23214 | MAT 1:1 | Chupa ri libro re' tz'iban-wi can quibi' ri ojer tak winak ri xe'oc ri rati't-rumama' ri Jesucristo. Can k'alaj-wi chi raja' ru-familia can ri rey David, y ru-familia can chuka' ri Abraham. |
23215 | MAT 1:2 | Ri Abraham jari' rutata' ri Isaac; ri Isaac rutata' ri Jacob; ri Jacob rutata' ri Judá y ch'aka chic rach'alal. |
23216 | MAT 1:3 | Y Judá y ri Tamar ja reje' quite-quitata' ri Fares y Zara; y ri Fares ja rutata' ri Esrom; y ri Esrom rutata' ri Aram. |
23221 | MAT 1:8 | Y ri Asa rutata' ri Josafat; ri Josafat rutata' ri Joram; y ri Joram rutata' ri Uzías. |
23222 | MAT 1:9 | Y ri Uzías re', ja rutata' ri Jotam; ri Jotam rutata' ri Acaz; y ri Acaz rutata' ri Ezequías. |
23223 | MAT 1:10 | Y ri Ezequías rutata' ri Manasés; ri Manasés rutata' ri Amón; y ri Amón rutata' ri Josías. |
23224 | MAT 1:11 | Y ri Josías rutata' ri Jeconías y ch'aka chic rach'alal. Y ja' cuando ri israelitas xec'uax-e chi xebec'ue' pa rech-ulef Babilonia, roma xech'acataj pa quik'a' ri ejército chi Babilonia. |
23225 | MAT 1:12 | Y cuando jec'o chic chiri' pa Babilonia, ri Jeconías xc'ue' jun ralc'ual ri xubinaj Salatiel; y ri Salatiel jari' rutata' ri Zorobabel. |
23228 | MAT 1:15 | Y ri Eliud rutata' ri Eleazar; ri Eleazar rutata' ri Matán; ri Matán rutata' ri jun chic Jacob. |
23229 | MAT 1:16 | Y ri Jacob re' rutata' ri José ri xoc rachijil ri María. Y ri María jari' rute' ri Jesús, ri Cristo. |
23230 | MAT 1:17 | Je catorce grupos winak xec'ue'; nitiquier-pe riq'uin ri Abraham c'a riq'uin ri rey David. Y je catorce chuka' grupos winak xec'ue', ri nitiquier-pe riq'uin ri rey David c'a chupa ri tiempo cuando ri israelitas xec'uax pa rech-ulef Babilonia. Y chuka' je catorce grupos winak xec'ue'; nitiquier-pe riq'uin ri tiempo cuando ri israelitas xec'uax pa rech-ulef Babilonia, c'a riq'uin ri Cristo. |
23231 | MAT 1:18 | Cuando xalex ri Jesucristo, quiere' xbanataj: Ri María ri xoc rute' ri Jesucristo, jun xten c'utun chic roma ri José. Pero xbanataj chi cuando c'a man jani tiquic'on-qui', xna'ex chi ri María ruyoben jun ral. Pero ri María quiere' rubanon roma xka-pe ri Espíritu Santo pa ruwi'. |
23232 | MAT 1:19 | Pero José ri ne'oc-wi rachijil ri María, can jun chojmilaj achi; y man xrojo' ta xuya' pa q'uix ri María chiquiwech ri winak, romari' choj quiri' nrojo' nuya' can y man nulesaj ta rutzijol. |
23233 | MAT 1:20 | Y jari' ri xunojij-ka raja' pa ránima, chi choj quiri' nuya' can. Pero c'o jun ángel chi ri Ajaf Dios xuc'ut-ri' chech pa ruwaran, y xu'ij che: José, ret ri jat ru-familia can ri rey David, man taxi'j-awi' chi jac'ule' riq'uin ri María ri ac'utun chic chi ntoc awaxayil; roma raja' ne'c'ue' ral, pero ri ac'ual can richi ri Espíritu Santo. |
23234 | MAT 1:21 | Ri ac'ual ri xtic'ue' riq'uin ri María, jun ala', y Jesús xta'an che rubi'; roma raja' xquierucol ri winak chech ri quimac. |
23237 | MAT 1:24 | Cuando ri José xuna' rech, can xu'on na-wi ri x-ix che roma ri ángel richi ri Ajaf Dios. Raja' can xuc'on-ka rech ri María chi xoc raxayil. |
23238 | MAT 1:25 | Ri ral ri María man ralc'ual ta achi, roma raja' ruyoben yan ri ac'ual cuando xquic'on-qui' riq'uin ri José. Ri ral ri María can richi-wi ri Espíritu Santo. Y cuando ri José xuya' rubi' ri ac'ual, Jesús rubi' xu'on che. |
23239 | MAT 2:1 | Ri Jesús xalex pa tenemit rubinan Belén, ri c'o pa Judea. Cuando xalex ri Jesús, ri Herodes jari' ri rey, y jec'o jujun achi'a' ri q'uiy quieta'n chiquij ri ch'umil, xeloka pa Jerusalem. Ri achi'a' re', pa oriente je-petenak-wi, |
23241 | MAT 2:3 | Cuando ri rey Herodes xuc'oxaj ri xqui'ij ri achi'a', man nril ta anchique nu'on. Y can quiri' chuka' xqui'en ri winak aj-Jerusalem. |
23243 | MAT 2:5 | Xepe ri nimalaj tak sacerdotes y ri achi'a' maestros chi ri ley xqui'ij che ri rey: Ri Cristo nalex pa tenemit Belén we' pa Judea. Roma ri jun rusamajel ri Dios ri xc'ue' ojer can, quiere' rutz'iban can: |
23244 | MAT 2:6 | Y ret tenemit Belén ri jatc'o pa rech-ulef Judá, ret can man jat co'l ta oc chiquicojol ri nimalaj tak tenemit chiri' pa Judá, roma chiri' awiq'uin ret xtipe-wi ri Jun ri nic'uan bey, y can xquieruchajij ri winak aj-Israel ri nutenemit, nicha' ri Dios, xecha-apo che ri rey Herodes. |
23246 | MAT 2:8 | Y c'ajari' xerutak-e pa tenemit Belén y xu'ij-e chique: Jix (Quixbin) c'a y ticanoj ri ac'ual, y cuando xtiwil, to'ibij chue, chi quiri' ren chuka' nenya' ruk'ij. |
23251 | MAT 2:13 | Y ri achi'a' ri q'uiy quieta'n chiquij ri ch'umil xetzolaj. Y jun ángel chi ri Ajaf Dios xuc'ut-ri' chech ri José pa rachic'. Y ri ángel re' xu'ij che: Cacataj, tac'uaj-e ri ac'ual y ri rute' y quixlumaj-e (quixnimaj-e) c'a Egipto; quixc'ue' chiri' y ren xtin-ij chawe jampe' utz jixtzolaj-pe. Roma cami ri rey Herodes can xtorucanoj ri ac'ual chi nucamisaj, xcha' ri ángel che ri José pa rachic'. |
23252 | MAT 2:14 | Y José can ja' xc'astaj, xuc'uaj-e ri ac'ual y ri te'j. Can chupa ri nok'ok'a' ri' xquitz'om bey chi yebe c'a Egipto. |
23255 | MAT 2:17 | We' can xbanataj-wi anche'l ri tz'iban can roma ri jun rusamajel ri Dios ri xc'ue' ojer can, ri xubinaj Jeremías: |
23256 | MAT 2:18 | Chiri' pa Ramá xc'axataj ok'ej. Can c'o-wi bis. C'o c'a jun ri nujik' ok'ej. Ri' ja ri Raquel yerok'ej ri ral. Can man nik'ax ta ri bis che roma xecom ral. Quiri' ri tz'iban can roma ri Jeremías. |
23257 | MAT 2:19 | Y cuando caminak chic ri rey Herodes, c'ajari' ri ángel richi ri Ajaf Dios xuc'ut chic ri' chech ri José pa rachic' chiri' pa Egipto. |
23259 | MAT 2:21 | Y ri José can xu'on-wi ri x-ix che pa rachic' roma ri ángel. Xuc'uaj-e ri ac'ual y ri te'j. Y xetzolaj c'a pa rech-ulef Israel. |
23260 | MAT 2:22 | Pero raja' roma xuc'oxaj chi ja ri Arquelao ri ralc'ual can ri rey Herodes, ri nibano gobernar pa Judea, xuxi'j-ri' chi yec'ue-ka chiri' pa Judea. Pero xk'alajix che ri José pa jun achic' anchique nu'on, y romari' raja' c'a pa Galilea xuc'uaj-wi ri ac'ual y ri te'j. |
23261 | MAT 2:23 | Y xe'apon c'a pa tenemit rubinan Nazaret y chiri' xec'ue-wi-ka, chi quiri' can nibanataj anche'l ri tz'iban can coma ri je rusamajel ri Dios ri xec'ue' ojer can. Ri je rusamajel ri Dios quitz'iban can chi ri Jesús can ni'ix na-wi nazareno che. |
23262 | MAT 3:1 | Chupa ri tiempo cuando ri Juan Bautista xuk'alajij-ka rutzij ri Dios chiquiwech ri winak, chiri' pa tz'iran rech-ulef richi ri Judea c'o-wi; |
23264 | MAT 3:3 | Can ja chirij ri Juan Bautista xch'o'n-wi can ri Isaías, ri jun ri xuk'alajij rutzij ri Dios ojer can. Raja' quiere' rutz'iban can: C'o jun achi ri xtic'ue' pa tz'iran rech-ulef, y ja raja' ri xtitzijon rutzij ri Dios chiquiwech ri winak ri xquie'apon riq'uin. Y xtu'ij chique: Tichojmisaj ri ic'aslen, roma nakaj chic c'o-wi-pe ri Ajaf. Quiri' tz'iban can. |
23265 | MAT 3:4 | Rutziak ri Juan Bautista banon che rusmal camello, y jun tz'um rucusan chi ruximbel-rupa. Y ri ruway ri Juan ja ri sac' y chuka' ri cab ri niquiya' ri chicop pa tak k'ayis. |
23266 | MAT 3:5 | Y ri winak ri ye'apon riq'uin ri Juan Bautista, can yalan je q'uiy. Jec'o aj-Jerusalem, ri c'o pa Judea. Y jec'o chuka' je-petenak pa ch'aka chic tenemit chi ri Judea. Y chuka' jec'o ri je-petenak chunakaj ri rakan-ya' Jordán. Can conojel ri winak re' ye'apon riq'uin, |
23267 | MAT 3:6 | y ye'an-e bautizar roma raja' chiri' pa rakan-ya' Jordán. Y can yequik'alajij quimac chech ri Juan Bautista. |
23268 | MAT 3:7 | Y cuando raja' xutzu' chi je q'uiy chique ri achi'a' fariseos y chuka' chique ri achi'a' saduceos ye'apon riq'uin roma niquijo' ye'an bautizar, xu'ij chique: Jix anche'l itzel tak cumetz, roma ninojij chi xe riq'uin ri bautismo jixcolotaj chech ri castigo ri xtutak-pe ri Dios chakawech apo. ¿Ancu'x (Anchique) x-in chiwe chi quiere' niben? |
23272 | MAT 3:11 | Ren, ya' nincusaj chi jixinben bautizar cuando niya' can imac y niben ri nrojo' ri Dios. Pero c'o Jun ri xtipe chuij ren ri man anche'l ta oc ren. Romari' can man nuc'ul ta chi ja ren ri yic'uan-apo ruxajab chi ninya' chirakan, roma raja' can nim ruk'ij y nim ruchuk'a', y raja' xquixru'on bautizar riq'uin ri Espíritu Santo y che k'ak'. |
23273 | MAT 3:12 | Raja' can xtu'on anche'l nu'on jun achi cuando nujosk'ij ru-trigo anchi' nuch'ey-wi. Raja' nic'atzin jun ruche' ri c'o ca'i-oxi' rutza'n, chi nuq'uiak chech quiek'ik' ri trigo ch'ayon chic. Ri trigo nic'ue' can, pero ri ruk'ayisal nuc'uaj-e quiek'ik'. Ri trigo nuyec, y ri ruk'ayisal nuporoj. Can quiri' xtu'on ri Jun ri xtipe, raja' can c'o chic uchuk'a' pa ruk'a' chi yeru'on juzgar ri winak. Ri yeniman, xquieruc'uaj chicaj. Pero ri man yeniman ta, xquierutak chupa ri k'ak' ri manak xtichup. |
23274 | MAT 3:13 | Y jun k'ij ri Jesús xapon riq'uin ri Juan chiri' chuchi' ri rakan-ya' Jordán. Pa Galilea petenak-wi chi ni'an-e bautizar roma ri Juan Bautista. |
23275 | MAT 3:14 | Na'ey ri Juan man xrojo' ta xu'on bautizar ri Jesús, y nu'ij che: Ja' ta ren nic'atzin chi yi'an bautizar awoma ret, y cami xa can ja ret xatoka wiq'uin ren, chi jatin-en-e bautizar, xcha' ri Juan. |
23276 | MAT 3:15 | Pero ri Jesús xu'ij che: Roj can nic'atzin naka'an ronojel ri nu'ij ri Dios chake, romari' cami quinabana' bautizar. C'ajari' ri Juan Bautista xu'on bautizar ri Jesús. |
23277 | MAT 3:16 | Y cuando ri Jesús banon chic bautizar, xbe'el-pe pa ya'. Y ja' xutzu' chi ri rocaj xjakataj y xutzu' chuka' chi ri ru-Espíritu ri Dios nika-pe anche'l jun paloma; y can choj pa ruwi' raja' xoka-wi. |
23278 | MAT 3:17 | Y ri Dios xch'o'n-pe chicaj y xu'ij: Jare' ri Walc'ual; can yalan ninjo' y can niquicot wánima riq'uin, xcha-pe ri Dios. |
23279 | MAT 4:1 | Y ri Jesús x-an che roma ri Espíritu Santo chi xbe pa tz'iran rech-ulef, chi nitojtobex roma ri itzel. |
23280 | MAT 4:2 | Ri Jesús cuarenta k'ij y cuarenta ak'a' man xwa' ta; y cuando xek'ax yan ri k'ij ri', c'ajari' xnum-pe rupa. |
23281 | MAT 4:3 | Y ja c'o-apo ri itzel chi nutojtobej ri Jesús, y xu'ij che: Xa can ketzij chi ret jat Ralc'ual ri Dios, tabana' chique ri abaj re' chi quie'oc pan. |
23282 | MAT 4:4 | Pero ri Jesús xu'ij che: Tz'iban can chupa rutzij ri Dios, chi ri achi nril chuka' ruc'aslen riq'uin rutzij ri Dios y man xe ta riq'uin ri pan. |
23283 | MAT 4:5 | Y ri itzel xuc'uaj ri Jesús c'a chupa ri lok'olaj tenemit Jerusalem, y ja ri c'a chicaj e che ri rocho ri Dios xberuya-wi. |
23284 | MAT 4:6 | Y chiri' ri itzel xu'ij che ri Jesús: Tatorij-ka-awi', ret ri ja'in chi jat Ralc'ual ri Dios. Roma chupa rutzij ri Dios ri tz'iban can, nu'ij: Ri Dios xquierutak-pe ru-ángeles chi jatquichajij, y xcatquili'ej pa quik'a', chi quiri' man xtacajij ta awakan chech abaj. |
23285 | MAT 4:7 | Pero ri Jesús xu'ij che ri itzel: Ren man nin-en ta ri narayij ret, chi nintojtobej ri Dios. Roma chupa rutzij ri Dios tz'iban chuka': Man utz ta nakatojtobej ri Kajaf Dios, xcha' ri Jesús. |
23286 | MAT 4:8 | Y ri itzel xuc'uaj chic e ri Jesús, y xberuya' parui' jun nimalaj juyu' y xuc'ut chech ronojel ri naciones chi ri rech-ulef. Nimalaj tak naciones y can nim quik'ij. |
23287 | MAT 4:9 | Y ri itzel xu'ij che ri Jesús: Ronojel re' ninya' chawe, xa ret jaxuquie' chinuech chi naya' nuk'ij, xcha' ri itzel. |
23288 | MAT 4:10 | Pero ri Jesús xu'ij che: Quinaya' can ret Satanás. Ren can man nin-en ta ri na'ij-pe ret chue. Roma chupa rutzij ri Dios ri tz'iban can, nu'ij: Xe ri Kajaf Dios kaya' ruk'ij, y xe chuka' raja' kabana' rusamaj, xcha' ri Jesús che. |
23289 | MAT 4:11 | Y ja' cuando ri itzel xuya' can ri Jesús. Y ri Jesús xeloka ángeles riq'uin chi xquilij. |
23290 | MAT 4:12 | Y cuando Jesús xuc'oxaj chi ri Juan Bautista xyo'x pa cárcel, xtzolaj chic pe pa Galilea. |
23292 | MAT 4:14 | Ri Jesús xapon chiri', chi quiri' nibanataj anche'l tz'iban can roma jun rusamajel ri Dios, ri xubinaj Isaías. Raja' rutz'iban can: |
23293 | MAT 4:15 | Ri winak ri jec'o pa Zabulón y Neftalí, ri jec'o chuchi' ri jun choy (ya'), ri c'o-apo juc'an ruchi' rakan-ya' Jordán. Galilea, anchi' jec'o-wi chuka' winak ri man je israelitas ta. |
23295 | MAT 4:17 | Y cuando ri Jesús xapon pa tenemit Capernaum, xutzijoj-ka rutzij ri Dios y nu'ij chique ri winak: Tiya' can imac y tibana' ri nrojo' ri Dios, roma nakaj chic c'o-wi-pe ri ru-gobierno raja', xcha' ri Jesús chique. |
23296 | MAT 4:18 | Y jun k'ij cuando ri Jesús benak chuchi' ri choy (ya') rubinan Galilea, xerutzu' ca'i' achi'a' quichak'-quinimal qui'. Ri ca'i' achi'a' ri', ja ri Simón ri ni'ix chuka' Pedro che, y ri rach'alal Andrés; quisamaj ri achi'a' ri', ja ri yequilesaj quer pa ya', y yequiq'uiak quiya'l pa ya' chi yequilesaj quer. |
23297 | MAT 4:19 | Ri Jesús xch'o'n-apo chique ri ca'i' achi'a' ri' y xu'ij chique: Quinitzeklebej, y xtinc'ut chiwech anchique modo ye'ich'ec winak riq'uin ri nutzij chi jinquitzeklebej. |
23298 | MAT 4:20 | Ri ca'i' achi'a' ri', can ja' xquiya' can quisamaj y xquitzeklebej-e ri Jesús. |
23299 | MAT 4:21 | Y juba' xebin, cuando ri Jesús xerutzu' chic ca'i' achi'a' cach'alal qui' chuka', ja ri Jacobo y ri Juan, reje' je ralc'ual jun achi rubinan Zebedeo. Ri ca'i' achi'a' ri' pa canoa yesamaj riq'uin quitata' y yequic'ojoj quiya'l ri anchok che yequilesaj quer pa ya'. Y ri Jesús xeroyoj chi niquitzeklebej. |
23300 | MAT 4:22 | Y reje' can ja' xquiya' can quitata' riq'uin ri canoa y ja xebe riq'uin ri Jesús. |
23301 | MAT 4:23 | Y ri Jesús pa ronojel tenemit chi ri Galilea xapon-wi, y yerutijoj ri winak pa tak sinagogas, ri jay anchi' niquimol-wi-qui' ri winak ri' chi niquic'oxaj rutzij ri Dios, chuka' nutzijoj chique ri utzilaj rutzij ri Dios ri nich'o'n chirij ri ru-gobierno ri Dios, y chuka' yec'achoj can q'uiy winak ri jalajoj rech yabil ntoc chique. |
23302 | MAT 4:24 | Xapon rutzijol ri Jesús pa conojel tenemit chi ri Siria. Y xec'amer-pe q'uiy yawa'i' chech, ri jalajoj rech yabil ntoc chique. Jec'o ri yalan ruquiy (nik'axon) quich'acul. Jec'o ri xa itzel tak espíritus jec'o quiq'uin. Jec'o ri je ch'u'j y chuka' jec'o ri siquirinak quich'acul. Y can conojel ri yawa'i' re' xec'achoj can roma ri Jesús. |
23303 | MAT 4:25 | Y ri Jesús xtzeklebes coma q'uiy winak aj-chiri' pa tak tenemit chi ri Galilea, y chuka' coma winak chi ri tenemit ri jec'o pa Decápolis, y chuka' coma winak chi Jerusalem y ch'aka chic tenemit chi ri Judea. Y quiri' chuka' coma q'uiy winak ri xepe juc'an chic ruchi' ri rakan-ya' Jordán. |
23304 | MAT 5:1 | Y cuando ri Jesús xerutzu' chi je q'uiy winak quimolon-qui', raja' xbe-e parui' ri juyu', y xch'oquie-ka. Y ri ru-discípulos xquimol-qui' riq'uin. |
23305 | MAT 5:2 | Y ri Jesús yerutijoj ri winak, y nu'ij: |
23316 | MAT 5:13 | Ja rix ri anche'l atz'am chi quic'aslen ri winak ri jec'o chech-ulef. Y xa ri atz'am re' niq'uis ri ratz'amil, ¿anchique ta chic xtaka'an che chi nitzolaj chic pe ri ratz'amil? Xa can man nic'atzin ta chic, romari' nitorix-e chi niquixak' can ri winak. |
23330 | MAT 5:27 | Chuka' ic'oxan ri tzij ri x-ix ojer can. Ri tzij ri' nu'ij: Jun achi c'ulan, man tuc'uaj-ri' riq'uin jun chic ixok. Y chuka' ri ixok man tuc'uaj-ri' riq'uin jun chic achi. |