23230 | MAT 1:17 | Tacahe, catorcemuriana ena mámariéqéqueneanainihi ema Abraham. Ema rey David, émapa náichecuinehi eta natupa. Tacahe, ema rey David, catorcemurianavare ena mámariequeneanainihi. Ena nacarataruanahi námaqueneanahi ena apavasanana te Babilonia, énapa náichecuinehi eta natupa. Ema Jeconías, catorcemuriana ena mámariéqueneanainihi. Ema Jesucristo, émapa náichecuinehi eta natupa. |
23231 | MAT 1:18 | Ani tacahehi eta máuchusirahi ema Jesucristo. Esu maena María, tráturipahi eta suítauchirayarehi ema José. Vuíchahasera nacachanecacahini. Ticajaripahisera ésu, mávajuechirahi ema Espíritu Santo. |
23244 | MAT 2:6 | “Piti avasare Belén, tachichavihi eta Judea, picunachacarepánayare píti. Taicha eta máuchusihayarehi piyehe ema ichapequeneyarehi eta maháquenucávayare. Éma, téchapajirimurihayare namutu ena vijaneanana israelítana”. |
23284 | MAT 4:6 | Tásiha, máichapa: —Te yátupina machichavina ema Viya, písapavayare pémirica te apaquehe. Tájina píchavaimahi eta pémirisirayare. Pécharichuhi eta táechajiriruva eta Sagrada Escritura, ani tacahe: “Ema Viya mavanecapa ena mayeheana ángeleana téchapajiricaviana. Tiámavianayare te navahuana, apaesa vahi picucayutetu eta máriana eta te pipaisirayare” tacahepa. Tásiha, németeaca tijaneacavianayare puiti, vahi náisapaimahi picajara te pémirica —máichapa ema Váinaraji. |
23288 | MAT 4:10 | Émasera ema Jesús majicapapa: —Pévuisihatataji piti Satanás te juca numirahu. Váhipuca pecha eta táechajiriruvahi eta Sagrada Escritura. Ani tacahehi: “Macarichu ema Viya vépuyumirauchayare. Macarichuvare vicaemataneacayare” tacahepa. Váhiquene táurica nucaemataneacavihini —máichapa ema Jesús. |
23297 | MAT 4:19 | Tacahe, ema Jesús máichuhavacapa: —Yare, éhicanu. Núti níjaracaheyare eta apana ématanerepiyare. Éti ítucavaparacahi eta jímana; tacaheyare eta ítusiravayareva ena achaneana, machaneranayare ema Viya —máichavacapa. |
23300 | MAT 4:22 | Enurujipa náehicavare. Nanaquicavarepa eta napacure, émapa ema naiya. Najunijicavarepa. |
23301 | MAT 4:23 | Eta mapaisirahi ema Jesús tayehe eta avasareana te Galilea, máimitucavacapahi ena achaneana te sávarumuhuana tayehe eta náurujisirarevana. Mavanecapa eta náeneuchiravaina taicha tiánehipa eta sácheyare tímerecavayare ema ticatiuchayare, ema aquenucayare mavaneruhi ema Viya. Énerichuvare ema Jesús macanaracapahivare tamutu eta apanapanequeneanahi jumareana eta najumanapahi ena achaneana. |
23302 | MAT 4:24 | Tacahe, nasamairiricapa ena achaneana ticavasanahi eta tasimutuqueneana avasareana te tinapaica eta Siria. Tásiha, námavacapaipa ena nacajumaqueneana, apanapanenejiquenehi eta najumana, nacatiruhavanahi. Énaripa ena návaháruanahi ena éreanana, ena tirapapasiana, énapa ena muracaquihana. Namutu ena nani, macanaracavacapahi ema Jesús. |
23306 | MAT 5:3 | —Ena náimatihi eta tacamunuqueneanahi eta náchanevana, tétavicavahi eta náuricacarevaya taicha máejerare eta najacapirayare eta máechajiriruva ema Viya, machaneranayarehi. |
23318 | MAT 5:15 | Tacutiquene, vahi ecucuti nácani súnsuana tiyustacanahi jácani lámpara, tásiha nanacapapucaini te tajuhe eta cajune, nayumurusihahini. Nanacayarehisera te anuquehe apaesa náimairiricasarepa namutu ena tiávihanahi te peti, tamicaureanayarehi. |
23336 | MAT 5:33 | Énerichuvare esamairiricavare eta náimitucasivahi ena iáchucanaveanaini: “Machu vahi ecuitaucha jácani ejurachirahipuca. Yátupinasera eta ítauchiraina tamutu eta íjarasiravahi me Viáquenu” nacahepa. |
23344 | MAT 5:41 | Ísapayare te nácani navanecahepuca eta enaracureca eta tijitacare. Te navaraha iámina étanaina kilómetro, evapinava eta eservichiravacaina. Vahi ecobrachavacaimahi. |
23347 | MAT 5:44 | Nútisera numetacahe: Émunacayareva nácani ticatianacaheanahi. Eyaseaca ema Viya eta nayujarahuina nácani téchajicanahi eyehe. Ímereca eta iúriva nayehe nácani ticatichaheanahi. Eyujaraucha nácani tiúmehaheanahi ticaetemajiricaheanahi. |
23350 | MAT 5:47 | Tacutiquene, tájinavare ecunachacarevaina eta me Viya, te iúriyare nacarichuhi ena eparapenaveanahi. Apanasica ena máimatirahanahi ema Viya tiúrianahi eta nayehe ena naparapenaveana. Étisera tatuparacahe ecachuricayare eta iúriva. |
23352 | MAT 6:1 | Eta ecajirayare ena páureana, échapavayare. Ema Tata Vicaiyaquene, tájina ticunachahemahi te evarahapuca náimaha ena achaneana eta ecajirahi, evarairahi ticunachaheanayare. Tájinavare máitsirijicavahini éma eta eyehe. |
23355 | MAT 6:4 | Piñajichayare eta píjarasirayare nácani píjaracasiruyare. Tacahe, ema Tata Vicaiyaquene te anuma máimararacahi tamutu. Jácani píchaqueneana tayumururevana, éma títsirijiequenehayare, tíjaracaviyare eta pícuchihi. |
23370 | MAT 6:19 | Váhivare tacuavasamurerecahe eta ímahaqueneana te juca apaquehe. Eta juca ticamitiequenehacareana taicha eta tajararesira eta cachusiri, étapa eta táichasivayare. Natiarihivare ena tiámeyechaheanayare. |
23373 | MAT 6:22 | Tacutiquene, ecuneuchava, machu tacuetaviuchava eta ejamurachira eta ímahaqueneana. Ecaratacava, vahi ecuisapa tahapasamurechahe eta ecaimahaquenerahi. Taicha te tahapasamureruhepapuca eta ímahaquene, tétavicavahi eta tamapicuvahi eta te iáchanevana. Téhesera esuapa eta nímiturapiana, tétavicavahi eta tamicauchiraya eta iáchanevana, tímijunijicayare eta emaurivahi, étapa eta ejamurachiravahi eta ímahaqueneana. Eta tacahe, machu ísapava tayanariana eta timapicu eta te iáchanevanasami. ¡Páurehesami éti te ísapavapuca tanasipa! |
23376 | MAT 6:25 | Étasera nuvaraha yátupina eta ecasiñavairaina mayehe ema Tata Vicaiyaquene. Vahi ecucaeñamaracavaicha tayehe eta enicaquenerepi étapa eta emuiriharapi puiti juca ítaresiraichaha. Eta enicaquenerepi, étapa eta emuiriharapi, tájina táeñamavacarevahini. Ímararacarichuhi eta cáyureana. Vahi táevacahini, váhivare táechatijiricahini, táunacahipucaini eta tanicaqueneyare. Émasera ema Tata Vicaiyaquene máechapajiricahi, máijarasirahi tamutu eta tanicaquenerepiana. Evetijipa éti, iápajupanavahi eta éñamacarévahi me Viya tayehe eta cáyureana. |
23383 | MAT 6:32 | Ena achaneana vahi náimatihini ema Viya, ichapemurihi eta tacaeñamarasiravacahi eta júcana. Vahi nácasiñavahini mayehe ema Viya, nacuchapahipucahini eta máijararuyarehi éma. Étisera, écharine eta mararihirahi ema Ecaiyaquene te anuma. Máimatihi éma tamutu eta ecamunuqueneanahi. |
23384 | MAT 6:33 | Tásihasera éti, tativayare íjaracava ecaemataneacaya ema Viya, ecasamureirahi eta ítauchirayare tamutu eta mavarahaqueneanahi. Tihapasamurechaheyarehivare eta tátupiruvairaya eta ítaresira, ecurisamurechirayare éma. Máimaharinepa éma. Tíjaracaheyare tamutu eta juca ecamunuqueneana. |
23385 | MAT 6:34 | Eta tacahe, ácasiñava mayehe éma. Vahi tacuimipanerechahe eta íchararacavayare achichu. Puiti ecuchapaipa eta máimicatasiraheyare. Ímiyanava eta ecuchapirayare eta máimicatasiraheya. |
23389 | MAT 7:4 | Vahi tatuparacavimahi pétupirica eta jácani náejecapiravahi ichipichuana ena piparaepiyana. Tájina piviyahini eta piconsejachihaimahi. Ichapesera eta tatuparasiravihi pétupirica eta péjecapiravanahi píti. Tapaenumava pétupirica eta píchavaquenévanahi, táuricapaini piconsejacha ema piparaepiya tayehe eta máichavaquenévahi. |
23392 | MAT 7:7 | Ánivare tacahe eta máechajiriruva ema Jesús: —Numetacahe: Échajica ema Tata Vicaiyaquene. Eyaseacayare eta ecamunuqueneana. Éma, tijapanurahi. Tisamaheyare, tíjaracaheyareva. Vahi ecuyacuji eta eyaseasiraina. Énerichuvare, te tatiarihinapapuca eta jácani íchiraya ichapehi eta tacajeravayarehi, eyaseacayare máijaracahehini eta ítupajijiasiravaya. Éma, tíjaracaheyare. Te jararihipuca eta táichejimiráuchahe, éma macaevuisinaheyarehi. |
23396 | MAT 7:11 | Etiarihi éti vahi ecajirahihini nayehe ena achaneana. Iúrihisera nayehe ena echichanaveana. Mavetijicha ema Tata Ecaiyaquene tiávihahi te anuma. Éma, vahi ticavijaruhemahi eta eyaseserepi. Tíjaracaheyarehi tamutu eta táuriqueneana eyasearuanayarehi. |
23414 | MAT 7:29 | Vahi nasamasarénahini. Tétavicavahi eta máitusirahi mayunapaicahi tamutu. Tétavicavahivare eta tasuapacarevahi eta máimiturapiana. |
23416 | MAT 8:2 | Tacahe, macahepaipa ema émana achane leproso. Témeñahavapa mayehe ema Jesús. Tépuyucapa te mamirahu. Tásiha, máichapa: —Tata, nucasiñavahi eta piyehe, picanaracanupaini. |
23430 | MAT 8:16 | Te yátipa, títecaparácanapaichucha ena achaneana. Námavacapaipa ena nacajumaqueneana, énapa ena návaháruana ena éreanana. Tacarichu te máechajiriruvachucha ema Jesús, macuchuchujicavacapaipa ena éreanana tiávahácanahi ena nacajumaqueneanahi. Macanaracavacapa ena apamuriana tisamanahi eta apana jumareana. |
23434 | MAT 8:20 | Ema Jesús, ánipa tacahehi eta majicapirahi: —Tamutu eta sárareana ticapenavaca. Énerichuvare eta cáyureana tamacajipachuvare. Nútisera nuti Manerejirunuhi ema Viya, tájina nuviya nusiapihahini —máichapa. |
23456 | MAT 9:8 | Ichaperinehi eta náramirahi namutu ena achaneana natiarihiqueneanahi. Tétavicavarinehi eta nacunachirahi ema Viya taicha eta máitupajijiasirava ema Jesús eta máijarasirahi ema Maiya. |
23459 | MAT 9:11 | Títecapanavarepa ena fariséoana. Eta náimairahi namutu ena némunaruqueneana, eta vicachanerahi ema Jesús, ticaecahirecanapa. Ánipa nacahe nayehe ena máimitureana ema Jesús: —¿Tájaha tacayema tísapava ema eyehe maestro macachanevaca eta manisirahi ena nánitatajiana ticobrarecarahiana eta impuesto? ¡Ticapecaturarahiana éna! —nacahepa. |
23461 | MAT 9:13 | Nútiripa vahi étaina tímitecanuhi nutanucayarehi nácani matapiravareanahi. Nutanucapahi núti ena tisipecaturana, apaesa náeneuchava, náinajica eta napecaturana. Tásiha éti, eyana ecaravahu eta máechajiriruvanahi ema Viya. Ánipa macahe: “Núti nuvaraha yátupinaini eta ejapanuraivainahini. Taicha te vahi, tamapurujiyare eta ecamavahuirahi eta nuyehe” macahepa ema Viya. |
23470 | MAT 9:22 | Émasera ema Jesús masamarichucha eta suémamajiasirahi, macaicutiarahi eta macanararesirahi. Téquerucavapa. Máimahapa eta supisirahi esu esena. Tásiha, máichapa: —Vaipa picupica, nuchicha. Pinaracapa puiti táichavenehi eta picasiñairanuhi —máichapa. Tacahe, tinaracapa esu esena. Vaipa tápechahini eta sujumainihi. |
23474 | MAT 9:26 | Te nasamairiricapa ena ticavasanahi eta te Capernaum, náraminehi namutu. Nacatsatsaicapa timetajiricanapa. |
23476 | MAT 9:28 | Váhisera masuapavanehini éma. Te tisiapapa ema Jesús te mapena, ena púchuquiana tisiapanavarepa. Témeñahavanapa eta mayehe. Tásiha, éma mayaserecavacapa. Ánipa máichavaca: —¿Yátupipuca ecasiñanuhi eta nucanarasiraheyare? —macahepa. Ena najicapapa: —Yátupi, tata. |
23483 | MAT 9:35 | Ema Jesús tamutuhi mapaica eta avasareana étapa eta ánichichaqueneana avasarechichana. Tímiturecapahi tayehe te jácani máitecapihapahi te náurujisirarevana. Ticametarairupahi eta máechajiriruva ema Viya eta náuchucuirayare ena ticasiñanahi éma, machaneranayarehi éna. Ticanararecapahivare ena ticatajivanahi ticacatiruhanahi. |
23484 | MAT 9:36 | Camuriana ena achaneana tínanajirícavanahi. Taicha ticatajivanahi éna, nájina nácasiñahini. Nacutihi eta uvesa te nájina tijaneacaina. Eta máimairavacahi ema Jesús, ichape eta majapanuiravacahi. |
23494 | MAT 10:8 | Ecanaracavacayarepahi ena leprósoana énapa nácani ticatajivanahi taicha eta apana jumare. Ecaechepucayareva ena náepenaqueneana. Ecuchucayareva ena éreanana. Éti, vahi evachareruinahi eta juca ítupajijiasiravahi, váhivare ecobrachaimahi nácani ecanararuanayare. |
23496 | MAT 10:10 | Étanarichuvare emuiriha, éta iámayare. Étapa eta éparupeva, étaripa eta eyupairiquiana. Ema ticaematanerahi, tatuparacahi náenicayarepahi te jácani macaemataneiyapahi. Ene ecaheya éti, títátiheanayare ena tijacapanaya eta ecametarairuirayarepahi. |
23500 | MAT 10:14 | Étaripa te váhipuca nacujacapahe te jácani avasare, étapa te jácani peti ítecapihayare, váhivare nacuvaraha nacusamahe, iúchucavaneyareva. Étatapevachavanúmayareséra eta máteji te ívapeana. Táicutiarayare eta máicuñasirayare ema Viya taicha eta namavarairahi najacapahehini. |
23503 | MAT 10:17 | Échapava, taicha nararihiyare ena achaneana ticatianacaheanayare táichavenehi eta éhisiranuhi. Ticaratacaheanainapa, écayaserehinapa nayehe ena juéseana. Téstacaheanainavarepa eta te náurujisirarevana. |
23505 | MAT 10:19 | Tacahe, te jácani námahepapuca te namirahu ena aquenucana, vahi ecueñamava tayehe eta jácani échajiuchiravayare, ecatiuchiravayare. Échajicayare eta échajiriruvana máijararuheyare ema Espíritu Santo te jena sache. |
23509 | MAT 10:23 | Te napanajicahepuca te jácani avasare iávihahi, táichavenehi eta ecametarairuirahi, ejunayare tayehe eta apana avasare. Jéhesare, nuti Manerejirunuhi ema Viya, nútijapavanénapa. Vuíchaha ecuitahi epaica eta avasareana ne vijaneanana israelítana. |
23514 | MAT 10:28 | Vahi ecupica nácani nacapacapuca eta iáquehe, tacarichuchucha náituruequenehayare. Váhisera naratahaimahi nacamitiequeneha eta iáchaneva. Macarichu ema Viya epicayare, taicha éma máituruequenehahi tamutu. Maratahahi macamitiequeneha eta iáchanevana tayehe eta táiñehiquene infierno, te ecainajiruva táichavenehi eta episirapuca eta nacapasiraheyare. |
23521 | MAT 10:35 | Taicha puiti juca vicaijuheyare, mácani achane, te natiarihi ena machichanaveana, nacatichayarehi ema naiya táichaveneyarehi eta máehisiranuhi éma. Ésuripa esu naena, nacatianacayareva. Ésupa esu chinenaca, sucatianacayareva esu suímase taicha eta suéhisiranuhivare esu apana. |
23523 | MAT 10:37 | Nácanisera tínajicavana eta náehisiranuhi táichavenehi eta nacatianasira ena nachichanaveana, váipa tatuparacahini nuchaneranainahini. Énaripa nácani tínajicavana eta náehisiranuhi táichavenehi eta nacatianasira ena náiyana, énerichuvare vaipa tatuparacahini nuchaneranainahini. |
23524 | MAT 10:38 | Énerichuvare nácani apaesarichu eta navarairahi téhicanuanahi, váhivare náijaracavahini táimicapacahini eta náehisiranuhi, vaipa tátuparacahini nuchaneranainahini. |
23539 | MAT 11:11 | Núti nutupiruva numetacahe: Ema maca Juan, nájina mácuti nayehe ena achaneana. Tétavicavahi eta macunachacarevahi. Tiápajupanavahisera eta nacunachacarevahi nácani nuchaneranaya, apaesachichapucaini eta nacaicutiarairahi eta mapanereruana ema Tata. |
23540 | MAT 11:12 | Ema Juan tépanavapa eta máimitusirahi ena achaneana tacamunuirahi eta náeneuchirava me Viya. Nararihisera ena vahi náuricahini nasamararacahini. Étapa tímicatichahi témecatajívachahi éma. Puíticha tanasihi ticatichanuana núti apanava, témecatajivachanuanayare. |
23543 | MAT 11:15 | Te evarahapuca ecaicutiara, tavaraha eta epanerechinavaya. |
23547 | MAT 11:19 | Nuti Manerejirunuhi ema Viya, eta nítecapauchirahepa, nucachanehepaipa eti achaneana eta enisirahi. Etiarihihivare eti épiyaequenehanuhi: “Ímaha ema maca, cánisiuquitataji, cávahárasi. Macachanevacapaipa ena achaneana tisipecaturarahianahi” ecahehi. Eti épiyacavapa épururahi, ticutirinehi yátupinahini échemarahihini. Tétavicavahisera eta éjecapiravahi taicha eta emasuapajiraivahi. Te yátupihihini échemarahi, ímatinuhini eta nucavanahirahi eta me Tata —máichapa ema Jesús. |
23548 | MAT 11:20 | Ema Jesús tépanavapa máechajisiha eta táicuñayarehi eta avasareana máichinehi eta tiáramicareana. Ticaicuñanayarehi ena tachichanaveanahi táichavenehi eta namasuapajiraivahi. Váhivare náeneuchavahini, náinajicahipucaini eta napecaturana. Máechajicapa ena achaneana tímicutijiricavahi natiarihinahini te mamirahu. Ánipa macahe: |
23549 | MAT 11:21 | —¡Páurehesami eti nujaneanana ecavasanahi te avasare Corazín! ¡Páurehesamihivare eti apamuriana nujaneanana ecavasanahivare te avasare Betsaida! Ichape eta ícuñayare taicha éti ímaharipa tamutu eta tiáramicareana níchaqueneanahi te emirahu, váhisera ávarahahini éneuchavahíni. Ena nani achaneana ticavasanahi te Siria, apavasananahinéni, tétavicavahinéni eta namaurivahi, németeacasera núti nasapihahipucaini téneuchavana te náimahahini eta níchaqueneanapahi. Enévanenahíni náimerecavahini yátupi eta náeneuchiravainahini. |
23553 | MAT 11:25 | Étarichuhi te jena hórahi, ema Jesús ánipa macahe: —Tata Nucaiyaquene, tétavicava eta nucunachiravi. Jéhevare píti táquenuvihi eta anuma étapa te juca apaquehe. Títauchavaipa eta pipanereruhi. Vahi písapahini náitucahini eta júcana ena tímijachavanahi téchemarahiana. Énapasera píjaracahi ena nani téhicanuanahi, tájinahinéni náechemaraivainahini. Puiti nasapiharipahi nacachuricahi ena títupajijiacavanahi. |
23556 | MAT 11:28 | Yare, ecasiñanu emutu eti evitajiruanahi te iáchanevana eti éyarecarahiana eta éjecapiravana. Núti nucanaracaheyare. |
23560 | MAT 12:2 | Énasera ena fariséoana eta náimararasirapahi, tisemamajuheanapa. Ánipa naicha ema Jesús: —Pímaha ena pímitureana. Ticaemataneanapaichucha eta navepiraquihapahi eta trigo puiti juca sache tétavicavahi eta tacapicahuirahi. Vahi tísapacaremahi eta juca nacaematanérahi puiti —náichapa. |
23565 | MAT 12:7 | Éti váhivare ecaicutiara eta juca máechajiriruvana ema Viya: “Núti nuvaraha yátupinaini eta ejapanuraivainaini. Taicha te vahi, tamapurujiyare eta ecamavahuirahi eta nuyehe” macahepa. Te ecaicutiarahini, váhiyarehini ecaecahivaca ena nímitureana, taicha éna tájina natapiravainapahi. |
23569 | MAT 12:11 | Ema Jesús majicapavacapa: —Nímicutichinahe puiti. Németeaca májina émanaina achane vahi macujapanuhini eta máitatiquene uvesa, te téchipaicavapuca te pusu te jena sache tacapicahuquenehi. Eta máeñamirahi, tipatsicava mavecuha eta paure sárare. |
23580 | MAT 12:22 | Tacahe, ena achaneana námapaipa ema achane púchuqui, úpavare, taicha mávaháruhi ema éreana. Navarahahi macanaraca ema Jesús. Jéhesarehisera ema Jesús macanaracahi. Tiúripa téchejica, tímairiricavarepa. |
23583 | MAT 12:25 | Ema Jesús máimatihi eta napanereruhi éna. Tacahe, máichavacapa: —Nímicutichinahe puiti ena machanerana ema gobierno. Éna vahi típutsimurihacacanaimahi apinainahipucaini partido. Te típutsimuriacacanapa, énajicacaipapucaini tiáquipaicacana. Énaripa ena achaneana te avasare, vahi táurica náiputsimuriavahini. Émaripa mácani achane, te camurianahi ena machichanaveana, váiparinehivare típutsimuriavanaimahi náehajiricacahini, énajiricacahini náquipairicacahini. |
23594 | MAT 12:36 | Nutupiruva numetacahe: Te táitecapapa eta sache táitecapirayare eta juício, emutu ecayaserehiyare eta échajisihairana eta tamaeperajiqueneana. |
23598 | MAT 12:40 | Taicha ema Jonás masiapajuechahi eta ichapequene jima, mapana sache eta mayerevahi, mapanavare yati. Ene nucaheyare, núti Manerejirunuhi ema Viya, mapanayare sache, mapanavare yati, eta nucaheyare eta nucaecarasirayare. |
23599 | MAT 12:41 | Eta jena sácheyare téchepucanayare namutu, tiúchucuhanayare ena achaneana ticavasanáinihi acane te Nínive. Tisipecaturarahianahinéni éna. Natupiruvahisera nasuapa eta mametarairu ema Jonás. Téneuchavanavanehi. Tásiha, te jena sácheyare, nacahenapa eyehe éti: “Táuricapa nacaicuñaini ena nani maparajuruana ema Cristo, táichavenehi eta namasuapirahi éma. Taicha éma, máuriquenepanahi mayehe ema Jonás” nacahénapa. |
23606 | MAT 12:48 | Émasera majicapapa: —Yátupi némunacavacahi esu meme, énapa ena nuparapenaveana. Nararihisera ani te juca nuchacaya ena némunaruanahivare, nuparapenaveanahi. |
23607 | MAT 12:49 | Tásiha, tisuvechahavipa viti mayeheana apóstoleana. Tásiha, macahepa: —Numetacahe, ena nani ena némunaruanahivare. |
23611 | MAT 13:3 | Tásiha, camurihi eta máimicutichaqueneanahi eta máimitusiravacahi. Ánipa macahe: —Matiarihi ema émana achane. Tévapanahi te máesane. |
23616 | MAT 13:8 | Tacahe, eta apamuri evaraqui témiricapaipa te tiúrina máteji. Tiúrinapanahi eta tajurusira. Eta étana, ticahipa tétupicavapanapa. Eta apanavare, ticahipa ánimuríchu. Eta apanavare, ticahivare apaesasajiruichu. |
23620 | MAT 13:12 | Éti, te esuapa yátupihi eta nímiturapiana, ema Espíritu Santo tímitucaheya tamutu eta tacayemaqueneanahi. Énasera nácani vahi návarahahini nasuapa, énajivayare tíchavana ticaverejicasianaya eta nasamaqueneanahi. |
23622 | MAT 13:14 | Puiti ena nani achaneana nacuti ena achaneana acane, vahi nasuapahini ema víyarahaini profeta Isaías. Ánipa macahe: “Nímatihe éti. Esamayarenénipuca, váhisera ecaicutiaraimahi. Ímahayarehinénipuca, váhivaresera ímatiequenehaimahi. |
23628 | MAT 13:20 | Natiarihivare ena apamuriana achaneana, nacutihi eta máteji máripahi. Te nasamararaca eta nímiturapiana, natupiruvanehi nasuapa, tiúrisamureanainehi. |
23629 | MAT 13:21 | Váhisera náratahahini nacaravahuhini yátupinahíni. Vahi nácutihíni eta evaraqui tiúparehi. Ánipirichu eta náehisirahi, taicha vahi nacamichahini jácani nacatajivairanahi. Váhivare túmesamureanainahíni te tatiarihipa eta jácani nacatichaira ena achaneana táichavenehi eta náehisiranuhi. |
23631 | MAT 13:23 | Natiarihisera ena apamuriana achaneana nacutihi eta tiúrina máteji. Éna, tisamanuanahi. Náunacahi yátupi eta nímiturapiana, náimatiequenehairahi. Tájinavare náichiravainahíni eta náehisiranuhi. Ichape eta nacaemataneasirahi ema Viya. Nararihi ena apaesarichu eta nacaemataneasirahi. Nararihivare ena apamuriana, nativarerehapanapa eta nacaemataneasirahi. Tásiha, ena apamuriana, ichapemuripanapa eta nacaemataneasirahi ema Viya —macahepa ema Jesús. |
23641 | MAT 13:33 | Énerichuvare máimicutichina eta juca apana máimituresirahi. Ánipa macahe: —Tacutiquene, eta juca nímiturapiana tímicutijiricavahi eta levadura. Esu súcani esena tiúrihi eta tasisijisira eta suyehe levadura te tamutu eta suépiyaruhi masa, tayanapane apinapucaini arroba eta suyehe jarina, tasihajicahisera. Jéhesare, tiápucayarehi tiuri. |
23651 | MAT 13:43 | Tásiha, nácani títauchanahi eta mavanairipianahi ema Viya, tétavicavayare eta najaraivayare tacutiyare eta tajaraiva eta sache. Téjacanainapa tayehe eta macatuparahaiyahi ema Vicaiyaquene. Te evarahapuca ecaicutiara, tavaraha eta epanerechinavaya. |
23652 | MAT 13:44 | Eta nímiturapiana nuti násihaquenehi te anuma tacuti eta tayumururevaquenehi entierro. Te máichimavahi mácani achane eta entierro, tiúrisamureyarehi. Tásiha, máimichavayarehi mayumuruca tayehe eta apaquehe távihahi. Mavacharecayarepa eta apaquehe, mavarairayarehi eta entierro. Tayanapane táimijararecayarepa tamutu eta macayehequeneanainihi. |
23659 | MAT 13:51 | Tacahe, ema Jesús tiyaserecahavipa. Ánipa macahe: —¿Ecaicutiarapuca éti tamutu eta juca nímiturapianahi? —máichahavipa. Tásiha, víti vijicapapa: —Vicaicutiara, tata —vicahepa. |
23662 | MAT 13:54 | Vichavapa tayehe eta mávasa. Te sávarumuhuquenepa, viyanavarepa tayehe eta náurujisirareva eta nayujarauchirahi ena achaneana. Tímiturecapa ema Jesús. Ichape eta tahapasamurechiravacahi ena achaneana. Váhisera návarahahini nasuapahini. Náepururichucha éma. Ánipa nacahe: —Témunahiricava eta máitupajijiasiravapahi ema maca. ¿Távihasica macaravahuinehi eta máichirayare eta tiáramicareana? Vivaraha vímaha víti apanava eta jácani máichaqueneanahiji visamaiririruanahi. Taicha vímatihi ema maca. Carpintérohi éma. Vímativare ema máiyaini, ésupa esu maena María, énapa ena maparapenaveana ema Jacobo, ema José, ema Simón, émapa ema Judas. Vímativare ena esenana maparapenaveanahivare, ticavasanahi eta ani. ¿Távihasica máitusiavahi eta juca máitucaqueneanahicacha? —nacahepa. Émasera máichavacapa: —Tatuparaca epicauchahaviya vimutu viti mavaneruana ema Viya. Étisera éti nujaneananahi ecavasanahi eta te juca viávasa, étipa eti nuparapenaveana, vahi epicauchanuimahi —máichavacapa. |
23675 | MAT 14:9 | Tásiha, eta masamirahi eta juca suyasearuhi, ema rey Herodes ichaperinehi eta mapanereresirahi. Tájinapasera máicharacavahini taicha máechajiriruvaipahi majurachaipahi te namirahu ena machimaranahi eta máijarasirayare eta suyasearuyarehi ésu. |
23681 | MAT 14:15 | Tacahe, viti mayeheana apóstoleana vímahapa eta cáperehíchicharínehi. Vimetacapa éma máevatamuríhahini ena achaneana natiarihiqueneanahi. Víchapa éma: —Cáperehipa jena sache. Tiyerehivacahi eta pétiana. Táuricapa pivanecavaca ena achaneana nayanapa, navachareca eta nanica; taicha ani tájina naviyavaimahi eta te juca —víchapa. |
23690 | MAT 14:24 | Tacahe, víti te túpierecahaviripahi, tichimaracahavipa eta muraca técaticava, viácapaquihapaipahi. |
23697 | MAT 14:31 | Enevanepasera macaratavauchapa ema Jesús eta macuchucuirayarehi. Tásiha, máichapa: —¿Ticamitisicavipapuca eta pipisirahi eta picasiñanuirahi? |
23723 | MAT 15:21 | Tacahe, tiámahavivarepa ema Jesús te apana avasareana táunavahi eta departamento Siria, návasa ena apaechajiriruvana. |
23724 | MAT 15:22 | Ánaqui, ticapayacahavipa esu esena. Supiaracapaipa eta supauchirahi ema Jesús. Ánipa sucahe: —Pájapanunu, tata. Píti yátupiquenevihi Cristo, ñivaneruvihi eñi Viya, vicuchapaquenevihi. Esu nuchicha ñávahácahi eñi éreana, tétávicavahi eta sucatajivairahi. Picatajicanu, tata, eta picanarasinanuini ésu nuchicha —suíchapa. |
23729 | MAT 15:27 | Esu esena sujicapapa: —Énehinehi tacahehi, tátachicha. Yátupihi vahi pijaneananuinahini. Pájapanunusera, picatajicanuchuchaini. Víti apanava vácasiñavahi eta piyehe eta vítátijivairaina —suíchapa. |
23767 | MAT 16:26 | Énerichuvare nácani tacañamararuanahi eta nacaimahaquenéiraya te juca apaquehe, tájina náimaequenehaimahi, taicha eta tacaeñamarasiravacahi tahapapiricavacahi tayehe eta náuchucuirayarehini. Taicha vahi máratahaimahi mácani achane mavachachahini eta máuricacarevaya te apana vítaresira. |
23768 | MAT 16:27 | Taicha nuti Manerejirunuhi ema Viya nuchavayarehi. Námainapaipa eta majaraiva ema Tata, nucachanénapaipavare ena ángeleana. Te jena sácheyare, níjaracavacainapa eta náicuchianahi ena nuchanerana te tiúrihi eta nacaemataneasiranuhi, te jácani náemataneanapachuhi. |
23775 | MAT 17:6 | Eta nasamirahi ena vichamuriana, tipicanarinehi. Tépuyucanapa titsiucapairicanapa. |
23776 | MAT 17:7 | Tásiha, ema Jesús témeñahavapa eta nayehe. Máemamasicavacapa. Máichavacapa: —Échepuca, nuchichanaveana. Vahi ecupica —máichapa. |
23789 | MAT 17:20 | Ema Jesús tijicapahavipa: —Eta tíchahi éti vuíchaha yátupinahini ácasiñavahini me Viya. Nutupiruva numetacahe: Te yátupiquenenahini ácasiñavahini mayehe éma, eratahayarehini. Váhinéni tácamesahini ichapenahini eta ecasiñavairahi. Tayanapanepuca ánichichainaichu eta ecasiñairavahi, tacutihipucaini eta táquichicha eta mostaza, tamuturihini erataha. Étaripa eta jácani cerro ávarahahini ecayejeca, eratahayarehi. Te íchapuca: “Piyejecava eta te juca. Piyana ánaquipana”. Tásiha, tiyejecavahini éta. Jéhesare, tájina tacucajerarajihini eyehe. |
23791 | MAT 17:22 | Tacahe, eta vipaisirapahi tayehe eta avasareana eta te táunavahi eta Galilea, tiápechahavivarepa timetacahavi ema Jesús eta máepenirayarehi. Ánipa macahe: —Nuti Manerejirunuhi ema Viya, járajapainapa eta sácheyare tíjararecanuyare mácani achane nayehe ena ticatianacanuanahi. Ticaratacanuanayare éna. |
23799 | MAT 18:3 | Máichahavipa: —Nutupiruva numetacahe: Ínajicayare eta ecasiñavavaisira. Echávayare ecutiyare ema maca amaperu, apaesa ítujicava esiapa ecachanenu tayehe eta néjasihayare. |
23812 | MAT 18:16 | Téhesera te vahi macusuapavi, pitanucayare apinanaina ena piyeheanayare testigo apaesa tasuapacarepa eta piconsejarapiyare. |
23813 | MAT 18:17 | Te vuíchaha macusuapavi, pimetacapa namutu ena pichamurianahi picatupihapa te namirahu. Téhesera te váhiquenechapuca macusuapahe, tímaticaréinapa éma eta mamasuapajiraivahi me Viya. Vaipa ecuimisiapava mayehe, taicha eta mamasuapajiraivahi. |
23818 | MAT 18:22 | Ema Jesús majicapapa: —Vahi tácarichuimahi siétehéinarichuyare eta piperdonachirayare. Tímiyanavayarechucha eta piperdonachiranayare. Vahi pitupachaimahi —máichapa. |
23822 | MAT 18:26 | Tásiha, ema achane musu tépuyucapa te mamirahu ema máquenu. Ánipa máicha: “Tátachicha, picatajicanuhini. Picuchapanuini. Te nítucavapaini, nuvachachapaini tamutu eta nunteve piyehe” macahepa. |
23836 | MAT 19:5 | Ani tacahe eta mavanairipi ema Viya: “Mácani amaperu achane ésupa esu mayenayare, te ticaimanapa, tatuparacavacahi típutsicavanayarehi eta napenana ena ticachichana. Énajivainapa títáticacanayare. Eta navehacacairahi, tímicutijiricavaipa étanarinehi eta náqueheana” macahepa ema Viya. |
23839 | MAT 19:8 | Ema Jesús majicapavarepa: —Ena iáchucanaveanaini, te jácani eta nasemirahi, náinajicapa ena nayenana. Ema víyarahaini Moisés máisapahi tínajicacana táichavenehi eta tájinairahi eta náimitucacarevainahini, táetaviuchirahi eta namuracasamureva. Váhisera máuricahini ema Viya eta náinajicacahini. |
23846 | MAT 19:15 | Tásiha, máemamahacavacapa ena amuyana, mayujarauchavacapa. Te tamutupa, viyanavarepa te apana avasare. |
23853 | MAT 19:22 | Te masamapa ema achane eta juca macayemaquenehi ema Jesús, ichaperinehi eta mapanereresirahi, taicha mavayuchahi eta macaimahaquenerahi. Macatiequeneharinehi tamutu. Tiyanapa tipanererecapaipa. |