Wildebeest analysis examples for:   ign-ignNT   Word­Word­Word­Word.    February 11, 2023 at 18:46    Script wb_pprint_html.py   by Ulf Hermjakob

23230  MAT 1:17  Tacahe, catorce­muriana ena mámarié­qé­que­nea­nainihi ema Abraham. Ema rey David, émapa náichecuinehi eta natupa. Tacahe, ema rey David, catorce­mu­ria­navare ena mámarie­que­nea­nainihi. Ena nacara­ta­ruanahi námaque­neanahi ena apava­sanana te Babilonia, énapa náichecuinehi eta natupa. Ema Jeconías, catorce­muriana ena mámarié­que­nea­nainihi. Ema Jesucristo, émapa náichecuinehi eta natupa.
23231  MAT 1:18  Ani tacahehi eta máuchusirahi ema Jesucristo. Esu maena María, tráturipahi eta suítauchi­ra­yarehi ema José. Vuíchahasera nacacha­ne­ca­cahini. Ticaja­ri­pa­hisera ésu, mávajue­chirahi ema Espíritu Santo.
23244  MAT 2:6  “Piti avasare Belén, tachichavihi eta Judea, picuna­cha­ca­re­pá­nayare píti. Taicha eta máuchusi­ha­yarehi piyehe ema ichape­que­ne­yarehi eta maháque­nu­cá­vayare. Éma, téchapa­ji­ri­mu­ri­hayare namutu ena vijaneanana israelítana”.
23284  MAT 4:6  Tásiha, máichapa: —Te yátupina machichavina ema Viya, písapa­vayare pémirica te apaquehe. Tájina píchavaimahi eta pémiri­si­rayare. Pécharichuhi eta táechaji­riruva eta Sagrada Escritura, ani tacahe: “Ema Viya mavanecapa ena mayeheana ángeleana téchapa­ji­ri­caviana. Tiámavia­nayare te navahuana, apaesa vahi picuca­yutetu eta máriana eta te pipaisi­rayare” tacahepa. Tásiha, németeaca tijanea­ca­via­nayare puiti, vahi náisapaimahi picajara te pémirica —máichapa ema Váinaraji.
23288  MAT 4:10  Émasera ema Jesús majicapapa: —Pévuisi­ha­tataji piti Satanás te juca numirahu. Váhipuca pecha eta táechaji­ri­ruvahi eta Sagrada Escritura. Ani tacahehi: “Macarichu ema Viya vépuyu­mi­rau­chayare. Macari­chuvare vicaema­ta­nea­cayare” tacahepa. Váhiquene táurica nucaema­ta­nea­ca­vihini —máichapa ema Jesús.
23297  MAT 4:19  Tacahe, ema Jesús máichuha­vacapa: —Yare, éhicanu. Núti níjara­ca­heyare eta apana émata­ne­re­piyare. Éti ítuca­va­pa­racahi eta jímana; tacaheyare eta ítusi­ra­va­yareva ena achaneana, machane­ra­nayare ema Viya —máichavacapa.
23300  MAT 4:22  Enurujipa náehicavare. Nanaqui­ca­varepa eta napacure, émapa ema naiya. Najuni­ji­ca­varepa.
23301  MAT 4:23  Eta mapaisirahi ema Jesús tayehe eta avasareana te Galilea, máimitu­ca­va­capahi ena achaneana te sávaru­muhuana tayehe eta náuruji­si­ra­revana. Mavanecapa eta náeneuchi­ravaina taicha tiánehipa eta sácheyare tímere­ca­vayare ema ticatiu­chayare, ema aquenu­cayare mavaneruhi ema Viya. Éneri­chuvare ema Jesús macana­ra­ca­pa­hivare tamutu eta apana­pa­ne­que­neanahi jumareana eta najuma­napahi ena achaneana.
23302  MAT 4:24  Tacahe, nasamai­ri­ricapa ena achaneana ticava­sanahi eta tasimu­tu­queneana avasareana te tinapaica eta Siria. Tásiha, námava­capaipa ena nacaju­ma­queneana, apana­pa­ne­ne­ji­quenehi eta najumana, nacati­ru­ha­vanahi. Énaripa ena návahá­ruanahi ena éreanana, ena tirapa­pasiana, énapa ena muraca­quihana. Namutu ena nani, macana­ra­ca­va­capahi ema Jesús.
23306  MAT 5:3  —Ena náimatihi eta tacamu­nu­que­neanahi eta náchanevana, tétavi­cavahi eta náurica­ca­revaya taicha máejerare eta najaca­pi­rayare eta máechaji­riruva ema Viya, machane­ra­na­yarehi.
23318  MAT 5:15  Tacutiquene, vahi ecucuti nácani súnsuana tiyusta­canahi jácani lámpara, tásiha nanaca­pa­pucaini te tajuhe eta cajune, nayumu­ru­si­hahini. Nanaca­ya­re­hisera te anuquehe apaesa náimairi­ri­ca­sarepa namutu ena tiávihanahi te peti, tamicau­rea­na­yarehi.
23336  MAT 5:33  Éneri­chuvare esamai­ri­ri­cavare eta náimitu­ca­sivahi ena iáchuca­na­veanaini: “Machu vahi ecuitaucha jácani ejura­chi­ra­hipuca. Yátupi­nasera eta ítauchiraina tamutu eta íjara­si­ravahi me Viáquenu” nacahepa.
23344  MAT 5:41  Ísapayare te nácani navane­ca­hepuca eta enara­cureca eta tijitacare. Te navaraha iámina étanaina kilómetro, evapinava eta eservi­chi­ra­vacaina. Vahi ecobra­cha­va­caimahi.
23347  MAT 5:44  Nútisera numetacahe: Émuna­ca­yareva nácani ticatia­na­ca­heanahi. Eyaseaca ema Viya eta nayuja­rahuina nácani téchaji­canahi eyehe. Ímereca eta iúriva nayehe nácani ticati­cha­heanahi. Eyujaraucha nácani tiúmeha­heanahi ticaete­ma­ji­ri­ca­heanahi.
23350  MAT 5:47  Tacutiquene, tájinavare ecuna­cha­ca­revaina eta me Viya, te iúriyare nacarichuhi ena epara­pe­na­veanahi. Apanasica ena máimati­ra­hanahi ema Viya tiúrianahi eta nayehe ena napara­pe­naveana. Étisera tatupa­racahe ecachu­ri­cayare eta iúriva.
23352  MAT 6:1  Eta ecaji­rayare ena páureana, échapa­vayare. Ema Tata Vicaiyaquene, tájina ticuna­cha­hemahi te evara­hapuca náimaha ena achaneana eta ecajirahi, evarairahi ticuna­cha­hea­nayare. Tájinavare máitsiri­ji­ca­vahini éma eta eyehe.
23355  MAT 6:4  Piñaji­chayare eta píjara­si­rayare nácani píjara­ca­si­ruyare. Tacahe, ema Tata Vicaiyaquene te anuma máimara­racahi tamutu. Jácani píchaqueneana tayumu­ru­revana, éma títsiri­jie­que­ne­hayare, tíjara­ca­viyare eta pícuchihi.
23370  MAT 6:19  Váhivare tacuava­sa­mu­re­recahe eta ímaha­queneana te juca apaquehe. Eta juca ticami­tie­que­ne­ha­careana taicha eta tajara­resira eta cachusiri, étapa eta táichasi­vayare. Natiari­hivare ena tiámeye­cha­hea­nayare.
23373  MAT 6:22  Tacutiquene, ecuneuchava, machu tacueta­viuchava eta ejamu­rachira eta ímaha­queneana. Ecara­tacava, vahi ecuisapa tahapa­sa­mu­rechahe eta ecaima­ha­que­nerahi. Taicha te tahapa­sa­mu­re­ru­he­papuca eta ímahaquene, tétavi­cavahi eta tamapi­cuvahi eta te iáchanevana. Téhesera esuapa eta nímitu­rapiana, tétavi­cavahi eta tamicau­chiraya eta iáchanevana, tímiju­ni­ji­cayare eta emaurivahi, étapa eta ejamu­ra­chi­ravahi eta ímaha­queneana. Eta tacahe, machu ísapava tayanariana eta timapicu eta te iáchane­va­nasami. ¡Páurehesami éti te ísapa­vapuca tanasipa!
23376  MAT 6:25  Étasera nuvaraha yátupina eta ecasi­ña­vairaina mayehe ema Tata Vicaiyaquene. Vahi ecucae­ña­ma­ra­cavaicha tayehe eta enica­que­nerepi étapa eta emuiri­harapi puiti juca ítare­si­raichaha. Eta enica­que­nerepi, étapa eta emuiri­harapi, tájina táeñama­va­ca­re­vahini. Ímara­ra­ca­richuhi eta cáyureana. Vahi táevacahini, váhivare táechati­ji­ri­cahini, táunaca­hi­pucaini eta tanica­que­neyare. Émasera ema Tata Vicaiyaquene máechapa­ji­ricahi, máijara­sirahi tamutu eta tanica­que­ne­repiana. Evetijipa éti, iápaju­pa­navahi eta éñama­ca­révahi me Viya tayehe eta cáyureana.
23383  MAT 6:32  Ena achaneana vahi náimatihini ema Viya, ichape­murihi eta tacaeña­ma­ra­si­ra­vacahi eta júcana. Vahi nácasi­ña­vahini mayehe ema Viya, nacucha­pa­hi­pu­cahini eta máijara­ru­yarehi éma. Étisera, écharine eta marari­hirahi ema Ecaiyaquene te anuma. Máimatihi éma tamutu eta ecamu­nu­que­neanahi.
23384  MAT 6:33  Tásihasera éti, tativayare íjaracava ecaema­ta­neacaya ema Viya, ecasa­mu­reirahi eta ítauchi­rayare tamutu eta mavara­ha­que­neanahi. Tihapa­sa­mu­re­cha­he­ya­re­hivare eta tátupi­ru­vairaya eta ítaresira, ecuri­sa­mu­re­chi­rayare éma. Máimaha­rinepa éma. Tíjara­ca­heyare tamutu eta juca ecamu­nu­queneana.
23385  MAT 6:34  Eta tacahe, ácasiñava mayehe éma. Vahi tacuimi­pa­ne­rechahe eta íchara­ra­ca­vayare achichu. Puiti ecuchapaipa eta máimica­ta­si­ra­heyare. Ímiyanava eta ecucha­pi­rayare eta máimica­ta­si­raheya.
23389  MAT 7:4  Vahi tatupa­ra­ca­vimahi pétupirica eta jácani náejeca­pi­ravahi ichipichuana ena piparae­piyana. Tájina piviyahini eta piconse­ja­chi­haimahi. Ichapesera eta tatupa­ra­si­ravihi pétupirica eta péjeca­pi­ra­vanahi píti. Tapaenumava pétupirica eta píchava­que­né­vanahi, táuricapaini piconsejacha ema piparaepiya tayehe eta máichava­que­névahi.
23392  MAT 7:7  Ánivare tacahe eta máechaji­riruva ema Jesús: —Numetacahe: Échajica ema Tata Vicaiyaquene. Eyasea­cayare eta ecamu­nu­queneana. Éma, tijapa­nurahi. Tisama­heyare, tíjara­ca­he­yareva. Vahi ecuyacuji eta eyasea­siraina. Éneri­chuvare, te tatiari­hi­na­papuca eta jácani íchiraya ichapehi eta tacaje­ra­va­yarehi, eyasea­cayare máijara­ca­hehini eta ítupa­ji­jia­si­ravaya. Éma, tíjara­ca­heyare. Te jarari­hipuca eta táicheji­mi­ráuchahe, éma macaevui­si­na­he­yarehi.
23396  MAT 7:11  Etiarihi éti vahi ecaji­ra­hihini nayehe ena achaneana. Iúrihisera nayehe ena echicha­naveana. Mavetijicha ema Tata Ecaiyaquene tiávihahi te anuma. Éma, vahi ticavi­ja­ru­hemahi eta eyase­serepi. Tíjara­ca­he­yarehi tamutu eta táuriqueneana eyasea­rua­na­yarehi.
23414  MAT 7:29  Vahi nasama­sa­ré­nahini. Tétavi­cavahi eta máitusirahi mayuna­paicahi tamutu. Tétavi­ca­va­hivare eta tasuapa­ca­revahi eta máimitu­rapiana.
23416  MAT 8:2  Tacahe, macahepaipa ema émana achane leproso. Témeña­havapa mayehe ema Jesús. Tépuyucapa te mamirahu. Tásiha, máichapa: —Tata, nucasi­ñavahi eta piyehe, picana­ra­ca­nupaini.
23430  MAT 8:16  Te yátipa, títeca­pa­rá­ca­na­paichucha ena achaneana. Námava­capaipa ena nacaju­ma­queneana, énapa ena návaháruana ena éreanana. Tacarichu te máechaji­ri­ru­vachucha ema Jesús, macuchu­chu­ji­ca­va­capaipa ena éreanana tiávahá­canahi ena nacaju­ma­que­neanahi. Macana­ra­ca­vacapa ena apamuriana tisamanahi eta apana jumareana.
23434  MAT 8:20  Ema Jesús, ánipa tacahehi eta majica­pirahi: —Tamutu eta sárareana ticape­navaca. Éneri­chuvare eta cáyureana tamaca­ji­pa­chuvare. Nútisera nuti Manere­ji­ru­nuhi ema Viya, tájina nuviya nusiapi­hahini —máichapa.
23456  MAT 9:8  Ichape­rinehi eta náramirahi namutu ena achaneana natiari­hi­que­neanahi. Tétavi­ca­va­rinehi eta nacuna­chirahi ema Viya taicha eta máitupa­ji­jia­sirava ema Jesús eta máijara­sirahi ema Maiya.
23459  MAT 9:11  Títeca­pa­na­varepa ena fariséoana. Eta náimairahi namutu ena némuna­ru­queneana, eta vicacha­nerahi ema Jesús, ticaeca­hi­re­canapa. Ánipa nacahe nayehe ena máimitureana ema Jesús: —¿Tájaha tacayema tísapava ema eyehe maestro macacha­nevaca eta manisirahi ena nánita­tajiana ticobra­re­ca­rahiana eta impuesto? ¡Ticape­ca­tu­ra­rahiana éna! —nacahepa.
23461  MAT 9:13  Nútiripa vahi étaina tímite­canuhi nutanu­ca­yarehi nácani matapi­ra­va­reanahi. Nutanu­capahi núti ena tisipe­ca­turana, apaesa náeneuchava, náinajica eta napeca­turana. Tásiha éti, eyana ecaravahu eta máechaji­ri­ru­vanahi ema Viya. Ánipa macahe: “Núti nuvaraha yátupinaini eta ejapa­nu­rai­vai­nahini. Taicha te vahi, tamapu­ru­jiyare eta ecama­va­huirahi eta nuyehe” macahepa ema Viya.
23470  MAT 9:22  Émasera ema Jesús masama­richucha eta suémama­jia­sirahi, macaicu­tiarahi eta macana­ra­re­sirahi. Téqueru­cavapa. Máimahapa eta supisirahi esu esena. Tásiha, máichapa: —Vaipa picupica, nuchicha. Pinaracapa puiti táichavenehi eta picasi­ñai­ranuhi —máichapa. Tacahe, tinaracapa esu esena. Vaipa tápechahini eta sujumainihi.
23474  MAT 9:26  Te nasamai­ri­ricapa ena ticava­sanahi eta te Capernaum, náraminehi namutu. Nacatsa­tsaicapa timeta­ji­ri­canapa.
23476  MAT 9:28  Váhisera masuapa­va­nehini éma. Te tisiapapa ema Jesús te mapena, ena púchuquiana tisiapa­na­varepa. Témeña­ha­vanapa eta mayehe. Tásiha, éma mayase­re­ca­vacapa. Ánipa máichavaca: —¿Yátupipuca ecasi­ñanuhi eta nucana­ra­si­ra­heyare? —macahepa. Ena najicapapa: —Yátupi, tata.
23483  MAT 9:35  Ema Jesús tamutuhi mapaica eta avasareana étapa eta ánichi­cha­queneana avasa­re­chichana. Tímitu­re­capahi tayehe te jácani máiteca­pi­hapahi te náuruji­si­ra­revana. Ticame­ta­rai­rupahi eta máechaji­riruva ema Viya eta náuchucui­rayare ena ticasi­ñanahi éma, machane­ra­na­yarehi éna. Ticana­ra­re­ca­pa­hivare ena ticata­ji­vanahi ticaca­ti­ru­hanahi.
23484  MAT 9:36  Camuriana ena achaneana tínana­ji­rí­ca­vanahi. Taicha ticata­ji­vanahi éna, nájina nácasi­ñahini. Nacutihi eta uvesa te nájina tijaneacaina. Eta máimaira­vacahi ema Jesús, ichape eta majapa­nui­ra­vacahi.
23494  MAT 10:8  Ecana­ra­ca­va­ca­ya­repahi ena leprósoana énapa nácani ticata­ji­vanahi taicha eta apana jumare. Ecaeche­pu­ca­yareva ena náepena­queneana. Ecuchu­ca­yareva ena éreanana. Éti, vahi evacha­re­ruinahi eta juca ítupa­ji­jia­si­ravahi, váhivare ecobra­chaimahi nácani ecana­ra­rua­nayare.
23496  MAT 10:10  Étana­ri­chuvare emuiriha, éta iámayare. Étapa eta éparupeva, étaripa eta eyupai­riquiana. Ema ticaema­ta­nerahi, tatupa­racahi náenica­ya­repahi te jácani macaema­ta­nei­yapahi. Ene ecaheya éti, títáti­hea­nayare ena tijaca­panaya eta ecame­ta­rai­rui­ra­ya­repahi.
23500  MAT 10:14  Étaripa te váhipuca nacuja­capahe te jácani avasare, étapa te jácani peti íteca­pi­hayare, váhivare nacuvaraha nacusamahe, iúchuca­va­ne­yareva. Étata­pe­va­cha­va­nú­ma­ya­reséra eta máteji te ívapeana. Táicutia­rayare eta máicuña­si­rayare ema Viya taicha eta namava­rairahi najaca­pa­hehini.
23503  MAT 10:17  Échapava, taicha narari­hiyare ena achaneana ticatia­na­ca­hea­nayare táichavenehi eta éhisi­ranuhi. Ticara­ta­ca­hea­nainapa, écaya­se­re­hinapa nayehe ena juéseana. Téstaca­hea­nai­na­varepa eta te náuruji­si­ra­revana.
23505  MAT 10:19  Tacahe, te jácani námahe­papuca te namirahu ena aquenucana, vahi ecueñamava tayehe eta jácani échajiu­chi­ra­vayare, ecatiu­chi­ra­vayare. Échaji­cayare eta échaji­ri­ruvana máijara­ru­heyare ema Espíritu Santo te jena sache.
23509  MAT 10:23  Te napana­ji­ca­hepuca te jácani avasare iávihahi, táichavenehi eta ecame­ta­rai­ruirahi, ejunayare tayehe eta apana avasare. Jéhesare, nuti Manere­ji­ru­nuhi ema Viya, nútija­pa­va­nénapa. Vuíchaha ecuitahi epaica eta avasareana ne vijaneanana israelítana.
23514  MAT 10:28  Vahi ecupica nácani nacapa­capuca eta iáquehe, tacari­chuchucha náiturue­que­ne­hayare. Váhisera narata­haimahi nacami­tie­queneha eta iáchaneva. Macarichu ema Viya epicayare, taicha éma máiturue­que­nehahi tamutu. Maratahahi macami­tie­queneha eta iáchanevana tayehe eta táiñehiquene infierno, te ecaina­jiruva táichavenehi eta episi­rapuca eta nacapa­si­ra­heyare.
23521  MAT 10:35  Taicha puiti juca vicaiju­heyare, mácani achane, te natiarihi ena machicha­naveana, nacati­cha­yarehi ema naiya táichave­ne­yarehi eta máehisi­ranuhi éma. Ésuripa esu naena, nacatia­na­ca­yareva. Ésupa esu chinenaca, sucatia­na­ca­yareva esu suímase taicha eta suéhisi­ra­nu­hivare esu apana.
23523  MAT 10:37  Nácanisera tínaji­cavana eta náehisi­ranuhi táichavenehi eta nacatia­nasira ena nachicha­naveana, váipa tatupa­ra­cahini nuchane­ra­nai­nahini. Énaripa nácani tínaji­cavana eta náehisi­ranuhi táichavenehi eta nacatia­nasira ena náiyana, éneri­chuvare vaipa tatupa­ra­cahini nuchane­ra­nai­nahini.
23524  MAT 10:38  Éne­richuvare nácani apaesarichu eta navarairahi téhica­nuanahi, váhivare náijara­ca­vahini táimica­pa­cahini eta náehisi­ranuhi, vaipa tátupa­ra­cahini nuchane­ra­nai­nahini.
23539  MAT 11:11  Núti nutupiruva numetacahe: Ema maca Juan, nájina mácuti nayehe ena achaneana. Tétavi­cavahi eta macuna­cha­ca­revahi. Tiápaju­pa­na­va­hisera eta nacuna­cha­ca­revahi nácani nuchane­ranaya, apaesa­chi­cha­pucaini eta nacaicu­tia­rairahi eta mapane­reruana ema Tata.
23540  MAT 11:12  Ema Juan tépanavapa eta máimitu­sirahi ena achaneana tacamu­nuirahi eta náeneuchirava me Viya. Narari­hisera ena vahi náuricahini nasama­ra­ra­cahini. Étapa tímica­tichahi témeca­ta­jí­vachahi éma. Puíticha tanasihi ticati­chanuana núti apanava, témeca­ta­ji­va­cha­nua­nayare.
23543  MAT 11:15  Te evara­hapuca ecaicutiara, tavaraha eta epane­re­chi­navaya.
23547  MAT 11:19  Nuti Manere­ji­ru­nuhi ema Viya, eta níteca­pau­chi­rahepa, nucacha­ne­hepaipa eti achaneana eta enisirahi. Etiari­hi­hivare eti épiyae­que­ne­hanuhi: “Ímaha ema maca, cánisiu­qui­tataji, cávahárasi. Macacha­ne­va­capaipa ena achaneana tisipe­ca­tu­ra­ra­hia­nahi” ecahehi. Eti épiya­cavapa épururahi, ticuti­rinehi yátupi­nahini échema­ra­hihini. Tétavi­ca­va­hisera eta éjeca­pi­ravahi taicha eta emasua­pa­ji­raivahi. Te yátupi­hihini échemarahi, ímati­nuhini eta nucava­na­hirahi eta me Tata —máichapa ema Jesús.
23548  MAT 11:20  Ema Jesús tépanavapa máechajisiha eta táicuña­yarehi eta avasareana máichinehi eta tiárami­careana. Ticaicu­ña­na­yarehi ena tachicha­na­veanahi táichavenehi eta namasua­pa­ji­raivahi. Váhivare náeneucha­vahini, náinaji­ca­hi­pucaini eta napeca­turana. Máechajicapa ena achaneana tímicu­ti­ji­ri­cavahi natiari­hi­nahini te mamirahu. Ánipa macahe:
23549  MAT 11:21  —¡Páurehesami eti nujaneanana ecava­sanahi te avasare Corazín! ¡Páurehe­sa­mi­hivare eti apamuriana nujaneanana ecava­sa­na­hivare te avasare Betsaida! Ichape eta ícuñayare taicha éti ímaharipa tamutu eta tiárami­careana níchaque­neanahi te emirahu, váhisera ávara­hahini éneucha­vahíni. Ena nani achaneana ticava­sanahi te Siria, apava­sa­na­na­hinéni, tétavi­ca­va­hinéni eta namaurivahi, németea­casera núti nasapi­ha­hi­pucaini téneuchavana te náimahahini eta níchaque­nea­napahi. Enéva­ne­nahíni náimere­ca­vahini yátupi eta náeneuchi­ra­vai­nahini.
23553  MAT 11:25  Étarichuhi te jena hórahi, ema Jesús ánipa macahe: —Tata Nucaiyaquene, tétavicava eta nucuna­chiravi. Jéhevare píti táquenuvihi eta anuma étapa te juca apaquehe. Títauchavaipa eta pipane­reruhi. Vahi písapahini náitucahini eta júcana ena tímija­cha­vanahi téchema­rahiana. Énapasera píjaracahi ena nani téhica­nuanahi, tájina­hinéni náechema­rai­vai­nahini. Puiti nasapi­ha­ripahi nacachu­ricahi ena títupa­ji­jia­ca­vanahi.
23556  MAT 11:28  Yare, ecasiñanu emutu eti evita­ji­ruanahi te iáchanevana eti éyare­ca­rahiana eta éjeca­pi­ravana. Núti nucana­ra­ca­heyare.
23560  MAT 12:2  Énasera ena fariséoana eta náimara­ra­si­rapahi, tisema­ma­ju­heanapa. Ánipa naicha ema Jesús: —Pímaha ena pímitureana. Ticaema­ta­nea­na­paichucha eta navepi­ra­qui­hapahi eta trigo puiti juca sache tétavi­cavahi eta tacapi­ca­huirahi. Vahi tísapa­ca­remahi eta juca nacaema­ta­nérahi puiti —náichapa.
23565  MAT 12:7  Éti váhivare ecaicutiara eta juca máechaji­ri­ruvana ema Viya: “Núti nuvaraha yátupinaini eta ejapa­nu­rai­vainaini. Taicha te vahi, tamapu­ru­jiyare eta ecama­va­huirahi eta nuyehe” macahepa. Te ecaicu­tia­rahini, váhiya­rehini ecaeca­hivaca ena nímitureana, taicha éna tájina natapi­ra­vai­napahi.
23569  MAT 12:11  Ema Jesús majica­pa­vacapa: —Nímicu­ti­chinahe puiti. Németeaca májina émanaina achane vahi macuja­pa­nuhini eta máitatiquene uvesa, te téchipai­ca­vapuca te pusu te jena sache tacapi­ca­hu­quenehi. Eta máeñamirahi, tipatsicava mavecuha eta paure sárare.
23580  MAT 12:22  Tacahe, ena achaneana námapaipa ema achane púchuqui, úpavare, taicha mávaháruhi ema éreana. Navarahahi macanaraca ema Jesús. Jéhesa­re­hisera ema Jesús macana­racahi. Tiúripa téchejica, tímairi­ri­ca­varepa.
23583  MAT 12:25  Ema Jesús máimatihi eta napane­reruhi éna. Tacahe, máichavacapa: —Nímicu­ti­chinahe puiti ena machanerana ema gobierno. Éna vahi típutsi­mu­ri­ha­ca­ca­naimahi apinai­na­hi­pucaini partido. Te típutsi­mu­ria­ca­canapa, énaji­ca­cai­pa­pucaini tiáquipai­cacana. Énaripa ena achaneana te avasare, vahi táurica náiputsi­mu­ria­vahini. Émaripa mácani achane, te camurianahi ena machicha­naveana, váipari­ne­hivare típutsi­mu­ria­va­naimahi náehaji­ri­ca­cahini, énaji­ri­ca­cahini náquipai­ri­ca­cahini.
23594  MAT 12:36  Nutupiruva numetacahe: Te táitecapapa eta sache táiteca­pi­rayare eta juício, emutu ecaya­se­re­hiyare eta échaji­si­hairana eta tamaepe­ra­ji­queneana.
23598  MAT 12:40  Taicha ema Jonás masiapa­juechahi eta ichapequene jima, mapana sache eta mayerevahi, mapanavare yati. Ene nucaheyare, núti Manere­ji­ru­nuhi ema Viya, mapanayare sache, mapanavare yati, eta nucaheyare eta nucaeca­ra­si­rayare.
23599  MAT 12:41  Eta jena sácheyare téchepu­ca­nayare namutu, tiúchucu­ha­nayare ena achaneana ticava­sa­náinihi acane te Nínive. Tisipe­ca­tu­ra­ra­hia­na­hinéni éna. Natupi­ru­va­hisera nasuapa eta mametarairu ema Jonás. Téneucha­va­na­vanehi. Tásiha, te jena sácheyare, nacahenapa eyehe éti: “Táuricapa nacaicuñaini ena nani mapara­juruana ema Cristo, táichavenehi eta namasua­pirahi éma. Taicha éma, máurique­ne­panahi mayehe ema Jonás” nacahénapa.
23606  MAT 12:48  Émasera majicapapa: —Yátupi némuna­ca­vacahi esu meme, énapa ena nupara­pe­naveana. Narari­hisera ani te juca nuchacaya ena némuna­rua­na­hivare, nupara­pe­na­veanahi.
23607  MAT 12:49  Tásiha, tisuve­cha­havipa viti mayeheana apóstoleana. Tásiha, macahepa: —Numetacahe, ena nani ena némuna­rua­na­hivare.
23611  MAT 13:3  Tásiha, camurihi eta máimicu­ti­cha­que­neanahi eta máimitu­si­ra­vacahi. Ánipa macahe: —Matiarihi ema émana achane. Tévapanahi te máesane.
23616  MAT 13:8  Tacahe, eta apamuri evaraqui témiri­capaipa te tiúrina máteji. Tiúrina­panahi eta tajurusira. Eta étana, ticahipa tétupi­ca­va­panapa. Eta apanavare, ticahipa ánimuríchu. Eta apanavare, ticahivare apaesa­sa­jiruichu.
23620  MAT 13:12  Éti, te esuapa yátupihi eta nímitu­rapiana, ema Espíritu Santo tímitu­caheya tamutu eta tacaye­ma­que­neanahi. Énasera nácani vahi návara­hahini nasuapa, énaji­vayare tíchavana ticave­re­ji­ca­sianaya eta nasama­que­neanahi.
23622  MAT 13:14  Puiti ena nani achaneana nacuti ena achaneana acane, vahi nasuapahini ema víyarahaini profeta Isaías. Ánipa macahe: “Nímatihe éti. Esama­ya­re­né­nipuca, váhisera ecaicu­tia­raimahi. Ímaha­ya­re­hi­né­nipuca, váhiva­resera ímatie­que­ne­haimahi.
23628  MAT 13:20  Natiari­hivare ena apamuriana achaneana, nacutihi eta máteji máripahi. Te nasama­raraca eta nímitu­rapiana, natupi­ru­vanehi nasuapa, tiúrisa­mu­rea­nainehi.
23629  MAT 13:21  Váhisera nárata­hahini nacara­va­huhini yátupi­nahíni. Vahi nácutihíni eta evaraqui tiúparehi. Ánipirichu eta náehisirahi, taicha vahi nacami­chahini jácani nacata­ji­vai­ranahi. Váhivare túmesa­mu­rea­nai­nahíni te tatiarihipa eta jácani nacatichaira ena achaneana táichavenehi eta náehisi­ranuhi.
23631  MAT 13:23  Natiari­hisera ena apamuriana achaneana nacutihi eta tiúrina máteji. Éna, tisama­nuanahi. Náunacahi yátupi eta nímitu­rapiana, náimatie­que­ne­hairahi. Tájinavare náichira­vai­nahíni eta náehisi­ranuhi. Ichape eta nacaema­ta­nea­sirahi ema Viya. Nararihi ena apaesarichu eta nacaema­ta­nea­sirahi. Narari­hivare ena apamuriana, nativa­re­re­ha­panapa eta nacaema­ta­nea­sirahi. Tásiha, ena apamuriana, ichape­mu­ri­panapa eta nacaema­ta­nea­sirahi ema Viya —macahepa ema Jesús.
23641  MAT 13:33  Éneri­chuvare máimicu­tichina eta juca apana máimitu­re­sirahi. Ánipa macahe: —Tacutiquene, eta juca nímitu­rapiana tímicu­ti­ji­ri­cavahi eta levadura. Esu súcani esena tiúrihi eta tasisi­jisira eta suyehe levadura te tamutu eta suépiyaruhi masa, tayanapane apina­pucaini arroba eta suyehe jarina, tasiha­ji­ca­hisera. Jéhesare, tiápuca­yarehi tiuri.
23651  MAT 13:43  Tásiha, nácani títauchanahi eta mavanai­ri­pianahi ema Viya, tétavi­ca­vayare eta najarai­vayare tacutiyare eta tajaraiva eta sache. Téjaca­nainapa tayehe eta macatu­pa­ra­haiyahi ema Vicaiyaquene. Te evara­hapuca ecaicutiara, tavaraha eta epane­re­chi­navaya.
23652  MAT 13:44  Eta nímitu­rapiana nuti násiha­quenehi te anuma tacuti eta tayumu­ru­re­va­quenehi entierro. Te máichimavahi mácani achane eta entierro, tiúrisa­mu­re­yarehi. Tásiha, máimicha­va­yarehi mayumuruca tayehe eta apaquehe távihahi. Mavacha­re­ca­yarepa eta apaquehe, mavarai­ra­yarehi eta entierro. Tayanapane táimija­ra­re­ca­yarepa tamutu eta macaye­he­que­nea­nainihi.
23659  MAT 13:51  Tacahe, ema Jesús tiyase­re­ca­havipa. Ánipa macahe: —¿Ecaicu­tia­rapuca éti tamutu eta juca nímitu­ra­pianahi? —máichahavipa. Tásiha, víti vijicapapa: —Vicaicutiara, tata —vicahepa.
23662  MAT 13:54  Vichavapa tayehe eta mávasa. Te sávaru­mu­hu­quenepa, viyana­varepa tayehe eta náuruji­si­rareva eta nayuja­rau­chirahi ena achaneana. Tímitu­recapa ema Jesús. Ichape eta tahapa­sa­mu­re­chi­ra­vacahi ena achaneana. Váhisera návara­hahini nasuapahini. Náepuru­richucha éma. Ánipa nacahe: —Témuna­hi­ricava eta máitupa­ji­jia­si­ra­vapahi ema maca. ¿Távihasica macara­va­huinehi eta máichirayare eta tiárami­careana? Vivaraha vímaha víti apanava eta jácani máichaque­nea­nahiji visamai­ri­ri­ruanahi. Taicha vímatihi ema maca. Carpintérohi éma. Vímativare ema máiyaini, ésupa esu maena María, énapa ena mapara­pe­naveana ema Jacobo, ema José, ema Simón, émapa ema Judas. Vímativare ena esenana mapara­pe­na­vea­na­hivare, ticava­sanahi eta ani. ¿Távihasica máitusiavahi eta juca máituca­que­nea­na­hicacha? —nacahepa. Émasera máichavacapa: —Tatuparaca epicau­cha­haviya vimutu viti mavaneruana ema Viya. Étisera éti nujanea­nanahi ecava­sanahi eta te juca viávasa, étipa eti nupara­pe­naveana, vahi epicau­cha­nuimahi —máichavacapa.
23675  MAT 14:9  Tásiha, eta masamirahi eta juca suyasearuhi, ema rey Herodes ichape­rinehi eta mapane­re­re­sirahi. Tájina­pasera máichara­ca­vahini taicha máechaji­ri­ru­vaipahi majura­chaipahi te namirahu ena machima­ranahi eta máijara­si­rayare eta suyasea­ru­yarehi ésu.
23681  MAT 14:15  Tacahe, viti mayeheana apóstoleana vímahapa eta cápere­hí­chi­cha­rínehi. Vimetacapa éma máevata­mu­rí­hahini ena achaneana natiari­hi­que­neanahi. Víchapa éma: —Cáperehipa jena sache. Tiyere­hi­vacahi eta pétiana. Táuricapa pivane­cavaca ena achaneana nayanapa, navachareca eta nanica; taicha ani tájina naviya­vaimahi eta te juca —víchapa.
23690  MAT 14:24  Tacahe, víti te túpiere­ca­ha­vi­ripahi, tichima­ra­ca­havipa eta muraca técaticava, viácapa­qui­ha­paipahi.
23697  MAT 14:31  Eneva­ne­pasera macara­ta­vauchapa ema Jesús eta macuchu­cui­ra­yarehi. Tásiha, máichapa: —¿Ticami­ti­si­ca­vi­papuca eta pipisirahi eta picasi­ña­nuirahi?
23723  MAT 15:21  Tacahe, tiámaha­vi­varepa ema Jesús te apana avasareana táunavahi eta departamento Siria, návasa ena apaecha­ji­ri­ruvana.
23724  MAT 15:22  Ánaqui, ticapa­ya­ca­havipa esu esena. Supiara­capaipa eta supauchirahi ema Jesús. Ánipa sucahe: —Pájapanunu, tata. Píti yátupi­que­nevihi Cristo, ñivane­ruvihi eñi Viya, vicucha­pa­que­nevihi. Esu nuchicha ñávahácahi eñi éreana, tétávi­cavahi eta sucata­ji­vairahi. Picata­jicanu, tata, eta picana­ra­si­nanuini ésu nuchicha —suíchapa.
23729  MAT 15:27  Esu esena sujicapapa: —Énehinehi tacahehi, tátachicha. Yátupihi vahi pijanea­na­nui­nahini. Pájapa­nu­nusera, picata­ji­ca­nu­chuchaini. Víti apanava vácasi­ñavahi eta piyehe eta vítáti­ji­vairaina —suíchapa.
23767  MAT 16:26  Éneri­chuvare nácani tacaña­ma­ra­ruanahi eta nacaima­ha­que­néiraya te juca apaquehe, tájina náimaeque­ne­haimahi, taicha eta tacaeña­ma­ra­si­ra­vacahi tahapa­pi­ri­ca­vacahi tayehe eta náuchucui­ra­ya­rehini. Taicha vahi márata­haimahi mácani achane mavacha­chahini eta máurica­ca­revaya te apana vítaresira.
23768  MAT 16:27  Taicha nuti Manere­ji­ru­nuhi ema Viya nuchava­yarehi. Námainapaipa eta majaraiva ema Tata, nucacha­né­na­pai­pavare ena ángeleana. Te jena sácheyare, níjara­ca­va­cainapa eta náicuchianahi ena nuchanerana te tiúrihi eta nacaema­ta­nea­si­ranuhi, te jácani náemata­nea­na­pachuhi.
23775  MAT 17:6  Eta nasamirahi ena vichamuriana, tipica­na­rinehi. Tépuyu­canapa titsiuca­pai­ri­canapa.
23776  MAT 17:7  Tásiha, ema Jesús témeña­havapa eta nayehe. Máemama­si­ca­vacapa. Máichavacapa: —Échepuca, nuchicha­naveana. Vahi ecupica —máichapa.
23789  MAT 17:20  Ema Jesús tijica­pa­havipa: —Eta tíchahi éti vuíchaha yátupi­nahini ácasi­ña­vahini me Viya. Nutupiruva numetacahe: Te yátupi­que­ne­nahini ácasi­ña­vahini mayehe éma, erata­ha­ya­rehini. Váhinéni tácame­sahini ichape­nahini eta ecasi­ña­vairahi. Tayana­pa­nepuca ánichi­chainaichu eta ecasi­ñai­ravahi, tacuti­hi­pucaini eta táquichicha eta mostaza, tamutu­rihini erataha. Étaripa eta jácani cerro ávara­hahini ecayejeca, erata­ha­yarehi. Te íchapuca: “Piyejecava eta te juca. Piyana ánaquipana”. Tásiha, tiyeje­ca­vahini éta. Jéhesare, tájina tacuca­je­ra­ra­jihini eyehe.
23791  MAT 17:22  Tacahe, eta vipaisi­rapahi tayehe eta avasareana eta te táunavahi eta Galilea, tiápecha­ha­vi­varepa timeta­cahavi ema Jesús eta máepeni­ra­yarehi. Ánipa macahe: —Nuti Manere­ji­ru­nuhi ema Viya, járaja­painapa eta sácheyare tíjara­re­ca­nuyare mácani achane nayehe ena ticatia­na­ca­nuanahi. Ticara­ta­ca­nua­nayare éna.
23799  MAT 18:3  Máichahavipa: —Nutupiruva numetacahe: Ínaji­cayare eta ecasi­ña­va­vaisira. Echávayare ecutiyare ema maca amaperu, apaesa ítujicava esiapa ecachanenu tayehe eta néjasi­hayare.
23812  MAT 18:16  Téhesera te vahi macusuapavi, pitanu­cayare apinanaina ena piyehea­nayare testigo apaesa tasuapa­carepa eta piconse­ja­ra­piyare.
23813  MAT 18:17  Te vuíchaha macusuapavi, pimetacapa namutu ena pichamu­rianahi picatu­pihapa te namirahu. Téhesera te váhique­ne­chapuca macusuapahe, tímati­ca­réinapa éma eta mamasua­pa­ji­raivahi me Viya. Vaipa ecuimi­siapava mayehe, taicha eta mamasua­pa­ji­raivahi.
23818  MAT 18:22  Ema Jesús majicapapa: —Vahi tácari­chuimahi siétehéi­na­ri­chuyare eta piperdo­na­chi­rayare. Tímiya­na­va­ya­rechucha eta piperdo­na­chi­ra­nayare. Vahi pitupa­chaimahi —máichapa.
23822  MAT 18:26  Tásiha, ema achane musu tépuyucapa te mamirahu ema máquenu. Ánipa máicha: “Tátachicha, picata­ji­ca­nuhini. Picucha­panuini. Te nítuca­vapaini, nuvacha­chapaini tamutu eta nunteve piyehe” macahepa.
23836  MAT 19:5  Ani tacahe eta mavanairipi ema Viya: “Mácani amaperu achane ésupa esu mayenayare, te ticaimanapa, tatupa­ra­ca­vacahi típutsi­ca­va­na­yarehi eta napenana ena ticachichana. Énaji­vainapa títáti­ca­ca­nayare. Eta naveha­ca­cairahi, tímicu­ti­ji­ri­cavaipa étana­rinehi eta náqueheana” macahepa ema Viya.
23839  MAT 19:8  Ema Jesús majica­pa­varepa: —Ena iáchuca­na­veanaini, te jácani eta nasemirahi, náinajicapa ena nayenana. Ema víyarahaini Moisés máisapahi tínaji­cacana táichavenehi eta tájinairahi eta náimitu­ca­ca­re­vai­nahini, táetaviu­chirahi eta namura­ca­sa­mureva. Váhisera máuricahini ema Viya eta náinaji­ca­cahini.
23846  MAT 19:15  Tásiha, máemama­ha­ca­vacapa ena amuyana, mayuja­rau­cha­vacapa. Te tamutupa, viyana­varepa te apana avasare.
23853  MAT 19:22  Te masamapa ema achane eta juca macaye­ma­quenehi ema Jesús, ichape­rinehi eta mapane­re­re­sirahi, taicha mavayuchahi eta macaima­ha­que­nerahi. Macatie­que­ne­ha­rinehi tamutu. Tiyanapa tipane­re­re­capaipa.