23233 | MAT 1:20 | Quiri' ri xunojij rija' pa ránima, pero pa ruvaran, ri José xutz'et jun ángel richin ri Ajaf, y ri ángel quire' xu'ij che: José, rat ri rat riy-rumam can ri rey David, man taxi'ij-avi' chi yac'ule' riq'uin ri María, roma ri ac'ual ri royo'en chi nalex chuk'a', can richin vi ri Lok'olaj Espíritu. |
23237 | MAT 1:24 | Tok ri José xc'astaj, can xu'on na vi ri xbix che roma ri ángel richin ri Ajaf. Rija' xuq'uen ri María richin xoc rixayil. |
23239 | MAT 2:1 | Alaxnak chic chiri' ri Jesús pa Belén pa departamento Judea pa ru-tiempo ri rey Herodes, tok xepe aj-nic'oy quij ch'umila' quire' achique lugar ntel-vi-pe ri k'ij, xe'eka ri pa tinamit Jerusalem, |
23240 | MAT 2:2 | y quire' niquic'utula' chique ri aj chiri': ¿Achique c'a lugar c'o-vi ri qui-Rey ri israelitas ri c'a ja oc xalex? Roma roj c'a ja achique lugar ntel-vi-pe ri k'ij, chiri' katz'eton-vi-pe ri ruch'umil, y roj petenak richin nukaya' ruk'ij. |
23242 | MAT 2:4 | Rija' tok erumolon conojel ri nima'k tak quik'ij sacerdotes israelitas y ri q'uiy queteman chirij ri ley ri xyo'ox che ri Moisés, nuc'utula' chique ri achique chi lugar nalex-vi ri Jun ri nitak-pe chucolic ri rutinamit ri Dios. |
23244 | MAT 2:6 | Rat Belén, ri ratc'o pa roch'ulef Judá, Mana-ta rat ri más co'ol ak'ij chiquicojol ri lugares c'o quik'ij chiri' pa Judá, Roma ja aviq'uin rat xtipe-vi ri Jun ri xtuc'uan bey, Y xqueruyuk'uj ri nutinamit Israel, nicha' ri Dios. Quiri' xqui'ij-apu che ri rey Herodes. |
23247 | MAT 2:9 | Tok quic'axan chic ri xu'ij-e ri Herodes chique, rije' xebe. Jac'a ri ch'umil ri quitz'eton-pe, ruc'uan-e quibey, y c'a ja xpa'e' pa ruvi' ri lugar ri c'o-vi ri ac'ual. |
23251 | MAT 2:13 | Tok ri aj-nic'oy quij ch'umila' xe'el yan e chiri', jari' tok jun ángel richin ri Ajaf xuc'ut-ri' chuvech ri José pa rachic', y quire' xu'ij che: Cacataj, tac'uaj-e ri ac'ual y ri rute' y quixenimaj c'a pa roch'ulef Egipto. Chiri' quixc'uje-vi, c'a ja tok xtinya' rutzijol chave, roma ri rey Herodes xturucanoj ri ac'ual vave' richin nrojo' nucamisaj, xcha' ri ángel. |
23252 | MAT 2:14 | Jac'ari' xcataj ri José, y quiri' chak'a' xuc'uaj-e ri ac'ual y ri te'ej c'a pan Egipto. |
23253 | MAT 2:15 | Chiri' xec'uje-vi c'a (xcom, xquen) na ri rey Herodes, richin nibanataj ri ruch'abel ri Ajaf ri xel pa ruchi' ri profeta ojer can, tok xu'ij: Pan Egipto c'o-vi ri Nuc'ajol tok xinvoyoj. Quiri' ru'in can ri profeta ojer. |
23254 | MAT 2:16 | Jac'a tok ri rey Herodes xuna'ej chi ri aj-nic'oy quij ch'umila' xa man xuquiya' ta chic rutzijol che, jani na xcataj royoval. Romari' ri ajani tiempo rac'axan can quiq'uin chi quitz'eton-pe ri ch'umil, ja riq'uin ri' xu'ij chi quecamises ri ch'utik alabo ri ec'o pa Belén y ri ec'o pa tak lugares ri ec'o-pe chunakaj ri Belén, conojel ri caca' quijuna' pa xulan. |
23257 | MAT 2:19 | Tok caminak chic ri rey Herodes, xuc'ut-ri' jun ángel richin ri Ajaf Dios chuvech ri José pa rachic' chiri' pan Egipto, |
23258 | MAT 2:20 | y xu'ij che: Cacataj, tac'uaj-e ri ac'ual y ri rute' y quixtzolij pan Israel. Roma vacami ecaminak chic ri xecanon rucamic ri ch'uti ac'ual, xcha' ri ángel. |
23260 | MAT 2:22 | Pero roma xrac'axaj chi ja ri Arquelao ri ruc'ajol ri rey Herodes nibano gobernar pa departamento Judea, romari' ri José nuxi'ij-ri' chi ni'e chiri'. Pero pa jun rachic' xk'alajrises chuvech ri achique utz chi nu'on, y romari' xuc'uaj ri ac'ual y ri te'ej pa departamento Galilea. |
23263 | MAT 3:2 | Rija' quire' nu'ij chique ri vinak: Tijala' ino'oj y tiya' can ri imac, roma nakaj chic c'o-vi chi c'o che'el yixoc ruvinak ri aj-chicaj gobierno, nicha' chique. |
23265 | MAT 3:4 | Ri Juan ri Bautista rusumal camello ocunak rutziak, nuxim rupan riq'uin jun tz'un, y ja ri ch'utik chicop ri ni'ix langostas chique y cab richin pa juyu' ocunak ruvay. |
23268 | MAT 3:7 | Tok ri Juan xutz'et chi eq'uiy chique ri achi'a' fariseos y saduceos nequimolo-qui' riq'uin richin yeru'on-e bautizar, rija' xu'ij chique: Rix xa rix achel itzel tak cumatz. ¿Achique xyo'on rutzijol chive chi yixenimaj chuvech ri castigo ri xtutak-pe ri Dios más chikavech apu? |
23273 | MAT 3:12 | Rija' rubanon chic rubanic richin yerelesaj-e ri yeniman ri Dios chiquicojol ri man yeniman ta, achel tok jun achi ruc'uan chic jun che' pa ruk'a' richin nuc'ak pa cak'ik' ri trigo ch'eyon chic. Rija' xtuyec ri trigo, jac'a ri (ruxeq'uelal, rupuxq'uil) xtuporoj chupan ri k'ak' ri man jun bey xtichup. |
23284 | MAT 4:6 | Y xu'ij che: Si kitzij chi rat Ruc'ajol ri Dios, tatorij-ka-avi' vave', roma chupan ri tz'iban can nu'ij: Ri Dios xtu'ij chique ri ru-ángeles chi xcatquichajij; y, Xcatquili'ej pa quik'a', Richin man (xtapak'ij, xtacopij) ta avakan chuvech abaj, xcha' che. |
23286 | MAT 4:8 | Jac'ari' ri itzel xuc'uaj chic ri Jesús chuvech jun juyu' naj jotol chicaj, y ronojel ri nimalaj tak cuchuk'a' ri aj-roch'ulef tak gobierno xuc'ut chuvech y ri quibeyomal. |
23289 | MAT 4:11 | C'ajari' tok ri itzel xuya' can, y xe'uka ángeles riq'uin ri Jesús richin xquilij. |
23291 | MAT 4:13 | Pero man xc'uje' ta chic pa tinamit Nazaret, xa pa Capernaum xc'uje-vi, jun tinamit c'o chuchi' jun lago chiri' mismo pa Galilea. Ri Capernaum re' pa qui-lugar ri quiy-quimam can ri Zabulón y ri Neftalí c'o-vi. |
23293 | MAT 4:15 | Chila' pa Galilea ri achique lugar juba' ma quiyon chic man israelitas ta ec'o, Ri lugar ri xyo'ox chique ri quiy-quimam can ri Zabulón y ri Neftalí ojer, Ri c'o-apu juc'an che ri rakan-ya' Jordán, ri nik'ax-vi ri bey ri ni'e c'a chuchi' mar, Pa quivi' ri aj chiri' quire' nin-ij: |
23295 | MAT 4:17 | Ja k'ij ri' tok ri Jesús xutz'uc rutzijosic ruch'abel ri Dios, y quire' nu'ij chique ri ye'ac'axan: Tijala' ino'oj y tiya' can ri imac, roma nakaj chic c'o-vi chi c'o che'el yixoc ruvinak ri aj-chicaj gobierno, xcha' chique. |
23296 | MAT 4:18 | C'o jun k'ij ri Jesús nibin chuchi' ri lago Galilea, jari' xerutz'et ca'i' achi'a' quichak'-quinimal qui' chi yequic'akala-ka ya'l pa ya' richin yequelesaj quer, roma jari' quisamaj. Jun chique rije' rubinan Simón, y ni'ix Pedro che, y ri jun chic rubinan Andrés. |
23301 | MAT 4:23 | Ri Jesús ronojel tinamit richin ri Galilea xbin-vi, yerutijoj ri israelitas riq'uin ri ruch'abel ri Dios pa tak qui-sinagoga; nutzijoj ri utzulaj ch'abel ri nu'ij achique ruchojmil ye'oc pa ruk'a' ri Dios richin yeru'on gobernar, y nu'on chi yec'achoj riq'uin jalajoj tak yabil y k'axomal. |
23306 | MAT 5:3 | Utzulaj tzij rubanon ri Dios chique ri niquina' chi nic'atzin ruchuk'a' ri Dios pa cánima, roma eruvinak ri aj-chicaj gobierno. |
23313 | MAT 5:10 | Utzulaj tzij rubanon ri Dios chique ri ni'an pokon chique roma quic'uan jun chojmilaj c'aslen, roma can erichin vi ri aj-chicaj gobierno. |
23318 | MAT 5:15 | Tok nitzij jun candil, man chuxe' ta cajón niyo'ox-vi, xa niyo'ox pa (ruc'ojle'el, ru-lugar) richin nu'on sakil pa quivi' conojel ri ec'o pa jay. |
23322 | MAT 5:19 | Roma c'a ri', xa achique na vinak ri man jun rakale'n nu'on che jun chique ri mandamientos re', masque ja ri mandamiento ri más manak oc rakale'n nik'alajin, y nuc'ut chiquivech ch'aka' chic chi ri mandamiento manak rakale'n; ri quiri' nibano, man jun ruk'ij xtic'uje' chiquicojol ri erichin ri aj-chicaj gobierno. Jac'a ri nibano ronojel ri nu'ij chupan ri mandamientos re', y quiri' mismo nuc'ut chiquivech ch'aka' chic, rija' can xtic'uje' ruk'ij chiquicojol ri erichin ri aj-chicaj gobierno. |
23323 | MAT 5:20 | Ri yixtajin rix pan ic'aslen, nic'atzin chi más choj que chuvech ri yetajin ri achi'a' q'uiy queteman chirij ri ley y ri achi'a' fariseos. Roma si man quiri' ta xti'en, man xquixoc ta chiquicojol ri erichin ri aj-chicaj gobierno. |
23324 | MAT 5:21 | Rix ivac'axan chi ri kavinak ojer can, quire' xbix chique: Man cacamisan. Y xa achique na ri nicamisan, can xtiyo'ox na vi castigo pa ruvi'. |
23325 | MAT 5:22 | Jac'a yin nin-ij, chi xa achique na ri nipe royoval che chic jun, utz chi nik'at castigo pa ruvi'. Y ri ni'in nacanic che chic jun, utz chi nuc'uax chiquivech ri achi'a' junan niqui'en gobernar richin ni'an castigar. Y jac'a ri ni'in manak ano'oj che jun, ruyon nunim-ri' chupan ri k'ak' ri jani na nic'at. |
23353 | MAT 6:2 | Tok rat naya' limosna, man tavelesaj rutzijol achel niqui'en ri vinak ri xa ca'i' rupalaj ri yetajin riq'uin. Rije' tok niquiya' limosna ri pa tak sinagogas, y ri pa tak bey, niqui'en chi nik'ojomex trompeta chiquivech, roma nicajo' chi niyo'ox quik'ij coma ri yetz'eto quichin. Kitzij nin-ij chive chi riq'uin ri niyo'ox quik'ij coma ri vinak, xaxe oc ri' ri rajil-ruq'uexel niquic'ul-e. |
23356 | MAT 6:5 | Tok rat na'an orar, man ta'an achel niqui'en ri vinak ri xa ca'i' rupalaj ri yetajin riq'uin. Roma rije' can nika chiquivech niqui'en orar pa tak esquinas ri achique lugar niquimol-vi-qui' ri vinak, y ri pa tak sinagogas, roma nicajo' chi quetz'et. Kitzij nin-ij chive, chi riq'uin ri niyo'ox quik'ij coma ri vinak, xaxe oc ri' ri rajil-ruq'uexel niquic'ul-e. |
23361 | MAT 6:10 | Can ta nic'uje' yan ruchuk'a' ri a-gobierno pa quivi' conojel, Y achel yanimex ri chicaj, can ta quiri' mismo choch'ulef. |
23364 | MAT 6:13 | Man kojaya' richin chi nicanox chikij chi nkuka pa mac, xa kojacolo' chuvech ri itzel. Quiri' ri nikac'utuj chave, roma ja rat yabano gobernar ronojel, c'o avuchuk'a', y c'o ak'ij richin jumul. Amén. |
23371 | MAT 6:20 | Más utz ti'e ivánima chuyaquic beyomal chila' chicaj, ri achique lugar man jun jut nichicopirisan, man nipusir ta ri beyomal, ni man jun elek'on nijok'o ruchi' jay richin nelak'. |
23376 | MAT 6:25 | Roma c'a ri', yin nin-ij chive: Man tich'ujirisaj-ivi' chunojixic ri achique nic'atzin chive k'ij-k'ij, ri achique lugar xtivil-vi ri achique nitij y nikum; ni man tinojij achique lugar xtiq'uen-vi itziak richin nicusaj. Roma man xe ta ri achique nitij nic'atzin che ri ic'aslen, y man xe ta ri tziek nic'atzin che ri i-cuerpo. |
23382 | MAT 6:31 | Roma c'a ri', man tich'ujirisaj-ivi' y man quire' xti'ij: ¿Achique c'a xtikatij? ¿Achique c'a xtikakum? y ¿achique c'a lugar xtikaq'uen-vi katziak? |
23383 | MAT 6:32 | Roma ri man quiniman ta ri Dios, yexule-yejote' chunojixic achique lugar niquiq'uen-vi ri achique nic'atzin chique. Jac'a ri aj-chicaj Itata' reteman chi ronojel re' nic'atzin chive. |
23384 | MAT 6:33 | Roma c'a ri', tijacha-ivi' pa ruk'a' ri Dios richin yixru'on gobernar, y ticanoj ri chojmilaj c'aslen ri nrojo' rija'. Y ronojel ri nic'atzin, rija' xtuya-pe chive. |
23389 | MAT 7:4 | Y, ¿achique ak'a' rat richin quire' na'ij che ri jun chic: Taya' lugar chuve chi ninvelesaj ri ch'uti q'uin ocunak pan avech, yacha' che, y xa jun che' ocunak pan avech? |
23398 | MAT 7:13 | Quixoc c'a chupan ri puerta co'ol ruvech. Roma jani na (nim, tij) ruvech ri puerta y ri bey ri ni'e chupan ri lugar quichin ri manak chic che'el yecolotaj, y más eq'uiy ri ye'oc chiri'. |
23399 | MAT 7:14 | Pero co'ol oc ruvech ri puerta y co'ol oc ruvech ri bey ri ni'e chupan ri lugar quichin ri c'o quic'aslen richin jumul, y man eq'uiy ta ri ye'ilo richin. |
23401 | MAT 7:16 | Pero riq'uin nitz'et ri achique chi c'aslen quic'uan, rix nivetemaj quivech. Achel jun mata q'uix, man nuya' ta uva, y jun mata (xulu-quiej, zarza), man nuya' ta higo. |
23406 | MAT 7:21 | Man conojel ta ri ye'in ¡Ajaf! ¡Ajaf! chuve, ri xque'oc richin ri aj-chicaj gobierno. Xaxe ri yebano ri nurayij ri Nata' chicaj. |
23407 | MAT 7:22 | Y tok xterila' ri k'ij ri', eq'uiy ri xque'in chuve: ¡Ajaf! ¡Ajaf! Roj pan abi' xkatzijoj ruch'abel ri Dios, pan abi' xekelesaj itzel tak espíritu pa cánima ri vinak, y pan abi' xekabanala' q'uiy milagros, xquecha'. |
23425 | MAT 8:11 | Yin nin-ij chive chi c'o q'uiy xquepe quire' achique lugar ntel-vi-pe ri k'ij y quila' achique lugar nika-vi-ka, conojel re' xquetz'uye' riq'uin ri Abraham, ri Isaac, y ri Jacob chupan ri aj-chicaj gobierno. |
23426 | MAT 8:12 | Jac'a ri achok chique xsuj na'ey chi ye'oc ruvinak ri aj-chicaj gobierno, chupan ri más roch' che ri k'eku'n xque'ec'ak-vi can. Chiri' c'a xtoc-vi ok'ej y jach'ach'en eyaj. |
23432 | MAT 8:18 | Tok ri Jesús xutz'et chi eq'uiy vinak quimolon-qui' chirij, rija' xu'ij chique ri ru-discípulos: Kuk'ax-apu juc'an ruchi' ri lago, xcha'. |
23433 | MAT 8:19 | C'o c'a jun achi q'uiy reteman chirij ri ley xjel-apu riq'uin ri Jesús y xu'ij che: Tijonel, yin yatintzekle'ej xa achique na lugar yabe-vi, xcha'. |
23434 | MAT 8:20 | Y ri Jesús xu'ij che: Ri xivan c'o quijul yec'uje-vi, y ri chicop yeropop pa cak'ik' c'o quisoc. Jac'a yin ri xitak-pe richin xinalex chi'icojol, man jun lugar richin yinuxlan-vi juba', xcha'. |
23435 | MAT 8:21 | Jac'ari' c'o chic jun tzekle'ey richin ri Jesús ri xu'ij-apu che: Ajaf, taya' na c'a lugar chuve chi ninmuk na can ri nata' na'ey, c'ajari' xcatintzekle'ej, xcha'. |
23442 | MAT 8:28 | Tok ri Jesús y ri ru-discípulos ec'o chic apu pa jun lugar quichin ri aj-Gadara ri juc'an apu ruchi' ya', chupan ri camposanto xe'el-pe ca'i' achi'a' ri c'o itzel tak espíritu quiq'uin ri xuquic'ulu'. Ri achi'a' ri' jani na exibinel, y romari' man jun chic vinak nik'ax chupan ri bey ri'. |
23444 | MAT 8:30 | Más quila' apu juba' che ri lugar ri', ec'o q'uiy ak yeva'. |
23445 | MAT 8:31 | Y ri itzel tak espíritu ri ec'o quiq'uin ri ca'i' achi'a', niquic'utula' quiquemelal chuvech ri Jesús, y niqui'ij: Si nkojavelesaj-e quiq'uin ri achi'a', taya' lugar chike chi nkujoc quiq'uin la ak ec'o chila', xecha'. |
23448 | MAT 8:34 | Juba' ma conojel vinak richin ri tinamit xepe chutz'etic ri Jesús. Y tok xquitz'et, rije' quire' xqui'ij che: Tabana' favor, catel-e chupan ri lugar re rojc'o-vi, xecha'. |
23457 | MAT 9:9 | Tok ri Jesús xel-pe chiri', xutz'et jun achi rubinan Mateo, tz'uyul ri achique lugar nuc'ul-vi can ri impuestos, y xu'ij che: Quinatzekle'ej, xcha'. Xcataj c'a pe ri Mateo y xutzekle'ej ri Jesús. |
23479 | MAT 9:31 | Jac'a rije' xa chi naj chi nakaj chupan ri lugar ri' xquelesaj-vi rutzijol ri Jesús. |
23483 | MAT 9:35 | Pa ronojel tak tinamit y aldeas nik'ax-vi ri Jesús, yerutijoj ri israelitas ri niquimol-qui' pa tak qui-sinagoga. Nutzijoj chique ri utzulaj ch'abel ri nu'ij achique ruchojmil ye'oc pa ruk'a' ri Ajaf Dios richin yeru'on gobernar, y nu'on chique ri yeyavej chi yec'achoj chuvech ronojel ruvech yabil y k'axomal. |
23493 | MAT 10:7 | Tok rix benak chiri', quire' ti'ij tok nitzijoj ri ruch'abel ri Dios: Vacami, ri aj-chicaj gobierno nik'alajin chic chi'icojol, quixcha' chique. |
23497 | MAT 10:11 | Xa achique na tinamit o aldea ri xquixoc-vi, na'ey na tivetemaj achique chi vinak ri utz chi yixc'uje' pa racho. Chiri' c'a chiracho quixc'uje-vi, c'a quixel na pe chupan ri lugar ri'. |
23501 | MAT 10:15 | Yin kitzij nin-ij chive chi tok xtuka ri k'ij chi xtinic'ox ronojel ch'utik-nima'k, más q'uiy castigo xtika pa quivi' ri man niquic'ul ta ivech, que chuvech ri xtika pa quivi' ri aj-Sodoma y ri aj-Gomorra. |
23503 | MAT 10:17 | Tibana' cuenta ivi' chiquivech ri itzel yixquitz'et. Roma rije' xquixquijach pa quik'a' ri achi'a' junan niqui'en gobernar; y xquixquich'ey pa tak qui-sinagoga. |
23504 | MAT 10:18 | Rix hasta chiquivech gobernadores y chiquivech reyes xquixuc'uax-vi voma yin, richin quiri' xquinik'alajrisaj chiquivech rije' y chiquivech ri man israelitas ta. |
23505 | MAT 10:19 | Pero tok xquixjach pa quik'a' ri yebano gobernar, man tich'ujirisaj-ivi' riq'uin ri achique rubanic xquixch'o chiquivech, nis-ta ri achique chi ch'abel xti'ij. Roma chupan ri hora ri' xtiyo'ox-pe ch'abel chive ri xtic'atzin chi xti'ij. |
23515 | MAT 10:29 | Rix iveteman chi ca'i' ch'utik tak ch'ip-ch'ip tok yec'ayix, man q'uiy ta oc cajil, pero nis-ta jun chique rije' xtitzak pan ulef si ri Itata' chicaj man nuya' ta lugar. |
23539 | MAT 11:11 | Yin can kitzij nin-ij chive: Chiquicojol conojel ri e'alaxnak vave' choch'ulef, man jun chic jun ri más c'o ruk'ij que chuvech ri Juan ri Bautista. Pero ri más manak oc ruk'ij chiquicojol ri erichin ri aj-chicaj gobierno, más c'o ruk'ij que chuvech ri Juan. |
23540 | MAT 11:12 | Xe tok xutz'uc-pe samaj ri Juan ri Bautista, jari' tok eq'uiy ri riq'uin uchuk'a' nicajo' ye'oc ruvinak ri aj-chicaj gobierno, y c'a quiri' na najin ri vacami. Y ri más niquitij quik'ij can ye'oc-vi. |
23541 | MAT 11:13 | Quiri' nibanataj roma chupan ri ley ri xyo'ox che ri Moisés y chupan ri tz'iban can coma conojel ri profetas ojer, c'o k'alajrisan can pa ruvi' ri aj-chicaj gobierno. Pero c'a ja pa ru-tiempo ri Juan xbanataj-vi. |
23548 | MAT 11:20 | Jac'ari' tok ri Jesús c'o xu'ij chiquij ri ec'o pa tak tinamit ri rubanon-vi-pe q'uiy milagros, roma man jun bey xquijal quino'oj richin ta xquiya' can ri quimac. |
23549 | MAT 11:21 | Rija' quire' xu'ij: Ninvok'ej ivech rix aj-Corazín, y rix aj-Betsaida, roma xa ta ja ri pa tinamit Tiro y pa tinamit Sidón xe'an-vi ri milagros ri xe'an pan itinamit rix, rije' xquijal yan ta quino'oj y xquiya' yan ta can ri quimac, y quicusalo'n ta chic quitziak richin bis, y quiyalo'n ta chic chaj chiquij, richin retal chi yebison roma ri mac quibanalo'n. |
23550 | MAT 11:22 | Roma c'a ri', nin-ij chive chi tok xtuka ri k'ij chi xtinic'ox ronojel ch'utik-nima'k, ja rix aj-Corazín y rix aj-Betsaida ri más q'uiy castigo xtika pan ivi' que chuvech ri xtika pa quivi' ri aj-Tiro y ri aj-Sidón. |
23551 | MAT 11:23 | Y rix aj-Capernaum, ninojij chi xquixjoto'ex chila' chicaj, pero xa man quiri' ta. Roma xa c'a chupan ri lugar quichin ri anima'i' xquixkases-vi-ka. Roma xa ta ronojel ri milagros ri xe'an chivech rix can ta chiquivech ri aj-Sodoma xe'an-vi, rije' man ta xc'at ri quitinamit, xa c'a ec'o ta ri vacami. |
23552 | MAT 11:24 | Pero yin nin-ij chive chi tok xtuka ri k'ij chi xtinic'ox ronojel ch'utik-nima'k, ja rix ri rixc'o pa tinamit Capernaum ri más q'uiy castigo xtika pan ivi' que chuvech ri xtika pa quivi' ri aj-Sodoma. |
23557 | MAT 11:29 | Tiya-e ri nu-yugo yin chirij ikul, y titijoj-pe-ivi' viq'uin, roma yin (ch'uch'uj, me'l oc) vánima y nukasan-vi'. Si rix quiri' xti'en, ri ivánima xtril ri kitzij uxlanen. |
23558 | MAT 11:30 | Roma ri nu-yugo ri xtinya' chirij ikul, manak cosic ruc'amon-pe chive, y ri eka'n ri xtinya' chivij man al ta richin nic'uaj, xcha' ri Jesús. |
23559 | MAT 12:1 | Chupan ri tiempo ri', pa jun sábado ri k'ij richin uxlanen, ri Jesús y ri ru-discípulos yek'ax pa jun juyu' ticon trigo chuvech. Ri discípulos roma xpe vayijal quiq'uin, yequik'upula-e rutza'n ri trigo ebenak y yequitij. |
23560 | MAT 12:2 | Tok ri achi'a' fariseos xequitz'et-pe, quire' xqui'ij che ri Jesús: Que'atz'eta' la a-discípulos, ru-ley ri Dios man juba' nuya' lugar chi ni'an achel ri yetajin riq'uin. Roma vacami k'ij richin uxlanen, xecha'. |
23567 | MAT 12:9 | Tok ri Jesús xel-pe chupan ri juyu' ri c'o-vi ri trigo, xbe pa qui-sinagoga ri aj chiri'. |
23584 | MAT 12:26 | Si ri Satanás yerelesaj-e ri rusamajela', xa chirij rija' mismo catajnak-vi. Y si quiri' nu'on, man juba' xtilayoj ri ru-gobierno. |
23586 | MAT 12:28 | Si yin riq'uin ru-Espíritu ri Dios yenvelesaj-vi itzel tak espíritu, jari' retal chi ri ru-gobierno ri Dios c'o chic chi'icojol. |
23596 | MAT 12:38 | C'o c'a chique ri achi'a' q'uiy queteman chirij ri ley y chique ri fariseos ri quire' xqui'ij-apu che ri Jesús: Tijonel, roj nikajo' nikatz'et chi rat na'an jun milagro chikavech, xecha-apu che. |
23597 | MAT 12:39 | Pero ri Jesús quire' xu'ij chique: Ri vinak itzel cánima y man niquinimaj ta ri Dios, niquitij quik'ij niquic'utuj chi ti'an jun milagro chiquivech, pero mana-ta ri niquic'utuj rije' ri xtibanataj. Ri retal ri xtiquitz'et xaxe ri achel xbanataj riq'uin ri profeta Jonás ojer can. |
23599 | MAT 12:41 | Y tok xtinic'ox ronojel ch'utik-nima'k, ri achi'a' aj-Nínive xquecataj-apu richin xtiqui'ij chi tika castigo pa quivi' ri vinak ri ec'o vacami. Roma ri xec'uje' pa tinamit Nínive ojer, xe xquic'axaj ruch'abel ri Dios ri xutzijoj ri Jonás, ja xquijal quino'oj y xquiya' can ri quimac. Jac'a ri vacami yinc'o yin ri más c'o nuk'ij que chuvech ri Jonás, y man yinquinimaj ta ri vinak. |
23600 | MAT 12:42 | Tok xtinic'ox ronojel ch'utik-nima'k, xticataj-apu ri jun reina ri xu'on gobernar pa roch'ulef Sabá richin xtu'ij-apu chi tika castigo pa quivi' ri vinak ri ec'o vacami. Roma ri reina ri' tok xc'ase' choch'ulef, chi naj xpe-vi richin xurac'axaj vave' pan Israel ri nimalaj no'oj ri yo'on che ri rey Salomón. Jac'a ri vacami yinc'o yin ri más c'o nuk'ij que chuvech ri rey Salomón, y man yinquinimaj ta ri vinak, xcha' ri Jesús. |