23240 | MAT 2:2 | y xquic'utula' c'a: ¿Ape' c'o-vi ri ac'ual alaxnük, ri qui-rey ri israelitas? Roma roj ja ri cala' pan oriente katz'eton-pe ri ruch'umil, y xojpu'u chin nkaya' ruk'ij. |
23305 | MAT 5:2 | Y jari' tok ri Jesús xch'o c'a richin nyerutijoj, y xbij c'a: |
23441 | MAT 8:27 | Y ri achibila' xsatz c'a quic'u'x tok xquitz'et ri xbün ri Jesús y nquibila' c'a: ¿Achique c'a chi achi re'? Roma ri cakik' y ri ya' nquitakej chuka' rutzij. |
23450 | MAT 9:2 | Y jari' tok c'o jun achi ri man ntiquer tüj nsilon ruch'acul, li'an-e chuvüch-ruvarabül, ri xc'u'üx-apu chuvüch ri Jesús. Y tok ri Jesús xerutz'et que riq'uin ronojel cánima xe'apon apu riq'uin rija', xpu'u rija' xbij chin ri achi ri man ntiquer tüj nsilon ruch'acul: Valc'ual, xbij chin. Tiquicot c'a avánima. Ri amac xecuyutüj. |
23454 | MAT 9:6 | Vocomi c'a, richin que rix nivetamaj que yin ri xinalüx chi'icojol c'o nuchuk'a' pa nuk'a' richin nincuy mac, titz'eta' c'a, xbij rija'. Y jari' tok ri Jesús xbij chin ri achi ri man ntiquer tüj nsilon ri ruch'acul: Ninbij c'a chave: Cacatüj, tac'uaj-e la avarabül y cabiyin chi'avacho, xbix chin roma ri Jesús. |
23493 | MAT 10:7 | Y ja tok rix benük chic, titzijoj-vi ri rutzij ri Dios y tibij c'a: Nakaj chic c'o-vi-pe ri k'ij richin que nkujoc pa ruk'a' ri Dios, xbij-e cheque. |
23545 | MAT 11:17 | Y ri ac'uala' ri' nquibij c'a: Xojk'ojoman riq'uin xul chivüch y man xixxajo' tüj roma quicot. Xkabixaj bix richin bis chivüch y man xixok' tüj. Quiri' nquibila' ri ac'uala' pa quitz'anil. Y ye quiri' ri vinük richin ri tiempo re', man jun ri nka' chiquivüch. |
23549 | MAT 11:21 | Rija' xbij c'a: Juya' c'a quivüch ri yec'o pa tinamit Corazín, y juya' chuka' quivüch ri yec'o pa tinamit Betsaida, roma juis q'uiy milagros xeban chiquivüch y man xquinimaj tüj ri rutzij ri Dios. Roma xa ta ja pa tak tinamit Tiro y Sidón xeban-vi ri milagros re', ri vinük aj chiri' xquitzolij yan ta pe quic'u'x riq'uin ri Dios, y quicusalon ta chic quitziek richin bis, y quiyolon ta chaj chiquij, richin quiri' nk'alajin que nyebison roma juis ri quimac ri ye quibanalun. |
23555 | MAT 11:27 | Y c'ateri' rija' xbij c'a: Ri Nata' Dios, ronojel c'a ruyo'on-pe pa nuk'a'. Y man jun chic c'a etamayon chin, yin achique yin, xaxe ri Nata' etamayon. Y man jun chuka' etamayon achique ri' ri Nata', xaxe yin ri Ruc'ajol, y ri vinük achique chok chin que ninjo' nink'alajrisaj-vi yin, nretamaj achique ri' c'a ri Nata'. |
23581 | MAT 12:23 | Y romari' tok conojel vinük xe' xquica'yej tok xquitz'et y nquibila' c'a: ¿Man ja tüj re' ri Cristo, ri Jun cha'on-pe y takon-pe roma ri Dios, ri koyoben, ri ruxquin-rumam can ri David? |
23582 | MAT 12:24 | Pero tok ri achi'a' fariseos xcac'axaj ri nquibij ri vinük pari' ri Jesús, rije' xquibij c'a: Ri Jesús nyerelesaj itzel tak espíritu pero xa pa rubi' ri Beelzebú ri cajaf ri itzel tak espíritu, nquibij c'a. |
23596 | MAT 12:38 | Y yec'o c'a cheque ri etamanela' chin ri ley y yec'o chuka' cheque ri achi'a' fariseos xech'o-apu chin ri Jesús, y xquibij c'a: Rat ri rat jun Maestro vi, nkac'utuj c'a chave que tabana' jun milagro chikavüch. Tac'utu-avi' chikavüch que ja vi ri Dios ri takayon-pe avichin, xquibij. |
23602 | MAT 12:44 | Romari' tok rija' nunuc c'a: Más utz nquitzolij chic pa ránima ri vinük ri xinel-vi-pe, nbij c'a. Y tok ri jun itzel espíritu re' ntzolij chic apu pa ránima ri vinük, nril c'a ri ránima ri vinük ri' cachi'el jun jay ri man jun ri c'o ta chupan, y meson y chojmirsan can jabel. |
23607 | MAT 12:49 | Y ri Jesús riq'uin c'a ri ruk'a' xeruc'ut ri rachibila' y xbij c'a: Jare' ri ye c'unük nte' y ye c'unük nchak'. |
23632 | MAT 13:24 | Y ri Jesús xuya' chic c'a jun ejemplo chiquivüch, y xbij c'a: Ri utzilüj ija' ri xberutica' c'a can jun achi pa rulef, junan c'a riq'uin tok ri vinük nye'oc pa ruk'a' ri Dios. |
23639 | MAT 13:31 | Y ri Jesús xuya' chic c'a jun ejemplo chiquivüch, y xbij c'a: Jun vit ija' richin mostaza ri nyerutica' jun achi pa rulef, junan nbün riq'uin tok ri vinük nye'oc pa ruk'a' ri Dios. |
23644 | MAT 13:36 | Y tok ri Jesús xerutük c'a can ri vinük chi tak cacho, rija' xtzolij c'a pa jay ye rachibilan ri rachibila'. Y jari' c'a tok ri rachibila' xejel-apu riq'uin y xquibij c'a: Roj nkajo' c'a que rat nabij ta cheke achique ntel-vi chi tzij ri ejemplo pari' ri trigo y ri itzel k'ayis que cachi'el trigo ri xetic can pa jun ulef. Roma man xk'ax ta cheke. |
23645 | MAT 13:37 | Y ri Jesús xuk'alajrisaj c'a chiquivüch ri ejemplo, y xbij c'a: Ri ticoy richin ri utzilüj ija', ja yin ri xinalüx chi'icojol. |
23659 | MAT 13:51 | Y ri Jesús xbij c'a cheque ri rachibila': ¿Xk'ax chive? xbij cheque. Y ri achibila' xquibij c'a: Ja', Ajaf, xk'ax cheke, xquibij rije'. |
23660 | MAT 13:52 | Rija' xbij chic c'a: Jabel utz vi xk'ax chive, roma xixoc yan pa ruk'a' ri Dios y c'o chic ivetaman pari' ri', y chuka' ivetaman ri ye tz'iban can ojer yan chic ri'. Y romari' rix junan c'a riq'uin jun tata'aj pa jun jay. Tok c'o nc'atzin-vi, c'ateri' c'a nyeberelesala-pe ri rubeyomal. Nyerucusaj c'a ri rubeyomal ri c'o yan chic tiempo ye yacül y nyeberelesala-pe chuka' ri rubeyomal ri xa c'ate ba' ri' nyeruchajin, xbij ri Jesús. |
23662 | MAT 13:54 | Jac'a tok xapon pa tinamit ri ape' xq'uiy-vi, rija' xuc'ut c'a ri rutzij ri Dios chiri' pa jay ape' ntzijos-vi ri rutzij ri Dios. Y roma c'a ri tzij ri nyerubij cheque, ri vinük ri' xsatz quic'u'x y xquibij c'a: ¿Achique c'a roma tok ri achi re' juis etamabül c'o riq'uin y ntiquer nyerubün milagros? |
23683 | MAT 14:17 | Y ri rachibila' xquibij c'a: Roj xaxe vo'o' vüy y ca'i' cür kachajin, y re' man nyerubün tüj, xquibij. |
23693 | MAT 14:27 | Pero ri Jesús chanin xch'o-pe cheque, y xbij c'a: Man tixbij-ivi'. Xa tiya' ivánima. Ja yin ri Jesús, xbij cheque. |
23706 | MAT 15:4 | Ri ru-ley ri Dios nbij c'a: Taya' quik'ij rate-atata'. Y ri nbanun c'a itzel cheque rute-rutata', man jun chic c'a ri nrajo', ja vi c'a ri camic ri tika-ka pari'. Quiri' c'a ri rubin can ri Dios. |
23709 | MAT 15:7 | Rix xa ca'i' c'a ipalüj. Xa jabel c'a rubixic rubanun can ri Isaías chivij. Ri xbij ri Dios chin que tutz'ibaj can, nbij c'a: |
23735 | MAT 15:33 | Jari' xech'o-apu ri rachibila' chin ri Jesús y xquibij c'a: Ri lugar ape' rojc'o-vi xa ye manak vinük. ¿C'o ta nyekila-vi-pe vüy richin nyekatzuk jabel ri vinük re'? Xa juis ye q'uiy, xquibij. |
23825 | MAT 18:29 | Y ri rachibil pa samaj jari' xxuque-ka chuvüch, y juis c'a nuc'utuj favor chin. Nbij c'a: Quinavoyobej chic c'a ba' y yin nintoj ronojel chave, xbij. |
23849 | MAT 19:18 | Y xpu'u ri ala' ri apon chic riq'uin ri Jesús xuc'utuj c'a: ¿Achique chi mandamientos ri'? xbij. Y ri Jesús xbij chin: Ri mandamiento ri' ja ri man cacamsan. Rat achi ri c'o avixjayil man tacanoj jun chic ixok, man catelek', man tatz'uc tzij chirij jun chic vinük. |
23859 | MAT 19:28 | Ri Jesús xbij c'a: Ketzij c'a ninbij chive que tok napon ri tiempo tok ronojel c'ac'a' chic rubanic, yin ri xinalüx chi'icojol c'o chic c'a nuk'ij y nquitz'uye' pa jun ch'acüt richin ninbün juzgar. Y jari' chuka' tok rix ri xixtzekleben vichin, nyixtz'uye' pa doce ch'acüt richin nibün juzgar pa quivi' ri doce tak tinamit rubanun ri nimalüj tinamit Israel. |
23868 | MAT 20:7 | Y ri samajela' ri' xquibij c'a: Man jun xyo'on kasamaj, xquibij. Y ri tata'aj rajaf ri ulef xbij c'a cheque ri samajela' ri': Quixbesamüj c'a chuka' rix pa vulef ri nuticon uva chuvüch y ninya' c'a chive ri jaru' c'uluman que nich'üc, xbij cheque. Y ri samajela' ri' xebe na vi pa samaj. |
23873 | MAT 20:12 | Ri samajela' ri' nquibij c'a: Ri ruq'uisbül tak samajela' ri xe'oc pa samaj, ri xa jun hora oc xesamüj, junan xabün cheque kiq'uin roj, tok roj jun k'ij ri xojsamüj y xojc'uje' chuka' chuxe' ri ruk'ak'al ri k'ij, nquibij c'a. |
23879 | MAT 20:18 | Rija' xbij c'a: Rix ivetaman que pa tinamit Jerusalén katz'amon-vi-e bey, y ja chiri' ape' nquijach-vi-e yin ri xinalüx chi'icojol. Nquijach-e pa quik'a' ri más nimalüj tak sacerdotes y ri etamanela' chin ri ley ri xuya' ri Dios richin ri Moisés. Y rije' nquibij c'a que tika-ka ri camic pa nuvi'. |
23883 | MAT 20:22 | Y jari' tok ri Jesús xbij: Rix man ivetaman tüj c'a que c'ayuf chive ri nic'utuj. Y romari' yin ninc'utuj c'a chive vocomi: ¿Nicoch' rix cachi'el ri nban chuve yin? ¿Y nicoch' chuka' rix jun pokonül cachi'el ri nka-ka-pe pa nuvi' yin?, xbij ri Jesús. Y ri ca'i' achibila' ri ye ral ri ixok xquibij c'a: Nkacoch', xquibij chin ri Jesús. |
23891 | MAT 20:30 | Jari' tok ye ca'i' moyi' ye tz'uyul chuchi' ri bey xcac'axaj c'a que ri Jesús jari' ri nc'o-e quiri', y rije' riq'uin cuchuk'a' xech'o y xquibij c'a: Rat Ajaf, ri rat ruxquin-rumam can ri rey David, tajoyovaj c'a kavüch roma ri kabanun, xquibij c'a. |
23893 | MAT 20:32 | Y ri Jesús xrac'axaj c'a ri quitzij. Romari' xpa'e-ka y xeroyoj. Y c'ateri' xbij c'a: ¿Achique c'a nijo'? xbij ri Jesús cheque. |
23905 | MAT 21:10 | Jac'a tok ri Jesús ntoc-apu pa tinamit Jerusalén, xepu'u c'a ri vinük y xquimol-qui' chanin chutz'etic ri Jesús. Y ri vinük ri' nquibila' c'a: ¿Achique c'a achi re'? nquibij. |
23914 | MAT 21:19 | Y tok ye benük, rija' xutz'et c'a jun che' higuera xquil chunakaj ri bey. Xbe-apu chuxe' chucanoxic ruvüch, pero xa man jun vit ruvüch c'o, xa ruyon ruxak. Jari' tok ri Jesús xch'o chin ri che' y xbij c'a: Man jun bey chic c'a navachin. Y ri che' higuera ri' xchaki'j-vi-ka. |
23920 | MAT 21:25 | Y jari' tok ri Jesús xuc'utuj c'a: ¿Ri Juan xtak-pe roma ri Dios richin xerubün bautizar ri vinük? ¿O xa vinük xebin chin que tubana' quiri'? xbij ri Jesús. Y ri más nimalüj tak sacerdotes y ri rajatük tak achi'a' ri c'o quik'ij xquibila' c'a chiquivüch: ¿Achique c'a nkabij chin ri Jesús vocomi? xquibij-ka. Roma si nkabij que ri Juan ja ri Dios ri takayon-pe richin, ri Jesús nbij c'a cheke que achique c'a roma tok man xitakej tüj. |
23923 | MAT 21:28 | C'ateri' ri Jesús xbij chic c'a cheque ri más nimalüj tak sacerdotes y ri rajatük tak achi'a' ri c'o quik'ij: quixnucun-vi c'a jabel roma ri ninbij chive. C'o c'a jun achi yec'o ca'i' ruc'ajol. Y ri tata'aj re' xapon c'a riq'uin ri jun ruc'ajol nabey, y xbij chin: Vocomi, cabiyin pa samaj, ri ape' katicon-vi-ka uva, xbij chin. |
23926 | MAT 21:31 | Y c'ateri' ri Jesús xuc'utuj cheque ri más nimalüj tak sacerdotes y ri rajatük tak achi'a' ri juis quik'ij: ¿Achique cheque ri ca'i' ri xbanun ri rurayibül ri rutata'? xbij. Y ri achi'a' ri' xquibij c'a: Ri xbanun ri rurayibül ri rutata' ja ri nabey, xquibij. Y ri Jesús xbij c'a cheque ri más nimalüj tak sacerdotes y ri rajatük tak achi'a' ri juis quik'ij: Ketzij c'a ninbij chive que xa ja ri moloy tak alcaval y ri ixoki' ri man utz tüj c'aslen quic'uan, jari' ri nyec'o-e chivüch, roma nquitzolij-pe quic'u'x. Xa ja yan chic c'a rije' ri nabey nye'oc pa ruk'a' ri Dios. |
23932 | MAT 21:37 | Y pa ruq'uisbül, ri rajaf ri ulef xunuc y xbij c'a: Ri achi'a' kajoy-ulef nyetaken-vi c'a tok nquitz'et que ja ri nuc'ajol ri napon, xbij-ka rija'. |
23936 | MAT 21:41 | Y ri vinük xquibij c'a: Ri rajaf ri ulef man nujoyovaj tüj c'a quivüch ri itzel tak achi'a' kajoy-ulef y nyeruq'uis. Y c'ateri' ri rulef nuya' chic can pa kajic cheque ch'aka chic achi'a' kajoy tak ulef, ri nquiya-vi ri uva nuya' ri ulef tok napon ri tiempo, xquibij. |
23937 | MAT 21:42 | Xpu'u ri Jesús xbij c'a cheque: ¿Man jun bey c'a itz'eton ri jun tzij tz'iban can chupan ri rutzij ri Dios? Ri tzij ri' nbij c'a: C'o c'a jun abüj ri man xka' tüj chiquivüch ri ch'aka banuy tak jay. Pero ri abüj re' xch'acon-vi, roma ri abüj re' xa c'o-vi ri xucusan chin ri jay richin que ri jay ri' man ntzak tüj. Ja vi ri Ajaf Dios xbanun re', y ri runak' tak kavüch man jun bey c'a quitz'eton que nbanatüj ta quere'. Quiri' nbij ri rutzij ri Dios. |
23957 | MAT 22:16 | Jari' tok rije' xequitük ri cachibila' ye cachibilan-e ye ca'i-oxi' ruvinak ri rey Herodes. Xequitük-e c'a riq'uin ri Jesús. Y rije' xbequibij c'a chin ri Jesús tok xe'apon riq'uin: Rat ri rat jun Maestro, roj ketaman c'a que xaxe vi c'a ri ketzij ri nka' chavüch y jari' ri ncatzijoj. Nac'ut-vi ri rutzij ri Dios pa rubeyal. Y rat man naxbij tüj chuka' avi' chuvüch jun vinük, stape' (aunque) juis ta ruk'ij. |
23966 | MAT 22:25 | Y rije' xquibij c'a: Y quiri' c'a xec'uje' ye siete achi'a' quichak'-qui'. Ri nabey xc'ule' c'a. Pero ri achi ri' xcom-e y man jun ralc'ual xuya' ta can. Ri rixjayil ri achi ri' xc'uje' c'a can riq'uin ri ruchak'. |
23980 | MAT 22:39 | Y c'o chuka' jun ruca'n mandamiento juis c'o rakalen y jubama junan riq'uin ri nabey. Y ri mandamiento ri' nbij c'a: Cachi'el najo-ka-avi' rat, quiri' c'a chuka' que'ajo' ri ch'aka chic. Quiri' nbij ri mandamiento ri'. |
23983 | MAT 22:42 | Rija' xuc'utuj c'a cheque: ¿Achique c'a ninuc rix pari' ri Cristo? Tok rija' npu'u, ¿achique chok alc'ual rija'? Y ri achi'a' fariseos xquibij c'a: Richin ri rey David, xquibij. |
23984 | MAT 22:43 | Y ri Jesús xbij c'a cheque: ¿Pero achique c'a roma tok ri rey David xbij Vajaf chin ri Cristo? Roma xa xk'alajrisüs chin roma ri Lok'olüj Espíritu, y romari' xbij c'a: |
23988 | MAT 23:1 | Y ri Jesús jari' tok xch'o chiquivüch ri vinük y chuka' xch'o quiq'uin ri rachibila'. Rija' xbij c'a: |
24017 | MAT 23:30 | Y rix nibij c'a: Xa ta roj xojc'uje' pa qui-tiempo ri kaxquin-kamama' can, roj man ta xojoc cachibil rije' tok xequicamsaj ri achi'a' ri xek'alajrisan ri tzij ri xbix cheque roma ri Dios, nyixbij c'a. |
24024 | MAT 23:37 | C'ateri' ri Jesús xch'o c'a pa quivi' ri vinük ri yec'o pa Jerusalén. Rija' xbij c'a: Aj-Jerusalén, aj-Jerusalén, ¿achique c'a roma tok nye'icamsala' ri achi'a' ri nyek'alajrisan ri nbix cheque roma ri Dios? ¿Achique c'a roma chuka' tok nye'icamsala' chi abüj ri nyerutük-pe ri Dios chi'icojol? Y yin, juis c'a mul ri xinjo' que xixinmol ta viq'uin, cachi'el nbün ri quite-üc' cheque ri xtak ral, nyerumol chuxe' ri ruxic'. Man jun bey c'a xijo' ta rix. |
24028 | MAT 24:2 | Jac'a tok rija' xch'o-apu cheque ri rachibila', xbij c'a: Rix nye'itz'eta' c'a que ri jay re' juis ye jabel. Pero yin ketzij ninbij chive, que napon c'a jun k'ij tok xa nyevulüx y man nyepa'e' tüj chic can. Ronojel ri nimalüj tak abüj ri ye ucusan cheque ri jay re', xa nyetorix-ka pe. Man jun c'a abüj ri nc'uje' ta can cachi'el la rubanun vocomi, xbij cheque. |
24050 | MAT 24:24 | Roma yec'o c'a ri nyebec'ulun-pe y nquibila' c'a: Ja yin ri Cristo. Pero rix man que'inimaj c'a, roma xa quiyon ch'aconela'. Y ja chuka' tiempo ri' tok nyebec'ulun-pe ri nyebin: Yin nink'alajrisaj ri nbij ri Dios chuve, nquibij. Pero rix man que'inimaj c'a, roma xa ye ch'aconela' chuka'. Y nyequibanala' c'a nimak' tak milagros, ri man jun bey ye tz'eton tüj, xaxe richin quenimüx, y yec'o ri nyequich'üc. Y si ta xa nyetiquer, rije' nyequich'üc ta chuka' ri ye cha'on chic roma ri Dios. |
24083 | MAT 25:6 | Jac'a pa nic'aj-ak'a' xac'axatüj c'a rutzij jun ri riq'uin juis ruchuk'a' nch'o y nbij c'a: Jari' petenük ri ala' ri nc'ule'. Quixel c'a pe chuc'ulic. Quiri' c'a ri nbij ri riq'uin ruchuk'a' nch'o. |
24085 | MAT 25:8 | Jac'a ri vo'o' xtani' ri ye manak quina'oj xquibij c'a cheque ri vo'o' chic xtani' ri c'o-vi quina'oj: Ri kak'ak' xa nyebechup c'a roma xa man q'uiy tüj chic aceite quic'uan. Tiya' c'a ba' ka-aceite rix, xquibij ri xtani' ri ye manak quina'oj. |
24086 | MAT 25:9 | Jac'a ri vo'o' chic xtani' ri c'o-vi quina'oj, xquibij c'a: Ri c'uluman que nibün rix vocomi ja ri que'ilok'o' aceite quiq'uin ri c'ayinela', roma si roj nkaya' ri aceite chive, riq'uin ba' chic ri' xa nc'atzin cheke roj, y quiri' chuka' rix. Romari' ri más utz nibün xa quixbiyin chulok'ic aceite, xquibij. |
24088 | MAT 25:11 | Y jari' c'a tok xe'apon ri vo'o' chic xtani' ri xebe chulok'ic aceite richin ri quik'ak', y rije' xech'o c'a apu chin ri rajaf ri jun c'ulubic ri' y xquibila' c'a: Tajaka' ri puerta chikavüch richin que nkujoc-apu, xquibij. |
24103 | MAT 25:26 | Y ri rajaf ri samajel ri' xbij c'a: Man utz tüj ri xabün. Roma rat, jun itzel samajel y man nabün tüj ri nbix chave. Roma si avetaman que yin yin ch'ojinel vi, que yin ninjo' ninc'ul ri ntel-pe chuvüch ri ticoj ri xa man yin tüj xinticon-ka y ninjo' ninyüc ri trigo ri xa man yin tüj xinch'ayon, |
24114 | MAT 25:37 | Jac'a ri chojmilüj tak vinük nquibij c'a: Ajaf, ¿jampe' c'a ri' tok roj c'o xkaya' chave richin ncava' roma ncavayjan? ¿Jampe' c'a ri' tok roj c'o xkaya' chave richin xatij roma nchaki'j achi'? |
24117 | MAT 25:40 | Y ri Rey nbij c'a: Ketzij vi c'a ri ninbij chive que roma quiri' xibün riq'uin ri nu-hermanos ri más co'ol, xa chuve chuka' yin ri xibün-vi ri favor ri xibün chin rija', nbij ri Rey. |
24124 | MAT 26:1 | Tok ri Jesús rubin chic c'a ka ronojel ri', rija' xch'o c'a quiq'uin ri rachibila' y xbij c'a: |
24128 | MAT 26:5 | Pero chuka' xquibij c'a: Man tikatz'om chupan ri nimak'ij re', richin que man quecatüj-pe ri vinük chikij. |
24131 | MAT 26:8 | Tok ri rachibila' xquitz'et ri xbün ri ixok riq'uin ri jubulüj ak'on que xuya' pa rujolon ri Jesús, xpu'u coyoval y xquibila' c'a: ¿Achique nc'atzin-vi que choj quiri' xutix la jubulüj ak'on la'? |
24144 | MAT 26:21 | Y tok nyetajin c'a chi va'in, ri Jesús xbij c'a: Ketzij c'a ninbij chive, que jun chive rix ri yinjachon-e pa quik'a' ri vinük, xbij ri Jesús. |
24145 | MAT 26:22 | Jac'a ri rachibila' juis xebison pa cánima tok xcac'axaj ri xbij ri Jesús cheque. Y c'ateri' c'a chiquijujunal xech'o-apu chin y xquic'utula' c'a: Ajaf, ¿man ja tüj yin ri nquibanun quiri'? xquibij. |
24148 | MAT 26:25 | Y jari' tok xch'o-apu ri Judas, ri njachon richin ri Jesús. Y ri Judas xbij c'a: Rat ri Nu-maestro, ¿ja yin ri nquijachon-e avichin? xbij. Y ri Jesús xbij: Ja rat ncabin ri', xbij ri Jesús. |
24162 | MAT 26:39 | Rija' xbiyin chic c'a apu ba' y chiri' xxuque-vi-ka. Xukasaj-vi c'a ka ri' c'a pan ulef, xbün orar. Y ri tzij ri xerubila' quere' c'a: Nata' yin, si ntiquer, tabana' c'a que man ta ninc'usaj ri jun pokonül re', pero man tabün c'a chuka' ri ninrayij yin, xaxe voma ta yin. Roma yin xa ninjo' c'a chuka' ninbün ri arayibül rat, nbij c'a. |
24165 | MAT 26:42 | Y ri Jesús xbe chic c'a apu richin xberubana' orar pa ruca'n mul, y nbij c'a: Nata' yin, si nc'atzinej que ninc'usaj na ri pokonül, richin quiri' nquinic'o chuvüch, yin ninjo' c'a ninbün ri arayibül rat. Quiri' c'a ri nbij pa ru-oración. |
24184 | MAT 26:61 | Ri ye ca'i' ri' xquibij c'a: Ri achi re' rubin: Yin nquitiquer ninvulaj ri racho ri Dios y pan oxi' k'ij ninpaba' jun bey chic. Quiri' ri rubin, xquibij ri ye ca'i' ri'. |
24188 | MAT 26:65 | Xpu'u ri Caifás ri nimalüj sacerdote jari' xuk'ach'ij-ka ri rutziek chirij roma itzel xrac'axaj, y xbij c'a: Man nc'atzin tüj c'a que nka-pe chic jun richin nbij cheke que ri Jesús aj-mac vi. Rix, jari' c'a nivac'axaj-ka chi'ivonojel ri xbij que ja rija' ri Cristo. Itzel c'a xbün chuvüch ri Dios. |
24189 | MAT 26:66 | ¿Y achique c'a nibij rix vocomi que nkabün chin? xbij rija'. Y ri ch'aka chic ri quimolon-qui' chiri' xquibij c'a: C'uluman que ticamsüs, xquibij. |
24197 | MAT 26:74 | Pero ri Pedro xbij c'a: Yin man vetaman tüj ruvüch ri achi ri'. Chuvüch Dios ninbij-vi chive que man vetaman tüj ruvüch. Y si man ketzij tüj ri ninbij, tika-ka c'a castigo pa nuvi', xbij. Y jari' tok xbesiq'uin-pe ri gallo. |
24204 | MAT 27:6 | Y ri más nimalüj tak sacerdotes xquisic'-e c'a ri tumin ri banun riq'uin sakpük y xquibij c'a: Ri tumin re' man c'uluman tüj c'a que nkayoj-ka riq'uin ri tumin ri nsipüs can chere' pa racho ri Dios, roma ri tumin re' xa rajil jun achi ri nbiyin ri ruquiq'uel. |
24223 | MAT 27:25 | Xepu'u conojel ri vinük xquibij c'a: Xa pa kavi' c'a roj y pa quivi' ri ye kami'al-kac'ajol can, tika-vi ri rucamic ri jun achi re', xquibij. |
24227 | MAT 27:29 | Rije' xquipach'uj chuka' jun k'ayis ri juis ruq'uixal. Cachi'el jun corona xquibün chin, y c'ateri' xquiya' pa rujolon ri Jesús. Y xquibün chuka' chin ri Jesús que xutz'om jun aj pa rajquik'a' (pa ru-mano derecha). Y riq'uin tze'en c'a tok nyexuque' chuvüch ri Jesús y nquibila' c'a: Caquicot c'a juis, rat ri qui-rey ri israelitas, nquibij c'a chin. |
24235 | MAT 27:37 | Y chutza'n-e ri cruz, rije' xquiya' c'a jun tz'alün ri tz'iban-e chuvüch ri achique rumac ri Jesús, y romari' ncamsüs. Chuvüch ri tz'alün ri' nbij c'a: Ri Jesús jari' ri qui-rey ri israelitas. Quiri' c'a ri nbij. |
24244 | MAT 27:46 | Ja pa las tres ri', jari' tok ri Jesús xch'o-pe riq'uin ronojel ruchuk'a' y xbij c'a: Elí, Elí, ¿lama sabactani? xbij. Y ri tzij ri' nbij: Nu-Dios yin, nu-Dios yin, ¿achique c'a roma tok xinamalij can? |
24245 | MAT 27:47 | Y yec'o ri yec'o-apu chiri' chunakaj ri Jesús, tok xcac'axaj ri xbij, xquibila' c'a: Rija' ja ri Elías ri nroyoj, xquibij c'a. |
24252 | MAT 27:54 | Ri achi Capitán y conojel ri yec'o chiri' quichajin-apu ri Jesús, tok quitz'eton chic ka ri xbün ri cab-rakün, y quitz'eton chic chuka' ri ch'aka chic ri xebanatüj, rije' juis c'a xquixbij-qui' y xquibila' c'a: Ketzij na vi que ri jun achi re' Ruc'ajol ri Dios, xquibij. |
24299 | MRK 1:15 | y nbij c'a: Ya ja nobos ri tiempo tok nka-pe ri Dios chere' chuch'ulef chin nbün mandar. Titzolij c'a pe ic'u'x y tinimaj ri utzilüj tzij richin colonic, nbij c'a rija' cheque. |
24334 | MRK 2:5 | Y tok ri Jesús xerutz'et que quiyo'on c'anima riq'uin rija', xbij c'a chin ri achi ri man ntiquer tüj nsilon ruch'acul: Valc'ual, xbij chin. Ri amac xecuyutüj. |
24339 | MRK 2:10 | Vocomi c'a, richin que rix nivetamaj que yin ri xinalüx chi'icojol c'o vuchuk'a' richin nincuy mac, titz'eta' c'a. Y ri Jesús xbij c'a chin ri achi ri man ntiquer tüj nsilon ruch'acul: |
24341 | MRK 2:12 | Y ri achi jari' xpa'e-e, xuc'ol-e ri ruvarabül, y xel-e chiquicojol ri quimolon-qui' chiri'. Y ri vinük ri' xsatz c'a quic'u'x, roma man jun bey quitz'eton que quiri' ta nbanatüj. Y xquiya' c'a chuka' ruk'ij ri Dios y xquibila' c'a: Man jun bey katz'eton que quere' ta nbanatüj, xquibij c'a. |
24390 | MRK 3:33 | Pero ri Jesús xbij c'a cheque ri vinük quimolon-qui' riq'uin: ¿Achique ninuc rix, achique c'a ri nte' y ri ye nchak'? |
24401 | MRK 4:9 | C'ateri' ri Jesús xbij c'a: Achique ri nrac'axan, trac'axaj c'a ri xinbij, xbij cheque. |
24440 | MRK 5:7 | Y riq'uin ruchuk'a' xch'o chin ri Jesús y xbij c'a: Rat Jesús ri Ruc'ajol ri nimalüj Dios, ¿achique roma tok nquinanük? Pa rubi' ri Dios ninc'utuj chave, que man quinaya' pa k'oxomül, xbij chin ri Jesús. |
24464 | MRK 5:31 | Pero ri achi'a' ri rachibila' xquibij c'a chin: Rat najo' navetamaj achique ri xtz'amon ri atziek, pero ri' man nabün tüj porque ri vinük ncatquipitz' rat, y rat nac'utuj: ¿Achique ri xintz'amon? ri xquibij chin ri Jesús ri xquitzeklebej. |
24474 | MRK 5:41 | Rija' xutz'om ri ruk'a' ri alaj xtün ri camnük chic y xch'o pa jun chic ch'abül, y xbij: Talita, cumi, xbij. Ri tzij re' nbij c'a: Alaj xtün, chave rat ninbij-vi que cacatüj. |
24538 | MRK 7:6 | Pero ri Jesús xbij cheque ri achi'a' ri': Rix xa ca'i' ipalüj. Romari' xbij can ri Isaías chivij. Ri xbij ri Dios chin que tutz'ibaj can, nbij c'a: Ri vinük re' xaxe riq'uin ri quitzij nquiya' nuk'ij, ja ri nrajo' ri cánima xa man ja tüj ri', y nüj yec'o-vi chi nuvüch. |
24566 | MRK 7:34 | Y ri Jesús xtzu'un chicaj, nüj xpu'u ruxla', y xbij: Efata. Ri tzij re' nbij quere' pa kach'abül: Tijakatüj. |
24569 | MRK 7:37 | Y ri vinük ri' xsatz quic'u'x tok xquitz'et ri xbanatüj, y nquibila' c'a: Jabel ri xbün. Nbün c'a cheque ri vinük ri man nye'ac'axan tüj, que nye'ac'axan. Y nbün chuka' cheque ri man nyech'o tüj, que nyech'o, xquibij c'a. |
24608 | MRK 9:1 | Y chuka' ri Jesús xbij cheque ri yec'o riq'uin: Tivac'axaj c'a ri ninbij chive, y juis rakalen: Ri Dios nc'uje' pari' ri ruch'ulef y ri ruvinak y ntz'uye' cachi'el jun juez nbün juzgar pa quivi' ri vinük y nuk'alajrisaj ri ruchuk'a' ruk'ij: Y yec'o chive rix ri man nyecom tüj hasta que nquitz'et can ri', ri Jesús. |
24630 | MRK 9:23 | Pero ri Jesús xbij chin ri tata'aj: Si rat ncatiquer ronojel avánima naya' viq'uin que nquitiquer ninto' ri ac'ajol, nbanatüj-vi ri nac'utuj. Pero ri' ja rat c'o-vi, roma ri nuya' ronojel ránima tok nuc'utuj, nbanatüj-vi ri achique ri nrajo', xbij ri Jesús. |
24705 | MRK 10:48 | Y ye q'uiy vinük xquibij chin que man chic tich'o. Pero rija' xa más riq'uin ruchuk'a' nch'o y nbij c'a: Rat ri ruxquin-rumam can ri rey David, tajoyovaj nuvüch roma ri nubanun, nbij. |
24762 | MRK 12:20 | Y rije' xquibij c'a: Quiri' c'a xec'uje' ye vuku' (siete) achi'a' quichak'-qui'. Ri nabey xc'ule'. Pero xcom-e, y man jun ralc'ual xcanaj. |
24770 | MRK 12:28 | Y jari' tok xjel-apu riq'uin ri Jesús jun etamanel chin ri ley ri xuya' ri Dios richin ri Moisés. Ri etamanel ri' xrac'axaj ri xquibij ri achi'a' saduceos chin ri Jesús, y xrac'axaj chuka' ri xbij ri Jesús cheque ri achi'a' ri'. Y chuvüch rija' k'alüj vi que utz ri xbij ri Jesús y c'ateri' xuc'utuj: ¿Achique cheque ri mandamientos ri xuya' ri Dios pa ruk'a' ri Moisés, ri c'o pa nabey? xbij chin ri Jesús. |
24827 | MRK 14:4 | Y yec'o ch'aka chiquicojol ri yec'o chiri' ri xpu'u coyoval tok xquitz'et que quiri' xbün ri ixok riq'uin ri jubulüj ak'on y xquibij c'a: ¿Achique roma ri' la ixok la' xbün que choj quiri' xutix-e la jubulic ak'on la'? |
24852 | MRK 14:29 | Y ri Pedro xbij c'a: Si ri ch'aka chic ncatquiya' can ayon, yin man ncatinbün tüj quiri', xbij rija'. |
24885 | MRK 14:62 | Y ri Jesús xbij c'a: Ja', ja yin. Y nquinitz'et chuka' que yin ri xinalüx chi'icojol que yin tz'uyul pa rajquik'a' (ru-derecha) ri Dios ri ntiquer nbün ronojel. Y nquinitz'et tok nquika-pe pa sutz' chila' chicaj. |
24886 | MRK 14:63 | Tok ri nimalüj quitata' ri sacerdotes xrac'axaj ri', xuk'achij-ka ri rutziek chirij, roma itzel xrac'axaj y xbij c'a: Man nc'atzin tüj que nobos chic jun richin nbij cheke que ri Jesús xa aj-mac vi. |