Wildebeest analysis examples for:   cak-cak   Word'Word'    February 11, 2023 at 18:10    Script wb_pprint_html.py   by Ulf Hermjakob

23215  MAT 1:2  Ri Abraham jari' rutata' ri Isaac; ri Isaac jari' rutata' ri Jacob; ri Jacob xec'uje' eq'uiy ralc'ua'l, y jun chique ri ralc'ua'l xubinaj Judá.
23216  MAT 1:3  Ri Judá xec'uje' ca'i' ralc'ua'l riq'uin ri ixok Tamar, y ri alabo ri' Fares y Zara quibi' xyo'ox. Ri Fares jari' rutata' ri Esrom; ri Esrom jari' rutata' ri Aram.
23219  MAT 1:6  Ri Isaí jari' rutata' ri David ri xoc rey. Ri rey David jari' rutata' ri Salomón ri xalex chuk'a' ri ixok Betsabé, ri rixayil can ri Urías.
23224  MAT 1:11  Ri Josías xec'uje' eq'uiy ralc'ua'l, y jun chique ri ralc'ua'l xubinaj Jeconías. Jari' tiempo tok ri israelitas xe'uc'uax pa roch'ulef Babilonia.
23225  MAT 1:12  Tok ec'o chic quila' pa Babilonia, ri Jeconías xc'uje' jun ralc'ua'l ri xubinaj Salatiel; ri Salatiel jari' rutata' ri Zorobabel.
23229  MAT 1:16  Ri Jacob jari' rutata' ri José; y ri José jari' xoc rachijil ri María, ri achok chuk'a' xalex-vi ri Jesús. Y ri Jesús, jari' ri Jun ri takon-pe roma ri Dios chucolic ri rutinamit.
23231  MAT 1:18  Tok xalex ri Jesucristo, quire' ri xbanataj: Ri María ri xoc rute', jun xten c'utun chic roma ri José. Pero tok man jani tiquic'uaj-qui' chiri', xna'ex chi ri María quiri' chic rubanon roma ruchuk'a' ri Lok'olaj Espíritu xka pa ruvi'.
23232  MAT 1:19  Jac'a ri José ri ne'oc rachijil, jun achi choj ruc'aslen chuvech ri Dios, y xa nupokonaj nuya' chi q'uix ri María chiquivech ri vinak, romari' xunojij chi ekal neruya' rutzijol chi xa man nic'ule' ta chic riq'uin.
23233  MAT 1:20  Quiri' ri xunojij rija' pa ránima, pero pa ruvaran, ri José xutz'et jun ángel richin ri Ajaf, y ri ángel quire' xu'ij che: José, rat ri rat riy-rumam can ri rey David, man taxi'ij-avi' chi yac'ule' riq'uin ri María, roma ri ac'ual ri royo'en chi nalex chuk'a', can richin vi ri Lok'olaj Espíritu.
23236  MAT 1:23  Titz'eta' na pe', c'o jun xten ri kitzij chi c'a ruyon na, ri xtipe alanic chirij, y xtalex jun ral ala'. Ri ac'ual ri xtalex xtubinaj Emanuel. Y Emanuel nu'ij tzij, Dios c'o kiq'uin.
23238  MAT 1:25  Pero ri José man xc'uje' ta apu riq'uin ri María c'a xalex na ri na'ey ral. Y tok ri José xuya' rubi' ri ac'ual, Jesús rubi' xuya'.
23239  MAT 2:1  Alaxnak chic chiri' ri Jesús pa Belén pa departamento Judea pa ru-tiempo ri rey Herodes, tok xepe aj-nic'oy quij ch'umila' quire' achique lugar ntel-vi-pe ri k'ij, xe'eka ri pa tinamit Jerusalem,
23240  MAT 2:2  y quire' niquic'utula' chique ri aj chiri': ¿Achique c'a lugar c'o-vi ri qui-Rey ri israelitas ri c'a ja oc xalex? Roma roj c'a ja achique lugar ntel-vi-pe ri k'ij, chiri' katz'eton-vi-pe ri ruch'umil, y roj petenak richin nukaya' ruk'ij.
23242  MAT 2:4  Rija' tok erumolon conojel ri nima'k tak quik'ij sacerdotes israelitas y ri q'uiy queteman chirij ri ley ri xyo'ox che ri Moisés, nuc'utula' chique ri achique chi lugar nalex-vi ri Jun ri nitak-pe chucolic ri rutinamit ri Dios.
23243  MAT 2:5  Ri achi'a' ri xerumol quire' xqui'ij che ri rey Herodes: Vave' pa departamento Judea nalex-vi, y ja ri pa Belén. Roma ri rutz'iban can ri jun profeta ojer, quire' nu'ij:
23246  MAT 2:8  Rija' xerutak c'a e pa Belén y xu'ij-e chique: Quixbin y tic'utuj utz-utz rutzijol ri ac'ual, y tok ivilon chic, tu'iya' can rutzijol chuve, richin quiri' ja jun yin nenya' ruk'ij, xcha'.
23247  MAT 2:9  Tok quic'axan chic ri xu'ij-e ri Herodes chique, rije' xebe. Jac'a ri ch'umil ri quitz'eton-pe, ruc'uan-e quibey, y c'a ja xpa'e' pa ruvi' ri lugar ri c'o-vi ri ac'ual.
23248  MAT 2:10  Tok xquitz'et chi xpa'e' ri ch'umil, ri cánima can jani na xquicot.
23249  MAT 2:11  Tok xe'oc-apu ri pa jay, xquitz'et ri ac'ual y ri María ri rute', jac'ari' xexuque-ka richin xquiya' ruk'ij ri ac'ual. Xequijakala' c'a ri quiyacabal y xquisipala' can oro, pon y mirra che.
23251  MAT 2:13  Tok ri aj-nic'oy quij ch'umila' xe'el yan e chiri', jari' tok jun ángel richin ri Ajaf xuc'ut-ri' chuvech ri José pa rachic', y quire' xu'ij che: Cacataj, tac'uaj-e ri ac'ual y ri rute' y quixenimaj c'a pa roch'ulef Egipto. Chiri' quixc'uje-vi, c'a ja tok xtinya' rutzijol chave, roma ri rey Herodes xturucanoj ri ac'ual vave' richin nrojo' nucamisaj, xcha' ri ángel.
23252  MAT 2:14  Jac'ari' xcataj ri José, y quiri' chak'a' xuc'uaj-e ri ac'ual y ri te'ej c'a pan Egipto.
23254  MAT 2:16  Jac'a tok ri rey Herodes xuna'ej chi ri aj-nic'oy quij ch'umila' xa man xuquiya' ta chic rutzijol che, jani na xcataj royoval. Romari' ri ajani tiempo rac'axan can quiq'uin chi quitz'eton-pe ri ch'umil, ja riq'uin ri' xu'ij chi quecamises ri ch'utik alabo ri ec'o pa Belén y ri ec'o pa tak lugares ri ec'o-pe chunakaj ri Belén, conojel ri caca' quijuna' pa xulan.
23256  MAT 2:18  Pa tinamit Ramá xc'axataj nimalaj bis. Najin ok'ej. Y nic'axataj chi nijik'ik' ok'ej. Ri' ja ri Raquel yerok'ej ri ral. Rija' nis-ta man xrojo' ta xbochi'ix ri ránima, roma ri ral ri xecamises. Quiri' ri tz'iban can roma ri Jeremías.
23261  MAT 2:23  Tok (xe'apon, xe'ebos) chiri', xec'uje' pa tinamit Nazaret, richin nibanataj ri tz'iban can coma ri profetas ojer, chi ri ac'ual can xti'ix na vi nazareno che.
23264  MAT 3:3  Quiri' xu'on ri Juan ri Bautista, roma ja rija' ri k'alajrisan can roma ri profeta Isaías ojer, tok xu'ij: Pa chakijlaj tz'iran ulef c'o jun xtich'o riq'uin ruchuk'a' y xtubila': Tibana-apu rubanic ri bey ri xtik'ax-vi ri Ajaf, Utz-utz tichojmij-apu. Quiri' nu'ij ri tz'iban can.
23268  MAT 3:7  Tok ri Juan xutz'et chi eq'uiy chique ri achi'a' fariseos y saduceos nequimolo-qui' riq'uin richin yeru'on-e bautizar, rija' xu'ij chique: Rix xa rix achel itzel tak cumatz. ¿Achique xyo'on rutzijol chive chi yixenimaj chuvech ri castigo ri xtutak-pe ri Dios más chikavech apu?
23273  MAT 3:12  Rija' rubanon chic rubanic richin yerelesaj-e ri yeniman ri Dios chiquicojol ri man yeniman ta, achel tok jun achi ruc'uan chic jun che' pa ruk'a' richin nuc'ak pa cak'ik' ri trigo ch'eyon chic. Rija' xtuyec ri trigo, jac'a ri (ruxeq'uelal, rupuxq'uil) xtuporoj chupan ri k'ak' ri man jun bey xtichup.
23276  MAT 3:15  Jac'a ri Jesús quire' xu'ij che: Roj nic'atzin chi nika'an ronojel ri nika chuvech ri Dios. Romari' vacami nic'atzin chi rat yina'an bautizar, xcha' ri Jesús. C'ajari' tok ri Juan xniman.
23279  MAT 4:1  Jac'ari' tok ri Jesús xuc'uax pa chakijlaj tz'iran ulef roma ri Lok'olaj Espíritu richin chi ri itzel nutij ruk'ij chi nutakchi'ij pa mac.
23280  MAT 4:2  Ri Jesús cuarenta k'ij y cuarenta ak'a' xu'on coch'on vayijal, romari' xpe ruvayijal.
23283  MAT 4:5  Jac'ari' tok ri itzel xuc'uaj ri Jesús pa lok'olaj tinamit Jerusalem, y ja ri más naj e pa ruvi' racho ri Dios xujotoba-vi-e.
23286  MAT 4:8  Jac'ari' ri itzel xuc'uaj chic ri Jesús chuvech jun juyu' naj jotol chicaj, y ronojel ri nimalaj tak cuchuk'a' ri aj-roch'ulef tak gobierno xuc'ut chuvech y ri quibeyomal.
23289  MAT 4:11  C'ajari' tok ri itzel xuya' can, y xe'uka ángeles riq'uin ri Jesús richin xquilij.
23291  MAT 4:13  Pero man xc'uje' ta chic pa tinamit Nazaret, xa pa Capernaum xc'uje-vi, jun tinamit c'o chuchi' jun lago chiri' mismo pa Galilea. Ri Capernaum re' pa qui-lugar ri quiy-quimam can ri Zabulón y ri Neftalí c'o-vi.
23296  MAT 4:18  C'o jun k'ij ri Jesús nibin chuchi' ri lago Galilea, jari' xerutz'et ca'i' achi'a' quichak'-quinimal qui' chi yequic'akala-ka ya'l pa ya' richin yequelesaj quer, roma jari' quisamaj. Jun chique rije' rubinan Simón, y ni'ix Pedro che, y ri jun chic rubinan Andrés.
23298  MAT 4:20  Jac'ari' rije' xequiyala' can ri ya'l y xquitzekle'ej.
23299  MAT 4:21  Tok xebin juba' más, ri Jesús xerutz'et chic ca'i' achi'a' mismo quichak'-quinimal qui', jun rubinan Jacobo y ri jun chic Juan. Rije' eruc'ajol jun achi rubinan Zebedeo y junan yesamaj riq'uin ri quitata' pa canoa, yequic'ojoj ri ya'l ri yequicusaj richin yequelesaj quer pa ya'. Ri Jesús xeroyoj richin niquitzekle'ej.
23300  MAT 4:22  Jac'ari' rije' xquiya' can ri canoa y ri quitata' y xquitzekle'ej.
23301  MAT 4:23  Ri Jesús ronojel tinamit richin ri Galilea xbin-vi, yerutijoj ri israelitas riq'uin ri ruch'abel ri Dios pa tak qui-sinagoga; nutzijoj ri utzulaj ch'abel ri nu'ij achique ruchojmil ye'oc pa ruk'a' ri Dios richin yeru'on gobernar, y nu'on chi yec'achoj riq'uin jalajoj tak yabil y k'axomal.
23302  MAT 4:24  Pa ronojel tinamit richin ri roch'ulef Siria xbe-vi rutzijol ri Jesús, y ri yeyavej pa ruk'a' jalajoj ruvech yabil xe'uc'uax-apu chuvech. Ec'o nik'axo qui-cuerpo. Ec'o ocunak itzel tak espíritu quiq'uin. Ec'o (ch'uja', moxa') y ec'o caminak quik'a-cakan. Conojel re' xu'on chique chi xec'achoj.
23304  MAT 5:1  Tok ri Jesús xutz'et chi ri vinak eq'uiy, xjote-e juba' chuvech ri juyu', xtz'uye' c'a ka, y ri yetzekle'en richin xquimol-apu-qui' chirij.
23306  MAT 5:3  Utzulaj tzij rubanon ri Dios chique ri niquina' chi nic'atzin ruchuk'a' ri Dios pa cánima, roma eruvinak ri aj-chicaj gobierno.
23311  MAT 5:8  Utzulaj tzij rubanon ri Dios chique ri ch'ajch'oj cánima, roma rije' xtequitz'eta' ruvech rija'.
23322  MAT 5:19  Roma c'a ri', xa achique na vinak ri man jun rakale'n nu'on che jun chique ri mandamientos re', masque ja ri mandamiento ri más manak oc rakale'n nik'alajin, y nuc'ut chiquivech ch'aka' chic chi ri mandamiento manak rakale'n; ri quiri' nibano, man jun ruk'ij xtic'uje' chiquicojol ri erichin ri aj-chicaj gobierno. Jac'a ri nibano ronojel ri nu'ij chupan ri mandamientos re', y quiri' mismo nuc'ut chiquivech ch'aka' chic, rija' can xtic'uje' ruk'ij chiquicojol ri erichin ri aj-chicaj gobierno.
23323  MAT 5:20  Ri yixtajin rix pan ic'aslen, nic'atzin chi más choj que chuvech ri yetajin ri achi'a' q'uiy queteman chirij ri ley y ri achi'a' fariseos. Roma si man quiri' ta xti'en, man xquixoc ta chiquicojol ri erichin ri aj-chicaj gobierno.
23325  MAT 5:22  Jac'a yin nin-ij, chi xa achique na ri nipe royoval che chic jun, utz chi nik'at castigo pa ruvi'. Y ri ni'in nacanic che chic jun, utz chi nuc'uax chiquivech ri achi'a' junan niqui'en gobernar richin ni'an castigar. Y jac'a ri ni'in manak ano'oj che jun, ruyon nunim-ri' chupan ri k'ak' ri jani na nic'at.
23327  MAT 5:24  taya' can chiri' chuvech ri altar ri achique naya' chuvech ri Dios, cabin, y tachojmirisaj ri achique ocunak chi'icojol riq'uin ri jun. C'ajari' catzolij y taya' che ri Dios ri najo' naya' che.
23328  MAT 5:25  Tatija' ak'ij tachojmirisaj-avi' riq'uin ri sujunel chavij, utz ri c'a ja rix benak pa bey richin yixec'ojox chuvech juez. Roma si man quiri' ta xta'an, ri sujunel chavij xcarujach pa ruk'a' ri nic'ojon ivichin, y riq'uin juba' ri nic'ojon ivichin xcarujach-e pa ruk'a' ri chajiy cárcel, y xcatetz'apis can.
23333  MAT 5:30  Y si ja ri ak'a' derecha nibano chave chi naxutuj can ri Dios, tachoyo-e y tatorij-e. Roma más utz chave chi jun chique rutz'akat ri a-cuerpo nasetz can, y mani chi ronojel ri a-cuerpo nic'ak pa k'ak'.
23342  MAT 5:39  Jac'a yin nin-ij chive: Man jun bey ti'en ruq'uexel che ri nibano man utz ta chive. Xa achique na ri nuya' jutz'aj k'a' chi'ak'o'tz derecha, taya' chic apu ri jun ak'o'tz chuvech.
23344  MAT 5:41  Xa achique na ri ni'in chave chi tac'uaj jun eka'n c'a pa jun kilómetro, rat tac'uaj chi ca'i' kilómetro.
23346  MAT 5:43  Rix ivac'axan ri bin can ojer, chi que'ajo' conojel, jac'a ri itzel yarutz'et, itzel tatz'eta'.
23347  MAT 5:44  Jac'a yin nin-ij chive: Que'ijo' ri itzel yixquitz'et, y riq'uin utzulaj tak tzij titzolij ruvech quitzij ri yeyok'on ivichin. Tibana' utz quiq'uin ri man utz ta quino'oj iviq'uin, y tibana' orar pa quivi' ri yebano pokon chive y yixquiyok'.
23353  MAT 6:2  Tok rat naya' limosna, man tavelesaj rutzijol achel niqui'en ri vinak ri xa ca'i' rupalaj ri yetajin riq'uin. Rije' tok niquiya' limosna ri pa tak sinagogas, y ri pa tak bey, niqui'en chi nik'ojomex trompeta chiquivech, roma nicajo' chi niyo'ox quik'ij coma ri yetz'eto quichin. Kitzij nin-ij chive chi riq'uin ri niyo'ox quik'ij coma ri vinak, xaxe oc ri' ri rajil-ruq'uexel niquic'ul-e.
23356  MAT 6:5  Tok rat na'an orar, man ta'an achel niqui'en ri vinak ri xa ca'i' rupalaj ri yetajin riq'uin. Roma rije' can nika chiquivech niqui'en orar pa tak esquinas ri achique lugar niquimol-vi-qui' ri vinak, y ri pa tak sinagogas, roma nicajo' chi quetz'et. Kitzij nin-ij chive, chi riq'uin ri niyo'ox quik'ij coma ri vinak, xaxe oc ri' ri rajil-ruq'uexel niquic'ul-e.
23361  MAT 6:10  Can ta nic'uje' yan ruchuk'a' ri a-gobierno pa quivi' conojel, Y achel yanimex ri chicaj, can ta quiri' mismo choch'ulef.
23367  MAT 6:16  Tok rix ni'en coch'on vayijal, man ti'en achel niqui'en ri vinak ri xa ca'i' rupalaj ri yetajin riq'uin. Rije' bis-bis quivech niqui'en roma nicajo' chi quena'ex chi niqui'en coch'on vayijal chuvech ri Dios, pero kitzij nin-ij chive chi riq'uin ri yena'ex, xaxe oc ri' ri rajil-ruq'uexel niquic'ul-e.
23368  MAT 6:17  Jac'a rat tok na'an coch'on vayijal, jabel tabana' abanic, taya' juba' ak'on pan (ajolon, avi') y jabel tach'aja' avech.
23370  MAT 6:19  Man ti'e ivánima chuyaquic beyomal choch'ulef, roma xa nichicopir, nipusir y ec'o elek'oma' yejok'o ruchi' tak jay richin ye'elak'.
23374  MAT 6:23  Pero si ri avech man ye'acusaj ta richin ri utz, ronojel ri a-cuerpo c'o pa k'eku'n. Romari', si ri sakil ri ruyo'on ri Dios pan avánima xa xtoc jun k'eku'n, rat xcac'uje' pa jun nimalaj k'eku'n.
23375  MAT 6:24  Man jun samajinel nitiquer nisamaj quiq'uin eca'i' rajaf. O itzel nutz'et can jun chique ri rajaf, y nrojo' ri jun chic, o nunimaj rutzij ri jun y nuxutuj can ri jun chic. Romari' rix, manak che'el ni'en ri nika chuvech ri Dios, tok xa benak ivánima pa ruvi' beyomal richin ri roch'ulef.
23384  MAT 6:33  Roma c'a ri', tijacha-ivi' pa ruk'a' ri Dios richin yixru'on gobernar, y ticanoj ri chojmilaj c'aslen ri nrojo' rija'. Y ronojel ri nic'atzin, rija' xtuya-pe chive.
23389  MAT 7:4  Y, ¿achique ak'a' rat richin quire' na'ij che ri jun chic: Taya' lugar chuve chi ninvelesaj ri ch'uti q'uin ocunak pan avech, yacha' che, y xa jun che' ocunak pan avech?
23390  MAT 7:5  Rat xa ca'i' rupalaj ri yatajin riq'uin. Na'ey tavelesaj ri che' ocunak pan avech, y quiri' xcatzu'un utz, richin yatiquer navelesaj ri q'uin pa ruvech ri jun chic.
23391  MAT 7:6  Ronojel ri can lok'olaj vi, man que'iya' chiquivech vinak ri e'achel tz'i', ni man tiya' ri can c'o rakale'n chiquivech ri e'achel ak. Roma ri chicop re', xa niquixak' che akan ri niyo'ox chiquivech, y c'o che'el chi yecataj chirij ri niyo'on chique y niquixil chi eyaj.
23394  MAT 7:9  Rix ri rix tata'aj, ¿achique ta jun chive nuya' jun abaj pa ruk'a' ri ralc'ua'l, tok ri ac'ual xa jun pan nuc'utuj?
23414  MAT 7:29  Roma nik'alajin chi riq'uin ri Dios petenak-vi, y man achel ta yetijon ri achi'a' q'uiy queteman chirij ri ley ri xyo'ox che ri Moisés.
23417  MAT 8:3  Ri Jesús xuya' c'a apu ruk'a' chirij, y xu'ij che: Ninjo', cac'achoj c'a, xcha'. Can jari' xq'uis-e ri lepra chirij,
23420  MAT 8:6  y quire' nu'ij: Ajaf, yin c'o jun nusamajinel chivacho, cotz'ol roma caminak ruk'a-rakan, y can nijilo pa ruk'a' ri k'axomal, xcha'.
23425  MAT 8:11  Yin nin-ij chive chi c'o q'uiy xquepe quire' achique lugar ntel-vi-pe ri k'ij y quila' achique lugar nika-vi-ka, conojel re' xquetz'uye' riq'uin ri Abraham, ri Isaac, y ri Jacob chupan ri aj-chicaj gobierno.
23427  MAT 8:13  Jac'ari' tok ri Jesús xu'ij che ri uc'uay quichin soldados: Vacami, catzolij. Rat roma xanimaj chi ri asamajinel nic'achoj, can quiri' vi xtibanataj, xcha-e che. Y ri samajinel ja hora ri' xc'achoj riq'uin ri ruyabil.
23429  MAT 8:15  Xpe ri Jesús (xutz'om, xuchop) apu ruk'a' rujite' ri Pedro, y jari' xq'uis-e ri c'atan chirij ri ixok. Xcataj c'a pe y ja yan chic yerilij ri Jesús y ri ebenak riq'uin.
23430  MAT 8:16  Tok xoc-pe ri ak'a' chupan ri k'ij ri', eq'uiy vinak ri c'o itzel tak espíritu quiq'uin xe'uc'uax-apu chuvech ri Jesús. Jac'a ri Jesús xaxe jun ch'abel xc'atzin chi xu'ij chique ri itzel tak espíritu richin xerelesaj-e quiq'uin ri vinak, y xu'on chique conojel ri yeyavej chi xec'achoj.
23434  MAT 8:20  Y ri Jesús xu'ij che: Ri xivan c'o quijul yec'uje-vi, y ri chicop yeropop pa cak'ik' c'o quisoc. Jac'a yin ri xitak-pe richin xinalex chi'icojol, man jun lugar richin yinuxlan-vi juba', xcha'.
23435  MAT 8:21  Jac'ari' c'o chic jun tzekle'ey richin ri Jesús ri xu'ij-apu che: Ajaf, taya' na c'a lugar chuve chi ninmuk na can ri nata' na'ey, c'ajari' xcatintzekle'ej, xcha'.
23438  MAT 8:24  C'ate xquina', xtiquer-pe jun nimalaj cak'ik' pa ruvi' ri ya', y roma ruchuk'a' ri cak'ik', ri ya' can achel chovon tak boloj nu'on nijote' chicaj, y ri canoa juba' ma numuk ya'. Jac'a ri Jesús xa niver benak.
23440  MAT 8:26  Y ri Jesús xu'ij chique: ¿Achique roma ixi'in-ivi'? ¿La man cukul ta ic'u'x viq'uin? xcha'. Xcataj-pe rija', cof xch'o che ri cak'ik' y ri ya', y jabel li'an xu'on-ka ruvi' ri ya'.
23441  MAT 8:27  Ri discípulos achique na xquina' tok xquitz'et ri xu'on ri Jesús y niquibila' c'a: ¿Achique c'a chi achi re' chi hasta ri cak'ik' y ri ya' niquinimaj rutzij? yecha'.
23442  MAT 8:28  Tok ri Jesús y ri ru-discípulos ec'o chic apu pa jun lugar quichin ri aj-Gadara ri juc'an apu ruchi' ya', chupan ri camposanto xe'el-pe ca'i' achi'a' ri c'o itzel tak espíritu quiq'uin ri xuquic'ulu'. Ri achi'a' ri' jani na exibinel, y romari' man jun chic vinak nik'ax chupan ri bey ri'.
23443  MAT 8:29  Ri ca'i' achi'a' ri' riq'uin cuchuk'a' xqui'ij-apu che ri Jesús: Rat Jesús, ri Ruc'ajol ri Dios, ¿achique najo' chike? ¿Ja yan xape vave' richin nkojaya' pa k'axomal tok xa man jani tuka ri tiempo? xecha' che.
23445  MAT 8:31  Y ri itzel tak espíritu ri ec'o quiq'uin ri ca'i' achi'a', niquic'utula' quiquemelal chuvech ri Jesús, y niqui'ij: Si nkojavelesaj-e quiq'uin ri achi'a', taya' lugar chike chi nkujoc quiq'uin la ak ec'o chila', xecha'.
23446  MAT 8:32  Ri Jesús xu'ij: Quixel c'a, xcha'. Xe'el c'a e ri itzel tak espíritu quiq'uin ri achi'a' y xe'oc quiq'uin ri ak, y conojel ri ak niquitelela-qui' xebe chuvech jun rak'aric juyu' c'a pa ya', y chiri' xejik'-vi.
23447  MAT 8:33  Jac'a ri yeyuk'un quichin ri ak xe'enimaj. Xebe pa tinamit y xequiya' rutzijol ronojel ri xbanataj chiri', y ri xbanataj quiq'uin ri ca'i' achi'a' c'o itzel tak espíritu quiq'uin.
23449  MAT 9:1  Jac'ari' tok ri Jesús y ri ebenak chirij xe'oc-pe pa canoa richin xek'ax-pe ri juc'an ruchi' ri ya', xepe c'a chupan ri tinamit ri can tic'uje-vi ri Jesús.
23450  MAT 9:2  Jac'ari' tok xuc'uax-apu chuvech ri Jesús jun ri caminak ruk'a-rakan cotz'ol-e chuvech ruvaro'el. Tok ri Jesús xerutz'et ri ecanoy richin, chi riq'uin ronojel cánima epetenak riq'uin, rija' xu'ij che ri caminak ruk'a-rakan: Valc'ua'l, tiquicot ri avánima; ri amac xe'an yan perdonar, xcha'.
23451  MAT 9:3  Jari' tok ec'o achi'a' q'uiy queteman chirij ri ley ri xyo'ox che ri Moisés xqui'ij-ka pa tak cánima chirij ri Jesús: Ri achi re' itzel nich'o chuvech ri Dios.
23452  MAT 9:4  Pero ri Jesús reteman ri niquinojij ri achi'a' ri'. Romari' quire' xu'ij chique: ¿Achique roma xa itzel ri ninojij pa tak ivánima?
23454  MAT 9:6  Vacami c'a, richin chi rix nivetemaj chi yin ri xitak-pe richin xinalex chi'icojol yo'on-pe uchuk'a' chuve richin nin-en perdonar mac pa ruvi' ri roch'ulef, titz'eta' c'a, xcha'. Jac'ari' xu'ij che ri caminak ruk'a-rakan: Cacataj, tac'uaj-e la avaro'el y cabin chi'avacho, xcha' che.
23456  MAT 9:8  Tok ri quimolon-apu-qui' chiri' xquitz'et re', can achique na xquina' y xquiya' ruk'ij ri Dios ri ruyo'on-pe ri nimalaj uchuk'a' ri' chiquicojol.
23459  MAT 9:11  Tok ri achi'a' fariseos xquitz'et ri najin chiri', quire' xqui'ij chique ri ru-discípulos ri Jesús: ¿Achique roma ri Itijonel niva' quiq'uin la c'uluy tak impuestos y quiq'uin la aj-mac tak vinak? xecha'.
23461  MAT 9:13  Roma c'a ri', rix titz'eta' y tivetemaj achique ruchojmil ri ruch'abel ri Dios tz'iban can ri nu'ij: Yin ninjo' chi rix yixpokonan, y mani ye'icamisaj chicop chinuvech. Quiri' nin-ij chive, roma yin man xipe ta chicoyoxic ri niquinojij chi can choj ri quic'aslen; yin xipe chicoyoxic ri aj-mac, richin tiquijala' quino'oj y tiquiya' can ri mac, xcha' chique.
23462  MAT 9:14  Tok xe'uka ru-discípulos ri Juan ri Bautista riq'uin ri Jesús, xqui'ij che: Roj q'uiy (mul, paj) nika'an coch'on vayijal. Quiri' mismo niqui'en ri yetzekle'en quichin ri achi'a' fariseos. Jac'a ri a-discípulos rat, ¿achique roma man niqui'en ta coch'on vayijal? xecha' che.
23463  MAT 9:15  Ri Jesús xu'ij chique: ¿Utz cami chi yebison ri ec'o pa jun c'ulubic tok c'a c'o na ri ala' ri c'o pa ruc'ulubic quiq'uin? Pero xque'erila' k'ij chi ri ala' xteleses-e chiquicojol; c'ajari' xtiqui'en coch'on vayijal.
23465  MAT 9:17  Y man jun niyaco c'ac'ac' vino chupan tzia'k tak tz'un. Roma ri c'ac'ac' vino yerubojij-e ri tz'un, y nitix-e ri vino, y ri tz'un man jun chic yec'atzin-vi. Man quiri' ta ni'an. Ri c'ac'ac' vino niyac chupan c'ac'ac' tak tz'un, y quiri' nis-ta ri tz'un man yebojbo' ta, y nis-ta ri vino man nitix ta e; chi ca'i' niyaque' utz. Quiri' ri ejemplo xutzijoj ri Jesús.
23466  MAT 9:18  Ri Jesús c'a najin na chutzijosic ronojel re', tok c'o jun achi c'o ruk'ij xuxuque' chuvech, y quire' xu'ij che: Ri numi'al c'a ja oc (xcom, xquen) ka. Tabana' favor, jo' chuvij richin na'aya' ri ak'a' pa ruvi'; yin veteman chi nic'astaj chic, xcha' ri achi.
23468  MAT 9:20  Jac'ari' tok jun ixok ri ja doce juna' nibin ruquiq'uel roma jun yabil xjel-apu chirij ri Jesús y (xutz'om, xuchop) apu ruchi' ri rutziak.
23472  MAT 9:24  Jac'ari' tok rija' xu'ij chique: Quixel na e juba', roma ri xten re' man caminak ta, xa niver, xcha'. Pero rije' xa xetze'en-ka chirij.
23473  MAT 9:25  Jac'a tok e'elesan chic pe ri ec'o pa jay, xoc-apu ri Jesús, (xutz'om, xuchop) apu ruk'a' ri xten, y ri xten jari' xcataj-pe.
23475  MAT 9:27  Tok ri Jesús elenak chic pe chiri', ec'o ca'i' man yetzu'un ta xetzekle'en richin y riq'uin cuchuk'a' niqui'ij: ¡Tapokonaj kavech rat ri rat riy-rumam can ri rey David! yecha'.
23476  MAT 9:28  Tok ri Jesús xoc-apu ri pa jay ri can nic'uje-vi, xe'oc-apu ri ca'i' ri' riq'uin. Y ri Jesús xuc'utuj chique: ¿Ninimaj rix chi yin yitiquer nin-en chive chi yixtzu'un? xcha' chique. Y rije' xqui'ij: Ja', Ajaf. Nikanimaj, xecha'.