23214 | MAT 1:1 | Ri jun vuj ri nutz'om-e chere', jun vuj ri tz'iban-vi can ri quibi' ri ruxquin-rumama' can ri Jesucristo. Nk'alajin-vi c'a que ja rija' ri ruxquin-rumam can ri rey David, ri xc'uje' pari' ri tinamit Israel ojer can, y ja rija' ri ruxquin-rumam can chuka' ri Abraham. |
23215 | MAT 1:2 | Ri Abraham jari' ri rutata' ri Isaac, ri Isaac rutata' ri Jacob, ri Jacob rutata' ri Judá y ch'aka chic ru-hermanos. |
23216 | MAT 1:3 | Ja ri Judá y ri Tamar ri rixjayil quite-quitata' ri Fares y ri Zara. Ja ri Fares ri rutata' ri Esrom, y ri Esrom rutata' ri Aram. |
23217 | MAT 1:4 | Y ri Aram ri' rutata' ri Aminadab, ri Aminadab rutata' ri Naasón, y ri Naasón rutata' ri Salomón. |
23220 | MAT 1:7 | Ja ri Salomón rutata' ri Roboam, ri Roboam rutata' ri Abías, y ri Abías rutata' ri Asa. |
23221 | MAT 1:8 | Y ri Asa ri' rutata' ri Josafat, ri Josafat rutata' ri Joram, y ri Joram rutata' ri Uzías. |
23222 | MAT 1:9 | Y ri Uzías ri' rutata' ri Jotam, ri Jotam rutata' ri Acaz, y ri Acaz rutata' ri Ezequías. |
23223 | MAT 1:10 | Y ri Ezequías ri' rutata' ri Manasés, ri Manasés rutata' ri Amón, y ri Amón rutata' ri Josías. |
23226 | MAT 1:13 | Y ri Zorobabel ri' rutata' ri Abiud, ri Abiud rutata' ri Eliaquim, y ri Eliaquim rutata' ri Azor. |
23227 | MAT 1:14 | Y ri Azor ri' rutata' ri Sadoc, ri Sadoc rutata' ri Aquim, y ri Aquim rutata' ri Eliud. |
23230 | MAT 1:17 | Catorce c'a familia can xec'uje-pe, ri ntz'ucutüj-pe riq'uin ri Abraham c'a riq'uin ri rey David. Catorce chuka' familia can xec'uje-pe, ri ntz'ucutüj-pe riq'uin ri rey David hasta c'a chupan ri tiempo tok ri kavinak israelitas xebec'uje' pa ruch'ulef Babilonia. Y quiri' c'a chuka' ri familia can xec'uje', ri ntz'ucutüj-pe riq'uin ri tiempo tok ri kavinak israelitas xebec'uje' pa ruch'ulef Babilonia, y hasta xapon riq'uin ri Cristo, catorce c'a familia can chuka'. |
23233 | MAT 1:20 | Y jari' c'a ri xunuc-ka rija' pa ránima, que xa chilak'üj nuya' can. Y pa ruvaran c'a rija' tok jun ángel richin ri Ajaf Dios ri xutz'et rija', y ri ángel ri' xbij chin ri': José, rat ri ruxquin-riy can ri rey David, man taxbij-avi' ncac'ule' riq'uin ri María ri ac'utun chic richin ntoc avixjayil, roma ja ri Lok'olüj Espíritu ri xka-ka pari' richin nralaj jun ac'ual. |
23235 | MAT 1:22 | Ronojel c'a re' ri rubin chic ri jun achi ri rusamajel ri Dios ri xc'uje' ojer can. Cachi'el c'a ri xuk'alajrisaj ri Ajaf Dios chuvüch ri samajel ri', quiri' vi xbanatüj. Y quere' c'a ri rubin can: |
23237 | MAT 1:24 | Tok xc'astüj c'a ri José, xbün na vi c'a ri xbix chin roma ri ángel richin ri Ajaf Dios. Rija' xuc'ün na vi ri María richin xoc rixjayil. |
23240 | MAT 2:2 | y xquic'utula' c'a: ¿Ape' c'o-vi ri ac'ual alaxnük, ri qui-rey ri israelitas? Roma roj ja ri cala' pan oriente katz'eton-pe ri ruch'umil, y xojpu'u chin nkaya' ruk'ij. |
23251 | MAT 2:13 | Y ri achi'a' ri etamanela' chiquij ri ch'umila' xetzolij. Y jari' tok jun ángel richin ri Ajaf Dios xuc'ut-ri' chuvüch ri José, pa rachic'. Y ri ángel ri' xbij chin: Cacatüj c'a e. Tac'uaj-e ri ac'ual rachibilan ri rute' y quixanmüj-e chere'. Quixbiyin c'a pan Egipto y quixc'uje' chila', y yin ninya' rutzijol chave tok utz chic nyixtzolij-pe. Roma ri vocomi, ri rey Herodes nberucanoj-pe ri ac'ual richin que nucamsaj, xbij ri ángel chin ri José, pa rachic'. |
23253 | MAT 2:15 | Chila' vi c'a pa ruch'ulef Egipto xec'uje-vi y xetzolij pa ruch'ulef Israel hasta c'a jampe' xcom ri rey Herodes. Richin quiri' nbanatüj na vi c'a ri ruk'alajrisan can ri Ajaf Dios chuvüch ri rusamajel ri xc'uje' ojer can. Ri tz'iban c'a can nbij: Pan Egipto c'a c'o-vi ri nuc'ajol tok xinvoyoj, bin can roma ri Dios. |
23257 | MAT 2:19 | Y tok camnük chic e ri rey Herodes, c'ateri' c'a tok ri ángel richin ri Ajaf Dios xuc'ut chic ri' chuvüch ri José, pa rachic', chiri' pa ruch'ulef Egipto. |
23258 | MAT 2:20 | Y ri ángel richin ri Ajaf Dios xbij c'a chin: Cacatüj c'a e. Tac'uaj-e ri ac'ual rachibilan ri rute' y quixtzolij c'a pa ruch'ulef Israel. Roma ri xcajo' xquicamsaj ri ac'ual chila', xa ye manak chic. |
23260 | MAT 2:22 | Pero rija' roma ri xrac'axaj que ja ri Arquelao ri ruc'ajol can ri rey Herodes, ri nbün mandar pa ruch'ulef Judea, xuxbij-ri' que nyec'uje-ka chiri' pa Judea. Pero xk'alajrisüs c'a chuvüch ri José pa jun rachic' ri c'uluman que nbün, y romari' rija' c'a pa ruch'ulef Galilea xuc'uaj-vi ri ac'ual y ri te'ej. |
23264 | MAT 3:3 | Ja vi c'a ri Juan Bautista ri achique chok bin-vi can pari' rija' roma ri k'alajrisüy rutzij ri Dios ri xc'uje' ojer, ri rubini'an Isaías. Y rija' rutz'iban-vi can y quere' ri nbij: C'o c'a jun achi ri nc'uje' pa tz'iran ruch'ulef, y ja rija' ri ntzijon ri rutzij ri Dios chiquivüch ri vinük ri nye'apon riq'uin. Y nbila' c'a cheque: Tichojmirsala' rubey ri ic'aslen, roma ya ja npu'u ri Ajaf Dios. Quiri' c'a ri tz'iban can. |
23268 | MAT 3:7 | Y tok rija' xutz'et que ye q'uiy c'a cheque ri achi'a' fariseos y ye q'uiy chuka' cheque ri achi'a' saduceos ri nye'apon riq'uin richin que nyerbün-e bautizar, xbij c'a cheque: Rix cachi'el itzel tak cumütz, ri nyixanmüj chuvüch ri castigo, roma nijo' nyixcolotüj chuvüch ri castigo ri nutük-pe ri Dios, ri chikavüch apu. ¿Achique c'a xyo'on rutzijol chive que quere' tibana'? |
23270 | MAT 3:9 | Man tinuc-ka c'a rix que xe roma ri rix ruxquin-rumam can ri Abraham, romari' nyixcolotüj ta, man quiri' tüj. Roma ri Dios nrajo' ta, rija' nyerubün ta ruxquin-rumam can ri Abraham cheque ri abüj ri nye'itz'et chere'. |
23296 | MAT 4:18 | Y jun k'ij ri Jesús tok benük chuchi' ri lago rubini'an Galilea, xerutz'et-apu ye ca'i' achi'a' quichak'-qui'. Ri ca'i' achi'a' ri', ja ri Simón ri Pedro nbix chin chuka' y ri Andrés, y ye tz'amoy cür, romari' tok nquiyala-ka ri quiya'l tz'ambül-cür chupan ri ya'. |
23322 | MAT 5:19 | Achique na vinük ri man nrajo' tüj nbün ri nbij chupan ri ley, stape' (aunque) ta jun tzij ri cachi'el xa man jun rakalen nk'alajin y quiri' chuka' ri nuchilabej cheque ch'aka chic vinük que tiquibana' ri nbanun c'a quiri', xa man jun c'a oc ruk'ij ri nc'uje' chiquicojol ri yec'o pa ruk'a' ri Dios. Jac'a ri vinük ri nbanun ronojel ri nbij chupan ri ley y quiri' chuka' nuchilabej cheque ri ch'aka chic vinük que tiquibana', rija' nc'uje' c'a ruk'ij chiquicojol ri yec'o pa ruk'a' ri Dios. |
23332 | MAT 5:29 | Xa roma c'a ri' si jun runak' avüch nbanun chave que ncamacun, xa man tabün chic quiri'. Tabana' chin cachi'el navelesaj-e y natorij-e ri runak' avüch. Stape' (Aunque) ta ja ri runak' avüch más utz. Roma más utz que xaxe jun cheque ri runak'-avüch ntel-e y mani ja rat ncabe can pa k'ak'. |
23333 | MAT 5:30 | Chuka' si xa jun cheque ri ak'a' nbanun chave que ncamacun, xa man ta tabün chic quiri'. Tabana' chin cachi'el nachoy y natorij-e ri ak'a'. Stape' (Aunque) ta ja ri ak'a' ri más utz. Roma más utz que xaxe jun cheque ri ak'a' ntel-e y mani que ja rat ncabe can pa k'ak'. |
23336 | MAT 5:33 | Y chuka' rix xa jabel ivetaman, roma ivac'axan ri xbix cheque ri kavinak ojer can, que man tiquik'üj quitzij. Y quiri' chuka' tok nquibün jurar, man tiquik'üj quitzij. Y tok c'o ri nquisuj chin ri Ajaf que nquibün, tiquibana' c'a. |
23394 | MAT 7:9 | ¿Achique ta c'a achi ri ntiquer nuya' jun abüj pa ruk'a' ri ralc'ual, tok ri ac'ual xa jun vüy ri nuc'utuj chin? |
23406 | MAT 7:21 | Ye q'uiy vi c'a vinük ri nyebin ¡Ajaf! ¡Ajaf! chuve yin, pero man conojel tüj cheque rije' ri nye'oc pa ruk'a' ri Dios. Roma ri nye'oc richin ri Dios xaxe c'a ri riq'uin ronojel cánima nquibün ri rurayibül ri Nata' Dios. |
23407 | MAT 7:22 | Y chupan c'a ri k'ij tok yin ninbün juzgar pa quivi' ri vinük, ye q'uiy c'a ri nyebin chuve: ¡Ajaf! ¡Ajaf! nquibij, roj pan abi' rat xkatzijoj-vi ri rutzij ri Dios, pan abi' rat xekacol q'uiy vinük ri c'o itzel tak espíritu quiq'uin y pan abi' rat chuka' xekabanala' juis q'uiy milagros, nquibij. |
23416 | MAT 8:2 | Y c'o c'a jun achi yava' riq'uin ri jun yabil rubini'an lepra, xapon chuvüch ri Jesús, xxuque-ka chuvüch y xbij c'a chin: Ajaf, yin vetaman que ncatiquer nquinac'achojrisaj riq'uin ri nuyabil, pero man vetaman tüj achique nanojij pa nuvi', xbij chin. |
23420 | MAT 8:6 | Quere' c'a ri xbij ri Capitán: Ajaf, ri achi nusamajel, man ntiquer tüj nsilon ruch'acul. Y ri yabil re' rukasan chuvüch ri ruvarabül. Y juis pokonül ri ntajin chuc'usasic. Rija' chila' c'a pa vacho c'o-vi. |
23422 | MAT 8:8 | Y quere' c'a ri tzij ri xbij chic ri Capitán chin ri Jesús: Ajaf, yin xa yin jun achi aj-mac y romari' man c'uluman tüj chave que ncatoc pa vacho. Xaxe c'a tabij que nc'achoj y nc'achoj ri achi nusamajel. |
23425 | MAT 8:11 | Ninbij-vi c'a chive que juis ye q'uiy vinük ri nyepu'u chila' pan este y chila' chuka' pan oeste, vinük ri quiyo'on c'anima viq'uin. Rije' nyetz'uye' c'a riq'uin ri Abraham, ri Isaac, ri Jacob y ri ch'aka chic ri yec'o-vi chic pa ruk'a' ri Dios. |
23435 | MAT 8:21 | Jari' chuka' tok jun chic ri xutzeklebej-e richin ri Jesús, xbij c'a apu chin: Ajaf, yin juis ninjo' que nquibe chavij. Pero taya' c'a k'ij chuve que ninmuk na e ri nata', c'ateri' nquibe chic chavij, xbij c'a rija'. |
23439 | MAT 8:25 | Y xepu'u ri achibila' xquic'asoj c'a ri Jesús y xquibij chin: ¡Ajaf! ¡Ajaf! Kojato'. Vocomi nkucom, xquibij chin. |
23441 | MAT 8:27 | Y ri achibila' xsatz c'a quic'u'x tok xquitz'et ri xbün ri Jesús y nquibila' c'a: ¿Achique c'a chi achi re'? Roma ri cakik' y ri ya' nquitakej chuka' rutzij. |
23443 | MAT 8:29 | Ri ca'i' achi'a' ri', ri c'o itzel tak espíritu quiq'uin, riq'uin c'a cuchuk'a' xech'o-apu chin ri Jesús, y xquibij: Rat Jesús ri Ruc'ajol ri Dios, ¿achique c'a roma tok nkojanük? ¿Achique c'a roma ja naya' yan pokon chikac'u'x, tok xa man jani napon ruk'ijul? xquibij chin. |
23452 | MAT 9:4 | Pero ri Jesús retaman c'a ri nquinuc pa tak cánima ri etamanela'. Y rija' xbij cheque: ¿Achique c'a roma ja ri itzel ri xinuc chanin? |
23453 | MAT 9:5 | Roma si yin nquitiquer ninbün chin ri jun achi re' ri man ntiquer tüj nsilon ruch'acul, richin nbiyin-e y nbe, ¿nquitiquer ta chuka' ninbij chin que nincuy rumac? ¿Achique nibij rix? |
23459 | MAT 9:11 | Y ri achi'a' fariseos ri xetz'eton ri', xquibij c'a cheque ri rachibila' ri Jesús: ¿Achique roma tok ri Jesús ri I-maestro nva' quiq'uin moloy tak alcaval y quiq'uin ri ch'aka chic ri xa ye aj-maqui? xquibij. |
23463 | MAT 9:15 | Xpu'u ri Jesús xbij cheque: ¿Achique nibij rix? ¿C'uluman comi que riq'uin bis nyec'uje' ri ye oyon pa jun c'ulubic y man nyeva' tüj, tok xa c'a c'o ri ala' c'ulubel quiq'uin? Man c'uluman tüj. Pero napon ri k'ij tok ri ala' re' nrelesüs-e chiquicojol, y jari' tok nquibün que man nyeva' tüj, richin nquibün orar. |
23476 | MAT 9:28 | Tok ri Jesús xapon pa jay, ri ca'i' moyi' xe'apon c'a chuka' riq'uin. Y ri Jesús xuc'utuj c'a cheque: ¿Ninimaj c'a rix que yin nquitiquer ninbün chive que nyixtzu'un? xbij cheque. Y ri ca'i' moyi' ri' xquibij: Ja', Ajaf Jesús. Nkanimaj, xquibij chin. |
23488 | MAT 10:2 | Y jare' ri quibi' chiquijujunal ri doce achi'a' ri nyetak chubanic ri samaj. Ri nabey bi'aj ja ri richin ri Simón ri nbix chuka' Pedro chin. Ri Andrés. Ri ca'i' re' ye quichak'-qui'. Ri Jacobo y ri Juan ri ye ruc'ajol jun achi rubini'an Zebedeo. |
23489 | MAT 10:3 | Ri Felipe, ri Bartolomé, ri Tomás, ri Mateo ri moloy-alcaval, ri Jacobo ruc'ajol jun achi rubini'an Alfeo, ri Lebeo ri nbix chuka' Tadeo chin. |
23535 | MAT 11:7 | Y tok ri ye ca'i' rachibila' ri Juan Bautista xebe c'a, ri Jesús xerubila' c'a utzilüj tak tzij pari' ri Juan chiquivüch ri vinük yec'o chiri'. Y quere' c'a ri nbij ri Jesús cheque: ¿Achique ri xbe'itz'eta' rix chiri' chupan ri tz'iran ruch'ulef? ¿Xitz'et rix jun achi chiri', ri cachi'el aj, ri nbe cala' nbe cala' pa ruk'a' ri cakik'? |
23536 | MAT 11:8 | ¿Achique c'a ri xbe'itz'eta' rix chiri'? ¿Xitz'et rix jun achi ri jabel tak tziük ye rucusan? Man quiri' tüj. Ri achi'a' ri ye quicusalon jabel tak tziük quiri', pa tak cacho reyes nyec'uje-vi. |
23544 | MAT 11:16 | ¿Achique comi chok q'uin ye junan vi ri vinük richin ri tiempo re'? Ri vinük re' ye junan c'a quiq'uin ri ac'uala' ri nyec'uje' pa tak bey y riq'uin cuchuk'a' ri nyech'o chicachibil qui' tok nye'etz'an. |
23585 | MAT 12:27 | Rix ninuc-vi c'a chuvij yin que pa rubi' ri Beelzebú, ri jun chic rubi' ri itzel-vinük, nyenvelesaj ri itzel tak espíritu, pero rix ¿achique c'a ninuc pa quivi' ri nyetzekleben ivichin? ¿Achique chok chin yo'on cuchuk'a' cheque rije' richin nyetiquer nyequelesaj itzel tak espíritu chuka'? Ja vi c'a ri nyetzekleben ivichin ri nyek'alajrisan que xa man utz tüj ri nibij rix. |
23618 | MAT 13:10 | Y jari' tok ri achibila' xebe-apu riq'uin ri Jesús y xquic'utuj chin: ¿Achique katz tok xach'o chiquivüch ri vinük xe'acusaj ejemplos? xquibij chin. |
23635 | MAT 13:27 | Y jari' tok ri ye samajela' richin ri rajaf ri ulef xe'apon c'a riq'uin y xquibij chin: Ri ija' ri xatic-ka pan avulef utz vi. Pero vocomi c'o itzel k'ayis que cachi'el trigo chucojol. ¿Ape' c'a xpu'u-vi ri ija' richin ri itzel k'ayis que cachi'el trigo? xquibij. |
23659 | MAT 13:51 | Y ri Jesús xbij c'a cheque ri rachibila': ¿Xk'ax chive? xbij cheque. Y ri achibila' xquibij c'a: Ja', Ajaf, xk'ax cheke, xquibij rije'. |
23662 | MAT 13:54 | Jac'a tok xapon pa tinamit ri ape' xq'uiy-vi, rija' xuc'ut c'a ri rutzij ri Dios chiri' pa jay ape' ntzijos-vi ri rutzij ri Dios. Y roma c'a ri tzij ri nyerubij cheque, ri vinük ri' xsatz quic'u'x y xquibij c'a: ¿Achique c'a roma tok ri achi re' juis etamabül c'o riq'uin y ntiquer nyerubün milagros? |
23664 | MAT 13:56 | Xa chikacojol c'a roj yec'o-vi ri ye rana'. ¿Ape' ta c'a xretamaj-vi ri retaman y ape' ta c'a petenük-vi ri ruchuk'a' richin nyerubanala' milagros? nquibij chiquivüch. |
23694 | MAT 14:28 | Y ri Pedro jari' xch'o-apu chin ri Jesús ri c'a petenük pari' ri ya'. Ri Pedro xbij c'a chin ri Ajaf Jesús: Si ja rat, tabana' c'a chuve que nquibiyin pari' ri ya' richin nquibe-apu aviq'uin, xbij ri Pedro. |
23695 | MAT 14:29 | Y ri Ajaf Jesús xbij-pe chin ri Pedro: Catampe c'a. Y ri Pedro jari' xka-ka-e pa canoa y xutz'om c'a nbiyin-apu pari' ri ya' richin nbe-apu c'a riq'uin ri Jesús. |
23696 | MAT 14:30 | Xa ja tok xutz'et ri nbün ri nimalüj cakik', xpu'u xbiri' chin. Y tok xuna' que nbe-ka chuxe' ri ya', riq'uin c'a ruchuk'a' xbij: ¡Ajaf, quinacolo'! |
23697 | MAT 14:31 | Y ri Jesús jari' xutz'om chanin ri Pedro y xbij chin: ¿Achique c'a roma ba' oc ayo'on avánima viq'uin? xbix chin ri Pedro roma ri Jesús. |
23704 | MAT 15:2 | ¿Achique c'a roma tok ri avachibila' nquik'üj ri bin can coma ri kaxquin-kamama' can? Roma ri avachibila' tok nquic'ux quivay man nquich'üj tüj jabel ri quik'a'. Man nquibün tüj cachi'el rubanic ruch'ajic quik'a' ri chilaben cheke konojel, xquibij. |
23724 | MAT 15:22 | Y chiri' yec'o-vi c'a ri ye ruxquin-rumam can ri achi rubini'an Canaán. Y jun c'a ixok ri chiquicojol rije', xpu'u c'a riq'uin ri Jesús. Rija' roma bis, nuc'utula' c'a favor chin ri Jesús y nubila' c'a riq'uin ruchuk'a': Tajoyovaj nuvüch rat Ajaf, rat ri ruxquin-rumam can ri rey David. Quinato' c'a, roma ri val-xtün c'o jun itzel espíritu riq'uin, y c'ayuf rubanun pa ruk'a'. |
23727 | MAT 15:25 | Jari' tok xpu'u ri ixok xxuque-pe chuvüch ri Jesús, y xbij chin: Ajaf, quinato' c'a, xbij rija'. |
23729 | MAT 15:27 | Pero ri ixok xbij: Ajaf, ketzij ri nabij. Pero nkutiquer c'a chuka' nkac'ul-apu ba' chin ri utzilüj sipanic ri nspaj-pe ri Dios. Cachi'el nquibün ri vit tak tz'i' cho jay nyequimolola' ri ruchi' tak vüy ri nyequitzük-ka ri cajaf nyeva' chuvüch mesa. |
23749 | MAT 16:8 | Pero ri Jesús xretamaj c'a ri nquinuc ri rachibila' pa tak cánima, y xbij c'a cheque: ¿Achique roma rix ninuc que roma manak caxlan-vüy, romari' tok xinbij quiri'? ¿Man iyo'on tüj ivánima viq'uin y romari' xaxe chic ri vüy ri ninuc? |
23752 | MAT 16:11 | ¿Achique ta c'a jun chic rubixic ninbün yin, richin nk'ax ta chive que man roma tüj ri caxlan-vüy ri ximestaj can, tok xinbij que rix tichajij-ivi' chuvüch ri levadura quichin ri achi'a' fariseos y saduceos? xbij ri Jesús. |
23754 | MAT 16:13 | Y ri Jesús rachibilan ri rachibila' xapon c'a pa jun lugar ri nakaj ncanaj chin ri tinamit rubini'an Cesarea richin ri Filipo. Xpu'u ri Jesús xuc'utuj c'a cheque ri rachibila': ¿Achique c'a nquinuc ri vinük pa nuvi' yin ri xinalüx chi'icojol, que yin achique c'a yin? xbij cheque. |
23763 | MAT 16:22 | Y ri Pedro xe c'a xrac'axaj que quiri' xbij ri Jesús, xberuc'ama-pe y c'a cala' ri xbechapon-pe chin. Xbij c'a chin: Man ta ja nrajo' ri Dios, que nbanatüj cachi'el ri xabij rat Ajaf, xbij ri Pedro. |
23767 | MAT 16:26 | ¿Roma achique ta c'a nuc'ün-pe chin ri vinük, si nc'uje' ri beyomül richin ronojel ri ruch'ulef riq'uin y ri vinük re' xa man ncolotüj tüj? Stape' (Aunque) ta juis ri beyomül c'o riq'uin ri vinük, man ntiquer tüj c'a nulok' ri c'aslen richin chi jumul. |
23773 | MAT 17:4 | Y c'ateri' c'a tok ri Pedro xbij-apu chin ri Jesús: Ajaf, chere' utz kabanun. Si rat najo', nkabün c'a oxi' tak jay. Jun chave rat, jun chin ri Moisés, y jun chuka' chin ri Elías. |
23781 | MAT 17:12 | Pero yin ninbij c'a chive que ri Elías ri' xpu'u yan y man xquinabej tüj achique ri'. Xa juis xquibün-e chin. Achique ri xquirayij xquibün-e chin, quiri' vi xquibün. Y quiri' c'a chuka' yin ri xinalüx chi'icojol, yec'o ri nyebanun chuve que ninc'usaj pokonül, xbij ri Jesús. |
23784 | MAT 17:15 | Ajaf, tajoyovaj ruvüch ri nuc'ajol, roma rija' juis nutij pokon pa ruk'a' ri yabil rubini'an epilepsia, y juis mul c'a tzaknük pa k'ak' y pa tak ya'. |
23788 | MAT 17:19 | Y tok ri Jesús y ri rachibila' quiyon chic c'a yec'o, xepu'u ri achibila' xquic'utuj chin ri Jesús: ¿Achique c'a roma roj man xojtiquer tüj xkelesaj-e ri itzel espíritu? xquibij chin. |
23795 | MAT 17:26 | Y ri Pedro xbij c'a chin ri Jesús: Ri nimak' tak autoridades xa cheque ri man ye quivinak tüj nquic'utuj-vi alcaval y ri impuestos, xbij. Y ri Jesús jari' xbij: Yin c'a ri' man nintoj tüj ri alcaval y ri impuestos, roma ja yin ri Alc'ual. |
23817 | MAT 18:21 | Y jari' tok xjel-apu ri Pedro riq'uin ri Jesús y xbij chin: Ajaf, si jun nu-hermano chi jumul nbün itzel chuve, ¿Jaru' c'a mul c'uluman que nincuy rumac? ¿Jun siete mul c'uluman que nincuy rumac? xbij ri Pedro chin ri Jesús. |
23847 | MAT 19:16 | Y c'o c'a jun ri xapon riq'uin ri Jesús y xbij: Rat ri utzilüj Maestro tabij c'a chuve: ¿Achique c'a chi utz ri c'uluman ta que ninbün yin richin quiri' nc'uje' ta nuc'aslen ri man nq'uis tüj? xbij rija'. |
23848 | MAT 19:17 | Y ri Jesús xbij chin: ¿Achique c'a roma tok nabij utz chuve yin? Roma man jun vinük ri utz ta, xaxe c'a Jun ri utz y ri' ja ri Dios. Si rat najo' c'a ncatapon chupan ri c'aslen ri man nq'uis tüj, que'atakej c'a ri mandamientos, xbij chin. |
23849 | MAT 19:18 | Y xpu'u ri ala' ri apon chic riq'uin ri Jesús xuc'utuj c'a: ¿Achique chi mandamientos ri'? xbij. Y ri Jesús xbij chin: Ri mandamiento ri' ja ri man cacamsan. Rat achi ri c'o avixjayil man tacanoj jun chic ixok, man catelek', man tatz'uc tzij chirij jun chic vinük. |
23851 | MAT 19:20 | Y ri ala' xbij c'a chin ri Jesús: Yin c'a co'ol tok nubanun-pe ronojel ri'. ¿Achique ta c'a ri ch'aka chic ri man nubanun tüj? xbij rija'. |
23867 | MAT 20:6 | Y pa las cinco ri xkak'ij rija' xel-e jun bey chic y xeberila' c'a pe ch'aka chic samajela'. Y rija' xbij c'a cheque ri samajela' ri': ¿Achique c'a roma tok man ivilon tüj e isamaj y que jun k'ij ri rixc'o chere'? xbij cheque. |
23882 | MAT 20:21 | Ri Jesús xbij c'a chin ri te'ej ri': ¿Achique c'a ri najo'? xbij chin. Y ri ixok xbij c'a chin ri Jesús: Yin ninjo' c'a que tok rat nabün mandar, tabana' c'a que ri ca'i' val re' nyetz'uye' ta apu aviq'uin, jun ta c'a pan avajquik'a' (pan a-derecha) y jun ta pan axocon (pan a-izquierda). Tabana' cheque que nc'uje' ta quik'ij, xbij rija'. |
23891 | MAT 20:30 | Jari' tok ye ca'i' moyi' ye tz'uyul chuchi' ri bey xcac'axaj c'a que ri Jesús jari' ri nc'o-e quiri', y rije' riq'uin cuchuk'a' xech'o y xquibij c'a: Rat Ajaf, ri rat ruxquin-rumam can ri rey David, tajoyovaj c'a kavüch roma ri kabanun, xquibij c'a. |
23892 | MAT 20:31 | Y ri vinük xquich'olij c'a cheque que man quech'o chic. Pero rije' xa riq'uin más cuchuk'a' xech'o y xquibij: Rat Ajaf, ri rat ruxquin-rumam can ri rey David, tajoyovaj c'a kavüch roma ri kabanun, xquibij. |
23893 | MAT 20:32 | Y ri Jesús xrac'axaj c'a ri quitzij. Romari' xpa'e-ka y xeroyoj. Y c'ateri' xbij c'a: ¿Achique c'a nijo'? xbij ri Jesús cheque. |
23894 | MAT 20:33 | Rije' xquibij c'a chin ri Jesús: Ajaf, roj nkajo' c'a nkutzu'un, xquibij. |
23898 | MAT 21:3 | Y si c'o c'a ri nbin-pe chive achique nc'atzin-vi que nye'ic'ün-pe, tibij c'a chin: Nc'atzin chin ri Ajaf, pero chanin nyeberujacha' chic can, tibij can, xbix-e cheque roma ri Jesús. |
23904 | MAT 21:9 | Y ri vinük ri ye nabey chuvüch ri Jesús y ri yec'o can chirij, riq'uin c'a ronojel cuchuk'a' nquibij: ¡Matiox que petenük ri ruxquin-rumam can ri rey David! ¡Que ri Ajaf Dios nbün ta bendecir rija! ¡Petenük c'a pa rubi' ri Ajaf Dios! ¡Matiox chin ri Dios ri c'o chila' chicaj! nquibij c'a. |
23905 | MAT 21:10 | Jac'a tok ri Jesús ntoc-apu pa tinamit Jerusalén, xepu'u c'a ri vinük y xquimol-qui' chanin chutz'etic ri Jesús. Y ri vinük ri' nquibila' c'a: ¿Achique c'a achi re'? nquibij. |
23918 | MAT 21:23 | Y tok ri Jesús c'o chic pa racho ri Dios y nuc'ut chic ri rutzij ri Dios chiquivüch ri vinük, ri más nimalüj tak sacerdotes y ri rajatük tak achi'a' ri juis quik'ij chiquicojol ri vinük, xe'apon-apu riq'uin y xquic'utuj c'a chin ri Jesús: ¿Achique xyo'on autoridad pan ak'a' richin xe'avokotaj-e ri vinük c'ayinela' pa racho ri Dios? ¿Y achique chuka' yoyon k'ij chave richin que q'uiy ri nye'abanala' chiquicojol ri vinük? xquibij chin. |
23920 | MAT 21:25 | Y jari' tok ri Jesús xuc'utuj c'a: ¿Ri Juan xtak-pe roma ri Dios richin xerubün bautizar ri vinük? ¿O xa vinük xebin chin que tubana' quiri'? xbij ri Jesús. Y ri más nimalüj tak sacerdotes y ri rajatük tak achi'a' ri c'o quik'ij xquibila' c'a chiquivüch: ¿Achique c'a nkabij chin ri Jesús vocomi? xquibij-ka. Roma si nkabij que ri Juan ja ri Dios ri takayon-pe richin, ri Jesús nbij c'a cheke que achique c'a roma tok man xitakej tüj. |
23926 | MAT 21:31 | Y c'ateri' ri Jesús xuc'utuj cheque ri más nimalüj tak sacerdotes y ri rajatük tak achi'a' ri juis quik'ij: ¿Achique cheque ri ca'i' ri xbanun ri rurayibül ri rutata'? xbij. Y ri achi'a' ri' xquibij c'a: Ri xbanun ri rurayibül ri rutata' ja ri nabey, xquibij. Y ri Jesús xbij c'a cheque ri más nimalüj tak sacerdotes y ri rajatük tak achi'a' ri juis quik'ij: Ketzij c'a ninbij chive que xa ja ri moloy tak alcaval y ri ixoki' ri man utz tüj c'aslen quic'uan, jari' ri nyec'o-e chivüch, roma nquitzolij-pe quic'u'x. Xa ja yan chic c'a rije' ri nabey nye'oc pa ruk'a' ri Dios. |
23933 | MAT 21:38 | Pero ri achi'a' ri ye kajayon ri ulef, xe xquitz'et que ja ri ruc'ajol ri rajaf ri ulef ri xapon, xquibila-ka c'a chiquivüch: Jare' ri nchinan ronojel ri ulef ri kakajon vocomi. ¿Achique roma man nkacamsaj tüj? Richin quiri' pa kak'a' roj nc'uje-vi ri ulef, xquibij c'a. |
23937 | MAT 21:42 | Xpu'u ri Jesús xbij c'a cheque: ¿Man jun bey c'a itz'eton ri jun tzij tz'iban can chupan ri rutzij ri Dios? Ri tzij ri' nbij c'a: C'o c'a jun abüj ri man xka' tüj chiquivüch ri ch'aka banuy tak jay. Pero ri abüj re' xch'acon-vi, roma ri abüj re' xa c'o-vi ri xucusan chin ri jay richin que ri jay ri' man ntzak tüj. Ja vi ri Ajaf Dios xbanun re', y ri runak' tak kavüch man jun bey c'a quitz'eton que nbanatüj ta quere'. Quiri' nbij ri rutzij ri Dios. |
23959 | MAT 22:18 | Pero ri Jesús retaman-vi c'a ri nquinojij chirij. Romari' rija' xbij c'a cheque: Rix xa ca'i' ipalüj. ¿Achique c'a roma rix nitij ik'ij richin nquinitij? |
23961 | MAT 22:20 | Y ri Jesús jari' xuc'utuj cheque: ¿Achique chok vachbül c'a la'? ¿Y achique chok bi' chuka' la c'o chuvüch la tumin? xbij rija'. |
23973 | MAT 22:32 | Ja yin ri ru-Dios ri Abraham, ri ru-Dios ri Isaac y ri ru-Dios chuka' ri Jacob. Quiri' c'a ri xbij ri Dios ojer can. Y xa ta ri kaxquin-kamama' can ri' ye caminaki' ta e richin chi jumul, ri Dios man ta qui-Dios rije', roma xa man nyec'astüj tüj chic pe. Ri Dios qui-Dios vi ri c'o quic'aslen y xa man quichin tüj ri caminaki', xbij ri Jesús. |
23978 | MAT 22:37 | Y ri Jesús xbij chin: Ri mandamiento ri' ja ri tajo' c'a ri Dios ri Avajaf. Tajo' riq'uin ronojel avánima. Tajo' c'a chupan ronojel ri ac'aslen, y riq'uin ri anojibül. |