23217 | MAT 1:4 | Y re Aram re' xralc'ualaj ri Aminadab; ri Aminadab xralc'ualaj ri Naasón; y ri Naasón xralc'ualaj ri Salmón. |
23218 | MAT 1:5 | Y re Salmón y ri Rahab ri rixjayil xcalc'ualaj ri Booz; ri Booz y ri Rut ri rixjayil xcalc'ualaj ri Obed; y ri Obed xralc'ualaj ri Isaí. |
23219 | MAT 1:6 | Y re Isaí re' xralc'ualaj ri rey David; y ri rey David xralc'ualaj ri Salomón riq'uin ri Betsabé ri rixjayil. Re rute' re Salomón, ja ri rixjayil can ri Urías. |
23221 | MAT 1:8 | Y re Asa re' xralc'ualaj ri Josafat; ri Josafat xralc'ualaj ri Joram; y ri Joram xralc'ualaj ri Uzías. |
23222 | MAT 1:9 | Y re Uzías re' xralc'ualaj ri Jotam; ri Jotam xralc'ualaj ri Acaz; y ri Acaz xralc'ualaj ri Ezequías. |
23223 | MAT 1:10 | Y re Ezequías re' xralc'ualaj ri Manasés; ri Manasés xralc'ualaj ri Amón; y ri Amón xralc'ualaj ri Josías. |
23224 | MAT 1:11 | Y re Josías re' xralc'ualaj ri Jeconías y ch'aka' chic rach'alal. Y jari' tok ri kavinak israelitas xban chique chi xebec'oje' pa ruvach'ulef rubini'an Babilonia. |
23225 | MAT 1:12 | Y tok ec'o chic chiri' pa Babilonia, ri Jeconías xralc'ualaj ri Salatiel; y ri Salatiel xralc'ualaj ri Zorobabel. |
23226 | MAT 1:13 | Y re Zorobabel re' xralc'ualaj ri Abiud; ri Abiud xralc'ualaj ri Eliaquim; y ri Eliaquim xralc'ualaj ri Azor. |
23227 | MAT 1:14 | Y re Azor re' xralc'ualaj ri Sadoc; ri Sadoc xralc'ualaj ri Aquim; y ri Aquim xralc'ualaj ri Eliud. |
23228 | MAT 1:15 | Y re Eliud re' xralc'ualaj ri Eleazar; ri Eleazar xralc'ualaj ri Matán; ri Matán xralc'ualaj c'a jun ri xubini'aj chuka' Jacob. |
23229 | MAT 1:16 | Y re Jacob re' xralc'ualaj c'a ri José ri xoc rachijil ri María. Y re María re' jare' ri rute' ri Jesús ri Cristo. |
23230 | MAT 1:17 | Cajlajuj c'a sol vinek xec'oje-pe, ri nitiquir-pe riq'uin ri Abraham c'a riq'uin ri rey David. Cajlajuj chuka' sol vinek xec'oje-pe, ri nitiquir-pe riq'uin ri rey David c'a chupan ri tiempo tok ri kavinak israelitas xebec'oje' pa ruvach'ulef Babilonia. Y can que c'a chuka' ri' ri sol vinek xec'oje', ri nitiquir-pe riq'uin ri tiempo tok ri kavinak israelitas xebec'oje' pa ruvach'ulef Babilonia, c'a riq'uin ri Cristo, cajlajuj c'a chuka' sol vinek. |
23231 | MAT 1:18 | Y ri alaxibel richin ri Jesucristo que c'a re' ri rubanic: Ri María ri xoc rute' ri Jesucristo, jun c'a xten ri c'utun chic roma ri José. Pero xc'ulvachitej c'a chi tok c'a man jani quic'uan ta qui', xnabetej chi ri María yava' chic richin alanic. Pero ri María quere' xuc'ulvachij roma xka' c'a ri Lok'olej Espíritu pa ruvi'. |
23233 | MAT 1:20 | Y jari' c'a ri xuch'ob-ka rija' pa ránima, chi choj queri' nuya' can. Y pa ruvaran c'a tok jun ángel richin ri Ajaf ri xutz'et rija', y xbix chire roma ri ángel ri': José, rat ri riy-rumam can ri rey David, man c'a taxibij-avi' chi yac'ule' riq'uin ri María ri ac'utun chic richin noc avixjayil, roma jac'a ri Lok'olej Espíritu ri xka' pa ruvi' y vacami petenek alanic chirij. |
23234 | MAT 1:21 | Ri ac'ual c'a ri xtralaj ri María, ti ala', y Jesús c'a ri rubi' ri xtaya'. Y queri' ri rubi' xtaya', roma rija' xquerucol ri vinek chupan ri quimac. |
23235 | MAT 1:22 | Ronojel c'a re' bin chic can roma jun chique ri rusamajela' ri Dios ri xc'oje' ojer can. Can achi'el c'a ri xuk'alajirisaj ri Ajaf chuvech ri samajel ri', queri' vi xbanatej. Y que c'a re' ri rubin can: |
23236 | MAT 1:23 | Titzu' na pe', chi xtic'oje' c'a jun xten ri xtipe alanic chirij, stape' man c'o ta pe achin riq'uin. Y can xtralaj na vi jun ac'ual, ti ala', ri xtubini'aj Emanuel. Re bi'aj re' can nubij c'a chi tzij chi ri Dios c'o kiq'uin. |
23238 | MAT 1:25 | Ri ral c'a ri María man ralc'ual ta achin, roma rija' royoben chic alanic tok xquic'uaj-qui' riq'uin ri José. Ri ral ri María can rutzil vi ri Lok'olej Espíritu. Y tok ri José xuya' rubi' ri ac'ual, Jesús ri rubi' xuya'. |
23241 | MAT 2:3 | Tok ri rey Herodes rac'axan chic ri xquibij ri achi'a' etamanela', xsach ruc'u'x. Y can que c'a chuka' ri' xquic'ulvachij ri vinek ri aj pa tinamit Jerusalem. |
23242 | MAT 2:4 | Y ri rey Herodes xerumol c'a conojel ri principal-i' tak sacerdotes y ri achi'a' etamanela' chiquicojol ri israelitas, c'ari' c'a xuc'utuj chique chi acuchi c'a nalex-vi ri Cristo. |
23244 | MAT 2:6 | Y rat tinamit Belén ri atc'o pa Judá, rat man can ta at co'ol ri chiquicojol ri nimalej tak tinamit ri chiri' pa Judá, roma ja ri chiri' aviq'uin rat ri xtipe-vi ri uc'uey-bey, y can xqueruyuk'uj-vi c'a ri vinek aj-Israel ri nutinamit, nicha' ri Dios, xecha-apo chire ri rey Herodes. |
23245 | MAT 2:7 | Y c'ari' ri rey Herodes pa ruyonil c'a xeroyoj ri achi'a' etamanela' chiquij ch'umila', y xuc'utula' na c'a jebel chique jampe' tok xquitz'et ri ruch'umilal ri Cristo. |
23246 | MAT 2:8 | Y c'ari' xerutek-el ri pa tinamit Belén y xubij-el chique: Quixbiyin c'a chila' y ticanoj ri ac'ual, y tok ivilon chic can, tiya' rutzijol chuve, richin yin yibe chuka' chuya'ic ruk'ij. |
23247 | MAT 2:9 | Y tok ri achi'a' e etamanela' chiquij ch'umila' cac'axan chic c'a ri ch'abel ri xerubij-el ri rey Herodes chique, xebe. Y ri ch'umil ri quitz'eton-pe rije' c'a acuchi quepe-vi, pa relebel ri k'ij, can ruc'uan c'a el quibey. Y tok xe'apon, re ch'umil re' xpa'e' pa ruvi' ri acuchi c'o-vi ri ac'ual. |
23248 | MAT 2:10 | Y ri achi'a' e etamanela' chiquij ri ch'umila', can xnoj-vi ri cánima che quicoten tok xquitz'et chic c'a ri ruch'umilal ri Cristo. |
23249 | MAT 2:11 | Jac'a tok re achi'a' re' xe'oc-apo ri pa jay, can xquitz'et na vi c'a ri ac'ual y ri María ri rute', y can jac'ari' xquikasaj-ka-qui' c'a pan ulef richin xquiya' ruk'ij ri ac'ual. Y chuka' can xequijakala' c'a ri quiyaconabal y xquisipala' c'a can, k'anapuek, pon y mirra chire. |
23250 | MAT 2:12 | Pero chique c'a re achi'a' etamanela' chiquij ri ch'umila', can xk'alajirisex c'a chiquivech ri pa cachic', chi man chic quetzolin pa quibey richin nequiya' can rutzijol chire ri rey Herodes. Y can que vi ri' xquiben ri achi'a' ri', roma xetzolin-el pa quiruvach'ulef y jun vi chic ri quibey xquic'uaj-el. |
23251 | MAT 2:13 | Y ri achi'a' ri etamanela' chiquij ri ch'umila' xetzolej. Y can jac'ari' tok jun ángel richin ri Ajaf Dios xuc'ut-ri' chuvech ri José, pa rachic'. Y re ángel re' xubij chire: Cayacatej c'a el. Tac'uaj-el ri ac'ual rachibilan ri rute' y quixanmej-el vave'. Quixbiyin c'a pan Egipto y quixc'oje' chila', y yin xtinya' rutzijol chave tok utz chic yixtzolin-pe. Roma re vacami, ri rey Herodes can xtorucanoj re ac'ual richin chi nucamisaj, xcha' ri ángel chire ri José, pa rachic'. |
23252 | MAT 2:14 | Y ri José can jari' tok xc'astej, xuc'uaj-el ri ac'ual y ri te'ej. Can chupan c'a ri ak'a' ri' xquichop-el bey richin yebe c'a pan Egipto. |
23254 | MAT 2:16 | Y can jac'ari' tok ri rey Herodes xunabej chi ri achi'a' e etamanela' chiquij ri ch'umila' xa man xquiben ta achi'el ri rubin-el rija' chique. Y rija' xyacatej janíla royoval y xutek quicamisaxic conojel ri tak alabon ri ec'o chiri' pa tinamit Belén y ri ec'o pa tak lugar ri ec'o-pe chunakaj ri tinamit. Ri tak alabon c'a ri xutek quicamisaxic jac'a ri ca'i' quijuna' pa xulan. Roma rija' can retaman c'a can quiq'uin ri achi'a' ri e etamanela' chiquij ri ch'umila'. |
23257 | MAT 2:19 | Y tok caminek chic el ri rey Herodes, can c'ari' c'a tok ri ángel richin ri Ajaf Dios xuc'ut chic ri' chuvech ri José, pa rachic', ri chiri' pan Egipto. |
23258 | MAT 2:20 | Y ri ángel richin ri Ajaf xubij c'a chire: Cayacatej c'a el. Tac'uaj-el ri ac'ual rachibilan ri rute' y quixtzolin c'a pa ruvach'ulef Israel. Roma ri xe'ajovan rucamic ri ac'ual ri chila', xa e manek chic. |
23259 | MAT 2:21 | Y ri José can xuben-vi c'a ri xbix chire pa rachic' roma ri ángel. Xuc'uaj-el ri ac'ual y ri te'ej. Can xetzolin c'a pa ruvach'ulef Israel. |
23261 | MAT 2:23 | Y xe'apon c'a ri pa tinamit rubini'an Nazaret y chiri' xec'oje-vi-ka, richin queri' can nibanatej na c'a achi'el ri tz'ibatel can coma ri rusamajela' ri Dios ri xec'oje' ojer can. Ri rusamajela' ri Dios can quitz'iban can chi ri Jesús can c'o na chi nibix nazareno chire. |
23264 | MAT 3:3 | Can ja vi c'a ri Juan ri Bautista ri achok chij ch'ovinek-vi can ri k'alajirisey ruch'abel ri Dios ri xc'oje' ojer, ri xubini'aj Isaías. Y rija' can rutz'iban-vi c'a can y quere' ri nubij: C'o c'a jun achin ri xtic'oje' pa tz'iran ruvach'ulef, y ja rija' ri xtitzijon ri ruch'abel ri Dios chiquivech ri vinek ri xque'apon riq'uin. Y xtubila' c'a chique: Tichojmirisala' rubey ri ic'aslen, roma nakaj chic c'o-vi ri rupetebel ri Ajaf. Que c'a ri' ri tz'ibatel can. |
23265 | MAT 3:4 | Ri rutziak c'a ri Juan ri Bautista banon riq'uin rusmal camello, y jun tz'un ri ximbel-rupan. Y ri ruvay c'a rija' ja ri sac' y ri cab ri niquiya' ri tak chicop pa tak juyu'. |
23266 | MAT 3:5 | Y ri vinek c'a ri ye'apon-vi riq'uin ri Juan ri Bautista, can e janíla vi e q'uiy. Ec'o c'a ri aj pa tinamit Jerusalem, ri tinamit c'o chiri' pa Judea. Y ec'o chuka' ri aj pa ch'aka' chic tinamit richin ri Judea. Y chuka' can ec'o c'a ri yepe c'a quela' chunakaj ri raken-ya' rubini'an Jordán. Can conojel c'a re vinek re' ri ye'apon riq'uin. |
23268 | MAT 3:7 | Y tok rija' xutz'et chi can e q'uiy c'a chique ri achi'a' fariseos y e q'uiy chuka' chique ri achi'a' saduceos ri ye'apon riq'uin richin chi yeruben-el bautizar, xubij c'a chique: Ix achi'el itzel tak cumatzi', ri yixanmej chuvech ri ruc'ayeval, roma nivajo' yixcolotej chuvech ri ruc'ayeval ri xtutek-pe ri Dios, re chikavech apo. ¿Achique c'a xyo'on rutzijol chive chi quere' tibana'? |
23271 | MAT 3:10 | Ri ruc'ayeval ri nuya' ri Dios nipe yan. Rija' xtuben c'a achi'el nuben jun achin ri c'o chic ri iquej pa ruk'a' richin chi yerukasaj ri che' ri xa man niquiya' ta utzilej quivech. Y ronojel c'a ri che' ri xquerukasaj, xqueruq'uek pa k'ak'. |
23272 | MAT 3:11 | Yin, ya' vi c'a ri nincusaj richin yixinben bautizar tok nitzolej-pe ic'u'x riq'uin ri Dios. Pero c'o c'a Jun ri xtipe ri chikavech apo, ri man achi'el ta oc yin. Roma yin can man ruc'amon ta richin ninvelesaj y ninya' ri ruxajab chiraken, ri Jun ri nim ruk'ij y nim ruchuk'a'. Re Jun c'a re xtipe, can xquixruben-vi bautizar riq'uin ri Lok'olej Espíritu y riq'uin k'ak'. |
23273 | MAT 3:12 | Y can achi'el c'a jun achin tok nujosk'ij ri ru-trigo pan era. Rija' nic'atzin jun che' c'o ca'i' o oxi' rutza'n chire, richin queri' nuq'uek chuva-cak'ik' ri trigo ri ch'ayon chic. Ri runak' ri trigo nic'oje' can, pero ri páxa nuc'uaj-el cak'ik'. Y ja ri runak' ri ru-trigo, jari' ri nuyec, y ri páxa nuporoj. Can que c'a ri' xtuben ri Jun ri xtipe, xcha' ri Juan. Ri Jun ri xtipe c'o chic k'atbel-tzij pa ruk'a', richin nuk'et tzij pa quivi' ri vinek ri ec'o chuvech re ruvach'ulef. Ri vinek c'a ri yeniman richin, xqueruc'uaj chila' chicaj. Jac'a ri vinek ri man yeniman ta richin, xquerutek chupan ri k'ak' ri man jun bey xtichup. |
23274 | MAT 3:13 | Y jac'ari' tok ri Jesús xapon riq'uin ri Juan ri chiri' chuchi' ri raken-ya' Jordán. Ri Jesús, c'a pa Galilea petenek-vi. Rija' can petenek c'a richin chi niban-el bautizar roma ri Juan ri Bautista. |
23277 | MAT 3:16 | Y tok ri Jesús banon chic c'a bautizar, xbe'el-pe pa ya'. Y rija' xutz'et c'a chi ri caj xjakatej y xutz'et chuka' chi ri Lok'olej Espíritu richin ri Dios ruchapon-pe kajen pa ruvi' achi'el jun paloma. Can choj vi c'a petenek pa ruvi' rija'. |
23278 | MAT 3:17 | Y can c'o c'a jun ch'abel petenek chila' chicaj ri xubij: Jare' ri Nuc'ajol; can janíla ninvajo' y nucukuban nuc'u'x riq'uin, xcha' ri ch'abel ri'. |
23279 | MAT 4:1 | Y jari' tok ri Jesús xban chire roma ri Lok'olej Espíritu chi xbe pa tz'iran ruvach'ulef, richin chi nitejtobex c'a roma ri itzel-vinek. |
23281 | MAT 4:3 | Y can jari' c'o-apo ri itzel-vinek richin nutejtobej ri Jesús, y xubij c'a chire: Roma rat nabij chi at Ruc'ajol ri Dios y yanum, tabana' c'a chique re abej re' chi que'oc vey. |
23283 | MAT 4:5 | Y jari' tok ri itzel-vinek xuc'uaj ri Jesús c'a pa lok'olej tinamit Jerusalem, y c'a ja ri más nej benek-vi chicaj chire ri rachoch ri Dios, chiri' xberuya-vi. |
23285 | MAT 4:7 | Pero ri Jesús xubij chire ri itzel-vinek: Yin man ninben ta ri narayij rat, y nintejtobej ta ri Dios. Roma tz'ibatel chuka' chupan ri ruch'abel ri Dios chi man tikatejtobej ri Kajaf Dios, xcha' ri Jesús. |
23286 | MAT 4:8 | Y ri itzel-vinek xuc'uaj chic c'a jun bey ri Jesús, y xuc'uaj c'a pa ruvi' jun juyu' ri janíla nej jotol chicaj y xuc'ut ronojel tinamit richin ri ruvach'ulef chuvech. Nima'k tak tinamit y janíla quik'ij. |
23287 | MAT 4:9 | Y c'ari' ri itzel-vinek xubij c'a chire ri Jesús: Can ronojel c'a re xinc'ut chavech xtoc avichin, vi yaxuque' chinuvech y naya' nuk'ij, xcha' ri itzel-vinek. |
23288 | MAT 4:10 | Pero ri Jesús jari' tok xubij chire: Cabiyin quela' rat, Satanás. Yin xa can man ninben ta ri narayij rat. Roma chupan ri ruch'abel ri Dios ri tz'ibatel can, nubij: Xaxe c'a ri Kajaf Dios tikaya' ruk'ij, y xaxe chuka' rija' ri tikasamajij, xcha' ri Jesús chire. |
23289 | MAT 4:11 | Y jari' tok ri itzel-vinek xuya' can ri Jesús. Y xe'oka' ángeles riq'uin ri Jesús, y xquichop rilixic. |
23290 | MAT 4:12 | Y tok ri Jesús xrac'axaj chi ri Juan ri Bautista xchap y yo'on chic pa cárcel, jari' tok ri Jesús xtzolin chic pa Galilea. |
23292 | MAT 4:14 | Ri Jesús xapon c'a chupan ri jun tinamit ri', richin chi nibanatej ri tz'ibatel can roma ri rusamajel ri Dios, ri xubini'aj Isaías. Y rija' rutz'iban c'a can: |
23294 | MAT 4:16 | Can e tinamit c'a ri k'ekumatajinek ri quic'aslen, pero xapon c'a ri Nimalej Sakil quiq'uin. Y chuka' can e tinamit c'a ri pa rumujal ri camic ec'o-vi, pero xapon c'a quiq'uin ri nisakirisan quichin. Queri' ri tz'ibatel can. |
23295 | MAT 4:17 | Y tok ri Jesús xapon ri pa tinamit Capernaum, can jari' tok xuchop rutzijoxic ri ruch'abel ri Dios y nubij c'a chique ri vinek: Can titzolej c'a pe ic'u'x riq'uin ri Dios, roma xa can nakaj chic c'o-vi-pe ri k'ij richin chi yixoc pa ruk'a' rija' o chupan ri aj-chicajil ajavaren, xcha' ri Jesús chique. |
23296 | MAT 4:18 | Y jun k'ij ri Jesús tok benek chuchi' ri nima-ya' rubini'an Galilea, xerutz'et e ca'i' achi'a' cach'alal qui'. Ri ca'i' achi'a' ri', ja ri Simón ri nibix chuka' Pedro chire, rachibilan ri Andrés ri rach'alal; y can e chapoy vi quer, romari' tok yequiya-ka ri quiya'l chapbel-quer chupan ri ya'. |
23297 | MAT 4:19 | Y tok ri Jesús xch'on quiq'uin re chapoy tak quer re', xubij chique: Rix ca'i' chapoy tak quer, quinivojkaj c'a, y xtinc'ut chivech achique rubanic ye'ichop vinek richin yinquitzekelbej. |
23299 | MAT 4:21 | C'a juba' c'a quebiyin, tok ri Jesús xerutz'et c'a e ca'i' chic achi'a' ri cach'alal chuka' qui'. Y ri ca'i' achi'a' ri', ja ri Jacobo y ri Juan ri e ruc'ajol ri jun achin rubini'an Zebedeo. Rije' can jac'a ri pa canoa yesamej-vi riq'uin ri Zebedeo ri quitata'. Yequic'ojoj c'a ri quiya'l chapbel-quer. Y xpe c'a ri Jesús xeroyoj richin niquitzekelbej. |
23300 | MAT 4:22 | Y ri Jacobo y ri Juan, re e ca'i' achi'a' re', can jari' xquiya' can ri qui-canoa y ri quitata' y xquitzekelbej-el ri Jesús. |
23301 | MAT 4:23 | Ri Jesús can ronojel tinamit richin ri Galilea xapoviyaj-vi, yerutijoj c'a ri vinek riq'uin ri ruch'abel ri Dios ri pa tak jay ri can richin vi niquimol-qui' richin nicac'axaj ri ruch'abel ri Dios. Y chuka' nutzijoj ri utzilej ruch'abel ri Dios ri nich'on chirij tok ri vinek xque'oc pa rajavaren o pa ruk'a' ri Dios. Yeruc'achojirisala' c'a vinek ri jalajoj chi yabilal y k'axo'n noc chique. |
23302 | MAT 4:24 | Ri rutzijol ri Jesús xapon c'a pa ronojel tinamit richin ri ruvach'ulef Siria. Y ri e yava'i' xec'an-pe riq'uin ri Jesús. Yava'i' ri man junan ta ruvech yabil noc chique. Ec'o ri can k'axo'n c'a richin ri ch'aculaj ri noc chique. Ec'o ri xa itzel tak espíritu ri e oquinek quiq'uin. Ec'o c'a ri e ch'uja' y ec'o c'a chuka' ri e siquirinek. Y can conojel c'a re yava'i' re' xeruc'achojirisaj-el. |
23303 | MAT 4:25 | Y ri Jesús can xtzekelbex c'a coma janíla vinek ri aj chiri' pa tak tinamit richin ri Galilea, coma chuka' ri yepe pa tak tinamit ri ec'o pa Decápolis, ri yepe pa Jerusalem y ri aj pa ch'aka' chic tinamit ri chiri' pa Judea. Y can que c'a chuka' ri', xtzekelbex coma janíla vinek ri yepe c'a juc'an chic ruchi' ri raken-ya' Jordán. |
23304 | MAT 5:1 | Y tok ri Jesús xerutz'et chi e janíla vinek ri quimolon-qui' chiri', rija' xjote-el pa ruvi' ri juyu', y xtz'uye' c'a ka. Y c'ari' xquimol-apo-qui' ri rutijoxela' riq'uin. |
23305 | MAT 5:2 | Y jari' tok ri Jesús xch'on c'a richin yerutijoj, y xubij c'a: |
23314 | MAT 5:11 | Y ri vinek ri yeyok', ri man nic'an ta quivech y ri nitz'uculux tzij chiquij voma yin, can jebel c'a chuka' ruva-quik'ij. |
23316 | MAT 5:13 | Ja rix c'a ri ratz'amil ri quic'aslen ri vinek ri ec'o chuvech re ruvach'ulef. Y vi ta re achi'el atz'an re' niq'uis ta el ri ratz'amil, ¿achique ta c'a rubanic richin queri' nitzolin ta chic pe ri ratz'amil? Xa man jun chic c'a nic'atzin-vi; xa can nic'ak c'a el, richin chi yek'ax na c'a vinek pa ruvi'. |
23324 | MAT 5:21 | Y rix can jebel ivetaman, roma ivac'axan ri xbix chique ri kavinak ojer can, chi man quecamisan. Y xabachique c'a vinek ri nicamisan, can aj-mac vi y c'o chi nik'at tzij pa ruvi'. |
23325 | MAT 5:22 | Jac'a yin ninbij chi stape' xaxe royoval ri nipe chire jun vinek, can nimacun-vi y tik'at tzij pa ruvi'. Chuka' ri nibin chire jun chic vinek: Manek ana'oj. Ri nibin queri', can aj-mac chuka', romari' can ruc'amon chi nuc'uex chiquivech ri achi'a' ri pa comon yek'aton tzij richin chi nik'at tzij pa ruvi'. Y jac'a ri nibin nacanic chire jun chic vinek, ri' xa can oyoben chic roma ri k'ak'. |
23327 | MAT 5:24 | taya' c'a can ri sipanic chiri' acuchi c'o-vi ri altar y jari' cabiyin riq'uin ri jun vinek ri', te'achojmirisaj can ri banatajinek chi'icojol. Y tok achojmirisan chic can y junan chic ivech, c'ari' c'a catzolin y taya' ri sipanic chire ri Dios. |
23329 | MAT 5:26 | Y can kitzij vi ninbij chire ri queri' nic'ulvachin, chi can man xtel ta c'a pe ri chiri' pa cárcel, c'a tok rutojon chic na can ri ruq'uisibel centavo richin ri ruc'as chire ri vinek ri banayon ri kajo'n chire. |
23330 | MAT 5:27 | Rix can jebel ivetaman, roma can ivac'axan ri tzij bin can ojer. Ri tzij ri' nubij: Jun achin c'ulan, man c'a tucanoj jun chic ixok. Y jun ixok c'ulan, man c'a tucanoj jun chic achin. |
23334 | MAT 5:31 | Y chuka' ketaman chi ri ojer can xbix: Ri achin ri man chic nrajo' ta ri rixjayil y nujech-ri' riq'uin; tubana' ri vuj ri richin jachojri'il y tuya' chire ri ixok. |
23336 | MAT 5:33 | Y chuka' rix xa can jebel ivetaman, roma ivac'axan ri xbix chique ri kavinak ojer can, chi man tiquik'ej quitzij. Y que chuka' ri' tok niquiben jurar, man tiquik'ej quitzij. Y tok c'o ri niquisuj chire ri Ajaf chi niquiben, can tiquibana' c'a. |
23338 | MAT 5:35 | Y man ticusaj ri rubi' ri ruvach'ulef, roma ja ri chiri' nuya-vi ri raken ri Dios. Ni man chuka' ticusaj ri rubi' ri tinamit Jerusalem, roma re tinamit re' richin ri Nimalej Rey. |
23339 | MAT 5:36 | Y chuka' man tiben achi'el niquiben ri ch'aka' vinek tok niquiben jurar, niquibij chi titzaq'uix ri quijolon (quivi') vi xa man kitzij ta ri niquibij. Rix man jun bey tiben queri', roma man ja ta rix ri rajaf ri ic'aslen. Ri Rajaf ri ic'aslen can ja ri Dios, y xaxe chuka' rija' ri nitiquir nijalon ri nitzu'un ri rusmal tak ivi'. Xaxe rija' nitiquir nibanon k'ek chire ri sek y nitiquir chuka' nuben sek chire ri k'ek. |
23340 | MAT 5:37 | Can man jun bey c'a tiben jurar. Ronojel ri nibij, can choj c'a tibij, vi kitzij ri nibij o xa man kitzij ta. Y vi xa niben jurar, can nik'alajin c'a chi c'o itzel pan ivánima. |
23341 | MAT 5:38 | Y rix can jebel ivetaman, roma ivac'axan ri xbix chique ri kavinak ojer can, chi ri nelesan jun runak'-ruvech jun vinek, can que c'a chuka' ri' tiban chire ri xbanon. Ri nik'ajon-el rey jun vinek, can que c'a chuka' ri' tiban chire ri xbanon. |
23343 | MAT 5:40 | Y vi c'o c'a jun vinek ri can nuc'uaj jun chive rix pa k'atbel-tzij roma nrajo' nrelesaj jun rutziak, can man c'a tupokonaj nuya' can chire; y pa ruvi' ri', can tuya' c'a can chuka' ri ruk'u'. |
23345 | MAT 5:42 | Y vi c'o c'a jun chive rix c'o nic'utux chire roma jun vinek, can tuya' c'a el chire. Y vi c'o chuka' nrajo' chi nukej-el, man jun bey c'a tuch'ob chi man nuya' ta el. |
23350 | MAT 5:47 | Y vi xaxe ri ivach'alal nik'etela' tok nik'ejela' (nik'ijala'), ¿achique ta chic c'a ri más utz yixajin chubanic? Man jun. Roma hasta ri vinek ri man quetaman ta ruvech ri Dios yetiquir niquiben queri'. |
23354 | MAT 6:3 | Y tok rix niya' limosna, man c'a titzijoj chire jun chic. Can man jun c'a nic'atzin-vi chi nretamaj ta na jun chic vinek ri yixajin chubanic. |
23355 | MAT 6:4 | Richin queri' ri limosna ri niya', can man jun chic c'a vinek tetaman. Pero ri aj-chicajil Itata', rija' retaman. Rija' can nutz'et ri man tz'etel ta coma ri vinek y xtuya' rajel-ruq'uexel chive. Y ri rajel-ruq'uexel ri xtuya' chive, can xtik'alajin c'a chiquivech ri vinek. |
23356 | MAT 6:5 | Rix tok niben c'a orar, man tiben achi'el niquiben ri vinek ca'i' quipalej. Roma ri vinek ri' can janíla c'a nicajo' chi ja ri acuchi ec'o vinek, chiri' niquiben-vi orar: Ri pa tak jay ri can nitzijox-vi ruch'abel ri Dios, ri pa tak squína; xaxe richin quetz'et. Rije' e pa'el tok niquiben orar. Y can kitzij vi ninbij chive, chi ri vinek ri yebanon queri', riq'uin ri niquic'ul quik'ij chique ri vinek, xa can xquic'ul yan c'a rajel-ruq'uexel ri quibanobal. |
23357 | MAT 6:6 | Y tok jun c'a chive rix nuben orar, utz toc pa jay y tutz'apej ruchi' ri jay y c'ari' tich'on c'a riq'uin ri Rutata' ri c'o chila' chicaj. Y stape' man nutz'et ta ri achok iq'uin nich'on-vi, can retaman chi c'o ri nac'axan richin. Y ri nac'axan-pe richin can nutz'et-vi c'a ri man tz'etel ta coma ri vinek y nuya' rajel-ruq'uexel chire. Y ri rajel-ruq'uexel ri xtuya' chire, can xtik'alajin c'a chiquivech ri vinek. |
23361 | MAT 6:10 | Y xtoka' yan ta c'a ri k'ij tok ja rat ri yatoc ri Kak'atoy-Tzij. Y xe ta c'a ri navajo' rat chi niban re vave' chuvech re ruvach'ulef, can xe ta ri' ri nikaben, achi'el niquiben ri ec'o aviq'uin chila' chicaj. |
23362 | MAT 6:11 | Y taya' c'a chuka' ri kavay ri nic'atzin chike ronojel k'ij. |
23363 | MAT 6:12 | Y can achi'el yekacuy ri vinek ri c'o niquiben chike, que ta ri' xtaben kiq'uin roj, xtacuy ta c'a ronojel ri man utz ta ri yekaben chavech. |
23364 | MAT 6:13 | Y man c'a taya' k'ij chi ri itzel nuben ta chike chi yojtzak pa mac. Can kojacolo' c'a chuvech. Queri' ri nikac'utuj, roma xaxe c'a rat ri atc'o pa kavi', c'o avuchuk'a', y c'o ak'ij-ac'ojlen richin jantape'. Can que vi ri'. |
23366 | MAT 6:15 | Y vi xa man ye'icuy ta ri vinek ri c'o etzelal niquiben chive, chuka' ri aj-chicajil Itata' man xquixrucuy ta c'a riq'uin ri imac ri ye'ibanala' chuvech. |
23367 | MAT 6:16 | Tok rix man yixva' ta roma niben orar, man tiben achi'el niquiben ri vinek ri ca'i' quipalej; roma xa yebison ri yetzu'un. Can e jalatajinek ri yetzu'un, richin chi tik'alajin chiquivech ri vinek chi man e va'inek ta. Y kitzij ninbij chive, chi ri yebanon queri', riq'uin ri niquic'ul quik'ij chique ri vinek, xquic'ul yan c'a ri rajel-ruq'uexel. |
23373 | MAT 6:22 | Ri runak'-avech can yec'atzin c'a chave, achi'el nic'atzin jun k'ak' richin sakil. Y vi ri runak'-avech e utz, rat atc'o pa jun sakil. |
23374 | MAT 6:23 | Pero vi ri runak'-avech man e utz ta, rat atc'o pa jun k'eku'n. Romari' vi xa nijalatej ri sakil ri ruyo'on ri Dios pan avánima, can xtek'alajin c'a pe chi pa k'eku'n atc'o-vi. Y ri k'eku'n ri' can janíla vi nim. |
23375 | MAT 6:24 | Man jun c'a samajel ri e ca'i' ta rajaf y nitiquir ta nisamej quiq'uin che ca'i' pa jun bey. Roma vi nrajo' jun chique ri rajaf, nretzelaj chic can ri jun. Y vi can janíla nunimaj rutzij ri jun, man nitiquir ta nuben queri' riq'uin ri jun chic. Y que c'a ri', manek modo chi c'o ta jun ri benek ránima chirij ri beyomel, y nrajo' ta chuka' nuben ri nrajo' ri Dios. |
23376 | MAT 6:25 | Y romari' tok yin ninbij chive: Man tich'ujirisaj-ivi' roma ri achique nic'atzin chive k'ij-k'ij, ri acuchi xtivil-vi ivay-ivuc'ya'; ni man tich'ob ri acuchi xtiq'uen-vi itziak. Roma vi ri Dios can xuya-pe ic'aslen chuvech re ruvach'ulef, ¿nich'ob cami rix chi rija' man ta nitiquir chuka' nuya-pe ri ivay-ivuc'ya' richin c'o ic'aslen y ri itziak richin nicuchbej-ivi'? |
23379 | MAT 6:28 | ¿Y achique c'a roma tok nich'ujirisaj-ivi' richin nivil itziak? Ri Dios nuya' itziak. Xaxe na pe' que'itzu' ri cotz'i'j quibini'an lirio, ri ec'o pa tak juyu'. Que'itzu' tok yeq'uiy. Rije' man yesamej ta, ni man yebatz'in ta, richin queri' yequibanala' ta quitziak jebel oc. Man jun bey. |