23214 | MAT 1:1 | Tamɨmbeu cua tupapire pe Jesucristo itenondegua reta. Jesucristo co jae David iñemoñaa reta pegua. Jae ramiño vi jae co Abraham iñemoñaa reta pegua. |
23215 | MAT 1:2 | Abraham iñemoñaa Isaac, jare Isaac iñemoñaa Jacob, jare Jacob iñemoñaa reta Judá jare tɨqueɨ reta jare tɨvɨ reta. |
23216 | MAT 1:3 | Jare Judá umɨñemoña Tamar güi Fares jare Zara. Jare Fares iñemoñaa Esrom, jare Esrom iñemoñaa Aram. |
23217 | MAT 1:4 | Jare Aram iñemoñaa Aminadab, jare Aminadab iñemoñaa Naasón, jare Naasón iñemoñaa Salmón. |
23219 | MAT 1:6 | Jare Isaí iñemoñaa David. Jae co Israel pegua reta juvicha guasu. Jare mburuvicha guasu David umɨñemoña Urías jembirecocue güi Salomón. |
23220 | MAT 1:7 | Jare Salomón iñemoñaa Roboam, jare Roboam iñemoñaa Abías, jare Abías iñemoñaa Asa. |
23221 | MAT 1:8 | Jare Asa iñemoñaa Josafat, jare Josafat iñemoñaa Joram, jare Joram iñemoñaa Uzías. |
23222 | MAT 1:9 | Jare Uzías iñemoñaa Jotam, jare Jotam iñemoñaa Acaz, jare Acaz iñemoñaa Ezequías. |
23223 | MAT 1:10 | Jare Ezequías iñemoñaa Manasés, jare Manasés iñemoñaa Amón, jare Amón iñemoñaa Josías. |
23224 | MAT 1:11 | Jare Josías iñemoñaa reta Jeconías jare tɨvɨ reta. Jare Jeconías ico yave, ɨvɨ Babilonia pegua reta umɨamɨri Israel pegua reta jare güɨraa jeta Israel pegua reta Babilonia pe. |
23225 | MAT 1:12 | Jare yugüɨraa ma Babilonia pe yave, Jeconías iñemoñaa Salatiel, jare Salatiel iñemoñaa Zorobabel. |
23226 | MAT 1:13 | Jare Zorobabel iñemoñaa Abiud, jare Abiud iñemoñaa Eliaquim, jare Eliaquim iñemoñaa Azor. |
23227 | MAT 1:14 | Jare Azor iñemoñaa Sadoc, jare Sadoc iñemoñaa Aquim, jare Aquim iñemoñaa Eliud. |
23228 | MAT 1:15 | Jare Eliud iñemoñaa Eleazar, jare Eleazar iñemoñaa Matán, jare Matán iñemoñaa Jacob. |
23229 | MAT 1:16 | Jare Jacob iñemoñaa José - jae co María ime. Jare María imembɨ Jesús - jae co Cristo jee vae. |
23232 | MAT 1:19 | Jayave José ipɨa pe uyemɨngueta jei vaerã chupe ndarau umenda jae ndive, ẽrei uipota'ã uyapo opaete vae reta jovaque. Echa'ã José penti cuimbae jupi vae co jare uipota'ã umɨmaraca María opaete vae reta jovaque. |
23233 | MAT 1:20 | Ẽrei cua re ipɨa pe uyemɨngueta oĩ rambueve, penti ángel yandeYa pe uyeyocui vae uyecuaa chupe ipau pe jare jei chupe: —José. Nde co jae David iñemoñaa reta pegua. Ndepuere nemenda María ndive ndequɨye mbae reve. Echa'ã ipurúa oĩ Espíritu Santo imbaepuere pe —jei—. |
23234 | MAT 1:21 | Jare imembɨta penti cuimbae jare nembɨjeeta Jesús. Echa'ã jae umbɨasata ɨvɨ pegua reta. Echa'ã umbaita imbaeyoa reta —jei. |
23235 | MAT 1:22 | Jare opaete cua uyeyapo, Tumpa iñee aracae umɨmbeu vae rupi yandeYa jei vae uyeyapo vaerã. |
23236 | MAT 1:23 | Echa'ã jei cuarãi: “Mase, penti cuñatai cuimbae güɨreco'ã etei vae ipuruata jare imembɨta penti cuimbae. Jare umbɨjeeta reta Emanuel.” Jucuarãi jei. (Cua tee uipota jei: “Tumpa ime yande ndive oĩ”.) |
23237 | MAT 1:24 | Jayave José usareco yave, umenda María ndive ángel yandeYa pe uyeyocui vae jei chupe rami. |
23238 | MAT 1:25 | Ẽrei José opoco'ã María re ndei imembɨrɨpɨ oa mbove. Jare María imembɨ oa ma yave, José umbɨjee Jesús. |
23239 | MAT 2:1 | Jesús oa ma yave tenta guasu Belén ɨvɨ Judea pegua pe, Herodes ico mburuvicha guasurã. Jare jocua ara rupi yugüeru cuimbae reta yasɨtata re uyemboe vae reta guarasɨ oẽ vae cotɨ güi uvãe tenta guasu Jerusalén pe. |
23240 | MAT 2:2 | Jare jei reta: —¿Quiape pa ime oĩ sambiaɨ judío reta juvicha guasurã icota vae? Echa'ã nduecha yasɨtata uicuaaca oreve vae guarasɨ oẽ vae cotɨ. Jáeramo ndoyu ma nuvãe numbɨadora vaerã —jei reta. |
23242 | MAT 2:4 | Jayave Herodes umbatɨca opaete sacerdote reta itenondegua reta jare mboroyocui re oporomboe vae reta, jare upɨrandu chupe reta quiape ra oata Cristo, Tumpa ombou vae. |
23243 | MAT 2:5 | Jare jae reta jei chupe: —Oata Belén Judea pegua pe. Echa'ã Tumpa iñee aracae umɨmbeu vae jei cuarãi: |
23244 | MAT 2:6 | ‘Belén Judea pegua penti tenta guasu Judea pegua icavi vae. Echa'ã joco pe oata penti mburuvicharã. Jae oyocuita Israel pegua reta. Israel pegua reta chembae co.’ Jucuarãi jei —jei reta chupe. |
23245 | MAT 2:7 | Jayave Herodes uenica vɨari jocua yasɨtata re uyemboe vae reta, jare upɨrandu chupe reta quirãi yave ra uyecuaa jocua yasɨtata. |
23246 | MAT 2:8 | Jayave Herodes jei chupe reta: —Pecua Belén pe peeca cavi jocua sambiaɨ. Jare pevãe ma chupe yave, peyu ye cua pe pemɨmbeu cheve, che vi aa vaerã ambɨadora —jei. |
23247 | MAT 2:9 | Uyandu reta ma yave mburuvicha guasu jei vae, cuimbae reta yugüɨraa Jerusalén güi. Jare uecha reta ye jocua yasɨtata guarasɨ oẽ vae cotɨ ñugüɨnoi yave uecha vae. Jare yasɨtata oo jae reta jenonde uyemboɨ sambiaɨ oĩ vae iárambo. |
23249 | MAT 2:11 | Jare uique reta yave sambiaɨ oĩ vae pe, uecha reta sambiaɨ ichɨ ndive - jae co María jee vae. Jayave jae reta uyeatɨca jare umbɨadora sambiaɨ. Jayave uipea jɨvɨta reta jare umee sambiaɨ pe güeru reta chupe vae - oro jare mbae ipiche cavi vae reta incienso jare mirra jee vae. |
23250 | MAT 2:12 | Jare Tumpa umɨmbeu cuimbae reta pe ipau pe agüɨye vaerã yugüɨraa ye Herodes jenta rupi. Jáeramo yugüɨraa ye iɨvɨ pe ĩru tape rupi. |
23251 | MAT 2:13 | Jare cuimbae reta yugüɨraa ma yave, penti ángel yandeYa pe uyeyocui vae uyecuaa José pe ipau pe jare jei chupe: —Epũa. Eraa sambiaɨ jare ichɨ pecua Egipto pe. Pepɨta joco pe amɨmbeu ye ndeve regua. Echa'ã Herodes uecacata sambiaɨ uyucaca vaerã —jei. |
23252 | MAT 2:14 | Jayave José upũa, jare pɨ̃tu oĩ reve güɨraa sambiaɨ jare ichɨ ɨvɨ Egipto cotɨ. |
23253 | MAT 2:15 | Jare jae reta upɨta Egipto pe Herodes umano regua. Jucuarãi uyapo José, uyeyapo vaerã Tumpa iñee aracae umɨmbeu vae rupi yandeYa jei vae. Echa'ã jei cuarãi: “Egipto güi aeni cheRaɨ.” |
23254 | MAT 2:16 | Jayave Herodes uicuaa jocua yasɨtata re uyemboe vae reta uyapo'ã co jae jei vae. Jáeramo tanta rupi pochɨ jare omondo sundaro reta uyuca vaerã opaete sambiaɨ cuimbae mi retaño Belén pe jare Belén iyɨpɨ rupi ñugüɨnoi vae reta ndei mocui año güɨnoi vae. Echa'ã yasɨtata re uyemboe vae reta opou Herodes pe yave, Herodes upɨrandu cavi chupe reta quirãi yave ra uecha yasɨtata. |
23255 | MAT 2:17 | Jare jucuarãi uyeyapo Tumpa iñee aracae umɨmbeu vae Jeremías jei vae. |
23256 | MAT 2:18 | Echa'ã jei cuarãi: “Ramá pe uyendu ñee. Uyendu uyao ñugüɨnoi tuicha ipɨatɨtɨ vae reta. Raquel uyao oĩ imembɨ reta re. Ipuere'ã etei quía umbɨpɨacatu imembɨ reta umano ma ramo.” Jucuarãi jei. |
23258 | MAT 2:20 | Jare jei chupe: —Epũa. Eraa ye sambiaɨ jare ichɨ Israel pegua reta iɨvɨ pe. Echa'ã uipota tẽi uyucaca sambiaɨ vae reta umano ma —jei. |
23259 | MAT 2:21 | Jayave José upũa jare güɨraa sambiaɨ jare ichɨ Israel pegua reta iɨvɨ pe. |
23260 | MAT 2:22 | Ẽrei uyandu quirãi Arquelao ico mburuvicha guasurã Judea pe. Echa'ã Arquelao Herodes taɨ co. Jayave José uquɨye oo vaerã Judea pe. Ẽrei Tumpa umɨmbeu José pe ipau pe oo vaerã ɨvɨ Galilea pe. Jáeramo jocotɨ oo. |
23261 | MAT 2:23 | Jare José oo uvãe penti tenta guasu Nazaret jee vae pe jare joco pe ico, uyeyapo vaerã Tumpa iñee aracae umɨmbeu vae reta jei vae. Echa'ã jei reta cuarãi: “Ĩru vae reta umbɨjeeta penti Nazaret pegua.” |
23262 | MAT 3:1 | Jocua ara reta rupi ou Juan ñana Judea pe oĩ vae pe upurumbɨbautiza jare umɨmbeu Tumpa iñee. |
23263 | MAT 3:2 | Jae jei: —Peeya piyemɨngueta icavi mbae vae pepɨa pe oĩ vae. Echa'ã outa ma uvãe mboroyocuia ara pegua —jei. |
23264 | MAT 3:3 | Tumpa iñee aracae umɨmbeu vae Isaías jee vae imiari Juan re. Echa'ã Isaías jei cuarãi: “Jae iñeeãta reve jeita ñana pe: ‘Piyapɨcatu yandeYa japerã. Pemɨsɨmi tape.’ ” Jucuarãi jei. |
23265 | MAT 3:4 | Jare Juan jemimonde maemɨmba camello jee vae jaagüe pegua co, jare jumbɨcuaa guacapi pegua co. Jare jembíu co jae tucu jare ei ñana rupigua. |
23266 | MAT 3:5 | Jare jeta Jerusalén pegua reta jare Judea pegua reta jare jeta tenta ɨãca Jordán iyɨpɨ rupi ñugüɨnoi vae pegua reta yugüɨraa Juan oĩ vae pe. |
23268 | MAT 3:7 | Jare jeta fariseo reta jare saduceo reta yugüeru Juan oĩ vae pe, jae umbɨbautiza vaerã. Jare Juan uecha reta yave, jei chupe reta: —Pe reta co jae mboi reta rami. ¿Quía pa umɨmbeu peve piyerova vaerã Tumpa cotɨ agüɨye vaerã Tumpa uiporaraca peve? |
23269 | MAT 3:8 | Piyapo icavi vae, jucuarãi picuaaca vaerã añetete peeya co piyemɨngueta icavi mbae vae pepɨa pe oĩ vae. |