23221 | MAT 1:8 | Y ri Asa xralc'ualaj ri Josafat; ri Josafat xralc'ualaj ri Joram; y ri Joram xralc'ualaj ri Uzías. |
23233 | MAT 1:20 | Y ri José ya c'a ri' ri nuch'ob pa ránima. Y pa rachic' xuc'ut c'a ri' jun ángel riche (rixin) ri Ajaf chuwech, y xbix chare ruma ri ángel ri': Riyit José, ri yit jun chique ri ye ralc'ual ca ri rey David, man c'a taxibij ta awi' chi yac'ule' riq'ui ri María ri ac'utun chic riche (rixin) chi ntoc awixjayil. Wacami petenak chic alanic chrij ruma ya ri Lok'olaj Espíritu xka pa ruwi'. |
23235 | MAT 1:22 | Ronojel c'a re' xc'ulwachitej riche (rixin) chi can nibanatej ri xbix ruma ri Dios chare ri profeta Isaías ri jun chique ri xek'alajsan ri ruch'abel ri Dios ojer ca, tek xubij: |
23237 | MAT 1:24 | Tek xc'astej c'a ri José, can xuben wi achi'el ri xbix chare ruma ri ángel riche (rixin) ri Ajaf. Riya' can xuc'om na wi ri María riche (rixin) chi xoc rixjayil. |
23243 | MAT 2:5 | Xepe ri principali' tak sacerdotes y ri aj tz'iba' xquibij c'a chare ri rey: Ri Cristo nalex pa tinamit Belén wawe' pa rucuenta re Judea. Ruma jun chique ri profetas ri xek'alajsan ri ruch'abel ri Dios ojer ca, quec'are' ri rutz'iban ca: |
23250 | MAT 2:12 | Y ri achi'a' ri c'o quetamabel chiquij ri ch'umila', can xk'alajsex c'a chiquiwech ri pa cachic', chi man chic quetzolin ta pa quibey riche (rixin) chi nbequiya' ca rubixic chare ri rey Herodes. Y can queri' wi xquiben ri achi'a' ri', ruma tek xetzolin chic el pa quiruwach'ulef, xa jun wi chic chi bey ri xquic'uaj el. |
23251 | MAT 2:13 | Y tek ri achi'a' ri c'o quetamabel chiquij ri ch'umila' ye elenak chic el, can yac'ari' tek jun ángel riche (rixin) ri Ajaf Dios xuc'ut ri' chuwech ri José pa rachic'. Y ri ángel ri' xubij chare: Cayacatej c'a el. Tac'uaj el ri ac'al rachibilan ri rute' y quixanmej el wawe'. Quixbiyin c'a pan Egipto y quixc'oje' chila', y riyin xtinya' rubixic chawe tek utz chic yixtzolin pe. Ruma chi re wacami, ri rey Herodes can xtorucanoj wi re ac'al riche (rixin) chi nucamisaj, xcha' chare. |
23253 | MAT 2:15 | Can chila' wi c'a pan Egipto xebec'oje' wi y xetzolin pan Israel c'a ya tek caminek chic ri rey Herodes. Riche (rixin) chi queri' can nibanatej na c'a ri ruk'alajsan ri Ajaf Dios chuwech ri jun profeta ri xk'alajsan ri ruch'abel ri Dios ojer ca. Ri tz'ibatal c'a ca nubij: Pan Egipto c'a c'o wi ri nuc'ajol tek xinsiq'uij (xinwoyoj). Quec'ari' ri rubin ri Dios. |
23255 | MAT 2:17 | Wawe' can xbanatej wi c'a achi'el ri tz'ibatal ca ruma ri jun profeta ri xk'alajsan ri ruch'abel ri Dios ojer ca, ri xubini'aj Jeremías, tek xubij ca: |
23257 | MAT 2:19 | Y tek caminek chic el ri rey Herodes, can yac'ari' tek ri ángel riche (rixin) ri Ajaf Dios xuc'ut chic ri' chuwech ri José pa rachic', ri chila' pan Egipto. |
23258 | MAT 2:20 | Y ri ángel riche (rixin) ri Ajaf xubij c'a chare: Cayacatej c'a el. Tac'uaj el ri ac'al rachibilan ri rute' y quixtzolin c'a pan Israel. Ruma ri xe'ajowan chi xquicamisaj ta ri ac'al, xecom yan. |
23261 | MAT 2:23 | Y xe'apon c'a pa tinamit Nazaret y chiri' xec'oje' wi ka, riche (rixin) chi queri' can nibanatej na c'a achi'el ri tz'ibatal ca cuma ri profetas ri xek'alajsan ri ruch'abel ri Dios ojer ca. Riye' can quitz'iban ca chi ri Jesús can c'o na chi nibix nazareno chare. |
23264 | MAT 3:3 | Can chrij c'a ri Juan ri' ch'onak wi ca ri profeta Isaías, jun achi ri xk'alajsan ri ruch'abel ri Dios ojer ca. Riya' quec'are' ri rutz'iban ca: C'o c'a jun achi ri xtic'oje' pa jun desierto. Y riya' xturek c'a ruchi' riche (rixin) chi xtubij chique ri winek ri xque'apon riq'ui: Tichojmirisaj apo rubey ri Ajaf. Y can choj c'a tibana' chare. Quec'ari' ri tz'ibatal ca. |
23268 | MAT 3:7 | Y tek riya' xutz'et chi can ye q'uiy c'a chique ri achi'a' fariseos y ye q'uiy chuka' chique ri achi'a' saduceos ye'apon riq'ui ruma nicajo' chi yeban el bautizar ruma riya', riya' xubij c'a chique: Riyix xa yix achi'el itzel tak cumatz, ruma niwajo' yixanmej chuwech ri ruc'ayewal. ¿Achique xbin chiwe chi utz yixanmej chuwech ri ruc'ayewal ri xtutek pe ri Dios, re chkawech apo? |
23285 | MAT 4:7 | Yac'a ri Jesús xubij chare ri itzel winek: Riyin ma nben ta ri narayij riyit. Ruma tz'ibatal ca chuka' chupan ri ruch'abel ri Dios chi ma tatojtobej ta ri Awajaf Dios, xcha' ri Jesús. |
23286 | MAT 4:8 | Y ri itzel winek xuc'uaj chic c'a ri Jesús c'a pa ruwi' jun juyu' ri nej jotol chicaj, y xuc'ut c'a chuwech ronojel ri cajawaren y ri quic'ojlen ri nima'k tak tinamit ri yec'o chuwech re ruwach'ulef. |
23288 | MAT 4:10 | Yac'ari' tek ri Jesús xubij chare: Cabiyin quela' riyit Satanás. Ruma chupan ri ruch'abel ri Dios ri tz'ibatal ca, nubij: Xaxu (xaxe wi) c'a ri Ajaf Dios taya' ruk'ij, y xaxu (xaxe wi) chuka' Riya' ri ruc'amon chi nanimaj ri nubij, xcha' ri Jesús chare. |
23290 | MAT 4:12 | Y tek ri Jesús xrac'axaj chi ri Juan ri Bautista xchapatej y xya'ox (xya') pa cárcel, yac'ari' tek ri Jesús xtzolin chic pa ruwach'ulef Galilea. |
23291 | MAT 4:13 | Pero xa ma xc'oje' ta ka pa tinamit Nazaret, xa xuya' ca ri tinamit ri', riche (rixin) chi xbec'oje' pa jun tinamit ri Capernaum rubi'; jun tinamit ri c'o chuchi' jun choy. Ri Capernaum ri' pa culef ri ye quiy quimam ca ri Zabulón y ri Neftalí c'o wi. |
23292 | MAT 4:14 | Ri Jesús xapon c'a chupan ri jun tinamit ri', riche (rixin) chi queri' nibanatej ri tz'ibatal ca ruma ri profeta Isaías, ri achi ri xk'alajsan ri ruch'abel ri Dios ojer ca. Y riya' rubin c'a ca: |
23293 | MAT 4:15 | Ri winek ri yec'o pa culef ca ri ye riy rumam ri Zabulón y ri yec'o ri pa culef ca ri ye riy rumam ri Neftalí; ri acuchi (achique) nik'ax wi ri bey ri nibe chuchi' mar, ri juc'an chic ruchi' ri raken ya' Jordán. Ri chila' pa Galilea, acuchi (achique) xa juba' ma quiyon chic winek ri ma ye israelitas ta yec'o. |
23308 | MAT 5:5 | Jabel ruwaquik'ij ri ch'uch'uj cánima, ruma riye' xtoc quiche (quixin) ri ruwach'ulef ri rutzujun (rusujun) ca ri Dios chique. |
23315 | MAT 5:12 | Rumari' riyix quixtze'en y quixquicot c'a, ruma nim rajel ruq'uexel ri xtic'ul chila' chicaj. Ruma ri tijoj pokonal ri nik'axaj riyix wacami, can queri' chuka' xquik'axaj ri profetas ri xek'alajsan ri ruch'abel ri Dios ojer ca, achi'a' ri xec'oje' el nabey que chiwech riyix. |
23316 | MAT 5:13 | Yix c'a riyix ri ratz'amil ri quic'aslen ri winek ri yec'o chuwech re ruwach'ulef. Y wi ta re achi'el atz'an re' niq'uis ta el ri ratz'amil, ¿achique ta c'a rubanic niban chare riche (rixin) chi queri' nitzolin ta chic pe ri ratz'amil? Xa majun chic c'a nic'atzin wi; xa can nirokix el, y nipalbex cuma ri winek. |
23317 | MAT 5:14 | Riyix can yix sakil riche (rixin) ri quic'aslen ri winek chuwech re ruwach'ulef, y yixk'alajin jabel, achi'el nik'alajin pe jun tinamit ri c'o pa ruwi' jun juyu' y ma nicowin ta nrewaj ri'. |
23320 | MAT 5:17 | Man c'a tich'ob ta chi riyin xipe riche (rixin) chi majun ruk'ij nben chare ri ley riche (rixin) ri Moisés, y chuka' ma tich'ob ta chi riyin xipe riche (rixin) chi queri' chuka' nben chique ri ye tz'ibatal ca cuma ri profetas ri xek'alajsan ri ruch'abel ri Dios ojer ca. Ma que ta ri'. Riyin xipe riche (rixin) chi nbek'alajin pe jabel ri kas nubij ri ley y ri quitz'iban ca ri profetas. |
23321 | MAT 5:18 | Ruma kas kitzij nbij chiwe chi ronojel ri tz'ibatal ca chupan ri ley riche (rixin) ri Moisés, can xquebanatej wi. Re ruwach'ulef y ri caj xa xquek'ax. Pero ri ye tz'ibatal chupan ri ley can xquebanatej wi ronojel, y can majun ri man ta xtibanatej. |
23323 | MAT 5:20 | Nbij c'a chiwe, riyix can rajawaxic chi nic'uaj jun ic'aslen ri más choj que chuwech ri quic'aslen ri ye aj tz'iba' y chuwech ri quic'aslen ri fariseos. Ruma wi ma que ta ri' xtiben, ma xquixoc ta pa rajawaren ri caj. |
23326 | MAT 5:23 | Rumari' wi riyit can yitc'o chic apo riq'ui ri altar riche (rixin) chi naya' jun ofrenda chare ri Dios y yari' tek ninatej chawe chi riyit c'o jun pokon abanon chare jun awach'alal, |
23327 | MAT 5:24 | taya' c'a ca ri ofrenda chiri' chuwech ri altar y cabiyin riq'ui ri jun awach'alal ri', jac'utuj acuybel mac chuwech. Y tek achojmirisan chic ca y junan chic iwech, c'ac'ari' catzolin y taya' ri ofrenda chare ri Dios. |
23336 | MAT 5:33 | Y chuka' riyix xa can jabel iwetaman, ruma iwac'axan ri xbix chique ri ojer tak winek, chi ma tiquik'ej ta ri quitzij. Y queri' chuka' tek niquiben jurar, ma tiquik'ej ta ri quitzij. Y tek c'o ri niquitzuj (niquisuj) chare ri Ajaf chi niquiben, can tiquibana' c'a. |
23338 | MAT 5:35 | Y ma tinataj ta ri ruwach'ulef, ruma ya ri chiri' nuya' wi ri raken ri Dios. Ni ma tinataj ta chuka' ri tinamit Jerusalem, ruma ri tinamit ri' riche (rixin) ri Nimalaj Rey. |
23361 | MAT 6:10 | Y xtipe yan ta c'a ri awajawaren. Y can ya ta c'a ri nawajo' riyit ri xtibanatej wawe' chuwech re ruwach'ulef, achi'el nibanatej chila' chicaj awuq'ui riyit. |
23370 | MAT 6:19 | Man c'a timol ta ibeyomal chuwech re ruwach'ulef, ri xa nichicopir y chuka' xa nipusir, y ri acuchi (achique) xa yec'o alek'oma' ri ye'elek'an y ye'elesan el. |
23380 | MAT 6:29 | Y c'o c'a jun rey riche (rixin) re ruwach'ulef Israel ri xc'oje' ojer ca ri xubini'aj Salomón. Riya' ruyon jabel tak tziek ri xerucusaj, pero majun bey xucusaj ta jun rutziak ri can achi'el jun cotz'i'j. |
23397 | MAT 7:12 | Rumac'ari' ri achi'el niwajo' riyix chi ri winek utz niquiben iwuq'ui, can quec'ari' tibana' riyix quiq'ui riye'. Ruma queri' ri tz'ibatal chupan ri ley riche (rixin) ri Moisés, y queri' chuka' quibin ca ri profetas ri xek'alajsan ri ruch'abel ri Dios ojer ca. |
23406 | MAT 7:21 | Ma quinojel ta ri yebin ¡Ajaf! ¡Ajaf! chuwe, ri ye'oc pa rajawaren ri caj. Ruma xaxu (xaxe) wi c'a ri can riq'ui ronojel cánima niquiben ri ruraybel ri Nata' ri c'o chila' chicaj ri ye'oc chiri'. |
23407 | MAT 7:22 | Y chupan c'a ri k'ij tek riyin xtink'et tzij pa quiwi' ri winek, ye q'uiy c'a ri xquebin chuwe: ¡Ajaf! ¡Ajaf! xquecha', riyoj pan abi' riyit xkak'alajsaj wi ri ruch'abel ri Dios, pan abi' riyit xekelesaj itzel tak espíritu quiq'ui q'uiy winek y pan abi' chuka' riyit xekabanala' sibilaj q'uiy milagros, xquecha'. |
23416 | MAT 8:2 | Y xpe c'a jun achi ri c'o jun itzel yabil chrij, y ri yabil ri' lepra rubi'. Ri achi ri' xxuque' xmaje' ka chuwech ri Jesús y xubij c'a chare: Ajaf, wi riyit nawajo' yinac'achojsaj chare re nuyabil, can yic'achoj wi c'a ri', ruma riyin wetaman chi can yacowin wi, xcha'. |
23418 | MAT 8:4 | C'ac'ari' ri Jesús xubij chare ri achi ri': Nchilabej c'a el chawe chi majun achoj chare tatzijoj wi ri xbanatej awuq'ui, xa choj jac'utu' awi' chuwech ri sacerdote, y can taya' c'a ri ofrenda ri rajawaxic chi naya', achi'el nubij chupan ri rutz'iban ca ri Moisés, riche (rixin) chi queri' nak'alajsaj c'a awi' chiquiwech chi yit ch'ajch'oj chic, xcha' el chare. |
23420 | MAT 8:6 | Quec'are' ri xubij ri capitán: Ajaf, ri numozo siquirnek; y ri yabil ri' rukasan pa ruwarabel chila' chwachoch. Y sibilaj pokonal ri ntajin chuk'axaxic, xcha' chare. |
23422 | MAT 8:8 | Y quec'are' ri ch'abel ri xubij chic apo ri capitán chare ri Jesús: Ajaf, riyit nim ak'ij y ma ruc'amon ta (takal ta chuwij) chi yatoc pa wachoch. Xaxu (xaxe) wi tabij jun ch'abel chi nic'achoj ri numozo y xtic'achoj. |
23431 | MAT 8:17 | riche (rixin) chi queri' can nibanatej c'a ri rubin ca ri profeta Isaías, ri jun achi ri xk'alajsan ri ruch'abel ri Dios ojer ca. Ri Isaías quec'are' ri rubin ca chrij ri Jesús: Xerelesaj c'a el kayabilal konojel, y xuc'uaj c'a ronojel ri kak'axomal. Queri' ri rubin ca. |
23435 | MAT 8:21 | Yac'a chuka' ri' tek jun chic ri can tzekelbey riche (rixin) ri Jesús, xubij c'a apo chare: Ajaf, riyin can nwajo' wi yatintzekelbej. Xa yac'a chi taya' na k'ij chuwe chi nmuk na el ri nata', c'ac'ari' tek xcatintzekelbej chic, xcha'. |
23439 | MAT 8:25 | Y xepe ri discípulos xquic'asoj c'a ri Jesús y xquibij chare: ¡Ajaf! ¡Ajaf! Kojacolo' c'a. Wacami yojcom, xecha' chare. |
23453 | MAT 9:5 | Wacami tibij na c'a chuwe: ¿Achique cami ri más c'ayef (cuesta) rubanic nich'ob riyix? ¿La ya cami ri nbij chare re achi re' chi ri rumac xecuyutej yan, o ya ri nbij chare: Cayacatej y cabiyin el? |
23454 | MAT 9:6 | Wacami c'a, riche (rixin) chi riyix niwetamaj chi riyin ri C'ajolaxel ri xinalex chicojol can c'o k'atbel tzij pa nuk'a' riche (rixin) chi ncuy mac chuwech re ruwach'ulef, titz'eta' c'a. Y ri Jesús xubij c'a chare ri achi siquirnek: Nbij c'a chawe: Cayacatej, tac'uaj el la awarabel y cabiyin chawachoch, xcha' chare. |
23459 | MAT 9:11 | Y ri achi'a' fariseos tek xquitz'et ri', xquibij c'a chique ri ye rudiscípulos ri Jesús: ¿Achique ruma tek la Itijonel niwa' quiq'ui ri ye c'utuy tak alcawal y quiq'ui nic'aj chic winek ri xa ye aj maqui'? xecha' chique. |
23460 | MAT 9:12 | Tek ri Jesús xrac'axaj pe ri tzij ri niquibij ri achi'a' fariseos, Riya' xubij chique: Jun ajk'omanel ma ye ta ri ye utz ri yerak'omaj. Riya' yerak'omaj ri yawa'i'. |
23462 | MAT 9:14 | Y yac'ari' tek ri ye rudiscípulos ri Juan ri Bautista xe'oka riq'ui ri Jesús, y xquibij chare: Riyoj can c'o c'a k'ij nikachajij tek can ma yojwa' ta riche (rixin) chi nikaben orar. Y queri' chuka' niquiben ri quidiscípulos ri achi'a' fariseos. ¿Y achique c'a ruma tek ri adiscípulos riyit ma que ta ri' niquiben? xecha'. |
23474 | MAT 9:26 | Ri xbanatej c'a chiri', xbe c'a rutzijol ri pa tak tinamit chupan ri ruwach'ulef ri'. |
23476 | MAT 9:28 | Tek ri Jesús xapon pa jay, ri ca'i' moyi' xe'apon c'a chuka' riq'ui. Y ri Jesús xuc'utuj c'a chique: ¿Can ninimaj c'a riyix chi riyin yicowin nben chiwe chi yixtzu'un? xcha' chique. Y ri ca'i' moyi' ri' xquibij: Ja' (je) Ajaf, nikanimaj, xecha' chare. |
23479 | MAT 9:31 | Yac'a riye' xa ma que ta ri' xquiben tek ye elenak chic pe chiri' riq'ui ri Jesús. Riye' xa xquichop c'a rutzijoxic pa ronojel ri ruwach'ulef ri', ri xuben ri Jesús. |
23482 | MAT 9:34 | Yac'a ri achi'a' fariseos xa niquibij c'a chrij ri Jesús: La' xa ya ri cajawalul ri itzel tak espíritu ri niya'o uchuk'a' chare, rumari' tek nicowin yerelesaj itzel tak espíritu, yecha'. |
23486 | MAT 9:38 | Rumari' can tic'utuj c'a chare ri Rajaf ri samaj, chi querutaka' pe q'uiy samajela' chiquicojol ri winek ri rajawaxic chi niquic'axaj ri ruch'abel. |
23489 | MAT 10:3 | Ri Felipe, ri Bartolomé, ri Tomás, ri Mateo ri c'utuy alcawal, ri Jacobo ruc'ajol ri jun achi ri Alfeo rubi', ri Lebeo ri nibix chuka' Tadeo chare. |
23501 | MAT 10:15 | Kitzij c'a nbij chiwe, chi chupan ri k'ij tek xtik'at tzij pa ruwi' re ruwach'ulef, más xtik'ax ruwi' ri ruc'ayewal ri xtika pa quiwi' ri winek riche (rixin) ri tinamit ri ma xquixquic'ul ta, que chiquiwech ri aj Sodoma y Gomorra, xcha' el chique. |
23515 | MAT 10:29 | Can jabel c'a iwetaman chi tek ye'ic'ayij ca'i' tak aj xic' tak chicop, xaxu (xaxe) wi ca'i' oxi' oc tak centavos cajel. Y ma riq'ui ta chi ri aj xic' tak chicop ri' xa ma q'uiy ta oc cajel, majun c'a ri xtitzak ta pan ulef wi xa ma ruraybel ta ri Itata' ri c'o chila' chicaj. |
23520 | MAT 10:34 | Man c'a tich'ob ta chi ruma xipe riyin chuwech re ruwach'ulef, ruma ta ri' can ta c'o uxlanibel c'u'x quiq'ui quinojel. Ma que ta ri'. Xa wuma riyin xqueyojtej ri winek chiquiwech y xtiquiben ch'a'oj. |
23521 | MAT 10:35 | Riyin xipe c'a chuwech re ruwach'ulef y wuma c'a riyin nipe oyowal chiquicojol ri winek. Queri' xtibanatej ri pa tak jay. Ri c'ajol xtiyacatej chrij ri rutata'. Ri k'opoj xtiyacatej c'a chrij ri rute'. Y can queri' chuka' ri alibetz xtiyacatej chrij ri ralite'. |
23525 | MAT 10:39 | Rumari' wi xa ya ri c'aslen riche (rixin) re ruwach'ulef ri nrajo', ma xtril ta ruc'aslen riche (rixin) xtibe k'ij xtibe sek. Yac'a ri winek ri ma nupokonaj ta ri ruc'aslen re wawe' choch'ulef, astape' ta na can napon pa camic wuma riyin, can xtril wi ri ruc'aslen riche (rixin) xtibe k'ij xtibe sek. |
23527 | MAT 10:41 | Ri winek c'a ri can nika chuwech ri ruch'abel ri Dios, y rumari' nuc'ul jun profeta ri nik'alajsan ruch'abel ri Dios, ri winek ri' can xtuc'ul c'a rajel ruq'uexel achi'el rajel ruq'uexel ri nuc'ul ri nik'alajsan ri ruch'abel ri Dios. Y queri' chuka' ri winek ri utz nutz'et jun c'aslen choj y rumari' can nuc'ul riq'ui quicoten jun winek ri can choj wi ruc'aslen; can achi'el c'a rajel ruq'uexel ri xtuc'ul ri choj ruc'aslen, can queri' chuka' xtuc'ul riya'. |
23537 | MAT 11:9 | ¿Pero achique ri xbe'itz'eta' riyix pa desierto? ¿Xitz'et cami jun profeta ri nik'alajsan ri ruch'abel ri Dios? Ja' (je). Ri achi ri xitz'et chiri' can ya wi ri' ri rusamaj. Pero can c'o c'a chuka' jun chic samaj ri ya'on pe chare. |
23539 | MAT 11:11 | Kitzij c'a re xtinbij chiwe wacami: Chiquicojol quinojel ri ye alaxnek chuwech re ruwach'ulef, majun chic jun profeta ri más ta nim ruk'ij que chuwech ri Juan ri Bautista. Pero wacami ri pa rajawaren ri Dios, astape' jun winek xa co'ol oc ruk'ij, hasta ri' más nim ruk'ij que chuwech ri Juan. |
23541 | MAT 11:13 | Queri' niquiben ruma ri k'alajsan ca cuma quinojel ri profetas y ri nuk'alajsaj chuka' ri ley riche (rixin) ri Moisés, can chrij wi c'a tek ri winek ye'oc pa rajawaren ri caj ch'onak wi pe, hasta que xoc'ulun ri Juan. |
23550 | MAT 11:22 | Yac'a tek xtapon ri k'ij tek xtik'at tzij pa ruwi' re ruwach'ulef, riyin nbij c'a chiwe chi riyix ri yixc'o pa Corazín y ri yixc'o pa Betsaida ri más xtik'ax ruwi' ri ruc'ayewal ri xtika pan iwi', que chiquiwech ri aj Tiro y ri aj Sidón. |
23552 | MAT 11:24 | Yac'a tek xtapon ri k'ij tek xtik'at tzij pa ruwi' ri ruwach'ulef, riyin nbij c'a chiwe chi riyix ri yixc'o pa Capernaum ri más xtik'ax ruwi' ri ruc'ayewal xtika pan iwi', que chiquiwech ri aj Sodoma. |
23553 | MAT 11:25 | Y ya tiempo chuka' ri' tek ri Jesús xubij: Nya' ak'ij Nata' Dios, riyit ri yit Rajaf ri caj y re ruwach'ulef, ruma ma xak'alajsaj ta ri lok'olaj ach'abel chiquiwech ri winek ri can niquina' chi sibilaj q'uiy quina'oj y q'uiy quetaman. Xa chiquiwech c'a ri winek ri ma q'uiy ta quetaman ri xa ye achi'el tak ac'ala', xa chiquiwech riye' xak'alajsaj wi re lok'olaj ach'abel re'. |
23559 | MAT 12:1 | Y ya tiempo chuka' ri', pa jun uxlanibel k'ij, ri Jesús y ri rudiscípulos ye benak c'a pa jun ulef ri ticon trigo chuwech. Y ri discípulos xpe quinumic y rumari' c'o c'a ruwi' trigo ri yequich'upla' c'a riche (rixin) chi niquitij. |
23560 | MAT 12:2 | Y xetz'et c'a pe cuma ri achi'a' fariseos, y xquibij c'a chare ri Jesús: Que'atzu' la adiscípulos xajan yetajin chubanic. Ruma can ma utz ta chi yesamej chupan jun uxlanibel k'ij achi'el re k'ij re wacami, xecha'. |
23566 | MAT 12:8 | Riyin ri C'ajolaxel ri xinalex chicojol can yin Rajaf ri uxlanibel k'ij, xcha' ri Jesús. |
23572 | MAT 12:14 | Y ri achi'a' fariseos can xu (xe wi) xquitz'et ca ri xbanatej, xebe y xbequimolo' qui' riche (rixin) chi niquich'ob achique rubanic niquiben riche (rixin) chi niquicamisaj ri Jesús. |
23575 | MAT 12:17 | Ri Jesús xubanala' c'a ronojel ri' riche (rixin) chi queri' can nibanatej wi c'a ri ruk'alajsan chic ri Dios chuwech ri profeta Isaías, ri xk'alajsan ri ruch'abel ri Dios ojer ca. Ri tz'ibatal c'a ca nubij: |
23582 | MAT 12:24 | Yac'a tek ri achi'a' fariseos xquic'axaj ri niquibij ri winek chrij ri Jesús, riye' xquibij c'a: Ri Jesús yerelesaj itzel tak espíritu pero xa ya ri Beelzebú ri cajawalul ri itzel tak espíritu ri niya'o uchuk'a' chare, yecha' c'a. |
23583 | MAT 12:25 | Y ruma chi ri Jesús can retaman c'a ri niquich'obola' ri achi'a' fariseos, Riya' xubij chique: Wi ri winek riche (rixin) jun ruwach'ulef wi xa ma junan ta quiwech niquiben, nipe ch'a'oj chiquicojol. Y ri' ma utz ta, ruma nuben chare ri quiruwach'ulef chi ma xtiyaloj ta. Y queri' chuka' ronojel tinamit y quinojel winek ri yec'o chupan jun jay, wi xa ma junan ta quiwech niquiben, xa xtiquitaluj el qui'. |
23594 | MAT 12:36 | Y riyin nbij c'a chiwe chi chupan ri k'ij tek xtik'at tzij pa ruwi' re ruwach'ulef, ri winek ri xebin ch'abel ri xa majun rejkalen, can xtik'at c'a tzij pa quiwi', ruma ronojel ri ch'abel ri xequibila'. |
23596 | MAT 12:38 | Y yec'o c'a chique ri aj tz'iba' y yec'o chuka' chique ri achi'a' fariseos ri xech'o apo chare ri Jesús, y xquibij c'a: Riyit ri can yit jun Tijonel, riyoj nikajo' nikatz'et c'a chi naben jun milagro chkawech, xecha'. |
23597 | MAT 12:39 | Yac'a ri Jesús xubij c'a chique: Ri winek yec'o wacami sibilaj ye itzel y xa ma niquinimaj ta chic ri Dios. Riye' xa can nicajo' c'a chi riyin nben na jun milagro chiquiwech c'ac'ari' chi yinquinimaj. Y xa ma ya ta c'a ri nicajo' riye' ri xtibanatej. Ruma xa can xu (xe wi) ri xbanatej riq'ui ri profeta Jonás ri jun achi ri xk'alajsan ri ruch'abel ri Dios ojer ca, xaxu (xaxe wi) c'a ri' ri retal ri xtibanatej. |
23598 | MAT 12:40 | Ruma achi'el xc'oje' ri Jonás chupan jun nimalaj car oxi' k'ij y oxi' ak'a', can queri' chuka' ri retal ri xtinya' riyin chiwech. Riyin c'a ri C'ajolaxel ri xinalex chicojol, xquimuke' oxi' k'ij y oxi' ak'a' pan ulef. |
23600 | MAT 12:42 | Y tek xtapon c'a chuka' ri k'ij riche (rixin) chi xtik'at tzij pa quiwi' ri winek ri yec'o re tiempo re', xtic'astej c'a pe ri jun reina ri xc'oje' ojer ca, ri xk'ato tzij pa ruwi' ri ruwach'ulef ri c'o pa sur. Y xtubij c'a chi ma utz ta xquiben ri winek ri yec'o re tiempo re'. Ruma tek xc'ase' ri jun reina ri', sibilaj nej xbiyin wi riche (rixin) chi xorac'axaj ri runa'oj ri jun rey riche (rixin) re Israel, ri xubini'aj Salomón ri xc'oje' ojer ca, y wacami yinc'o riyin ri más nim nuk'ij que chuwech ri rey Salomón. Y xa ma yinquinimaj ta ri winek, xcha' ri Jesús. |
23613 | MAT 13:5 | C'o c'a juba' chic chare ri ija'tz cojol tak abej xka wi y chiri' xa ma q'uiy ta ri ulef c'o. Y can chanin c'a xe'el pe ruma chi ma pim ta ri ulef. |
23616 | MAT 13:8 | Yac'a ri juba' chic chare ri ija'tz xka pa jun utzilaj ulef, jabel xeq'uiy y xewachin chuka' jabel. Ruma c'o ija'tz xquiyala' a treinta quiwech, c'o xquiyala' a sesenta quiwech y c'o ri can jojun ciento quiwech xquiyala'. |
23622 | MAT 13:14 | Can ya wi c'a re' nibanatej ri tz'ibatal ca ruma ri profeta Isaías, ri xk'alajsan ri ruch'abel ri Dios ojer ca. Y quec'are' ri rutz'iban ca riya': Riyix xtiwac'axaj y ma xtik'ax ta chiwech ri xtiwac'axaj. Riyix xtitzu' y xa ma xtiya' ta c'a pa cuenta ri nitzu'. |
23623 | MAT 13:15 | Ruma ri cánima re winek re' xa xquicowirisaj. C'ayef (cuesta) chi ntoc pa tak quixquin ri niquic'axaj. Ri runak' tak quiwech quiyupuban, ruma ma nicajo' ta yetzu'un. Riye' can majun nicajo', can ma nicajo' ta niquic'axaj, can ma nicajo' ta nika pa tak cánima, ma nicajo' ta nitzolin pe quic'u'x, riche (rixin) chi riyin nchojmirisaj ri quic'aslen. Queri' ri xubij ri Dios, ri tz'ibatal ca ruma ri Isaías. |
23625 | MAT 13:17 | Riyin can kitzij c'a nbij chiwe wacami, chi ye q'uiy chojmilaj tak winek y ri profetas ri xek'alajsan ri ruch'abel ri Dios ojer ca, sibilaj xcajo' chi xquitz'et ta ri nitz'et riyix wacami, y xa ma xquitz'et ta el. Can sibilaj chuka' xcajo' chi xquic'axaj ta ri niwac'axaj riyix re wacami, y xa ma xquic'axaj ta el. |
23630 | MAT 13:22 | Y ri ija'tz ri xka cojol tak k'ayis ri c'o quiq'uixal, can nich'o wi c'a chrij ri ruch'abel ri Dios ri nac'axex ruma jun winek. Pero ri winek ri' xa ya c'a ri nrajo' re tiempo re' ri nuben y nik'olotej c'a pa ruk'a' ri beyomel riche (rixin) re ruwach'ulef, y rumari' xa nijik' c'a ri ruch'abel ri Dios ri c'o riq'ui. Y can majun bey c'a xtiwachin ta jabel ri ruch'abel ri Dios pa ruc'aslen. |
23631 | MAT 13:23 | Yac'a ri ija'tz ri xka pa jun utzilaj ulef, can nich'o wi c'a chrij ri ruch'abel ri Dios ri nac'axex ruma jun winek, y ri winek ri' can nik'ax c'a ri ruch'abel ri Dios chuwech y ri ruc'aslen niwachin jabel. Can niwachin wi c'a achi'el niquiben ri ija'tz. Ruma c'o ija'tz ri niquiya' a treinta quiwech, yec'o ri niquiya' a sesenta quiwech y yec'o ri can jojun ciento c'a quiwech niquiya', xcha' ri Jesús. |
23632 | MAT 13:24 | Ri Jesús xutzijoj chic c'a jun c'ambel tzij chiquiwech ri winek, y xubij c'a: Ri rajawaren ri caj, junan c'a riq'ui jun achi ri xberutica' ca jun utzilaj ija'tz pa rulef. |
23633 | MAT 13:25 | Xa yac'a tek quinojel ri winek ye warnek, xpe c'a ri ruc'ulel ri rajaf ri ulef, xberutica' ca rujatzul ri itzel k'ayis chucojol ri trigo ri ticon chic ca. Y xu (xe wi) xberubana' ca ri', y xbe. |
23635 | MAT 13:27 | Y yac'ari' tek ri ye rumozo ri rajaf ri ulef xe'apon c'a riq'ui y xquibij chare: Ri ija'tz ri xatic ka pan awulef can utz wi. Xa yac'a wacami c'o itzel k'ayis chucojol. ¿Acuchi (achique) c'a xpe wi ri ija'tz riche (rixin) ri itzel k'ayis? xecha'. |