ñaboarine, ñamasuri maca ñarʉaroja ti maca. Ti macagʉ ʉjʉ ñamasugʉ̃ ruyuarʉcʉmi. Ĩ ñarʉcʉmi yʉ yarã Israel sitana ʉjʉ. Ĩnare quẽnaro ĩatirʉ̃nʉrʉcʉmi ĩ, yiyuju Dios”, yiucare ñaja —ĩre yigotiyujarã Dios ĩ rotimasire gotimasiorimasa. |
23246 | MAT 2:8 | To yigajano, Belénjʉ ĩnare varotiyuju ĩ: —Vasa. Sũcare, quẽnaro ĩre macama. Ĩre ĩabʉjacõari, yʉre gotirã vaba. Yʉ quẽne ĩre rʉ̃cʉbʉogʉ varʉ yaja —yiyuju, ĩnare yitogʉ. |
23249 | MAT 2:11 | Ñoco ĩ ñaro ẽñeroca ñarivi sãjacõari, ĩna ĩajama, to ñañuju sũca, ĩ jaco rãca. Ĩre ĩacõari, ĩ rĩjorojʉa gʉsomuniari tuetuejayujarã ĩna, ĩre rʉ̃cʉbʉoquẽnariorã. To bajiro yigajano, ĩna juavarere jãnacõari, oro, quẽnase sʉtise to yicõari, mirra vãme cʉtisere quẽne ĩre ĩsiñujarã ĩna. |
23257 | MAT 2:19 | Egiptojʉ José ĩ ñaro rijacoasuju Herodes. Ĩ rijato bero, José ĩ cãjiriarojʉre sĩgʉ̃ ángel ĩre ruyuaĩoñuju quẽna. To bajicõari, ado bajiro ĩre yiyuju: |
23258 | MAT 2:20 | —¡Yujiya! Jesúre, ĩ jacore quẽne Israel sitajʉ ĩnare ũmato tudiasa. Ĩre sĩarʉaboacana rijajedicoajama ĩna —Josére ĩre yiyuju ángel. |
23264 | MAT 3:3 | Ĩne ñañuju, “Ado bajiro yirʉcʉmi” Diore gotirẽtobosarimasʉ Isa'ias vãme cʉtimasir'i ĩ yiucamasir'i. Ado bajiro ĩre yiucamasiñuju Isa'ias: “Yucʉ́ manojʉ sĩgʉ̃ masʉ ado bajiro goticudirũgũrʉcʉmi: ‘Mani ʉjʉ ejarʉcʉmi. To bajiri, rojose mʉa yisere yitʉjacõari, quẽnasejʉare tʉoĩaña mʉa, ĩre yurã’ yirʉcʉmi sĩgʉ̃”, yiucamasiñuju Isa'ias, Juan ĩ bajirotire goti rĩjoro yigʉ. |
23266 | MAT 3:5 | Ĩre ajirã, jãjarã masa ejayujarã. Jerusalén macana, Judea sitana, to yicõari, Jordán vãme cʉtiya tʉana quẽne ejayujarã, ĩre ajirã. |
23268 | MAT 3:7 | To bajiro ĩ yiñarone, fariseo masa, to yicõari saduceo masa quẽne Juan oco rãca ĩ bautizasere bojarã ejayujarã. Ĩna ejasere ĩacõari, ado bajiro ĩnare yiyuju Juan: —Oco rãca mʉare yʉ bautizasere bojaboaja mʉa. Vãtia ʉjʉ rojose ĩ yirore bajirone rojose yijairã ñaja mʉa. To bajiro bajirã ñari, “Rojose yʉa yise vaja rojose yʉare yibetirʉcʉmi Dios” yitʉoĩa vadiboaja mʉa. ¿To bajiro mʉa bajise sʉorine rojose mʉa tãmʉorotire masibeatique mʉa? |
23272 | MAT 3:11 | Gaje vãme ado bajiro gotiyuju Juan: —Yʉ berore yʉ rẽtoro masigʉ̃ ejarʉcʉmi. Ñamasurã rĩne ĩre yibosamasiama, ñamasugʉ̃ masu ĩ ñajare. Rojose ĩna yisere yitʉjacõari, Dios ĩ bojasejʉare yirãre oco rãca bautizarũgũaja yʉ. To bajiro yʉ yirũgũse ti quẽnaboajaquẽne, yʉ bero ejagʉ ĩ moasejʉa quẽnamasucõarʉaroja. Ĩma, Esp'iritu Santore cõamasirʉcʉmi, masare. Ĩ sʉorine “Dios ĩ bojabetire yaja yʉa” yimasicõari, tʉoĩavasoarʉarãma —ĩnare yiyuju Juan. |
23284 | MAT 4:6 | To ĩre ũmato mʉjaejacõari, ado bajiro yiyuju Satanás: —Dios oca masa ĩna ucamasire ado bajiro gotiaja: “Ĩre moabosarimasa ángel mesare mʉre coderotirʉcʉmi Dios. Mʉ quediajama, ‘Gʉ̃ta joejʉ rocajeocõari, ĩ gʉbo jearomi’ yirã, mʉre boca ñiarʉarãma ĩna”, yigotiaja Dios oca. To bajiri Dios macʉne mʉ ñajama, adojʉne jatiquedi rujiaĩasaque mʉ —Jesúre yirotiboayuju Satanás. |
23287 | MAT 4:9 | Ĩre ĩogajanocõari, ado bajiro ĩre yiyuju Satanás: —Yʉ rĩjorojʉa gʉsomuniari tuetucõari, “Yʉ ʉjʉ ñamasugʉ̃ ñaja mʉ” yʉre mʉ yirʉ̃cʉbʉojama, adi sita ñajedirore mʉre ĩsirʉcʉja yʉ —Jesúre ĩre yiyuju Satanás. |
23289 | MAT 4:11 | To bajiro Jesús ĩ yisere ajicõari, vacoasuju Satanás yuja. Ĩ vato bero, Jesúre ejarẽmorã ejayujarã ángel mesa. |
23293 | MAT 4:15 | “Jordán vãme cʉtirisa jodejʉ Galilea vãme cʉtira ñaja. Tira tʉre ñaja Zabulón sita, to yicõari Neftal'i sita. Ti sitajʉre jud'io masa me ñaama, Diore masimena. Ĩnare gotimasiocõari, rojose ĩna tãmʉoborotire ĩnare yirẽtobosarocʉre cõarʉcʉmi Dios, ĩ bojarore bajiro ‘Quẽnaro yirã ñato’ yigʉ”, yiucamasiñumi Isa'ias. To bajiro ĩ yiucamasiriarore bajirone, ti sitajʉ ejayuju Jesús. |
23297 | MAT 4:19 | Ĩna tʉ ejacõari, ado bajiro yiyuju Jesús: —Yʉ rãca vayá. Yucʉrema mʉa vai vejese ũnirene masa yʉre ĩna ajitirʉ̃nʉrotire gotimasiobosarimasa ñarʉarãja mʉa —ĩnare yiyuju Jesús. |
23299 | MAT 4:21 | To yi varũtu vacʉne, gãjerã jʉarã ñarãre ĩnare jiyuju Jesús. Ĩna ñañujarã Santiago, ĩ bedi Juan rãca. Ĩna jacʉ Zebedeo rãca cũmuajʉ ĩna bajiyucʉrire siaquẽno sãñañujarã. |
23302 | MAT 4:24 | To bajiri Jesús rijarãre ĩ catiosere masa ĩna gotibatojare, Siria sitana quẽne tire ajicõari, rijaye cʉtirãre juaejayujarã, “Jesús ĩnare catiato” yirã. Ĩna ʉsʉrijʉ vãtia sãñarãre quẽne juaejayujarã, “Vãtiare bureato Jesús” yirã. Rijaquedirãre, to yicõari, micarãre quẽne juaejayujarã, Jesúre catiorotirã. Ĩna ñaro cõrone ĩnare catioyuju. |
23304 | MAT 5:1 | Jãjarã masa ĩna ñasere ĩacõari, burojʉ majaejayuju. To ĩ bajirone, ĩ buerã ĩ tʉ rẽjañujarã. Ĩna ejaro ĩacõari, ado bajiro ĩnare gotimasiosʉoyuju Jesús: —“Masimena ñari, mʉ ejarẽmose bʉto bojaja yʉa”, Diore ĩre yisẽnirũgũrãma, ĩ yarã ñarãma. To bajiri, rojose tãmʉoboarine, Dios tʉjʉ variquẽnarona ñarãma. |
23324 | MAT 5:21 | Dios ĩ rotimasire gotimasiorimasa sʉorine ado bajise ajirũgũaja mʉa: “Sĩabesa. Ĩ sĩajama, ĩ sĩase vaja ĩre sĩaroti ñaja”, yimasirere ajirũgũaja mʉa. |
23327 | MAT 5:24 | Tire cũcõari, rojose mʉa yir'i tʉjʉre vasa, ĩre oca quẽnoroana. Ĩre oca quẽnogajanocõari, Diore soemʉoĩsiroana tudivaja yuja, mʉare yaja yʉ. “Rojose mʉa yir'ire oca quẽnocõari rĩne, Diore oca quẽnomasirʉarãja”, mʉare yigʉ yaja. |
23328 | MAT 5:25 | Gajeye ado bajiro bajiaja: Gãjire rojose mʉa yijama, oca quẽnorimasʉ tʉjʉ mʉa ejaroto rĩjoro, ĩ rãca oca quẽnoroti ñaja mʉa jʉarãjʉne. Oca quẽnorimasʉ tʉ ejamenane, mʉa oca quẽnobetijama, masare coderimasʉre juarotirʉcʉmi, mʉare. Ĩjʉa, mʉare tubiberʉcʉmi. |
23335 | MAT 5:32 | Yʉma, ado bajiro mʉare gotiaja: Ĩ manajo gãji rãca so ajeri cʉtibetiboajaquẽne, sore ĩ rocajama, bʉto rojose sore yigʉ yigʉmi ĩ ũgʉ̃ma. To bajiro ĩ yise sʉorine, gãji rãca so manajʉ cʉtijama, Diojʉama, “So manajʉ me rãca ajeri cʉtiamo”, yiĩagʉ̃mi. Ʉ̃mʉre quẽne, gãji ĩ rocario rãca ĩ manajo cʉtijama, “Ĩ manajo me rãca ajerio cʉtiami”, yiĩagʉ̃mi Dios. To bajiri mʉa manajoa gãjerã rãca ĩna ajeriarã cʉtibetijama, ĩnare reabetiroti ñaja —ĩ buerãre yigotimasioñuju Jesús. |
23348 | MAT 5:45 | To bajiro mʉa yijama, “Mani jacʉ õ vecagʉ rĩa ñaja yʉa” yiĩorã yirãja mʉa, ĩ bojarore bajiro yirã ñari. Masa jedirore quẽnaro yirũgũgʉ̃mi Dios. Ĩre cʉdimenare quẽne quẽnaro yirũgũgʉ̃mi. Ĩ ñagʉ̃mi quẽnarãre, rojorãre quẽne, “Busuato” yigʉ, muijure busurotigʉ, to yicõari, ocore quẽne quedirotigʉ. |
23353 | MAT 6:2 | Sĩgʉ̃ri, “Quẽnarã ñaja yʉa” yiboarine, ĩna yirore bajiro yirã me ñarãma ĩna. Ado bajirojʉa yirã ñarãma: Maioro bajirãre ejarẽmorã, ĩnare ĩna ĩsijama, masa jedirore gotibatorãma. Dios ocare ĩna buerivijʉre rẽjarãre quẽne, jãjarã masa ĩna vati maarijʉre quẽne ñacõari, ĩnare gotibatorãma, “‘Quẽnarã ñañuma’ yʉare yiĩarʉ̃cʉbʉoato” yirã. To bajiro ĩna yirore bajiro yibesa mʉa. Riojo mʉare gotiaja yʉ. To bajiro ĩna yise vaja masa ĩnare ĩna rʉ̃cʉbʉosene jẽre vaja bʉjacõama ĩnama. Ñie gajeye bʉjarẽmobetirʉarãma, Dios tʉjʉre. Ĩnare masa ĩna rʉ̃cʉbʉoboajaquẽne, Diojʉama, ĩnare rʉ̃cʉbʉobetirʉcʉmi. |
23356 | MAT 6:5 | Quẽna ado bajiro ĩnare gotimasioñuju Jesús: —Sĩgʉ̃ri, “Quẽnarã ñaja yʉa” yiboarine, ĩna yirore bajiro yirã me ñarãma ĩna. Ado bajiro yirã ñarãma: Diore ĩna sẽnijama, Dios ocare ĩna buerivirijʉ rʉ̃gõcõari, sẽnirãma. To yicõari, jãjarã masa ĩna vati maarijʉre quẽne ñacõari, Diore ñagõrãma. To bajiro yirãma, masa ĩna ĩarʉ̃cʉbʉosere bojarã ñari. To bajiro ĩna yise vaja masa ĩna ĩarʉ̃cʉbʉosere jẽre bʉjacõarãma ĩna. Ñie gajeye bʉjarẽmobetirʉarãma, Dios tʉjʉre. Ĩnare masa ĩna ĩarʉ̃cʉbʉoboajaquẽne, Diojʉama, ĩnare ĩarʉ̃cʉbʉobetirʉcʉmi. To bajiri, mʉama, Diore mʉa ñagõjama, ĩna yirore bajiro Diore ñagõbesa mʉa. |
23359 | MAT 6:8 | Ĩnare bajiro yibesa mʉama. Mʉa bojase mʉa sẽniroto rĩjorojʉne jẽre masicõagʉ̃mi Dios. |
23367 | MAT 6:16 | Quẽna ado bajiro ĩnare gotimasioñuju Jesús: —Sĩgʉ̃ri, “Quẽnarã ñaja yʉa” yiboarine, ĩna yirore bajiro yirã me ñarãma. Bare bamenane Diore ĩna sẽnijama, “ ‘Sʉtiritiama’ yiĩato ĩna” yirã, sʉtiritirãre bajirã ñaĩorãma ĩna. To bajiro yirãma, “‘Ĩna, Diore rʉ̃cʉbʉorã, bare bamena bajirãma’ masa yʉare yiĩato” yirã. To bajiro ĩna yirore bajiro yibesa mʉama. Riojo mʉare gotiaja yʉ. To bajiro ĩna yise vaja masa ĩnare ĩna rʉ̃cʉbʉosene jẽre vaja bʉjacõama ĩnama. Ñie gajeye bʉjarẽmobetirʉarãma, Dios tʉjʉre. Ĩnare masa ĩna rʉ̃cʉbʉoboajaquẽne, Diojʉama, ĩnare rʉ̃cʉbʉobetirʉcʉmi. |
23373 | MAT 6:22 | Mʉa caje quẽnaro ti ruyujama, “Tine ñaja quẽnamasuse”, yiĩamasiaja mʉa. To bajiboarine, mʉa caje quẽnaro ti ruyubetijama, quẽnabetire ĩacõari, mʉa masune, “Ti ñaja quẽnamasuse”, yisocarʉarãja mʉa. Tire bajiro bajiaja mʉa tʉoĩase quẽne. Dios ĩ bojarore bajiro quẽnaro mʉa tʉoĩajama, ñajediro quẽnaro riojo tʉoĩamasirʉarãja mʉa. Ĩ bojabetire mʉa tʉoĩajama, “Riojo tʉoĩarã ñaja” yisocañarã rĩne, bʉtobʉsa tʉoĩamasimena ñacoarʉarãja mʉa. To bajiri, quẽnabetire ĩacõari, “Mani masune, ‘Ti ñaja quẽnamasuse’ yisocarobe” yirã, Dios ĩ bojarore bajiro quẽnaro tʉoĩaña mʉa —ĩ buerãre ĩnare yiyuju Jesús. |
23377 | MAT 6:26 | Minia ĩna bajisere tʉoĩaña mʉa. Ĩna otebetiboajaquẽne, to yicõari, bare ĩna juarẽocũbetiboajaquẽne, Dios, ĩnare bare cõarũgũami. “Miniare quẽne ĩamaigʉ̃ ñari, manire roque rẽtoro maigʉ̃mi”, ¿yimasibeati mʉa? |
23384 | MAT 6:33 | To bajiri, “Ʉjʉ Dios yarã, quẽnaro ĩ yirã ñaja mani. Ĩ bojarore bajiro quẽnase rĩne yirʉarãja”, yitʉoĩarũgũña mʉa. To bajiro mʉa yijama, adi macarʉcʉroaye mʉa cʉobetire bʉjarʉarãja mʉa. |
23391 | MAT 7:6 | Quẽna ado bajiro ĩnare yiyuju Jesús: —Bʉto quẽnase ñaja Dios oca. Ĩ yere ajiterãre gotimasiobetirʉarãja mʉa. “Bare quẽnase ti ñaboajaquẽne, yaia ĩna batese ti ñajama, manire jũnisinicõari, cũnisurerearʉarãma ĩna” yirã, ĩnare ecabeaja mʉa. To yicõari, mʉa ye jairo vaja cʉtise, perla vãme cʉtisere yesea vatoajʉ reacũbeaja mʉa. To bajiro mʉa yijama, mʉa reacũsere bojamena ñari, tire cʉdavʉoreacõarʉarãma ĩna. To bajirone bajiaja Dios oca quẽnasere ajiterãrene mʉa gotimasiorʉajaquẽne. To bajiri, ĩna ajirʉabetire ĩamasicõari, ĩnare gotimasiomasibetirʉarãja mʉa —ĩnare yiyuju Jesús. |
23392 | MAT 7:7 | Quẽna ado bajiro ĩnare yiyuju Jesús: —Diore mʉa sẽnijama, cõarʉcʉmi. Ĩre sẽnicõari, mʉa macajama, bʉjarʉarãja mʉa. Sĩgʉ̃ no bojase ĩre ti rʉyajama, gãji ya vijʉ ejacõari sãjarʉ, sẽniĩagʉ̃mi. Ĩ sẽniĩajare, ĩre sãjaroticõari, ĩre ejarẽmogʉ̃mi. To bajirone bajiaja Diore sẽnirãre quẽne. Ĩre mʉa sẽnisere ajicõari, quẽnaro mʉare yiejarẽmorʉcʉmi. |
23393 | MAT 7:8 | “Dios manire ejarẽmorʉcʉmi” yitʉoĩarã ñari, ĩre ĩna sẽnisere ĩnare cõarʉcʉmi. Ĩna macajaquẽne, bʉjarʉarãma. |
23394 | MAT 7:9 | “Bare bojaja yʉ” mʉa macʉ ĩ yisẽnijama, ¿gʉ̃tane ĩsirãtique mʉa? Ĩsimenaja mʉa. |
23395 | MAT 7:10 | “Vai bojaja yʉ” mʉa macʉ ĩ yisẽnijama, ¿ãña bar'i merene ĩsirãtique mʉa? Ĩsimenaja mʉa. |
23398 | MAT 7:13 | Quẽna ado bajiro ĩnare yiyuju Jesús: —Ʉjʉ Dios yarã quẽnaro ĩ yirã mʉa ñarʉajama, eyabetisoje, to yicõari, eyabeti maare vanare bajiro josarʉarãja mʉa. Ti josaboajaquẽne, ĩ yarã ñaña mʉa. Ĩ yarã mejʉama, jãjarã ñarãma. Gaje soje eyarisojere sãjacõari, to yicõari, eyari maa vanare bajiro josabetirʉarãma ĩnama. Ti josabetiboajaquẽne, rojose tãmʉotʉjabetiriarojʉ varona ñarãma. |
23401 | MAT 7:16 | Ĩna gotimasiose sʉorine, “Quẽnarã ñaama” yimenane, ĩna bajire cʉtisejʉare ĩasʉoya mʉa. Ti rica cʉtise sʉorine yucʉ́re ĩamasiaja mani. Ʉye juaroana, vãtijota yucʉ́rijʉre macamenaja mani. Quẽnase bare higos vãme cʉtire juaroana, vidirojʉ ñaricʉ savajotaʉjʉre macamenaja mani. |
23409 | MAT 7:24 | Quẽna ado bajiro ĩnare yiyuju Jesús: —Mʉare yʉ gotimasiosere ajicõari, yʉ rotirore bajiro yigʉ, quẽnaro tʉoĩagʉ̃ ñagʉ̃mi ĩ ũgʉ̃ma. Ĩ ñagʉ̃mi gʉ̃tajãijʉ gojeri coaejocõari, botari rʉ̃gõcõari, vi bʉagʉre bajiro bajigʉ. |
23421 | MAT 8:7 | —Ĩre catiogʉ varʉcʉja yʉ —ĩre yicʉdiyuju Jesús. |
23425 | MAT 8:11 | Quẽnaro yʉre ajiya. Ĩre bajiro bajirã Israel masa me, jãjarã ejarʉarãma õ vecajʉ Dios tʉjʉ. Muiju ĩ jiadojʉa vadiriarã quẽne, ĩ rocasãtojʉa vadiriarã quẽne ejarʉarãma. Tojʉre, rojorãre Dios ĩ rearo bero, ĩ rãca barujirʉarãma ĩna. Ĩna rãca ñarʉarãma Abraham, Isaac, to yicõari, Jacob ñamasir'i quẽne. |
23435 | MAT 8:21 | To ĩ yiro bero, gãji Jesús buerimasʉ ado bajiro ĩre yiyuju: —Yʉ ʉjʉ, yʉre yuya mʉ maji. Yʉ jacʉ ĩ bajirocacoajare, ĩre yujegʉacʉ yaja yʉ. Ĩre yujecõari bero, mʉre sʉyarʉcʉja yʉ —Jesúre ĩre yiboayuju. |
23436 | MAT 8:22 | To bajiro ĩre ĩ yiboajaquẽne, ado bajiro ĩre cʉdiyuju Jesús: —Yucʉne yʉre sʉyaya mʉ. Yʉre ajitirʉ̃nʉmena, rijariarãre bajiro bajirã ñarãma. Ĩnajʉa rijariarãre yujeato ĩna —ĩre yicʉdiyuju Jesús. |
23438 | MAT 8:24 | Ĩna jẽatone, bʉto mino vasuju. To bajicõari, bʉto sabeyuju. Ti saberone, cũmua sagueca yiro, rujacoarʉayuju. To ti bajiboajaquẽne, cãnigʉ̃ yiyuju Jesús. |
23439 | MAT 8:25 | Ĩ cãniro ĩacõari, ĩre yujioyujarã ĩna: —Yʉa ʉjʉ, ¡rujareana yaja mani! To bajiri mani rujaborotire yirẽtoña mʉ —ĩre yiyujarã. |
23445 | MAT 8:31 | Ĩnare ĩacõari, rʉ̃cʉbʉose rãca Jesúre yisẽniñujarã vãtia: —Yʉare mʉ bureajama, õa yeseajʉare yʉare sãjarotiya —yiyujarã vãtia. |
23446 | MAT 8:32 | To bajiro ĩre ĩna yijare, —Mʉare varotiaja yʉ —vãtiare ĩnare yiyuju Jesús. To ĩ yirone, jʉarãjʉrene ĩna ʉsʉrijʉre sãñaboariarã budicoasujarã yuja, yeseajʉare sãjaroana. Ĩna sãjarone, buro ũmaroja vacõari, ʉtabʉcʉrajʉ ĩna ñaro cõrone rearoderujacõa tʉjasujarã, vãtia ĩnare ĩna sãjajare. |
23448 | MAT 8:34 | Tire ajicõari, Jesúre ĩarã vasujarã ĩna, ti macana jediro. Ĩ tʉ ejacõari, ĩre güirã, rʉ̃cʉbʉose rãca ĩre varotiyujarã. |
23450 | MAT 9:2 | Ti macajʉ ĩ ñaro, micagʉ̃re rijarã ãmivariajʉ joejʉ ĩre ãmiejayujarã. “Ĩre ĩamaicõari, ĩre catiorʉcʉmi” ĩna yitʉoĩasere ĩamasicõari, micagʉ̃jʉare ado bajiro ĩre yiyuju Jesús: —Yʉ maigʉ̃, tʉoĩatutuaya. Rojose mʉ yirere mʉre masiriocõaja yʉ —ĩre yiyuju Jesús. |
23459 | MAT 9:11 | To yʉa bajirone, ejacama fariseo masa. Ĩna ñacama, Moisére Dios ĩ roticũmasirere bʉto ajirʉ̃cʉbʉorã, rojose yirã rãca ñarʉamena. Ejacõari, yʉa bañasere ĩacõari, yʉ rãcanare Jesús buerimasare ĩnare sẽniĩacama: —¿No yigʉ mʉare buegʉma, ãnoa rojose yirã rãca bati? —yicama ĩna. |
23463 | MAT 9:15 | To ĩna yisere ajicõari, ado bajiro ĩnare gotimasiocami Jesús: —Sĩgʉ̃ ĩ ãmosiarirʉ̃mʉre ĩre variquẽnaejarẽmorã ñarãma. To ĩ ũmato yiñaro cõro ĩre variquẽnaejarẽmorãma. Ĩnare bajiro bajiama yʉ buerã. Yʉ rãca ñari, variquẽnacõa ñaama. “Sʉtiritimena ñari, no yirã bare babeticõa yimenama”, yimasire ñaja. To bajiboarine, cojorʉ̃mʉ yʉre ĩna ñiavato ĩacõari, bare bamenane Diore sẽnirʉarãma, “Mani sʉtiritisere ĩacõari, quẽnaro manire ejarẽmoato Dios” yirã. |
23470 | MAT 9:22 | So moaĩasere masicõari, jʉdarʉ̃gʉ̃cami Jesús. To yicõari, ado bajiro sore goticami: —Variquẽnaña yʉ maigõ. “Ĩ sudiro gajare yʉ moaĩajama, quẽnaejacoarʉocoja yʉ” yʉre mʉ yitʉoĩase ñajare, “Quẽnaejato” mʉre yibʉ yʉ —sore yicami Jesús. To bajiro ĩ yirirĩmarone, quẽnaejacoacamo so yuja. |
23471 | MAT 9:23 | To yi vanane, ʉjʉ ya vijʉ ejacoacajʉ yʉa, Jesúrãca. Ĩ macore yujeroana, tõroari juti, yioti avasãñacama |
23475 | MAT 9:27 | Tojʉ ñariarã yʉa cãnirivi yʉa tudiatone, caje ĩamena jʉarã Jesúre avasã sʉyadicama: —Ʉjʉ David ñamasir'i jãnami, “Rotimʉorʉ̃gõrʉcʉja mʉ” yigʉ, Dios ĩ cõar'i ñaja mʉ. Yʉare ĩamaiña —Jesúre yisʉyacama ĩna. Vijʉ yʉa sãjaejarone, ĩna quẽne sʉyasãjaejacoacama. To ĩna bajirone, ado bajiro ĩnare sẽniĩacami Jesús: —“Yʉa caje ĩabetire ‘Ĩato’ yigʉ, yʉare ejarẽmomasigʉ̃mi”, ¿yʉre yitʉoĩati mʉa? —ĩnare yicami Jesús. —Yʉa ʉjʉ, to bajirone mʉre yitʉoĩaja yʉa —ĩre yicʉdicama. |
23480 | MAT 9:32 | Ĩamena ñaboariarã ĩna budirirĩmarone, ejacama gãjerã, ñagõbecʉre ãmiejarã, vãti ĩ ʉsʉjʉre sãjacõari, ĩre ñagõrotibetir'ire. |
23488 | MAT 10:2 | Jʉaãmo cõro, gʉbo jʉa jẽnituarirãcʉ ñacajʉ yʉa, “Yʉ ocare gotimasiocudiba” Jesús ĩ yicana. Ado bajiro vãme cʉtirã ñacajʉ yʉa: Simón vãme cʉtiboacacʉ, Pedro vãme cʉtigʉ, ĩ bedi Andrés ñacama. To yicõari, Zebedeo rĩa ñacama Santiago, ĩ bedi Juan. Gãjerã, Felipe, Bartolomé, Tomás, yʉ Mateo vãme cʉtigʉ, ʉjʉre gãjoa sẽnibosarimasʉ ñaboacacʉ ñacajʉ. Alfeo macʉ Santiago, to yicõari, Tadeo vãme cʉtigʉ, gãji ñacami Simón vãme cʉtigʉ, celote yere tʉoĩaboar'i. Tʉsagʉ Judas Iscariote vãme cʉticami. Ĩ ñañumi Jesúre ĩsirocarocʉ. |
23492 | MAT 10:6 | —Israel sitana tʉjʉare vasa. Ĩna ñarãma Dios yarã ñaboariarã, oveja yayirãre bajiro bajirã —yicami. |
23496 | MAT 10:10 | To yicõari, bare sãriajoari juaábeja mʉa. Sudi mʉa sãñasene sãñacõari, vaja. Gajeye gʉbo sudi mʉa vasoaroti juaábeja. Tueriayucʉ́rire quẽne juaábeja. No bojarã gãjerãre moabosarimasa, vaja bʉjarãma. To bajirone bajirʉaroja mʉare quẽne. Ĩnare mʉa gotimasiose vajane ĩsiecorʉarãja mʉa quẽne —yʉare yicami Jesús. |
23497 | MAT 10:11 | —Jairimaca, mojorimacare ejarã, quẽnaro yigʉre macama mʉa. Ĩre bʉjacõari, ĩ tʉ cãnima. Ti macanare mʉa gotimasiojama, ĩ tʉ rĩne ñama maji, gajerojʉ mʉa varoto rĩjoro. |
23507 | MAT 10:21 | Quẽna ado bajiro yʉare yicami Jesús: —Yʉ yere ajiterãre güiose ĩna yisere ĩarʉarãja mʉa. Sĩgʉ̃ rĩa ñaboarine, “Ĩnare sĩato” yirã, ñejerotirʉarãma ĩna. To yicõari, jacʉa quẽne, “Yʉa rĩare sĩato” yirã, ĩna rĩare ñejerotirʉarãma. Ĩna rĩajʉa quẽne, ĩna jacʉare ajijũnisinicõari, gãjerãre sĩarotirʉarãma ĩna. |
23510 | MAT 10:24 | Ĩnare buegʉ rẽtobʉsaro masirã me ñaama ĩ buerã. To bajiboarine, quẽnaro ĩna buejeocõajama, ĩnare buerimasʉre bajirone masirãma ĩna quẽne. |
23514 | MAT 10:28 | Mʉare sĩarʉarãre güibeja mʉa. Mʉa ʉsʉrijʉrema sĩamasimenama ĩna. Diojʉare mʉa güijama, quẽnaja. Ĩ ñaami mani catisere rotigʉ. Ĩ masu masiami. To bajiri rojose tãmʉotʉjabetiriarojʉ mʉare reamasicõami. |
23520 | MAT 10:34 | Quẽna ado bajiro yʉare yicami Jesús: —“‘Quẽnaro ñato masa’ yigʉ, vayumi Jesús”, yʉre yitʉoĩabesa mʉa. Dios ĩ bojabeti yirã, yʉ ocare ajijũnisinicõari, yʉre ajitirʉ̃nʉrãre ĩaterʉarãma ĩna. To bajiri ado bajirojʉa yʉre yitʉoĩaña: “‘Ĩ sʉorine ricatiri tʉoĩarʉarãma’ yigʉ, vayumi Jesús”, yʉre yitʉoĩaña. |
23521 | MAT 10:35 | Ĩ macʉ, yʉre ĩ ajitirʉ̃nʉjama, ĩ jacʉjʉa ĩre ĩaterʉcʉmi. Jacʉjʉa, yʉre ĩ ajitirʉ̃nʉjama, ĩ macʉjʉa, ĩre ĩaterʉcʉmi. So macojʉa, yʉre so ajitirʉ̃nʉjama, so jacojʉa, sore ĩaterʉocomo. Jacojʉa, yʉre so ajitirʉ̃nʉjama, so macojʉa, sore ĩaterʉocomo. So ũmañicojʉa yʉre so ajitirʉ̃nʉjama, so jẽjojʉa, sore ĩaterʉocomo. |
23532 | MAT 11:4 | To ĩna yisẽniĩarone, ado bajiro ĩnare yicʉdicami Jesús: —Vasa mʉa. Juan tʉjʉ tudiasa. Ĩ tʉ ejacõari, mʉa ĩasere, mʉa ajisere quẽne ĩre gotiba. |
23538 | MAT 11:10 | Juan ĩ bajirotire gotiro, ado bajise gotiaja Dios oca masa ĩna ucamasire: “‘“Rotimʉorʉ̃gõrʉcʉmi” yigʉ, mʉre yʉ cõaroto rĩjoro, mʉre gotiyurocʉre cõasʉorʉcʉja yʉ maji’ yami Dios. ‘Ĩ ñarʉcʉmi ado bajise gotirocʉ: “Yoaro mene ejarʉcʉmi ‘Rotimʉorʉ̃gõrʉcʉmi’ yigʉ, Dios ĩ cõarocʉ. To bajiri rojose Dios ĩ bojabetire yitʉjacõari, ĩ bojasejʉare yi yuya mʉa” yigotirocʉ ñarʉcʉmi’, yami Dios”, yigotiaja Dios oca masa ĩna ucamasire. |
23544 | MAT 11:16 | Quẽna ado bajiro ĩre ajisʉyarãre goticami Jesús: —Ado bajiro yirãre bajiro yirã ñarãja mʉa, adirodoriana: Daquerã, gãjerã rãca ajerʉamenare bajiro yirã ñarãja. Ĩna ajeritũcurojʉ rujicõari, gãjerãjʉare, ado bajiro ĩnare gotirujirãma: “‘Basavariquẽnato mani’ yirã, mʉare jutibosaboabʉ yʉa. To bajiro yʉa yiboajaquẽne, basabejʉ mʉa. To bajiri, ‘Rijariarãre bʉcʉrã ĩna oticatore bajiro sʉtiriose boca otirʉarãja mʉa, yʉa basañarone’ yiboabʉ yʉa. To yʉa yiboajaquẽne, otibejʉ mʉa”, ĩnare yigotirãma, ĩna rãca ajerʉamenare. |
23546 | MAT 11:18 | Ĩna rãca ajerʉamenare bajiro yirã ñarãja mʉa, adirodoriana. Juan, quẽnase bare babeti, quẽnase idire idibeti bajiñañuju ĩ. To bajiro bajigʉ ĩ ñajare, “Vãti sãñagʉ̃ ñagʉ̃mi”, ĩre yitʉoĩacajʉ mʉa, ĩre ajiterã ñari. |
23547 | MAT 11:19 | Ĩ bero gotimasiosʉocajʉ yʉ, Dios ĩ roticõacacʉ. Yʉjʉama, quẽnase bare ba, quẽnase idire idi bajiñaja yʉ. To bajiro yigʉ yʉ ñajare, “Jairo bagʉ ñaami. Idimecʉgʉ̃ ñaami. Ʉjʉre gãjoa sẽnibosarimasa, gãjerã rojose yirãre quẽne ĩnare baba cʉtiami”, yʉre yiĩajũnisiniaja mʉa, yʉre quẽne ajiterã ñari. To bajiro Juanre quẽne, yʉre quẽne mʉa yise ti ñaboajaquẽne, Dios ĩ masise rãca yʉa yise ti ñajare, berojʉ, “Quẽnaro yirã yiboayuma” yʉare yimasirʉarãja mʉa —yicami Jesús, ĩre ajisʉyarãre. |
23553 | MAT 11:25 | Ĩre ajitirʉ̃nʉrãre, “Mʉ sʉorine ajitirʉ̃nʉama” yigʉ, “Quẽnaja” Diore yivariquẽnagʉ̃, ado bajiro yicami Jesús: —Cacʉ, õ vecagʉ ʉjʉ ñaja mʉ. Adi macarʉcʉrore quẽne, ñajediro ʉjʉ ñaja mʉ. “Jẽre masiaja yʉa” yitʉoĩaboarãre, “Yʉ ocare ajimasibeticõato ĩna” yigʉ, ĩnare masirioaja mʉ. To yicõari, “Masimena ñaja yʉa” yirãjʉare, “Ajimasiato” yigʉ, ĩna ajimasirotire yirẽmorũgũaja mʉ. To bajiro mʉ yijama, mʉ bojarore bajiro yigʉ yaja mʉ —Diore yicami Jesús. |
23555 | MAT 11:27 | To yicõari, ĩre ajisʉyarãjʉare ado bajiro goticami Jesús: —Yʉ jacʉ ĩ ejarẽmose sʉorine jediro yimasijeogʉ ñaja yʉ. “Tire yimasiato” yigʉ, adi macarʉcʉrojʉre yʉre cõacami yʉ jacʉ. To bajiro yicacʉ ñari, yʉ yisere masijeocõami yʉ jacʉ. Yʉ quẽne, ĩ yisere masijeocõaja. “Ĩre masiato” yigʉ, yʉ beserã rĩne yʉ jacʉre masiama —ĩnare yicami Jesús. |
23560 | MAT 12:2 | Tire yʉa basere ĩacõari, fariseo masa ado bajiro Jesúre ĩre yicama ĩna: —¡Ĩaña mʉ! Mʉ buerimasa, ʉsʉsãjariarʉ̃mʉ yire mere yama ĩna —Jesúre ĩre yicama. |
23576 | MAT 12:18 | “Ãni ñaami, yʉre moabosarimasʉ yʉ besecacʉ, yʉ ĩavariquẽnagʉ̃. Esp'iritu Santore ĩre cõarʉcʉja yʉ, ‘Ĩ ejarẽmose rãca yʉ bojasere yimasiato ĩ’ yigʉ. To bajiri, ‘Ado bajiro riojo yiroti ñaja’ yigotibatorʉcʉmi, masa ñajedirore. |
23578 | MAT 12:20 | Yʉre quẽnaro ajitirʉ̃nʉmenare, yʉ bojarore bajiro yimasibeticõari, tʉoĩasʉtiritirãre quẽne mairʉcʉmi. Ĩnare ĩamaicõari, ‘Quẽnaro yʉre ajitirʉ̃nʉato ĩna’ yigʉ, ĩnare ejarẽmorʉcʉmi. |
23580 | MAT 12:22 | Sĩgʉ̃ ñacami vãti sãñagʉ̃. “Ĩabeticõato; ñagõbeticõato” yigʉ, ĩ ʉsʉjʉre sãjacõari, ñañumi. To bajiri Jesús tʉjʉ ĩre ãmiejacama masa. To ĩna yirone, ĩ ʉsʉjʉre sãñagʉ̃re vãtire burocacami Jesús. To bajiri vãtire ĩ burocajare, ĩamasi, ñagõmasi, bajicoacami yuja. |
23587 | MAT 12:29 | “To bajiro yimasiroti ñaboaja” yigʉ ñari, “Quẽnabʉsaro yimasiato” yigʉ, quẽna gajeye gotimasiore queti mʉare gotiaja yʉ: Sĩgʉ̃, gãji guamʉ ya vi sãjacõari, ĩre ĩ siabetijama, gajeyeũni ẽmamasibecʉmi. Ĩre siacõari, ĩ gajeyeũnire ẽmamasigʉ̃mi yuja. To bajirone bajiaja yʉre quẽne. Vãtia ʉjʉ ĩ rotiboasere ĩre yirotibeticõari, masa ʉsʉrijʉ sãñarãre vãtiare yʉ burease sʉorine, vãti ĩ rotiajeboariarãre ĩre ẽmagʉ̃ yaja, “Yʉ yarã ñato” yigʉ. |
23588 | MAT 12:30 | No bojarã yʉ gotiboasere ajitirʉ̃nʉmenama, yʉre ajitirʉ̃nʉboronare matarã yirãma. No bojarã, “Jesúre ajitirʉ̃nʉña” yʉre yigoticudibosamenama, “Ĩre ajibesa” yirãre bajiro bajirã ñarãma. |
23633 | MAT 13:25 | Ĩ otero bero, ĩre moabosarimasa ĩna cãnitoye, ĩ ya vese ejacõari, vidi oterudigʉmi, ĩre ĩategʉ ñari. To yigajano, vacoacʉmi ĩ. |
23635 | MAT 13:27 | To bajisere ĩacõari, ĩna ʉjʉre gotirã vanama ĩna. Ĩ tʉ ejacõari, ado bajiro yirãma: “Yʉa ʉjʉ, ¿no yiro trigo rĩne mʉ otecati ñaboarine, vidi quẽne judiri?”, yirãma, ĩna ʉjʉre. |
23646 | MAT 13:38 | Ĩ ya vesere yʉ yijama, adi macarʉcʉro mani ñarojʉre yigʉ yibʉ yʉ. Trigore yʉ yijama, yʉ yarãre quẽnaro Dios ĩ yirãre yigʉ yibʉ. Vidire yʉ yijama, vãtia ʉjʉ, Satanás ĩ bojarore bajiro yirãre yigʉ yibʉ. |
23650 | MAT 13:42 | Ĩnare juacõari, jeame yatibetimejʉ reacõarʉarãma ĩna. Tojʉ ñacõari, bʉto rojose tãmʉorã ñari, guji põguẽ, oti, yirʉarãma ĩna. |
23656 | MAT 13:48 | Ĩna sãjaro ĩacõari, jabuajʉ ĩnare tʉ̃amocũrãma. Ĩnare beserãma. Bariarãrema jibʉjʉ juasãcõari, bayamanare reacõarama. |
23660 | MAT 13:52 | To bajiro yʉa yijare, ado bajiro yʉare goticami: —To bajiri Dios oca masa ĩna ucamasire quẽnaro riojo gotimasiomasicõarãja mʉa. To yicõari, mʉare yʉ gotimasiosere ajimasirã ñari, tire quẽne quẽnaro riojo gotimasiomasirãja. To bajiro mʉa bajijama, vi ʉjʉ gajeyeũni tirʉ̃mʉjʉ ñarere quẽne, mame ĩ juarere quẽne quẽnocũr'ire bajiro bajirãja mʉa. Ĩ ya viana ĩna cʉobetijama, ĩnare ĩsigʉ̃mi. Ĩ yirore bajirone mʉa yarãre quẽne ĩna ajimasiroti ti rʉyajama, tirʉ̃mʉayere, to yicõari, yucʉ yʉ gotisere quẽne quẽnaro riojo ĩnare gotimasiorʉarãja —yʉare yicami Jesús. |
23669 | MAT 14:3 | Juan ĩ sĩaecoroto rĩjoro ado bajiro bajire ti ñajare, to bajiro tʉoĩañuju Herodes: Ĩ bedi Felipe manajore Herod'ias vãme cʉtigore ẽmacõari, manajo cʉtiyuju Herodes. To bajiro ĩ yire ñajare, ado bajiro ĩre gotirũgũñuju Juan: —Herod'iare mʉ manajo cʉtise quẽnabeaja. Dios ĩ rotimasirere ajibeaja mʉ —ĩre yirũgũboayuju Juan. Tire ajirʉabesuju ĩ manajo Herod'ias. To bajiri Juanre cõmemane siacõari, tubiberotiyuju Herodes. |