Wildebeest analysis examples for:   cta-ctaNT   C    February 11, 2023 at 18:19    Script wb_pprint_html.py   by Ulf Hermjakob

23225  MAT 1:12  Ca tyijyuꞌ biꞌ ngula Salatiel sñiꞌ jyoꞌo Jeconías biꞌ; liꞌ jyoꞌo Salatiel biꞌ ngua sti Zorobabel;
23229  MAT 1:16  Loꞌo liꞌ sñiꞌ jyoꞌo Jacob biꞌ ngua José nu ngua clyoꞌo María xtyaꞌa̱ Jesús, loꞌo juaꞌa̱ Cristo naa Jesús biꞌ.
23230  MAT 1:17  Juaꞌa̱ naa jyoꞌo nguꞌ cusuꞌ biꞌ, tii jlyacua tyaꞌa baꞌa nguꞌ loꞌo ngutuꞌú Abraham ñaꞌa̱ cuayáꞌ nu ngula jyoꞌo David. La cuiꞌ juaꞌa̱ tya tii jlyacua tyaꞌa baꞌa nguꞌ loꞌo ngutuꞌú jyoꞌo David, ñaꞌa̱ cuayáꞌ nu ndyaa loꞌo nguꞌ xaꞌ tsuꞌ jiꞌi̱ nguꞌ Israel ca quichi̱ tyi nguꞌ, nu loꞌo ngusuꞌba nguꞌ jiꞌi̱ nguꞌ Israel neꞌ chcua̱ ca quichi̱ Babilonia tyijyuꞌ. Loꞌo la cuiꞌ juaꞌa̱ tya tii jlyacua tyaꞌa baꞌa nguꞌ, liꞌ ngula nu laca Cristo.
23231  MAT 1:18  Nde nscua naꞌ ñiꞌya̱ ngua loꞌo ngula Jesucristo. Cua ngüiñi chaꞌ jiꞌi̱ María biꞌ, chaꞌ caja clyoꞌo loꞌo nu José sñiꞌ Jacob biꞌ. Bilya tyalaa María slo José nu loꞌo ngua cuayáꞌ tiꞌ nu María biꞌ, chaꞌ cua ntsuꞌu sñiꞌ; cña jiꞌi̱ Xtyiꞌi ycuiꞌ Ndyosi ngua biꞌ, chaꞌ ngua tana María biꞌ.
23236  MAT 1:23  Caca tana sca nu cunaꞌa̱ nu ntucua ycuiꞌ ti, loꞌo liꞌ quiꞌyu caca sñiꞌ; Emanuel ñacui̱ nguꞌ jiꞌi̱ cubiꞌ biꞌ. Juaꞌa̱ nscua lo quityi, biꞌ chaꞌ juaꞌa̱ ngua jiꞌi̱ María liꞌ. Nu nchcuiꞌ nguꞌ Emanuel ni, ndiꞌya̱ ntiꞌ ñacui̱ chaꞌ biꞌ: Ndiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi loꞌo na.
23239  MAT 2:1  La cuiꞌ tyempo loꞌo ngula Jesús nde quichi̱ Belén, sca nu cusuꞌ nu naa Herodes ngua loo jiꞌi̱ nasiyu̱ biꞌ. Ca loyuu su cuentya Judea, ca biꞌ ndiꞌi̱ quichi̱ Belén biꞌ. Loꞌo liꞌ ndyalaa xi nguꞌ tii nde Judea biꞌ; ngutuꞌu nguꞌ tii biꞌ xaꞌ quichi̱ nde su ntyucua cuichaa, loꞌo liꞌ ndyalaa nguꞌ quichi̱ Jerusalén. Nchcuiꞌ nguꞌ tii biꞌ loꞌo nguꞌ nu ndyacua tyaꞌa loꞌo nguꞌ tyucui̱i̱:
23240  MAT 2:2  ―¿Macala ndiꞌi̱ cubiꞌ nu ngula tsubiꞌ ti biꞌ? ―nacui̱ nguꞌ―. Rey jiꞌi̱ cuꞌma̱ nguꞌ judío laca cubiꞌ biꞌ ―nacui̱ nguꞌ―. Cua naꞌa̱ ya cuii cucui nu ndacui cua̱ cuentya jiꞌi̱ cubiꞌ biꞌ, biꞌ chaꞌ ndyalaa ya ca nde chaꞌ cuaꞌni tlyu ya jiꞌi̱ cubiꞌ biꞌ juani.
23242  MAT 2:4  Liꞌ ngusiꞌya rey Herodes biꞌ jiꞌi̱ lcaa sti joꞌó nu laca loo, loꞌo juaꞌa̱ jiꞌi̱ mstru nu nclyuꞌu chaꞌ joꞌó neꞌ laa chaꞌ ca̱a̱ nguꞌ slo. Nchcuane nu rey biꞌ jiꞌi̱ nguꞌ liꞌ: ―¿Ha ná jlo tiꞌ ma̱ macala nchcuiꞌ quityi chaꞌ cala Cristo? ―nacui̱ rey jiꞌi̱ nguꞌ.
23243  MAT 2:5  Cala biꞌ nde quichi̱ Belén loyuu su cuentya Judea re ―nacui̱ nguꞌ jiꞌi̱―. Ndiꞌya̱ nacui̱ quityi jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi:
23244  MAT 2:6  Quichi̱ sube ti laca Belén nu ntsuꞌu loyuu su cuentya Judea, nacui̱ ycuiꞌ Ni. Pana quichi̱ tyi sca nguꞌ tlyu tsa caca, masi quichi̱ sube laca juani, nacui̱ Ni. Caca nu quiꞌyu tlyu biꞌ loo, loꞌo juaꞌa̱ ñaꞌa̱si̱i̱ yu jiꞌi̱ nguꞌ Israel ꞌna. Juaꞌa̱ nscua lo quityi biꞌ.
23247  MAT 2:9  Loꞌo liꞌ nduꞌu nguꞌ ndyaa nguꞌ nu loꞌo ndyuna nguꞌ chaꞌ nu nchcuiꞌ rey loꞌo nguꞌ. Chaca quiyaꞌ naꞌa̱ nguꞌ cuii biꞌ laja loꞌo ndyaa nguꞌ tyucui̱i̱ chaꞌ tsaa nguꞌ ca quichi̱ Belén, la cuiꞌ cuii cucui nu naꞌa̱ nguꞌ clyo ca su ntyucua cuichaa. Loꞌo nguluꞌu cuii jiꞌi̱ nguꞌ macala nscua niꞌi̱ su ndiꞌi̱ cubiꞌ, ndyatu̱ cuii su ntucua niꞌi̱ biꞌ.
23254  MAT 2:16  Loꞌo nu rey Herodes biꞌ ni, ñasi̱ꞌ tsa yu loꞌo ngua tii yu chaꞌ ngaꞌaa ñaa nu nguꞌ tii biꞌ slo. Liꞌ ngulo rey biꞌ cña jiꞌi̱ msu, chaꞌ tsaa nguꞌ cujuii nguꞌ jiꞌi̱ lcaa cubiꞌ quiꞌyu nu ntsuꞌu quichi̱ Belén, lcaa cubiꞌ nu bilya tye sna yija̱ jiꞌi̱; loꞌo juaꞌa̱ cujuii nguꞌ jiꞌi̱ lcaa cubiꞌ quiꞌyu nu ntsuꞌu quichi̱ sube cacua ti. Cua jlo tiꞌ rey chaꞌ nu cubiꞌ biꞌ bilya tye sna yija̱, chaꞌ juaꞌa̱ nchcuiꞌ nguꞌ tii biꞌ xquiꞌya cuii cucui nu cua naꞌa̱ nguꞌ.
23257  MAT 2:19  Ca tiyaꞌ la liꞌ ngujuii rey Herodes biꞌ, loꞌo liꞌ nduꞌu tucua sca xcjiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi slo José laja xcalá ti yu, chaꞌ tya ndiꞌi̱ José ca loyuu su cuentya Egipto:
23261  MAT 2:23  Ca biꞌ ndyalaa nguꞌ quichi̱ Nazaret chaꞌ tyiꞌi̱ nguꞌ. La cuiꞌ chaꞌ biꞌ nchcuiꞌ jyoꞌo cusuꞌ nu ngua tuꞌba jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi nu ngua saꞌni loꞌo nchcuiꞌ nguꞌ ndiꞌya̱: nguꞌ Nazaret cuaꞌni nguꞌ jiꞌi̱ nu biꞌ. Juaꞌa̱ nchcuiꞌ jyoꞌo cusuꞌ biꞌ cua saꞌni, biꞌ chaꞌ juaꞌa̱ nduꞌni nguꞌ jiꞌi̱ Jesús juani.
23263  MAT 3:2  Ca tyujuꞌu tiꞌ cuꞌma̱ ―nacui̱ Juan jiꞌi̱ nguꞌ―, xtyanu ma̱ jiꞌi̱ chaꞌ cuxi nu ndyuꞌni ma̱ ―nacui̱―. Cua xana ti chaꞌ caca ycuiꞌ Ndyosi loo neꞌ cresiya jiꞌi̱ ñati̱ chalyuu.
23264  MAT 3:3  Loꞌo nu Juan ni, laca yu la cuiꞌ ñati̱ nu nchcuiꞌ jyoꞌo cusuꞌ Isaías jiꞌi̱ saꞌni, chaꞌ jyoꞌo cusuꞌ biꞌ ngua tuꞌba jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi. Ndiꞌya̱ nscua lo quityi biꞌ: Cui̱i̱ xiꞌya sca ñati̱ neꞌ quixi̱ꞌ: “Xaala clya ma̱ sca tyucui̱i̱ su ca̱a̱ ycuiꞌ nu Xuꞌna na; xquiñi tsoꞌo ma̱ tyucui̱i̱ su tyeje tacui ycuiꞌ”, ñacui̱ ñati̱ biꞌ. Juaꞌa̱ nguscua jyoꞌo cusuꞌ cuentya jiꞌi̱ ñati̱ biꞌ, loꞌo Juan laca ñati̱ biꞌ.
23282  MAT 4:4  Loꞌo liꞌ nguxacui̱ Jesús chaꞌ jiꞌi̱:Cua nscua sca chaꞌ lo quityi jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi ―nacui̱ Jesús jiꞌi̱―. Ndiꞌya̱ nchcuiꞌ chaꞌ biꞌ: “Siꞌi na cuꞌú ñati̱ chalyuu loꞌo cacu nguꞌ tyaja ti, masi loꞌo cuna nguꞌ lcaa chaꞌ nu nchcuiꞌ ycuiꞌ Ndyosi, liꞌ chañi chaꞌ tyuꞌú nguꞌ”. Juaꞌa̱ nscua lo quityi.
23284  MAT 4:6  ―¿Ha chañi chaꞌ nu sca ti Sñiꞌ ycuiꞌ Ndyosi laca nuꞌu̱? ―nacui̱ nu xñaꞌa̱ jiꞌi̱ Jesús―. Tsoꞌo si tyú nuꞌu̱ ca lo yuu lacua, chaꞌ cua nscua sca chaꞌ lo quityi jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi ndiꞌya̱: Culo ycuiꞌ Ndyosi cña jiꞌi̱ xcjiꞌi̱ Ni chaꞌ ñaꞌa̱si̱i̱ nguꞌ jinuꞌu̱, nacui̱ quityi. Loꞌo juaꞌa̱ nscua chaca chaꞌ: Loꞌo yaꞌ ti xcjiꞌi̱ Ni xatu̱ nguꞌ jinuꞌu̱, chaꞌ ca quicha quiyaꞌ nuꞌu̱ su tyú nuꞌu̱ chu̱ꞌ quee. Juaꞌa̱ nscua lo quityi ―nacui̱ nu xñaꞌa̱.
23288  MAT 4:10  Liꞌ nguxacui̱ Jesús chaꞌ jiꞌi̱ nu xñaꞌa̱ biꞌ: ―Tyaatsuꞌ nuꞌu̱ slo naꞌ, Satanás ―nacui̱ Jesús―. Yaa clya nuꞌu̱. Cua nscua sca chaꞌ lo quityi jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi ndiꞌya̱: “Sca ti jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi nu Xuꞌna ma̱ cuaꞌni tlyu ma̱ jiꞌi̱, sca ti chaꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ni ngaꞌa̱ chaꞌ taquiyaꞌ ma̱ jiꞌi̱ nde chalyuu”, nacui̱ quityi.
23290  MAT 4:12  Ca tiyaꞌ la nduꞌu Jesús ndyaa, chaꞌ ndyuna yu chaꞌ cua ntejeyaꞌ nguꞌ jiꞌi̱ Juan, ndyaa loꞌo nguꞌ jiꞌi̱ yu neꞌ chcua̱. Liꞌ nguxtyu̱u̱ Jesús chaca quiyaꞌ nde quichi̱ Nazaret, nde loyuu su cuentya Galilea.
23291  MAT 4:13  Pana ná ndyanu yu nde Nazaret; nguxcutsaꞌa̱ yu su ndiꞌi̱ yu, ndyaa yu ca quichi̱ Capernaum toꞌ tayuꞌ. Nscua quichi̱ biꞌ loyuu su nduꞌni nguꞌ saꞌni chaꞌ su cuentya Zabulón loꞌo su cuentya Neftalí laca biꞌ.
23294  MAT 4:16  Cua ngujuiꞌi̱ sca xee tlyu slo nguꞌ nu ndiꞌi̱ su talya ñaꞌa̱; juani cua nguxee jiꞌi̱ nguꞌ, cua caja ti chalyuu nu ná ngaꞌa̱ chaꞌ tye jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ, masi cua tye ti chalyuu jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ tya tsubiꞌ la. Juaꞌa̱ nchcuiꞌ jyoꞌo cusuꞌ biꞌ. Biꞌ chaꞌ loyuu biꞌ ngutiꞌi̱ Jesús liꞌ.
23295  MAT 4:17  Loꞌo liꞌ nguxana nchcuiꞌ Jesús loꞌo nguꞌ nu ndyaꞌa̱ slo:Ca tyujuꞌu tiꞌ ma̱ ―nacui̱ Jesús jiꞌi̱ nguꞌ―, xtyanu ma̱ jiꞌi̱ lcaa chaꞌ cuxi nu ndyuꞌni ma̱, chaꞌ cua tyalaa ti hora chaꞌ caca ycuiꞌ Ndyosi loo neꞌ cresiya jiꞌi̱ ma̱.
23306  MAT 5:3  ―Tsoꞌo ntsuꞌu tyiquee ñati̱ si jlo tiꞌ chaꞌ sca ti loꞌo ycuiꞌ Ndyosi caca cuaꞌni nguꞌ chaꞌ tsoꞌo ―nacui̱ Jesús―. Caca ycuiꞌ Ndyosi loo neꞌ cresiya jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ, pana ná caca jiꞌi̱ nguꞌ si juaꞌa̱ ti nguꞌ.
23321  MAT 5:18  Chaꞌ liñi nda naꞌ loꞌo ma̱ juani, chaꞌ ni sca siꞌyu chaꞌ nu nguscua jyoꞌo cusuꞌ saꞌni cuentya jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi, ná taca cuityi̱ nguꞌ chaꞌ biꞌ ñaꞌa̱ cuayáꞌ nu tye chalyuu; chañi chaꞌ caca lcaa ca chaꞌ nu nscua lo quityi jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi cua saꞌni la.
23324  MAT 5:21  Cua ndyuna ma̱ ñiꞌya̱ nu ngulo ycuiꞌ Ndyosi cña jiꞌi̱ jyoꞌo cusuꞌ nu ngua saꞌni. Ndiꞌya̱ nchcuiꞌ Ni: “Ná cujuii ma̱ jiꞌi̱ tyaꞌa̱ ñati̱ ma̱”, nacui̱ ycuiꞌ Ni. “Si cujuii nguꞌ jiꞌi̱ tyaꞌa nguꞌ, liꞌ ntsuꞌu chaꞌ tsaa nguꞌ neꞌ chcua̱ chaꞌ cuaꞌni cuayáꞌ bese jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ.”
23328  MAT 5:25  ’Pana ndiꞌya̱ cuaꞌni ma̱ si ntsuꞌu ñati̱ nu sta quiꞌya jiꞌi̱ ma̱ ca toniꞌi̱ cña: hora ti xaalaꞌ ma̱ chaꞌ jiꞌi̱ ma̱ loꞌo ñati̱ biꞌ, laja loꞌo bilya tyalaa ma̱ slo nguꞌ tisiya chaꞌ cuaꞌni cuayáꞌ nguꞌ jiꞌi̱ chaꞌ cusu̱u̱ biꞌ. Cuxi la chaꞌ si tyaala tsa nguꞌ tisiya, chaꞌ liꞌ xiꞌya nguꞌ jiꞌi̱ nguꞌ policía chaꞌ suꞌba nguꞌ jiꞌi̱ ma̱ neꞌ chcua̱.
23329  MAT 5:26  Chaꞌ liñi nchcuiꞌ naꞌ loꞌo ma̱, chaꞌ tiyaꞌ tsa tyuꞌu ma̱ su lubii, chaꞌ liꞌ ntsuꞌu chaꞌ ta ma̱ lcaa ca centavo nu jña nguꞌ tisiya jiꞌi̱ ma̱ chaꞌ tyuꞌu ma̱ liꞌ.
23330  MAT 5:27  Cua ndyuna ma̱ ñiꞌya̱ ngulo ycuiꞌ Ndyosi cña jiꞌi̱ jyoꞌo cusuꞌ saꞌni. Ndiꞌya̱ nchcuiꞌ Ni: “Ná cuaꞌni subaꞌ ma̱ loꞌo clyoꞌo xaꞌ ñati̱”, nacui̱ ycuiꞌ Ni.
23340  MAT 5:37  Tsa biꞌ ti chaꞌ ñacui̱ ma̱:Chañi”, si chaꞌ liñi laca; loꞌo juaꞌa̱ ñacui̱ ma̱: “Siꞌi”, si chaꞌ cuiñi. Cua ñaꞌa̱ ca chaꞌ nu chcuiꞌ ma̱ nu loꞌo nduꞌni ma̱ jura, chaꞌ jiꞌi̱ nu xñaꞌa̱ laca biꞌ.
23346  MAT 5:43  Cua ndyuna ma̱ chaꞌ nu nchcuiꞌ jyoꞌo cusuꞌ saꞌni. Ndiꞌya̱ nacui̱: Cuaꞌni tyacaꞌa ma̱ jiꞌi̱ nguꞌ tyaꞌa ma̱, loꞌo juaꞌa̱ ca tiꞌí tiꞌ ma̱ jiꞌi̱ tyaꞌa cusu̱u̱ ma̱”.
23353  MAT 6:2  Loꞌo xtyucua ma̱ jiꞌi̱ nguꞌ tiꞌi ni, ná ntsuꞌu chaꞌ cachaꞌ ma̱ chaꞌ biꞌ jiꞌi̱ xaꞌ ñati̱. Ná cuaꞌni ma̱ ñiꞌya̱ nu nduꞌni nguꞌ nu tucua chaꞌ ntsuꞌu tyiquee nguꞌ, nu ntiꞌ tsa chaꞌ ñaꞌa̱ xaꞌ ñati̱ jiꞌi̱; nu loꞌo nxtyucua nguꞌ biꞌ jiꞌi̱ nguꞌ tiꞌi, masi neꞌ laa jiꞌi̱ nguꞌ judío tyaꞌa na, masi toꞌ calle ti, sca ti ntiꞌ nguꞌ biꞌ chaꞌ tsoꞌo tsa chcuiꞌ ñati̱ jiꞌi̱. Ná cuaꞌni ma̱ juaꞌa̱. Chaꞌ liñi nchcuiꞌ naꞌ loꞌo ma̱: lcaa chaꞌ tsoꞌo nu tyacua jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ ca slo ycuiꞌ Ndyosi nquichaꞌ, cua laca ngujui chaꞌ biꞌ jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ nu loꞌo cua naꞌa̱ xaꞌ ñati̱ ti jiꞌi̱ nguꞌ.
23356  MAT 6:5  ’Loꞌo chaca chaꞌ ni, loꞌo chcuiꞌ ma̱ loꞌo ycuiꞌ Ndyosi, ná cuaꞌni ma̱ ñiꞌya̱ nu nduꞌni nguꞌ nu tucua chaꞌ ntsuꞌu tyiquee nguꞌ. Ndu̱ nguꞌ cuiñi biꞌ slo ñati̱ neꞌ laa jiꞌi̱ nguꞌ judío tyaꞌa na, chaꞌ ntiꞌ nguꞌ chcuiꞌ nguꞌ loꞌo ycuiꞌ Ndyosi laja loꞌo ñaꞌa̱ ñati̱ jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ; la cuiꞌ ti chaꞌ biꞌ loꞌo ndu̱ nguꞌ laja calle chaꞌ chcuiꞌ nguꞌ loꞌo ycuiꞌ Ni. Chaꞌ liñi nchcuiꞌ naꞌ loꞌo ma̱: lcaa chaꞌ tsoꞌo nu tyacua jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ ca slo ycuiꞌ Ndyosi nquichaꞌ, cua laca ngujui chaꞌ biꞌ jiꞌi̱ nguꞌ nu loꞌo cua naꞌa̱ ñati̱ chalyuu ti jiꞌi̱ nguꞌ.
23361  MAT 6:10  Ca̱a̱ nuꞌu̱ nde chalyuu chaꞌ caca nuꞌu̱ loo jiꞌi̱ ya. Cuaꞌni nuꞌu̱ chaꞌ caca lcaa chaꞌ nu ntiꞌ nuꞌu̱ chaꞌ caca nde chalyuu; ñiꞌya̱ nu nduꞌni nuꞌu̱ ca su ntucua nuꞌu̱, juaꞌa̱ caca nde lo yuu re liꞌ.
23367  MAT 6:16  ’Loꞌo chaca chaꞌ ni: nu loꞌo tyalaa tsa̱ jiꞌi̱ ma̱ loꞌo ná cacu ma̱ xquiꞌya chaꞌ cuaꞌni tlyu ma̱ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ni, ná tsoꞌo si tyuꞌu chaꞌ xñiꞌi̱ tiꞌ tyiquee ma̱, ñiꞌya̱ nu nduꞌni nguꞌ nu tucua chaꞌ ntsuꞌu tyiquee nguꞌ. Ntiꞌ nguꞌ biꞌ chaꞌ ñaꞌa̱ ñati̱ jiꞌi̱ chaꞌ tacati tsa nu nduꞌni ycuiꞌ ca nguꞌ, chaꞌ ndyacu nguꞌ tsa̱ biꞌ. Chaꞌ liñi nchcuiꞌ naꞌ loꞌo ma̱, chaꞌ cua laca ngujui chaꞌ jiꞌi̱ nguꞌ; lcaa chaꞌ tsoꞌo nu tyacua jiꞌi̱ nguꞌ ca slo ycuiꞌ Ndyosi nquichaꞌ, cua ngujui chaꞌ biꞌ jiꞌi̱ nguꞌ nu loꞌo cua naꞌa̱ xaꞌ ñati̱ chalyuu ti jiꞌi̱ nguꞌ.
23372  MAT 6:21  Chaꞌ nu tyacaꞌa la jiꞌi̱ ma̱ ni, tyanu cresiya jiꞌi̱ ma̱ ca su ntsuꞌu chaꞌ biꞌ, masi sca chaꞌ tsoꞌo nu ndyuꞌu coꞌo jiꞌi̱ ma̱ nde chalyuu, masi chaꞌ tsoꞌo nu cua nchcoꞌo Ni cuentya jiꞌi̱ ma̱ ca su ntucua ycuiꞌ Ni.
23376  MAT 6:25  ’Ndube tiꞌ ycuiꞌ Ni jiꞌi̱ ma̱, biꞌ chaꞌ ná ntsuꞌu chaꞌ culacua tsa tiꞌ ma̱ ñiꞌya̱ caca chaꞌ cuꞌú ma̱, na ca cacu ma̱, na ca coꞌo ma̱ su ndiꞌi̱ ma̱ chalyuu. culacua tsa tiꞌ ma̱ ma caja steꞌ ma̱. Cuayáꞌ tsa chaꞌ na luꞌú ti na juani, masi siꞌi quiñaꞌa̱ tsa na nu cacu na; cuayáꞌ tsa chaꞌ tsoꞌo ti tyucui ñaꞌa̱ na, masi siꞌi na tsoꞌo tsa steꞌ na.
23377  MAT 6:26  Culacua xi tiꞌ ma̱ ñiꞌya̱ nu ndyaca jiꞌi̱ quiñi nu ndyacui cua̱: ná ntyaa niꞌ nscuaꞌ, ná nduꞌni niꞌ clacua, ná ndiñá niꞌ jaꞌba su xcoꞌo niꞌ na cacu niꞌ; pana ycuiꞌ Ndyosi Sti na nu ntucua nde cua̱, nda Ni na cacu niꞌ juaꞌa̱ ti. Loꞌo cuꞌma̱ ni, ¿ha xti la ntsuꞌu loo ma̱ que quiñi biꞌ ca slo ycuiꞌ Ndyosi? Siꞌi. Quiñaꞌa̱ la ntsuꞌu loo ma̱ cuentya jiꞌi̱ ycuiꞌ Ni.
23379  MAT 6:28  ’Loꞌo juaꞌa̱ chaꞌ jiꞌi̱ steꞌ ma̱, ¿ni chaꞌ nclyacua tsa tiꞌ ma̱ jiꞌi̱ chaꞌ biꞌ? Culacua xi tiꞌ ma̱ loꞌo ñaꞌa̱ ma̱ queé nu ntsuꞌu lo quixi̱ꞌ cua. Tsoꞌo ti nclyuu biꞌ, masi ná nduꞌni biꞌ cña, masi ná nchca jiꞌi̱ cuiñá lateꞌ cacuꞌ.
23385  MAT 6:34  Loꞌo juaꞌa̱ ná ntsuꞌu chaꞌ culacua tiꞌ ma̱ cuentya jiꞌi̱ ñiꞌya̱ nu caca jiꞌi̱ ma̱ tsa̱ quee. Chaca tsa̱ laca biꞌ. Sca ti jiꞌi̱ tsa̱ juani culacua xi tiꞌ ma̱ ñiꞌya̱ cuaꞌni ma̱ chaꞌ tyiji̱loo ma̱ jiꞌi̱ chaꞌ cuxi nu tyacua jiꞌi̱ ma̱ juani.
23390  MAT 7:5  ¡Na cuiñi ma̱! Clyo la tyuꞌu nguti tlyu nu ntsuꞌu cloo ycuiꞌ ca ma̱, loꞌo liꞌ taca ñaꞌa̱ tsoꞌo ma̱ chaꞌ culo ma̱ satya yuu nu ntsuꞌu cloo tyaꞌa ma̱.
23391  MAT 7:6  Chaꞌ lubii nu cuentya jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi ni, ná tsoꞌo si tsaa chcuiꞌ ma̱ chaꞌ biꞌ loꞌo ñati̱ cuxi nu ná ntiꞌ cuna chaꞌ biꞌ tsiyaꞌ ti, chaꞌ ñiꞌya̱ ntiꞌ xneꞌ, juaꞌa̱ ntiꞌ nguꞌ biꞌ; suꞌba ñasi̱ꞌ ma̱ jiꞌi̱ nguꞌ cuxi biꞌ, chaꞌ cuaꞌni lyaꞌ tiꞌ nguꞌ jiꞌi̱ ma̱ liꞌ. Loꞌo juaꞌa̱ ná tsoꞌo sta ma̱ sca na tsoꞌo nu quiñaꞌa̱ tsa ngaꞌa̱ su ndyaꞌa̱ cubeꞌ, chaꞌ hora ti satá quiyaꞌ niꞌ na tsoꞌo biꞌ.
23393  MAT 7:8  Cua ñaꞌa̱ ca ñati̱ nu ndijña sca chaꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi, caja chaꞌ biꞌ jiꞌi̱ nguꞌ liꞌ; cua ñaꞌa̱ ca ñati̱ nu nclyana jiꞌi̱ ycuiꞌ Ni, quije Ni jiꞌi̱ nguꞌ liꞌ; loꞌo juaꞌa̱ cua ñaꞌa̱ ca ñati̱ nu tyucui tyiquee nchcuiꞌ loꞌo Ni, cuna Ni chaꞌ nu nchcuiꞌ nguꞌ loꞌo Ni liꞌ.
23407  MAT 7:22  Nu loꞌo tyalaa hora chaꞌ cuaꞌni cuayáꞌ ycuiꞌ Ni jiꞌi̱ lcaa ñati̱ chalyuu, tyuꞌu tucua quiñaꞌa̱ ñati̱ nu ñacui̱ ꞌna: “Xuꞌna, Xuꞌna”, ñacui̱ nguꞌ ꞌna, “loꞌo cuare, cua nchcuiꞌ ya loꞌo ñati̱ cuentya jinuꞌu̱. Chacuayáꞌ jinuꞌu̱ ngulo ya jiꞌi̱ cuiꞌi̱ cuxi nu ngusñi jiꞌi̱ ñati̱, loꞌo juaꞌa̱ cua nguaꞌni ya xaꞌ lo chaꞌ tlyu chacuayáꞌ jinuꞌu̱”, ñacui̱ nguꞌ biꞌ ꞌna.
23417  MAT 8:3  Liꞌ ngutacui yaꞌ Jesús lo nu quicha biꞌ, ngusta yaꞌ su ndyatsuꞌ cuañaꞌ yu.Cuaꞌni naꞌ joꞌo jinuꞌu̱ ―nacui̱ Jesús jiꞌi̱ nu quicha biꞌ―. Tyanu lubii cuañaꞌ nuꞌu̱ juani ―nacui̱. Hora ti ngua tsoꞌo nu quicha biꞌ, ngua lubii cuañaꞌ yu.
23418  MAT 8:4  Xaꞌ nchcuiꞌ Jesús loꞌo yu liꞌ: ―Yaa clya nuꞌu̱ slo sti joꞌó ―nacui̱―. Cajua ta nuꞌu̱ msta̱ nu nacui̱ jyoꞌo Moisés chaꞌ ta na jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi loꞌo ndyaca tsoꞌo na jiꞌi̱ quicha nu ntsuꞌu jiꞌna. Ná cachaꞌ nuꞌu̱ jiꞌi̱ xaꞌ ñati̱. Taca ca cuayáꞌ tiꞌ lcaa ñati̱ chaꞌ cua ngua tsoꞌo nuꞌu̱, nu loꞌo cuna nguꞌ chaꞌ cua ngusñi sti joꞌó msta̱ nu nda nuꞌu̱.
23419  MAT 8:5  Loꞌo liꞌ ndyalaa Jesús toꞌ quichi̱ Capernaum. Quichi̱ biꞌ ndyacua tyaꞌa loꞌo sca capitán jiꞌi̱ sendaru romano nu ndijña jiꞌi̱ Jesús chaꞌ cuaꞌni joꞌo jiꞌi̱ sca nu quicha:
23421  MAT 8:7  Liꞌ nchcuiꞌ Jesús loꞌo: ―Tsaꞌa naꞌ. Cuaꞌni naꞌ chaꞌ tyaca tsoꞌo yu ―nacui̱ Jesús jiꞌi̱ nu capitán biꞌ.
23423  MAT 8:9  Xuꞌna sendaru laca naꞌ; laca naꞌ loo jiꞌi̱ sca siyento tyaꞌa sendaru, loꞌo juaꞌa̱ ntsuꞌu nu laca loo jnaꞌ. Si culo naꞌ cña jiꞌi̱ tsaca sendaru biꞌ ndiꞌya̱: “Yaa clya nuꞌu̱”, hora ti tsaa yu, chaꞌ ntiꞌ naꞌ chaꞌ tsaa yu. Juaꞌa̱ si chcuiꞌ naꞌ loꞌo chaca yu:Ca̱a̱ nuꞌu̱ ca nde”, hora ti ca̱a̱ yu slo naꞌ liꞌ. Juaꞌa̱ si culo naꞌ cña jiꞌi̱ msu ꞌna:Cuaꞌni sca cña ꞌna”, ñacui̱ naꞌ jiꞌi̱; hora ti cuaꞌni yu cña biꞌ ꞌna ―nacui̱ capitán jiꞌi̱ Jesús―. Juaꞌa̱ nuꞌu̱ ni, jlo tiꞌ naꞌ chaꞌ taca jinuꞌu̱ culo cña chaꞌ cati̱ quicha biꞌ.
23425  MAT 8:11  Chañi chaꞌ tiyaꞌ la tyalaa quiñaꞌa̱ tsa ñati̱ tyijyuꞌ, masi nguꞌ loyuu su ntyucua cuichaa, masi nguꞌ loyuu su ndyaa cuichaa, tsaa nguꞌ chaꞌ tyucua nguꞌ toꞌ mesa ca su laca ycuiꞌ Ndyosi loo nde cua̱; stuꞌba ti tsaa tucua nguꞌ toꞌ mesa biꞌ loꞌo jyoꞌo Abraham loꞌo jyoꞌo Isaac loꞌo jyoꞌo Jacob.
23426  MAT 8:12  Loꞌo juaꞌa̱ ntsuꞌu xaꞌ la ñati̱ nu laca sñiꞌ ycuiꞌ Ndyosi nacui̱ nguꞌ, pana ná tyalaa nguꞌ biꞌ slo ycuiꞌ Ni. Culo Ni cña jiꞌi̱ xcjiꞌi̱ Ni chaꞌ tsaa xcxcua̱a̱ jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ ca su talya tsa ñaꞌa̱; xiꞌya tsa nguꞌ biꞌ ca biꞌ, ca ñasi̱ꞌ tsa nguꞌ ñaꞌa̱ cuayáꞌ nu cacu laꞌya nguꞌ chaꞌ ñasi̱ꞌ nguꞌ.
23428  MAT 8:14  Ca tiyaꞌ la ndyaa Jesús nde niꞌi̱ jiꞌi̱ Pedro. Liꞌ naꞌa̱ Jesús chaꞌ na ntsiya ti xtyaꞌa̱ laa Pedro lo quiꞌña, chaꞌ tlyu tsa tyiqueꞌ ntsuꞌu jiꞌi̱ maꞌ.
23431  MAT 8:17  Juaꞌa̱ ngua chaꞌ ndyuꞌu tucua la cuiꞌ chaꞌ nu nguscua jyoꞌo Isaías cua saꞌni la. Ndiꞌya̱ nscua chaꞌ: Cua ngua tii ycuiꞌ Ni ma nde su tiꞌí jiꞌna, loꞌo juaꞌa̱ ñiꞌya̱ laca quicha nu ntsuꞌu jiꞌna; nguaꞌni tye Ni quicha biꞌ, ndyaca tsoꞌo na liꞌ”. Juaꞌa̱ nscua lo quityi, biꞌ chaꞌ nduꞌni Jesús joꞌo jiꞌi̱ nguꞌ quicha.
23435  MAT 8:21  Loꞌo liꞌ nchcuiꞌ chaca nu quiꞌyu nu ndyaꞌa̱ loꞌo Jesús nquichaꞌ: Cusuꞌ ―nacui̱ yu jiꞌi̱ Jesús―, ta xi chacuayáꞌ ꞌna chaꞌ tsaꞌa naꞌ toꞌ tyi naꞌ chaꞌ ñaꞌa̱si̱i̱ naꞌ jiꞌi̱ sti naꞌ ñaꞌa̱ cuayáꞌ nu cajaa sti naꞌ, chaꞌ xatsiꞌ naꞌ jiꞌi̱ sti naꞌ clyo. Liꞌ tsaꞌa̱ la loꞌo nuꞌu̱.
23439  MAT 8:25  Liꞌ nguxtyuꞌu nguꞌ tyaꞌa ndyaꞌa̱ jiꞌi̱ Jesús:Cusuꞌ ―nacui̱ nguꞌ jiꞌi̱ Jesús―, cuaꞌni lyaá clya jiꞌna. Cua quilyuꞌu ti yaca niꞌi̱ re neꞌ hitya, cajaa na si ntiꞌ.
23450  MAT 9:2  Loꞌo ndyalaa quichi̱ biꞌ, liꞌ ñaa loꞌo nguꞌ jiꞌi̱ sca nu quicha nu nchcu̱ꞌ tyucuí̱ tyucui ñaꞌa̱ yu; ñaa nguꞌ slo Jesús chaꞌ cuaꞌni joꞌo jiꞌi̱ nu quicha biꞌ. Ntsiya nu quicha biꞌ neꞌ sca catya̱. Pana jlo tiꞌ Jesús chaꞌ jlya tiꞌ nguꞌ biꞌ jiꞌi̱, biꞌ chaꞌ nchcuiꞌ loꞌo nu quicha ndiꞌya̱:Ca tsoꞌo nuꞌu̱, sñiꞌ ―nacui̱ Jesús jiꞌi̱ nu quicha―. Cua nguaꞌni clyu tiꞌ naꞌ jiꞌi̱ quiꞌya nu ntsuꞌu jinuꞌu̱.
23451  MAT 9:3  Loꞌo liꞌ ngulacua xi tiꞌ mstru chaꞌ joꞌó nu ndu̱ cacua ti:Chaꞌ cuxi nchcuiꞌ nu quiꞌyu re cuentya jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi”. Juaꞌa̱ ngulacua tiꞌ nguꞌ.
23453  MAT 9:5  Ná ndiya tiꞌ ma̱ si ñacui̱ naꞌ jiꞌi̱ nu quicha re:Cua nguaꞌni clyu tiꞌ naꞌ jiꞌi̱ quiꞌya nu ntsuꞌu hi̱”. ¿Ha tsoꞌo la si chcuiꞌ naꞌ loꞌo nu quicha lacua: “Tyatu̱ nuꞌu̱, xa tuꞌba catya̱ hi̱ chaꞌ tyaa loꞌo jiꞌi̱ ca toꞌ tyi”? ―nacui̱ Jesús―.
23454  MAT 9:6  Ntsuꞌu chaꞌ ca cuayáꞌ tiꞌ ma̱ chaꞌ ntsuꞌu chacuayáꞌ ꞌna cuentya jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi chaꞌ cuityi̱ naꞌ quiꞌya nu ntsuꞌu jiꞌi̱ ñati̱ chalyuu, chaꞌ nu cua nda Ni ꞌna lijya̱a̱ chaꞌ cacñati̱. Ca cuayáꞌ tiꞌ ma̱ loꞌo ñaꞌa̱ ma̱ chaꞌ tyaca tsoꞌo nu quicha re juani. Liꞌ xaꞌ nchcuiꞌ Jesús loꞌo nu quicha biꞌ: ―Tyatu̱ nuꞌu̱ ―nacui̱ Jesús jiꞌi̱―, xñi jiꞌi̱ catya̱ jinuꞌu̱ chaꞌ tsaa loꞌo jiꞌi̱ ca toꞌ tyi.
23464  MAT 9:16  Chaca chaꞌ chcuiꞌ naꞌ loꞌo ma̱: ni sca nguꞌ ná cuaꞌni choꞌo nguꞌ lateꞌ cusu̱ jiꞌi̱ nguꞌ loꞌo sa yuꞌbe lateꞌ cucui, chaꞌ loꞌo cua ndyaati̱ lateꞌ biꞌ, tyatsiiꞌ lateꞌ cucui biꞌ; tyati̱ꞌ jlyacua̱ su ngalya lateꞌ biꞌ liꞌ.
23466  MAT 9:18  Laja loꞌo nchcuiꞌ Jesús loꞌo nguꞌ biꞌ, liꞌ ndyalaa sca nguꞌ judío nu laca loo; ndatu̱ sti̱ꞌ yu slo Jesús liꞌ, chaꞌ jña yu sca chaꞌ clyu tiꞌ jiꞌi̱:Cua ngujuii ca ti sca nu piti cunaꞌa̱ sñiꞌ naꞌ ―nacui̱ nu cusuꞌ jiꞌi̱ Jesús―. ¿Ha ná tsaa nuꞌu̱ slo naꞌ chaꞌ sta yaꞌ nuꞌu̱ lo nu piti biꞌ? ―nacui̱―. Jlo tiꞌ naꞌ chaꞌ nchca jinuꞌu̱ cuaꞌni chaꞌ tyuꞌú nu piti chaca quiyaꞌ.
23470  MAT 9:22  Loꞌo liꞌ nguxtyacui Jesús, nguxñaꞌa̱ jiꞌi̱ nu cunaꞌa̱ biꞌ:Cuaꞌni choꞌo tyiquee nuꞌu̱, sñiꞌ ―nacui̱ Jesús jiꞌi̱―. Jlya tiꞌ nuꞌu̱ ꞌna, biꞌ chaꞌ ndyaca tsoꞌo nuꞌu̱ juani. Loꞌo hora ti ndyaca tsoꞌo nu cunaꞌa̱ biꞌ.
23475  MAT 9:27  Loꞌo liꞌ nduꞌu Jesús ca neꞌ niꞌi̱ biꞌ ndyaa yu, loꞌo juaꞌa̱ ndyaꞌa̱ lcaꞌa̱ tucua tyaꞌa nguꞌ cuityi̱ꞌ jiꞌi̱ yu. Ngusiꞌya nguꞌ jiꞌi̱ Jesús liꞌ:Cuaꞌni tyaꞌna tiꞌ nuꞌu̱ jiꞌi̱ cua, cusuꞌ, nuꞌu̱ nu laca ñati̱ tyaꞌa jiꞌi̱ jyoꞌo David ―nduꞌni nguꞌ jiꞌi̱.
23477  MAT 9:29  Loꞌo liꞌ ndyalaꞌ Jesús cloo tyucuaa nguꞌ cuityi̱ꞌ biꞌ: ―Tyaca tsoꞌo ma̱ lacua. Caca biꞌ jiꞌi̱ ma̱ si jlya tiꞌ ma̱ ꞌna ―nacui̱ Jesús jiꞌi̱ nguꞌ cuityi̱ꞌ biꞌ liꞌ.
23485  MAT 9:37  Liꞌ nchcuiꞌ Jesús loꞌo nguꞌ nu ndyaca tsaꞌa̱ jiꞌi̱, nda yu sca cui̱i̱ loꞌo nguꞌ cuentya jiꞌi̱ nguꞌ quiñaꞌa̱ biꞌ. Nacui̱ yu chaꞌ bilya cuna tsoꞌo nguꞌ chaꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi, chaꞌ ñiꞌya̱ laca sca xtya̱ nu tsoꞌo tsa ndyatsi chaꞌ cua ngulala ti caca clacua, juaꞌa̱ laca nguꞌ biꞌ.Chañi chaꞌ ntsuꞌu tsa cña re chaꞌ chcuiꞌ na loꞌo ñati̱ chaꞌ xñi nguꞌ chaꞌ nu nchcuiꞌ naꞌ ―nacui̱ Jesús jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ―. Loꞌo juaꞌa̱, xti ti nguꞌ ntsuꞌu nu caca cuaꞌni cña re.
23494  MAT 10:8  Cuaꞌni ma̱ chaꞌ tyaca tsoꞌo nguꞌ quicha, cuaꞌni ma̱ chaꞌ chaca quiyaꞌ tyuꞌú nguꞌ nu cua ngujuii; cuaꞌni ma̱ joꞌo jiꞌi̱ nguꞌ nu ndyatsuꞌ cuañaꞌ, chaꞌ nu xaꞌ caca lubii cuañaꞌ nguꞌ quicha biꞌ; culo ma̱ jiꞌi̱ cuiꞌi̱ cuxi nu ngusñi jiꞌi̱ xaꞌ la ñati̱. Ná ngusñi naꞌ cñi loꞌo nda naꞌ chacuayáꞌ jiꞌi̱ ma̱ chaꞌ cuaꞌni ma̱ joꞌo jiꞌi̱ nguꞌ quicha, biꞌ chaꞌ cuiꞌya ma̱ cayaꞌ loꞌo cuaꞌni ma̱ joꞌo jiꞌi̱ nguꞌ.
23501  MAT 10:15  Chaꞌ liñi nchcuiꞌ naꞌ loꞌo ma̱, chaꞌ nu loꞌo tyalaa tsa̱ nu cuaꞌni cuayáꞌ ycuiꞌ Ndyosi jiꞌi̱ lcaa ñati̱, liꞌ xcubeꞌ tsa Ni jiꞌi̱ nguꞌ quichi̱ su ná ntajaꞌa̱ nguꞌ cuna nguꞌ chaꞌ nu culuꞌu ma̱ jiꞌi̱ nguꞌ; tsa̱ biꞌ ca tsoꞌo la chaꞌ jiꞌi̱ nguꞌ cuxi nu ngutiꞌi̱ quichi̱ Sodoma, nu ngutiꞌi̱ quichi̱ Gomorra nu ngua saꞌni.
23502  MAT 10:16  Cuaꞌa̱ jyacma̱ ꞌna: Ta naꞌ jiꞌi̱ ma̱ chaꞌ tsaa ma̱ xaꞌ quichi̱ ñiꞌya̱ si laca ma̱ xlyaꞌ nu ndyaꞌa̱ laja boꞌo tyaala; biꞌ chaꞌ tii ti tiꞌ ma̱ tyaꞌa̱ ma̱ laja ñati̱, ñiꞌya̱ ntiꞌ ndyaꞌa̱ cuaña nu tii tsa tiꞌ. Tsoꞌo ti tyaꞌa̱ ma̱, ná cuaꞌni tyaala ma̱ jiꞌi̱ nguꞌ tsiyaꞌ ti. Caca ma̱ ñiꞌya̱ laca paloma, chaꞌ masu tsa niꞌ, ná tyaala niꞌ tsiyaꞌ ti.
23505  MAT 10:19  Nu loꞌo tsaa loꞌo nguꞌ jiꞌi̱ ma̱ slo nguꞌ tisiya ni, ná culacua tsa tiꞌ ma̱ ñiꞌya̱ caca chaꞌ nu chcuiꞌ ma̱ loꞌo nguꞌ biꞌ, ñiꞌya̱ caca xacui̱ ma̱ chaꞌ jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ. Cuaꞌni ycuiꞌ Ndyosi chaꞌ quije chaꞌ liñi nu chcuiꞌ ma̱ loꞌo nguꞌ biꞌ,
23509  MAT 10:23  Tsoꞌo xna ma̱ nde xaꞌ quichi̱ nu loꞌo lye tsa cuaꞌni lyaꞌ tiꞌ nguꞌ jiꞌi̱ ma̱. Chaꞌ liñi nchcuiꞌ naꞌ loꞌo ma juani: Bilya ta ma̱ chaꞌ ꞌna loꞌo nguꞌ Israel tyaꞌa na nde lcaa quichi̱ tyi nguꞌ nu loꞌo ca̱a̱ naꞌ chalyuu chaca quiyaꞌ, naꞌ nu cua nda Ni ꞌna lijya̱a̱ chaꞌ caca naꞌ ñati̱.
23514  MAT 10:28  cutsi̱i̱ ma̱ jiꞌi̱ nguꞌ nu cujuii jiꞌi̱ ma̱ nde chalyuu ti, chaꞌ nchca jiꞌi̱ nguꞌ cujuii nguꞌ jiꞌi̱ cresiya jiꞌi̱ ma̱; tsoꞌo la si cutsi̱i̱ ma̱ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi nu cuaꞌni cuayáꞌ jiꞌi̱ ma̱ nde loo la. Cutsi̱i̱ ma̱ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi tuꞌni, xquiꞌya chaꞌ cuaꞌni Ni chaꞌ tye chaꞌ jiꞌi̱ ma̱ tsiyaꞌ ti si tsaa ma̱ ca bilyaa.
23515  MAT 10:29  Cua jlo tiꞌ ma̱ chaꞌ tsaꞌña tsa ngaꞌa̱ quiñi sube nu ndujuiꞌ nguꞌ, masi tucua tyaꞌa quiñi sube caja jiꞌi̱ ma̱ sa paxu ti. Pana ycuiꞌ Sti na laca loo, lcaa chaꞌ jlo tiꞌ Ni; masi sca ti quiñi sube cajaa niꞌ, pana cua jlo tiꞌ ycuiꞌ Ni chaꞌ biꞌ.
23526  MAT 10:40  Chaca chaꞌ ni: loꞌo ta ñati̱ su tyiꞌi̱ ma̱ toꞌ tyi nguꞌ, stuꞌba ndyuꞌu chaꞌ ñiꞌya̱ si cua nda nguꞌ biꞌ su tyiꞌi̱ naꞌ toꞌ tyi nguꞌ. Loꞌo juaꞌa̱, loꞌo ta nguꞌ su tyiꞌi̱ naꞌ loꞌo nguꞌ, stuꞌba ndyuꞌu chaꞌ ñiꞌya̱ si cua nda nguꞌ biꞌ su tyiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi loꞌo nguꞌ, chaꞌ la cuiꞌ ycuiꞌ Ndyosi laca nu cua nda Ni ꞌna lijya̱ naꞌ ca nde.
23530  MAT 11:2  Tya ngaꞌa̱ Juan neꞌ chcua̱, pana cua ndyuna nu Juan biꞌ jiꞌi̱ lcaa ñaꞌa̱ cña nu ndyuꞌni Jesús nu laca Cristo; biꞌ chaꞌ ngulo Juan cña jiꞌi̱ nguꞌ nu ndyaca tsaꞌa̱ jiꞌi̱, chaꞌ tsaa nguꞌ biꞌ slo Jesús,
23531  MAT 11:3  chaꞌ xcuane nguꞌ biꞌ jiꞌi̱ Jesús cuentya jiꞌi̱ Juan ndiꞌya̱: ―¿Ha chañi chaꞌ nuꞌu̱ laca ycuiꞌ nu cua ca̱a̱ ti? ―nacui̱ nguꞌ biꞌ jiꞌi̱ Jesús liꞌ―. ¿Ha tya ca̱a̱ la chaca nu caca ycuiꞌ Cristo?
23533  MAT 11:5  Cachaꞌ ma̱ chaꞌ nu cua naꞌa̱ ma̱ ca nde jiꞌi̱ yu; cachaꞌ ma̱ jiꞌi̱ chaꞌ nduꞌni naꞌ chaꞌ ndyaca tsoꞌo cloo nguꞌ nu ngua cuityi̱ꞌ, chaꞌ ndyaꞌa̱ nguꞌ nu ngua quicha quiyaꞌ, chaꞌ ngua lubii cuañaꞌ nguꞌ nu ndyatsuꞌ cuañaꞌ, chaꞌ nduna nguꞌ nu ngua cuꞌu̱ jyaca̱, chaꞌ ndyuꞌú nguꞌ chaca quiyaꞌ nu cua ngujuii, chaꞌ nchca cuayáꞌ tiꞌ nguꞌ tiꞌi ñiꞌya̱ nu cuaꞌni lyaá ycuiꞌ Ni jiꞌi̱ ñati̱ chalyuu jiꞌi̱ nu cuxi.
23537  MAT 11:9  Ná tyiqueeꞌ ngua tii ma̱ chaꞌ laca Juan sca ñati̱ nu laca tuꞌba jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi. Chañi chaꞌ laca yu juaꞌa̱, pana tlyu la cña ngujui jiꞌi̱ Juan.
23538  MAT 11:10  Ndiꞌya̱ nguscua jyoꞌo cusuꞌ cua saꞌni la chaꞌ jiꞌi̱ cña nu ntsuꞌu jiꞌi̱ Juan: Culo naꞌ cña jiꞌi̱ sca msu ꞌna chaꞌ tsaa yu nde loo nuꞌu̱, chaꞌ saala yu tyucui̱i̱ su ca̱a̱ nuꞌu̱. Juaꞌa̱ nchcuiꞌ ycuiꞌ Ni jiꞌi̱ Cristo.
23539  MAT 11:11  Chaꞌ liñi nchcuiꞌ naꞌ loꞌo ma̱ jiꞌi̱ Juan nu ntyucuatya jiꞌi̱ nguꞌ, chaꞌ bilya cala sca ñati̱ chalyuu nu juaꞌa̱ ntsuꞌu cña tlyu la jiꞌi̱, ñiꞌya̱ nu ngua jiꞌi̱ Juan biꞌ. Pana cua lijya̱ naꞌ chaꞌ caca naꞌ loo neꞌ cresiya jiꞌi̱ ñati̱; juani cua ñaꞌa̱ ca ñati̱ nu ngusñi chaꞌ ꞌna, tlyu la chaꞌ ntsuꞌu jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ que Juan, masi tiꞌi ti nguꞌ, masi cuañiꞌ nguꞌ.
23543  MAT 11:15  Cuaꞌa̱ jyactsoꞌo ma̱ jiꞌi̱ chaꞌ nu nda naꞌ re loꞌo ma̱.
23549  MAT 11:21  ―¡Tyaꞌna tsa cuꞌma̱ nguꞌ quichi̱ Corazín! ―nacui̱ Jesús―. ¡Tyaꞌna tsa cuꞌma̱ nguꞌ quichi̱ Betsaida! ―nacui̱―. Cua quiñaꞌa̱ tsa chaꞌ tlyu nu cua naꞌa̱ cuꞌma̱, pana ná ngujuꞌu tiꞌ ma̱ tsiyaꞌ ti jiꞌi̱ chaꞌ cuxi nu ndyuꞌni ma̱, ná nguxtyanu ma̱ chaꞌ biꞌ. La cuiꞌ juaꞌa̱ tya saꞌni la xñaꞌa̱ tsa nguꞌ quichi̱ Tiro loꞌo nguꞌ quichi̱ Sidón, nguꞌ xaꞌ tsuꞌ ngua nguꞌ biꞌ. Pana ná ngujui ñiꞌya̱ caca tyujuꞌu tiꞌ nguꞌ biꞌ jiꞌi̱ chaꞌ cuxi nu nguaꞌni nguꞌ, ná ngulochu̱ꞌ nguꞌ jiꞌi̱ chaꞌ cuxi biꞌ, chaꞌ bilya ñaꞌa̱ nguꞌ biꞌ chaꞌ tlyu ñiꞌya̱ nu ñaꞌa̱ cuꞌma̱ nguꞌ Israel; biꞌ chaꞌ ná ngua xñiꞌi̱ tiꞌ nguꞌ biꞌ. Ná ndyacuꞌ nguꞌ lateꞌ ngata, ni ná ngusuꞌba nguꞌ jii hique nguꞌ ñiꞌya̱ nu nduꞌni nguꞌ su nscua jyoꞌo.
23551  MAT 11:23  Loꞌo cuꞌma̱ nguꞌ Capernaum ni, ¿ha tsoꞌo tsa quichi̱ tyi ma̱ ntiꞌ ma̱? ¿Ha laca quichi̱ tyi ma̱ loo jiꞌi̱ xaꞌ quichi̱ ntiꞌ ma̱? Pana nde loo la quiñuꞌu̱ tsiyaꞌ ti quichi̱ tyi ma̱, tyaa ycuiꞌ ma̱ ca bilyaa liꞌ. Quiñaꞌa̱ tsa chaꞌ tlyu nguaꞌni naꞌ slo cuꞌma̱, loꞌo ná jlya tiꞌ ma̱ ꞌna tsiyaꞌ ti. La cuiꞌ juaꞌa̱ nu ngua saꞌni, xñaꞌa̱ tsa ngua nguꞌ quichi̱ Sodoma; pana ná naꞌa̱ jyoꞌo nguꞌ biꞌ chaꞌ tlyu ñiꞌya̱ nu cua naꞌa̱ cuꞌma̱ nguꞌ Capernaum. Si cua naꞌa̱ nguꞌ chaꞌ biꞌ, cua ngua tyujuꞌu tiꞌ nguꞌ jiꞌi̱ chaꞌ cuxi nu nguaꞌni nguꞌ liꞌ, cua ngulochu̱ꞌ nguꞌ jiꞌi̱ chaꞌ cuxi biꞌ; tya nscua quichi̱ tyi nguꞌ biꞌ juani lacua.
23553  MAT 11:25  Loꞌo liꞌ nchcuiꞌ Jesús loꞌo ycuiꞌ Ndyosi Sti yu:Cuaꞌni tlyu naꞌ jinuꞌu̱, Sti naꞌ; la cuiꞌ nuꞌu̱ laca Xuꞌna ya, masi nde cua̱, masi nde chalyuu ―nacui̱ Jesús jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi―. Tsa xlyaꞌbe hi̱ chaꞌ cua nguaꞌni nuꞌu̱ chaꞌ ngua cuayáꞌ tiꞌ ñati̱ nu ná jlo tsoꞌo tiꞌ nquichaꞌ; pana xaꞌ ñati̱ ñiꞌya̱ ntiꞌ nguꞌ tii, ná nchca cuayáꞌ tiꞌ nguꞌ biꞌ chaꞌ jinuꞌu̱. Masi nguꞌ nu nchca tsa jiꞌi̱, masi nguꞌ nu jlo tsa tiꞌ lcaa chaꞌ jinuꞌu̱ ntiꞌ nguꞌ, pana ná nchca cuayáꞌ tiꞌ nguꞌ biꞌ.
23554  MAT 11:26  Chañi chaꞌ juaꞌa̱ ntiꞌ ycuiꞌ nuꞌu̱, chaꞌ caca cuayáꞌ tiꞌ nguꞌ nu ná jlo tiꞌ tsiyaꞌ ti.
23558  MAT 11:30  Chaꞌ tsoꞌo laca chaꞌ nu ca tsaꞌa̱ ma̱ ꞌna; ná tucui chaꞌ biꞌ, loꞌo juaꞌa̱ lasa ti cña nu ta naꞌ jiꞌi̱ ma̱.
23559  MAT 12:1  Loꞌo ngua tsa̱ taꞌa nu ndiꞌi̱ cñaꞌ nguꞌ judío, liꞌ ndyaa Jesús su nscua xtya̱ trigo jiꞌi̱ nguꞌ loꞌo nguꞌ nu ndyaca tsaꞌa̱ jiꞌi̱. Cua ntyuteꞌ nguꞌ nu ndyaca tsaꞌa̱ jiꞌi̱, biꞌ chaꞌ ngusuu nguꞌ xi siꞌyu trigo chaꞌ cacu nguꞌ ñaꞌa̱ yeꞌe ti.
23564  MAT 12:6  Chañi chaꞌ nu nchcuiꞌ naꞌ, sca chaꞌ nu ndulo la jiꞌi̱ ma̱ que laa tonu biꞌ jiꞌi̱ ma̱.
23569  MAT 12:11  Loꞌo liꞌ nguxacui̱ yu chaꞌ jiꞌi̱ nguꞌ: ―¿Ha ná culo ma̱ jiꞌi̱ sca xlyaꞌ jiꞌi̱ ma̱ si tyú niꞌ neꞌ tyuu? ―nacui̱ Jesús jiꞌi̱ nguꞌ―. Culo ma̱ jiꞌi̱ niꞌ tuꞌni, masi tsa̱ taꞌa laca.
23575  MAT 12:17  Tya saꞌni cua nda ycuiꞌ Ndyosi sca chaꞌ loꞌo jyoꞌo Isaías cuentya jiꞌi̱ Cristo. Ndiꞌya̱ nscua chaꞌ biꞌ lo quityi:
23576  MAT 12:18  Ñaꞌa̱ ma̱ jiꞌi̱ msu ꞌna nu cua ngusubi naꞌ jiꞌi̱, nacui̱ ycuiꞌ Ni. Tyacaꞌa tsa biꞌ jnaꞌ, loꞌo tsoꞌo tsa ntsuꞌu tyiquee naꞌ ñaꞌa̱ naꞌ jiꞌi̱ yu biꞌ. Cuaꞌni naꞌ chaꞌ caꞌya Xtyiꞌi ycuiꞌ naꞌ lo yu biꞌ, chaꞌ chcuiꞌ yu loꞌo lcaa ñati̱, masi siꞌi nguꞌ judío laca nguꞌ. Culuꞌu yu jiꞌi̱ nguꞌ ñiꞌya̱ laca chaꞌ liñi nu nduꞌni naꞌ loꞌo ñati̱, nacui̱ ycuiꞌ Ndyosi.