23233 | MAT 1:20 | Ut yo̱ chixc'oxlanquil a'in laj José nak jun lix ángel li Ka̱cua' quixc'utbesi rib chiru sa' xmatc' ut quixye re: —At José, ralalat li rey David, matc'oxlac chixc'ambal lix María chok' a̱cuixakil. A'an xcana chi yaj aj ixk xban xcuanquil li Santil Musik'ej. |
23236 | MAT 1:23 | A'an a'in li quixye: Jun xka'al toj ma̱ji' cuanjenak riq'uin cui̱nk ta̱cua̱nk lix c'ula'al ch'ina te̱lom. Ut Emanuel ta̱q'uehek' chok' xc'aba'. (Is. 7:14) Chi jalbil ru Emanuel naraj naxye “Li Dios cuan kiq'uin”. |
23240 | MAT 2:2 | Que'patz'oc ut que'xye: —¿Bar cuan lix reyeb laj judío xyo'la? Xochal xban nak xkil chak toj sa' releb sak'e li chahim retalil lix yo'lajic ut xochal chixlok'oninquil, chanqueb. |
23243 | MAT 2:5 | Ut eb a'an que'chak'oc ut que'xye re: —Aran Belén xcue̱nt Judea xban nak jo'can tz'i̱banbil chak xban li profeta. |
23246 | MAT 2:8 | Ut nak quixtaklaheb Belén quixye reheb: —Ayukex aran Belén ut q'uehomak e̱ch'o̱l chixsic'bal toj retal te̱tau li c'ula'al. Ut nak te̱tau chak, tole̱ye cue re nak tinxic ajcui' la̱in ut toxinlok'oni chak, chan. |
23251 | MAT 2:13 | Ut nak ac xco̱eb laj k'e, jun x-ángel li Ka̱cua' quixc'ut rib chiru laj José sa' xmatc' ut quixye re: —Cuaclin, c'am li c'ula'al jo' cui' lix na'. Tex-e̱lk arin ut ayukex sa' li tenamit Egipto. Ut aran texcana̱k toj la̱in toxinyehok a̱cue. Tex-e̱lelik xban nak laj Herodes oc re chixsic'bal li c'ula'al re xcamsinquil.— |
23258 | MAT 2:20 | Ut quixye re: —Cuaclin. C'am li c'ula'al jo' cui' li na'bej ut texxic cui'chic sa' li tenamit Israel xban nak xe'cam li que'ajoc re xcamsinquil li c'ula'al, chan. |
23263 | MAT 3:2 | —Chiyot'ek' e̱ch'o̱l ut chejal e̱c'a'ux xban nak yo̱ chak chi cha̱lc li ta̱q'uehek' sa' xcuanquil xban li Dios. Ut a'an chic ta̱cua̱nk xcuanquil sa' xbe̱neb li ralal xc'ajol. |
23268 | MAT 3:7 | Nak quiril nabaleb xcomoneb laj fariseo ut xcomoneb laj saduceo yo̱queb chi cuulac yal re nak te'cubsi̱k xha'eb, quixye reheb: —La̱ex chanchanex li ral li c'ambolay. ¿Ani xyehoc e̱re la̱ex nak ta̱ru̱k te̱col e̱rib chiru lix josk'il li Dios li ta̱cha̱lk sa' e̱be̱n? |
23275 | MAT 3:14 | Abanan laj Juan inc'a' raj quiraj xcubsinquil xha' ut quixye re: —Ma̱cua' raj la̱in tincubsi̱nk a̱ha'. La̱at raj ban tatcubsi̱nk inha' la̱in, chan. |
23276 | MAT 3:15 | Ut li Jesús quichak'oc ut quixye re: —Us takaba̱nu anakcuan xban nak tento ta̱uxma̱nk chixjunil li c'a'ru naxye li Dios, chan. Tojo'nak quixc'uluban xch'o̱l laj Juan. |
23278 | MAT 3:17 | Ut qui-abi̱c xya̱b xcux li Dios toj sa' choxa nak quixye: —A'an a'in li cualal raro inban. Nasaho' inch'o̱l riq'uin, chan. |
23281 | MAT 4:3 | Ut laj tza quicuulac riq'uin ut quixye re: —Cui tz'akal ya̱l nak la̱at ralal li Dios, suk'isiheb chok' caxlan cua li pec a'in.— |
23282 | MAT 4:4 | Quichak'oc li Jesús ut quixye: —Inc'a' tinba̱nu a'an xban nak tz'i̱banbil retalil sa' li Santil Hu: Ma̱cua' ca'aj cui' riq'uin li naxtzaca yo'yo cui' li cui̱nk; riq'uin ban li a̱tin li naxye li Dios. (Dt. 8:3) |
23284 | MAT 4:6 | Ut laj tza quixye re: —Cui tz'akal ya̱l nak la̱at ralal li Dios, cut a̱cuib tak'a. Ma̱c'a' ta̱c'ul xban nak jo'ca'in tz'i̱banbil sa' li Santil Hu: Tixtaklaheb lix ángel cha̱cuilbal ut riq'uin ruk'eb tate'xchap re nak inc'a' ta̱toch' la̱ cuok chiru pec. (Sal. 91:11-12) |
23285 | MAT 4:7 | Ut li Jesús quichak'oc ut quixye re: —Tz'i̱banbil ajcui' sa' li Santil Hu chi jo'ca'in: Ma̱tz'a̱ma xmilagro li Ka̱cua' la̱ Dios yal chi ma̱c'a' rajbal. (Dt. 6:16) |
23287 | MAT 4:9 | Ut quixye re li Jesús: —Chixjunil a'in tinq'ue a̱cue cui la̱at ta̱cuik'ib a̱cuib chicuu ut tina̱lok'oni.— |
23288 | MAT 4:10 | Tojo'nak li Jesús quichak'oc ut quixye re: —Elen chicuu la̱at aj tza, xban nak jo'ca'in tz'i̱banbil sa' li Santil Hu: Li Ka̱cua' la̱ Dios ta̱lok'oni ut ca'aj cui' chiru a'an tatc'anjelak. (Dt. 6:13) |
23295 | MAT 4:17 | Chalen nak quicuulac aran, li Jesús yo̱ chixch'olobanquil li xya̱lal ut quixye: —Chiyot'ek' e̱ch'o̱l ut jalomak e̱c'a'ux xban nak cuulac re xk'ehil nak tinq'uehek' sa' incuanquil xban li Dios. Ut la̱in chic cua̱nk incuanquil sa' xbe̱neb li cualal inc'ajol.— |
23297 | MAT 4:19 | Li Jesús quixye reheb: —Chine̱ta̱ke. Ma̱cua' chic caribc te̱ba̱nu. E̱ras e̱ri̱tz'in ban chic te̱sic' re te'pa̱ba̱nk, chan reheb. |
23306 | MAT 5:3 | —Us xak reheb li neque'rec'a nak cubenak xcuanquileb xban nak eb a'an cua̱nkeb chic rubel lix nimajcual cuanquilal li Dios. |
23316 | MAT 5:13 | La̱ex aj pa̱banel chanchanex li atz'am li nac'anjelac arin sa' ruchich'och'. Cui ta li atz'am ta̱sachk xqui'al, ¿c'a' ta raj chic ru ta̱oc cui'? Ma̱c'a' chic ta̱oc cui'. Yal re tz'ekec' aj chic ut re yek'i̱c. |
23349 | MAT 5:46 | Cui ca'aj cui' li neque'rahoc e̱re nequera, ¿c'a'ru le̱ k'ajca̱munquil te̱c'ul? ¿Ma inc'a' ta bi' jo'can ajcui' neque'xba̱nu eb laj titz'ol toj, li neque'balak'in? |
23350 | MAT 5:47 | Ut cui ca'aj cui' le̱ rech tenamitil nequeq'ue xsahil xch'o̱leb, ¿c'a'ru rusil a'an? ¿Ma inc'a' ta bi' jo'can ajcui' neque'xba̱nu li inc'a' neque'xpa̱b li Dios? |
23376 | MAT 6:25 | Jo'can ut nak ninye e̱re: Mixic e̱ch'o̱l chirix le̱ cua e̱ruc'a chi moco chirix chanru te̱tikib e̱rib. ¿Ma inc'a' ta bi' k'axal lok' li kayu'am chiru li c'a'ru takatzaca? ¿Ma inc'a' ta bi' k'axal lok' li kayu'am chiru li kak'? |
23377 | MAT 6:26 | Cheq'uehak retal li xul li neque'rupupic chiru choxa. Eb a'an inc'a' neque'au, chi moco neque'k'oloc chi moco neque'xxoc xtzacae̱mk sa' c'u̱leba̱l. Ut le̱ Yucua' cuan sa' choxa, a'an naq'uehoc xcuaheb. ¿Ma inc'a' ta bi' k'axal raro̱quex la̱ex chiruheb a'an? |
23378 | MAT 6:27 | ¿Ani e̱re la̱ex ta̱ru̱k tixtik ru lix yu'am usta naxic xch'o̱l xc'oxlanquil? |
23379 | MAT 6:28 | ¿C'a'ut nak naxic e̱ch'o̱l chi c'oxlac chirix le̱ rak'? Q'uehomak retaleb li utz'u'uj sa' pim chanru nak neque'q'ui chi inc'a' neque'c'anjelac chi moco neque'quemoc. |
23381 | MAT 6:30 | La̱ex inc'a' nequexpa̱ban chi tz'akal. Ut cui li Dios naxq'ue lix ch'ina'usal li pim li cuan junpa̱t ajcui' ut cuulaj q'uebilak sa' xam, ¿ma toja' ta chic la̱ex inc'a' textikib? |
23382 | MAT 6:31 | Jo'can ut nak moco yo̱kex ta chixyebal: ¿C'a'ru takatzaca anakcuan? chi moco, ¿c'a'ru takatikib cui' kib? |
23388 | MAT 7:3 | ¿C'a'ut nak nacaq'ue retal li c'aj che' cuan sa' xnak' ru la̱ cuas a̱cui̱tz'in ut inc'a' nacacuil li tz'amba cuan sa' xnak' a̱cuu la̱at? |
23389 | MAT 7:4 | ¿Chanru nak ta̱ye re la̱ cuas a̱cui̱tz'in: “Cuisihak li c'aj che' sa' xnak' a̱cuu”, ut toj cuan li tz'amba sa' xnak' a̱cuu la̱at? |
23394 | MAT 7:9 | ¿Ma cuan ta bi' junak yucua'bej sa' e̱ya̱nk tixq'ue junak pec re li ralal nak tixpatz' xcua re? |
23395 | MAT 7:10 | Ut nak tixpatz' junak xcar re, ¿ma c'anti' ta bi' tixq'ue re? |
23396 | MAT 7:11 | Cui la̱ex li moco cha̱bilex ta nequenau xq'uebal li c'a'ru cha̱bil re le̱ ralal e̱c'ajol, ¿ma toja' ta chic le̱ Yucua' li cuan sa' choxa inc'a' tixq'ue li k'axal cha̱bil re li ani tixtz'a̱ma chiru? |
23406 | MAT 7:21 | Moco chixjunileb ta li neque'yehoc “Ka̱cua', Ka̱cua'” cue, te'oc sa' lix nimajcual cuanquilal li Dios. Aban li neque'ba̱nun re li naraj lin Yucua' cuan sa' choxa, a'aneb li te'oc sa' lix nimajcual cuanquilal li Dios. |
23407 | MAT 7:22 | Nabaleb li te'yehok cue sa' xk'ehil li rakba a̱tin, “Ka̱cua', Ka̱cua', ¿ma ma̱cua' ta bi' sa' a̱c'aba' coa̱tinac jo' profeta? ¿Ma ma̱cua' ta bi' sa' a̱c'aba' co-isin ma̱us aj musik'ej? La̱o nabal li milagro quilajkaba̱nu sa' a̱c'aba'”, cha'keb. |
23408 | MAT 7:23 | Ut la̱in tinye reheb, “La̱ex ma̱cua'ex cualal inc'ajol. La̱in inc'a' ninnau e̱ru. Elenkex chicuu, ex aj ba̱nuhom ma̱usilal.” |
23416 | MAT 8:2 | Ut quichal jun li saklep rix ut quixcuik'ib rib chiru li Jesús ut quixye re: —Ka̱cua', la̱in ninnau nak la̱at naru tina̱q'uirtesi. Cui ta̱ba̱nu li usilal, china̱q'uirtesi, chan. |
23417 | MAT 8:3 | Li Jesús quixye' li ruk', quixch'e' li cui̱nk ut quixye re: —Nacuaj a̱q'uirtesinquil. Anakcuan tatinq'uirtesi, chan. Ut sa' junpa̱t quiq'uira li saklep rix. |
23418 | MAT 8:4 | Tojo'nak li Jesús quixye re: —Abi li tinye a̱cue. Ma̱ ani aj e ta̱serak'i li xac'ul. Ayu ban ut c'ut a̱cuib chiru laj tij. Ut ta̱q'ue li mayej jo' naxye sa' lix chak'rab laj Moisés re xc'utbal chiruheb nak xatq'uira.— (Lv. 13:49) |
23420 | MAT 8:6 | —Ka̱cua', lin mo̱s t'ant'o sa' cab. Sic ut k'axal ra cuan, chan. |
23421 | MAT 8:7 | Li Jesús quichak'oc ut quixye re: —Tinxic la̱in ut toxinq'uirtesi.— |
23422 | MAT 8:8 | Li capitán quixye re li Jesús: —Ka̱cua', moco inc'ulub ta nak tatxic sa' li cuochoch. Ca'aj cui' nacuaj nak ta̱ye nak ta̱q'uira̱k lin mo̱s ut ninnau nak ta̱q'uira̱k. |
23423 | MAT 8:9 | La̱in ninnau nak naru ta̱ba̱nu a'an xban nak la̱in cuan ani nataklan cue ut cuanqueb lin soldado rubel lin cuanquil. Ut ninye re li jun, “ayu” ut naxic. Ut ninye re li jun chic, “quim”, ut nachal. Ut ninye re lin mo̱s, “ba̱nu a'in”, ut naxba̱nu, chan li capitán. |
23424 | MAT 8:10 | Ut nak li Jesús quirabi li quixye, quisach xch'o̱l ut quixye reheb li yo̱queb chi ochbeni̱nc re: —Relic chi ya̱l tinye e̱re nak ma̱ jun intauhom chi moco sa' xya̱nkeb laj Israel tz'akal re ru xpa̱ba̱l jo' li jun a'in, usta ma̱cua' aj judío. |
23427 | MAT 8:13 | Tojo'nak li Jesús quixye re li capitán: —Ayu sa' la̱ cuochoch. Chanru nak xapa̱b, jo'can ajcui' nak chi-uxk li c'a'ru xatz'a̱ma, chan. Ut sa' ajcui' li ho̱nal a'an quiq'uira lix mo̱s li capitán. |
23432 | MAT 8:18 | Ut nak quiril li Jesús nak sutsu xbaneb li q'uila tenamit, quixye: —Tento toxic jun pac'al li palau, chan reheb lix tzolom. |
23433 | MAT 8:19 | Ut sa' li ho̱nal a'an quicuulac riq'uin li Jesús jun aj tz'i̱b ut quixye re: —At tzolonel, tincuaj a̱ta̱kenquil yalak bar tatxic, chan re. |
23434 | MAT 8:20 | Ut li Jesús quichak'oc ut quixye re: —C'oxla chi us ma ta̱cuy inta̱kenquil. Li yac cuanqueb xjul sa' pec, ut li xul li neque'rupupic chiru choxa cuanqueb xsoc, abanan la̱in li C'ajolbej ma̱c'a' inna'aj bar ta̱ru̱k tinyocob cui' cuib, chan. |
23435 | MAT 8:21 | Ut jun reheb lix tzolom quixye re li Jesús: —Ka̱cua', china̱cuy. Inmukak cuan inyucua' tojo'nak tinxic cha̱cuix, chan. |
23436 | MAT 8:22 | Ut li Jesús quixye re: —Ta̱kehin, canabeb li toj camenakeb sa' li ma̱c xmukakeb cuan lix camenak, chan re. |
23439 | MAT 8:25 | Eb lix tzolom que'jiloc riq'uin, que'rajsi, ut que'xye re: —Ka̱cua', choa̱col. Osoc' ke, chanqueb re. |
23440 | MAT 8:26 | Ut li Jesús quichak'oc ut quixye: —La̱ex inc'a' nequexpa̱ban chi tz'akal. Jo'can nak nequexxucuac, chan reheb. Tojo'nak quicuacli, quixk'us li ik', ut li palau, ut sa' junpa̱t quich'ana li ik' ut quitukla ru li ha'. |
23441 | MAT 8:27 | Ut c'ajo' nak que'sach xch'o̱l lix tzolom nak que'ril li quixba̱nu ut que'xye chi ribileb rib: —¿Chanru nak cuan xcuanquil li cui̱nk a'in nak naxk'us li ik' ut li palau ut neque'abin chiru? chanqueb. |
23443 | MAT 8:29 | Ut eb a'an que'xjap re chixyebal: —¿C'a'ru ta̱cuaj kiq'uin, at Jesús? La̱at ralalat li nimajcual Dios. ¿Ma xatchal arin chikach'i'ch'i'inquil chi toj ma̱ji' xk'ehil li rakba a̱tin? chanqueb. |
23445 | MAT 8:31 | Ut eb li ma̱us aj musik'ej que'xtz'a̱ma chiru li Jesús ut que'xye re: —Cui toa̱cuisi riq'uineb li cui̱nk a'in, choa̱canab chi oc riq'uineb li jun tu̱b chi a̱k li cuanqueb aran. |
23446 | MAT 8:32 | Ut li Jesús quichak'oc ut quixye reheb: —Ayukex. Ut eb a'an que'el ut co̱eb riq'uineb li jun tu̱b chi a̱k. Ut eb li a̱k que'oc chi a̱linac ut que'xrum chak rib sa' xbe̱n u̱l ut toj sa' li palau coxe'nak ut aran que'oso'. |
23450 | MAT 9:2 | Ut aran que'xc'am riq'uin li Jesús jun li cui̱nk sic li rok ut sic li ruk' yocyo chiru xcuarib. Ut li Jesús quixq'ue retal nak eb li cui̱nk a'an neque'xpa̱b nak naru tixq'uirtesi li yaj. Jo'can nak quixye re li yaj: —At cui̱nk cauhak taxak a̱ch'o̱l. Ac xcuyman xsachman la̱ ma̱c.— |
23451 | MAT 9:3 | Ut cuanqueb junju̱nk sa' xya̱nkeb laj tz'i̱b yo̱queb chixyebal sa' xch'o̱leb: —Li cui̱nk a'in naxjuntak'e̱ta rib riq'uin li Dios, chanqueb. |
23452 | MAT 9:4 | Li Jesús ac naxnau li c'a'ru yo̱queb chixc'oxlanquil ut quixye reheb: —¿C'a'ut nak yo̱quex chixc'oxlanquil li inc'a' us? |
23453 | MAT 9:5 | ¿Bar cuan li us tinye re li yaj re nak ta̱c'utu̱nk che̱ru nak cuan incuanquil? ¿Ma tinye re, “Cuybil sachbil la̱ ma̱c” malaj ut tinye re, “Cuaclin ut be̱n”? |
23454 | MAT 9:6 | La̱in tinc'ut che̱ru nak la̱in li Cristo li C'ajolbej ut cuan incuanquil sa' ruchich'och' chixcuybal xsachbal li ma̱c, chan. Jo'can nak quixye re li yaj: —Cuaclin, c'am la̱ ch'a̱t ut ayu sa' la̱ cuochoch, chan. |
23457 | MAT 9:9 | Ut li Jesús qui-el aran Capernaum ut quinume' sa' li na'ajej bar neque'c'uluc cui' toj. Quiril jun li cui̱nk aj Mateo xc'aba'. C'ojc'o aran xban nak a'an aj titz'ol toj. Ut li Jesús quixye re: —China̱ta̱ke.— Ut laj Mateo quicuacli ut quixta̱ke. |
23459 | MAT 9:11 | Ut nak que'ril a'an, eb laj fariseo que'xye reheb lix tzolom li Jesús: —¿C'a'ut nak nacua'ac laj tzolol e̱re rochbeneb laj titz'ol toj ut rochbeneb laj ma̱c? chanqueb. |
23460 | MAT 9:12 | Nak quirabi li c'a'ru quipatz'e' reheb lix tzolom, li Jesús quixye: —Li cauheb ma̱c'a' na-oc cui' aj banonel reheb. Aban li yajeb, a'aneb li te'raj banec'. |
23461 | MAT 9:13 | Cheq'uehak bi' e̱ch'o̱l chixtaubal ru li xya̱lal li a̱tin a'in: “li k'axal lok' chicuu, a'an li uxta̱na̱nc u ut ma̱cua' li mayejac xul”. La̱in inc'a' xinchal chixsic'bal li ti̱queb xch'o̱l. Xinchal ban chixsic'baleb laj ma̱c re nak te'yot'ek' xch'o̱l te'xjal xc'a'ux, chan li Jesús. |
23462 | MAT 9:14 | Ut que'cuulac lix tzolom laj Juan riq'uin li Jesús ut que'xye re: —La̱o nakaba̱nu ka-ayu̱n rajlal ut eb laj fariseos neque'xba̱nu x-ayu̱n. ¿C'a'ut nak la̱ tzolom inc'a' neque'xba̱nu x-ayu̱n? chanqueb. |
23463 | MAT 9:15 | Ut li Jesús quichak'oc ut quixye reheb li tijleb a'in: —¿Ma naru ta bi' nak rahak sa' xch'o̱leb li neque'boke' riq'uin sumla̱c nak toj cuan li be̱lomej sa' xya̱nkeb? La̱in jo' jun li be̱lomej. Ta̱cuulak xk'ehil nak tin-isi̱k sa' xya̱nkeb tojo'nak te'xba̱nu x-ayu̱n eb lin tzolom, chan. |
23466 | MAT 9:18 | Nak yo̱ chixyebal li c'a'ak re ru a'in reheb, quicuulac riq'uin jun li cui̱nk xcomoneb li xbe̱nil sa' li cab li neque'xch'utub cui' ribeb laj judío. Quixcuik'ib rib chiru li Jesús ut quixye re: —Lin rabin toje' ta̱ca̱mk. Tatxic taxak ut ta̱q'ue raj la̱ cuuk' sa' xbe̱n, ut ta̱yo'la̱k raj cui'chic, chan. |
23470 | MAT 9:22 | Ut li Jesús quixakli ut qui-iloc chirix. Quiril li ixk ut quixye re: —Kana', cauhak taxak a̱ch'o̱l. Xban nak xapa̱b nak cuan incuanquil cha̱q'uirtesinquil, jo'can nak xatq'uira, chan. Ut sa' ajcui' li ho̱nal a'an, li ixk quiq'uira. |
23472 | MAT 9:24 | Ut quixye reheb: —Elenkex arin. Li xka'al a'in yal cua̱rc yo̱. Moco camenak ta, chan reheb. Ut li tenamit que'oc chixse'enquil. |
23475 | MAT 9:27 | Ut nak qui-el aran li Jesús, cuib li mutz' yo̱queb chi ta̱ke̱nc re ut japjo̱queb re chixyebal: —Chacuuxta̱na taxak ku, at ralal xc'ajol li rey David.— |
23476 | MAT 9:28 | Nak ac x-oc li Jesús sa' li cab, que'oc ajcui' li mutz' riq'uin ut li Jesús quixye: —¿Ma nequepa̱b nak cuan incuanquil che̱q'uirtesinquil? chan reheb. Ut eb a'an que'chak'oc ut que'xye: —Nakapa̱b, Ka̱cua'.— |
23477 | MAT 9:29 | Tojo'nak li Jesús quixch'e' li xnak' ruheb ut quixye: —Chanru nak xepa̱b, jo'can ajcui' nak chi-uxk li c'a'ru te̱raj.— |
23478 | MAT 9:30 | Ut que'iloc li xnak' ruheb. Ut li Jesús quixye reheb: —Cherabi chi us li c'a'ru tinye e̱re. Ma̱ ani aj iq'uin te̱serak'i li c'a'ru xec'ul, chan reheb. |
23481 | MAT 9:33 | Li Jesús quirisi li ma̱us aj musik'ej riq'uin ut li cui̱nk qui-oc chi a̱tinac. C'ajo' nak que'sach xch'o̱l li tenamit ut que'xye: —Ma̱ jun cua kilom a'in sa' li katenamit Israel.— |
23482 | MAT 9:34 | Aban eb laj fariseo que'xye: —Riq'uin xcuanquil laj tza narisiheb li ma̱us aj musik'ej li cui̱nk a'an, chanqueb. |
23485 | MAT 9:37 | Tojo'nak quixye reheb lix tzolom, —Relic chi ya̱l nabaleb li inc'a' neque'xnau li xya̱lal. Abanan moco q'uiheb ta li te'xye li xya̱lal reheb. Chanchaneb li ru li acui̱mk li ma̱c'a' aj sic'ol re. |
23491 | MAT 10:5 | Nak quixtaklaheb li cablaju a'in chi c'anjelac, li Jesús quixchak'rabiheb ut quixye reheb: —Mexxic sa' lix tenamiteb li ma̱cua'eb aj judío chi moco tex-oc sa' xtenamiteb aj Samaria. |
23493 | MAT 10:7 | Ut nak yo̱kex chi xic, yo̱kex chixch'olobanquil li xya̱lal ut chixyebal, “cuulac re xk'ehil nak ta̱q'uehek' sa' xcuanquil xban li Dios li ta̱cua̱nk xcuanquil sa' xbe̱neb li ralal xc'ajol,” cha'kex. |
23511 | MAT 10:25 | Chic'ojla̱k xch'o̱l li yo̱ chi tzoloc nak ta̱cuulak jo' laj tzolol re, ut li mo̱s jo'cak lix patrón. Cui aj tza nayehe' re laj e̱chal cab, ¿ma toja' ta chic inc'a' te'yehek' aj tza reheb li ralal xc'ajol? |
23515 | MAT 10:29 | ¿Ma inc'a' ta bi' nac'ayi̱c cuib chi tzentzeyul chi jun centavo? K'axal cubenak xtz'ak, abanan ma̱ jun li ch'ina tzentzeyul nacam chi inc'a' ta tixnau li Dios le̱ Yucua'. |
23531 | MAT 11:3 | ¿Ma la̱at li Cristo li yechi'inbil, li yo̱co chiroybeninquil? ¿Malaj toj takoybeni chic junak? chanqueb. |
23532 | MAT 11:4 | Quichak'oc li Jesús ut quixye reheb: —Ayukex ut te̱serak'i re laj Juan li c'a'ru yo̱quin chixba̱nunquil che̱ru ut te̱ye re li c'a'ru yo̱quex chirabinquil chicuix la̱in. |
23535 | MAT 11:7 | Ut nak que'el eb a'an, qui-oc chi a̱tinac li Jesús riq'uineb li tenamit chirix laj Juan ut quixye chi jo'ca'in: —¿C'a'ru coxe̱ril chak sa' li chaki ch'och'? ¿Ma junak cui̱nk nacuiban xch'o̱l chanchan li caxlan aj yo̱ rec'asinquil xban ik' coxe̱ril chak? |
23536 | MAT 11:8 | ¿C'a' put ru coxe̱ril chak? ¿Ma junak cui̱nk cha̱bil xtikibanquil coxe̱ril chak? A' li cha̱bileb rak' sa' rochocheb li rey cuanqueb. |
23537 | MAT 11:9 | ¿C'a'ru coxe̱ril chak? ¿Ma junak profeta coxe̱ril chak? Ya̱l nak a'an jun profeta. Abanan la̱in tinye e̱re nak li jun a'in naxk'ax ru xcuanquil junak profeta. |
23544 | MAT 11:16 | ¿Ani ta cui' aj iq'uin ta̱ru̱k tebinjuntak'e̱ta li cuanqueb sa' ruchich'och' anakcuan? Ma̱c'a' nacuulac chiruheb. Chanchaneb li coc'al li neque'c'ojla chi batz'u̱nc sa' eb li c'ayil ut neque'xjap re chixyebal reheb lix comon: |
23545 | MAT 11:17 | “Xkaya̱basi li kaxo̱lb ut inc'a' xexxajoc; xobichan chi ra sa' kach'o̱l, ut inc'a' xyot'e' e̱ch'o̱l chi moco xexya̱bac xban”, chanqueb. |
23546 | MAT 11:18 | Nak quic'ulun laj Juan laj Cubsihom Ha', cuan li inc'a' quixtzaca, ut cuan li inc'a' quiruc', ut eb li tenamit inc'a' que'xc'ul ut que'xye, “Ma̱us aj musik'ej cuan riq'uin”, chanqueb. |
23547 | MAT 11:19 | Ut nak xinc'ulun la̱in li C'ajolbej, nincua'ac ut nin-uc'ac, ut inc'a' ajcui' quine'xc'ul sa' xya̱lal. Eb li tenamit neque'xye chicuix, “Li jun cuan arin, junes cua'ac ut junes uc'ac vino naxba̱nu. A'an rami̱gueb laj ma̱c ut eb laj titz'ol toj”, chanqueb. A'ut li na'leb li q'uebil xban li Dios, xakxo xcuanquil riq'uin li xba̱nu laj Juan ut li c'a'ru xinba̱nu la̱in. |
23549 | MAT 11:21 | —Raylal cha̱lel sa' e̱be̱n, ex aj Corazín. Raylal cha̱lel sa' e̱be̱n ex aj Betsaida. Cui ta qui-uxman aran Tiro li milagro a'in li xinba̱nu che̱ru ut cui ta qui-uxman aran Sidón, ac najter raj que'xq'ue li cha sa' xjolomeb ut ac que'xq'ue raj li k'es ru t'icr chirixeb chok' retalil nak raheb sa' xch'o̱l ut que'yot'e' raj xch'o̱leb ut que'xjal raj xc'a'uxeb. |
23551 | MAT 11:23 | Ut la̱ex aj Capernaum, c'ajo' nak nequenimobresi e̱rib. ¿Ma nequec'oxla nak ta̱taksi̱k le̱ cuanquil toj sa' choxa? Ta̱cubsi̱k ban le̱ cuanquil toj sa' xna'ajeb li camenak. Cui ta riq'uineb laj Sodoma quilaj-uxman eb li milagro li x-uxman e̱riq'uin la̱ex, toj cuanqueb raj sa' li cutan anakcuan. |
23552 | MAT 11:24 | Jo'can ut nak tinye e̱re nak sa' xk'ehil li rakba a̱tin, k'axal cui'chic nabal lix tojbal e̱ma̱c li te̱c'ul la̱ex chiru li te'xc'ul eb laj Sodoma.— |
23553 | MAT 11:25 | Sa' eb li cutan a'an, li Jesús quitijoc ut quixye: —At inYucua', la̱at laj e̱chal re li choxa jo' ajcui' li ruchich'och'. Ninbantioxi cha̱cuu xban nak xamuk li xya̱lal chirix lix nimal la̱ cuanquilal chiruheb li cuanqueb xna'leb nak neque'xye rib, ut xamuk ajcui' chiruheb li tzolbileb. Ut xac'ut li xya̱lal chiruheb li cubenakeb xcuanquil, li chanchaneb coc'al. |
23555 | MAT 11:27 | Ut quixye reheb li tenamit: —Chixjunil li c'a'ak re ru xk'axtesi sa' cuuk' lin Yucua'. Ma̱ ani nana'oc cuu la̱in li C'ajolbej, ca'aj cui' li Acuabej Dios. Ma̱ ani nana'oc ru li Acuabej Dios, ca'aj cui' la̱in li C'ajolbej. Ut ta̱na'ek' ajcui' ru xbaneb li ani tinc'ut cui' li xya̱lal, la̱in li C'ajolbej. |
23560 | MAT 12:2 | Ut nak que'ril eb laj fariseo, que'xye re li Jesús: —Ileb la̱ tzolom. Yo̱queb chixsic'bal ru li acui̱mk. Yo̱queb chixba̱nunquil li c'anjel moco uxc ta naraj sa' li hiloba̱l cutan, chanqueb. |
23561 | MAT 12:3 | Li Jesús quichak'oc ut quixye reheb: —¿Ma inc'a' ta bi' xeril sa' li Santil Hu c'a'ru quixba̱nu laj David nak a'an ut eb li rochben te'tz'oca̱k? |
23563 | MAT 12:5 | Ut, ¿ma inc'a' e̱rilom sa' lix chak'rab laj Moisés nak eb laj tij ma̱c'a' xma̱queb nak neque'xk'et li hiloba̱l cutan nak neque'c'anjelac sa' rochoch li Dios? |
23568 | MAT 12:10 | Ut aran cuan jun li cui̱nk sic jun li ruk'. Ut eb laj fariseo que'xpatz' re li Jesús yal re xjitbal: —¿Ma us q'uirtesi̱nc sa' li hiloba̱l cutan? |
23569 | MAT 12:11 | Ut li Jesús quichak'oc ut quixye reheb: —Cui junak sa' e̱ya̱nk cuan junak lix carner ta̱t'anek' sa' junak jul sa' li hiloba̱l cutan, ¿ma inc'a' raj toxchap ut toxrisi chak sa' li jul? |
23570 | MAT 12:12 | ¿Ma inc'a' ta bi' numtajenak terto xtz'ak junak cui̱nk chiru junak carner? Cui us xcolbal li carner sa' li hiloba̱l cutan, ¿ma inc'a' ta bi' k'axal cui'chic us xtenk'anquil li cui̱nk sa' li hiloba̱l cutan?— |
23571 | MAT 12:13 | Tojo'nak quixye re li cui̱nk li sic li ruk': —Ye' la̱ cuuk', chan re. Ut li cui̱nk quixye' li ruk' ut sa' junpa̱t quicana chi ma̱c'a' re̱c' jo' li jun chic. |
23581 | MAT 12:23 | Ut chixjunileb li tenamit que'sach xch'o̱l ut yo̱queb chixyebal: —¿Malaj a'in ta ut ralal li rey David, li yo̱co chiroybeninquil? |
23582 | MAT 12:24 | Ut eb laj fariseo nak que'rabi a'an, que'xye: —Li cui̱nk a'in na-isin ma̱us aj musik'ej riq'uin xcuanquil laj Beelsebú, lix yucua'ileb li ma̱us aj musik'ej, chanqueb. |
23583 | MAT 12:25 | Li Jesús quixnau li c'a'ru yo̱queb chixc'oxlanquil ut quixye reheb: —Cui cuan jun te̱pak chi tenamit xic' te'ril rib chi ribileb rib, li jun te̱p chi tenamit a'an tixsach xcuanquil xjunes rib. Ut cui cuan ta jun cabalak xic' te'ril rib chi ribileb rib, li jun cabal a'an te'xsach xcuanquil lix jun cablal. |
23585 | MAT 12:27 | Cui ut sa' xc'aba' laj tza nacuisiheb li ma̱us aj musik'ej, ¿ani sa' aj c'aba' neque'isin ma̱us aj musik'ej li neque'ta̱ken e̱re? Jo'can nak a'aneb ajcui' te'yehok re nak inc'a' ya̱l li yo̱quex chixyebal. |
23592 | MAT 12:34 | ¡La̱ex chanchanex ral li c'ambolay! ¿Chan ta cui' ru nak tex-a̱tinak cha̱bil a̱tin nak moco usex ta? Jo' chanru lix ch'o̱l junak, jo'can ajcui' naa̱tinac. |
23595 | MAT 12:37 | Riq'uin le̱ ra̱tin ta̱q'uehek' e̱retal. Riq'uin le̱ ra̱tin ta̱c'utu̱nk nak ma̱c'a' le̱ ma̱c malaj riq'uin le̱ ra̱tin ta̱teneba̱k li tojbal ma̱c sa' e̱be̱n.— |
23596 | MAT 12:38 | Cuan xcomoneb laj tz'i̱b ut xcomoneb laj fariseo que'a̱tinac ut que'xye: —At tzolonel, ba̱nu junak milagro chiku. C'ut chiku nak riq'uin li Dios nachal la̱ cuanquil, chanqueb. |
23597 | MAT 12:39 | Ut li Jesús quichak'oc ut quixye reheb: —Li inc'a' useb xna'leb neque'raj nak ta̱c'utbesi̱k junak milagro chiruheb, aban ma̱ jun milagro ta̱c'utbesi̱k chiruheb. Ca'aj cui' li milagro li qui-ux re laj Jonás, li quic'utbesi̱c chiruheb junxil, a'an li ta̱c'utbesima̱nk chiruheb. |
23602 | MAT 12:44 | Tojo'nak naxye sa' xch'o̱l: —La̱in tinsuk'i̱k cui'chic riq'uin li cui̱nk bar quin-el cui' chak, chan. Ut nak nocoxtau li cui̱nk, chanchan jun li cab ma̱c'a' chic cuan chi sa', mesunbil ut cauresinbil re oybeni̱nc. |
23605 | MAT 12:47 | Ut jun quiyehoc chak re li Jesús: —Ka̱cua', la̱ na' ut eb la̱ cui̱tz'in cuanqueb chirix cab. Te'raj a̱cua̱tinanquil. |
23606 | MAT 12:48 | Ut li Jesús quixye re: —¿Ani lin na' ut aniheb li cui̱tz'in nak nequec'oxla la̱ex?— |
23607 | MAT 12:49 | Ut quixye' li ruk' cuanqueb cui' lix tzolom ut quixye: —A'ineb lin na' ut a'ineb li cui̱tz'in. |
23611 | MAT 13:3 | Ut nabal c'a'ak re ru quixtzoleb cui' riq'uin jaljo̱quil ru a̱tin, ut quixye reheb: —Abihomak li tinye e̱re. Jun aj acuinel co̱ chi a̱uc. |
23617 | MAT 13:9 | Tojo'nak li Jesús quixye reheb: —Li ani na-abin, chixq'uehak retal li c'a'ru ninye, chan. |
23618 | MAT 13:10 | Mokon chic que'cuulac lix tzolom riq'uin li Jesús, ut que'xye re: —¿C'a'ut nak nacacua̱tinaheb sa' jaljo̱quil ru a̱tin?— |
23619 | MAT 13:11 | Li Jesús quichak'oc ut quixye reheb: —Q'uebil e̱re la̱ex re nak te̱nau xya̱lal li mukmu̱quil na'leb chirix lix nimajcual cuanquilal li Dios. Aban eb a'an inc'a' q'uebil reheb re te'xnau li na'leb a'an. |
23635 | MAT 13:27 | Que'cuulac ut eb laj c'anjel riq'uin laj e̱chal re li ch'och' ut que'xye: —Ka̱cua', ¿ma ma̱cua' cha̱bil iyaj li xacuau sa' li ch'och'? ¿Bar put xchal li pim cuan chi sa'?— |
23636 | MAT 13:28 | Ut a'an quixye reheb: —Jun li cui̱nk xic' na-iloc cue xba̱nun re a'in, chan. Ut eb laj c'anjel que'xye: —¿Ma ta̱cuaj toxic ut toxkamich'?— |
23637 | MAT 13:29 | Ut laj e̱chal re li ch'och' quixye: —Inc'a'. Ma̱re sa' xmich'bal li pim naru te̱mich' ajcui' li acui̱mk. |
23638 | MAT 13:30 | Canabomak chi q'ui̱c chi xcabichaleb toj sa' xk'ehil xsic'bal ru li trigo. Ut sa' xk'ehil li xsic'bal, tinye reheb laj sic'ol re: —Xocomak junxil li pim ut bac'omak chi jo̱b re xc'atbal. A'ut li trigo c'u̱lahomak sa' li rochochil.— |
23644 | MAT 13:36 | Ut nak quixchak'rabiheb li tenamit, li Jesús qui-oc sa' cab. Ut nak que'cuulac eb lix tzolom riq'uin, que'xye re: —Ka̱cua', ch'olob chiku li xya̱lal li jaljo̱quil ru a̱tin chirix li yibru pim sa' li acui̱mk, chanqueb. |
23645 | MAT 13:37 | Quichak'oc li Jesús ut quixye reheb: —Li na-acuoc re li cha̱bil iyaj, a'an la̱in li C'ajolbej. |
23659 | MAT 13:51 | Li Jesús quixpatz' reheb: —¿Ma xetau xya̱lal chixjunil li jaljo̱quil ru a̱tin a'in?— Eb a'an que'chak'oc ut que'xye re: —Ka̱cua', xkatau xya̱lal, chanqueb. |
23660 | MAT 13:52 | Li Jesús quixye reheb: —Jo'can nak chixjunileb li neque'xnau c'a'ru naxye sa' li chak'rab ut neque'xtzol rib cuiq'uin, eb a'an chanchaneb laj e̱chal cab li narisi sa' lix c'u̱leba̱l li c'a'ru ac' jo' ajcui' li c'a'ru k'el, chan li Jesús. (Quixye chi jo'can xban nak cuan xlok'al li na'leb q'uebil najter xban li Dios ut cuan ajcui' xlok'al li ac' na'leb q'uebil xban li Jesús.) |
23662 | MAT 13:54 | Ut nak quicuulac sa' lix tenamit Nazaret, quixtzoleb sa' li cab li neque'xch'utub cui' ribeb laj judío. Ut eb a'an que'sach xch'o̱leb chirabinquil li quixye li Jesús, ut que'xye chi ribileb rib: —¿Bar naxtau lix na'leb li cui̱nk a'in? ¿Chanru nak naru xba̱nunquil li milagro a'in li nalajxba̱nu? |
23663 | MAT 13:55 | ¿Ma ma̱cua' ta bi' a'an li ralal laj pech'? ¿Ma ma̱cua' ta bi' lix María lix na'? Ut, ¿ma ma̱cua' ta bi' a'an li raseb laj Jacobo ut laj José, laj Simón ut laj Judas? |
23664 | MAT 13:56 | Ut, ¿ma ma̱cua' ta bi' sa' kaya̱nk cuanqueb li ranab? ¿Bar ta cui' xtau chixjunil lix na'leb? chanqueb. |
23665 | MAT 13:57 | Ut inc'a' que'raj rabinquil ut que'xtz'ekta̱na. A' ut li Jesús quixye reheb: —Junak profeta q'uebil xlok'al. Abanan sa' lix tenamit ut sa' li rochoch inc'a' q'uebil xlok'al, chan. |
23668 | MAT 14:2 | Ut a'an quixye reheb laj c'anjel chiru: —A'an tana laj Juan laj Cubsihom Ha'. A'an xcuacli cui'chic chi yo'yo sa' xya̱nkeb li camenak. Jo'can nak cuan xcuanquil chixba̱nunquil li milagros, chan. |
23670 | MAT 14:4 | Toj ma̱ji' naq'uehe' sa' tz'alam laj Juan laj Cubsihom Ha' nak quixye re laj Herodes chi jo'ca'in: —Nimla ma̱c xaba̱nu nak xac'am chok' a̱cuixakil lix Herodías, chan laj Juan re. |
23674 | MAT 14:8 | Ut li xka'al chi ac tacchi'inbil xban lix na', quixye re laj Herodes: —Q'ue cue arin sa' plato lix jolom laj Juan laj Cubsihom Ha', chan. |
23681 | MAT 14:15 | Ut nak qui-ecuu, que'cuulac lix tzolom riq'uin li Jesús ut que'xye re: —Yo̱ chi ecuu̱c ut ma̱c'a' cuan arin cuanco cui'. Jo'can nak ta̱taklaheb li q'uila tenamit chixlok'bal lix cua sa' eb li coc' tenamit.— |
23682 | MAT 14:16 | Li Jesús quixye reheb: —Moco tento ta nak te'xic eb a'an. Q'uehomak xcuaheb la̱ex.— |
23683 | MAT 14:17 | Ut eb a'an que'xye: —Ma̱c'a' cuan ke la̱o arin, ca'aj cui' o̱b chi caxlan cua ut cuib chi car.— |
23684 | MAT 14:18 | Li Jesús quixye reheb: —C'amomak chak cuiq'uin.— |
23692 | MAT 14:26 | Nak que'ril lix tzolom nak cuan jun yo̱ chi be̱c chiru ha', que'xucuac ut que'xjap re ut que'xye: —Anum a'an.— |
23693 | MAT 14:27 | A'ut li Jesús ticto quira̱tinaheb ut quixye reheb: —Mexxucuac. La̱in li yo̱quex chicuilbal. Cacuubresihomak e̱ch'o̱l, chan reheb. |
23694 | MAT 14:28 | Quichak'oc laj Pedro ut quixye: —Ka̱cua', cui la̱at, ye nak tinxic ajcui' la̱in a̱cuiq'uin chiru li ha'.— |
23695 | MAT 14:29 | Li Jesús quixye re: —Quim.— Ut laj Pedro qui-el chak sa' li jucub ut qui-oc chi be̱c chiru li ha' re ta̱xic riq'uin li Jesús. |
23696 | MAT 14:30 | Abanan nak quixq'ue retal li cak-sut-ik', quixucuac, ut qui-oc chi subec' sa' li ha' ut quixjap re ut quixye: —¡Ka̱cua', china̱colak! chan. |
23697 | MAT 14:31 | Ut li Jesús sa' junpa̱t quixye' li ruk', quixchap ut quixye re: —At cui̱nk, inc'a' nacatpa̱ban chi tz'akal. ¿C'a'ut nak xacuiba a̱ch'o̱l?— |
23699 | MAT 14:33 | Ut eb li cuanqueb sa' li jucub que'xcuik'ib rib chiru li Jesús ut que'xlok'oni ut que'xye re: —Relic chi ya̱l nak la̱at li Ralal li Dios, chanqueb re. |
23704 | MAT 15:2 | —¿C'a'ut nak eb la̱ tzolom neque'xk'et li chak'rab li canabanbil xbaneb li kaxe' kato̱n? ¿C'a'ut nak inc'a' neque'xch'aj li ruk'eb nak neque'cua'ac jo' tz'i̱banbil sa' li kachak'rab? chanqueb. |
23705 | MAT 15:3 | Li Jesús quichak'oc ut quixye reheb: —Ut la̱ex, ¿c'a'ut nak nequek'et li chak'rab q'uebil e̱re xban li Dios riq'uin xba̱nunquil le̱ najter na'leb li c'aynakex chixba̱nunquil? |
23706 | MAT 15:4 | Li Dios quixye: —Cha-oxlok'i la̱ na' a̱yucua'. Ut quixye ajcui': —Ani tixhob xna' xyucua', li jun a'an camsinbil nak ta̱osok'. (Ex. 20:12; 21:17) |
23707 | MAT 15:5 | A'ut la̱ex nequeye cui cuan junak inc'a' naraj xtenk'anquil lix na' xyucua', li jun a'an tixye re lix na' xyucua', “ac mayejanbil chiru li Dios li c'a'ru raj ta̱ru̱k tatintenk'a cui'.” Ut inc'a' chic tento tixtenk'a lix na' xyucua', chanquex. |
23712 | MAT 15:10 | Ut li Jesús quixbokeb li tenamit riq'uin ut quixye reheb: —Abihomak che̱junilex li c'a'ru tinye ut q'uehomak retal re nak te̱tau xya̱lal. |
23713 | MAT 15:11 | Ma̱cua' li c'a'ru naxtzaca li cui̱nk nama̱co' cui'; aban li c'a'ru inc'a' us naxc'oxla sa' xch'o̱l, a'an li nama̱co' cui'.— |
23714 | MAT 15:12 | Que'jiloc lix tzolom riq'uin li Jesús ut que'xye re: —¿Ma xaq'ue retal nak eb laj fariseos ra xe'rec'a nak xe'rabi li a̱tin li xaye?— |
23715 | MAT 15:13 | Quichak'oc li Jesús ut quixye reheb: —Chixjunil li acui̱mk inc'a' aubil xban lin Yucua' cuan sa' choxa, a'an ta̱mich'ma̱nk. |
23716 | MAT 15:14 | Canabomakeb. A'aneb mutz'eb ut neque'xberesiheb li mutz'. Ut cui li mutz' neque'xberesi li rech mutz'il, chi xcabichaleb te't'anek' sa' jul.— |
23717 | MAT 15:15 | A'ut laj Pedro quichak'oc ut quixye: —Ba̱nu usilal, ch'olob chiku li xya̱lal li jaljo̱quil ru a̱tin a'in.— |
23718 | MAT 15:16 | Ut li Jesús quixye re: —¿Ma toj ma̱c'a' ajcui' e̱na'leb la̱ex? |
23719 | MAT 15:17 | ¿Ma toj ma̱ji' nequetau xya̱lal nak chixjunil li c'a'ru naxtzaca junak, a'an moco sa' xch'o̱l ta naxic? Ti̱c sa' xsa' naxic ut chirix a'an naxtz'ek cui'chic. |
23724 | MAT 15:22 | Ut cuan jun li ixk aj Canaán quichal sa' li na'ajej a'an. Japjo re chixyebal: —Ka̱cua', Ralalat laj David, chacuuxta̱na taxak cuu. Lin co' c'ajo' nak yo̱ chi tacuasi̱c xban li ma̱us aj musik'ej, chan. |
23725 | MAT 15:23 | A'ut li Jesús ma̱ jun li a̱tin quixye re. Ut eb lix tzolom que'nach'oc riq'uin li Jesús ut que'xye re: —Ka̱cua', ba̱nu li usilal re, re nak tixcanab xjapbal re, chanqueb. |
23726 | MAT 15:24 | Li Jesús quichak'oc ut quixye: —Ma̱ bar chic taklanbilin chak, ca'aj cui' riq'uineb laj Israel. Chanchaneb li carner sachenak, chan. |
23727 | MAT 15:25 | Ut li ixk quixcuik'ib rib chiru li Jesús ut quixye cui'chic: —Ka̱cua', chacuuxta̱na taxak cuu.— |
23728 | MAT 15:26 | Li Jesús quichak'oc ut quixye re: —Inc'a' us xmak'bal xcuaheb li coc'al ut xq'uebal reheb li tz'i', chan li Jesús. |
23729 | MAT 15:27 | Ut li ixk quichak'oc ut quixye re: —Ya̱l li nacaye, Ka̱cua', abanan eb li tz'i' neque'xxoc xc'aj xcuaheb li coc'al li nat'ane' rubel li me̱x nak yo̱queb chi cua'ac, chan. |
23730 | MAT 15:28 | Ut li Jesús quixye re: —Kana', la̱at relic chi ya̱l xatau ru li xya̱lal ut chi anchal a̱ch'o̱l xatpa̱ban. Chi-uxk li c'a'ru xatz'a̱ma, chan. Ut sa' ajcui' li ho̱nal a'an quiq'uira lix co'. |
23734 | MAT 15:32 | Ut li Jesús quixbokeb lix tzolom riq'uin ut quixye reheb: —Neque'cuil xtok'oba̱l ruheb li tenamit. Ac oxib cutan xchaliqueb chicuix ut ma̱c'a' xcuaheb. Ut inc'a' nacuaj xtaklanquileb sa' rochocheb chi inc'a' te'cua'ak. Naru neque'lub sa' be, chan. |
23735 | MAT 15:33 | Ut eb lix tzolom que'xye re: —¿Bar takatau cua sa' li na'ajej a'in re takaq'ueheb chi cua'ac li q'uila tenamit a'in? Arin ma̱c'a' cuan, chanqueb. |
23736 | MAT 15:34 | Ut li Jesús quixye reheb: —¿Jarub li caxlan cua cuan e̱riq'uin? chan. —Cuukub ajcui' li caxlan cua ut cuib oxib li coc' car, chanqueb re. |
23743 | MAT 16:2 | Ut li Jesús quichak'oc ut quixye reheb: —Nak na-ecuu nequeye “cha̱bilak li cutan cuulaj xban nak cak ru li choxa.” |
23744 | MAT 16:3 | Ut ek'ela nequeye “ho̱n naxq'ue hab xban nak cak ru ut k'ojyi̱n ru li choxa.” La̱ex aj ca'pac'al u. Nequenau xq'uebal retal ru li choxa. Abanan, ca'aj cui' a'an nequenau rilbal. Inc'a' nequeq'ue retal c'a'ru xya̱lal li yo̱ chi c'ulma̱nc sa' eb li cutan a'in. |
23747 | MAT 16:6 | Ut li Jesús quixye reheb: —Cheq'uehak retal, me̱bon e̱rib riq'uin xch'amal xcaxlan cua eb laj fariseo chi moco riq'uin xch'amal xcaxlan cua eb laj saduceo. |
23748 | MAT 16:7 | Eb lix tzolom que'oc chi a̱tinac chi ribileb rib ut que'xye: —Xban nak inc'a' xkac'am chak li caxlan cua, jo'can nak yo̱ chixyebal ke chi jo'can. |
23749 | MAT 16:8 | Li Jesús quixnau li c'a'ru yo̱queb chixyebal ut quixye reheb: —La̱ex inc'a' nequexpa̱ban chi tz'akal. ¿C'a'ut nak yo̱quex chi c'oxlac chirix li xinye e̱re? ¿C'a'ut nak yo̱quex chixyebal chiribil e̱rib nak ma̱c'a' le̱ caxlan cua? |
23750 | MAT 16:9 | ¿Ma toj ma̱ji' nequetau xya̱lal? ¿Ma inc'a' najultico' e̱re nak xinjachi li o̱b chi caxlan cua reheb li o̱b mil chi cui̱nk? Ut, ¿jarub chacach li rela' quexoc? chan. |
23751 | MAT 16:10 | —Ut, ¿ma inc'a' najultico' e̱re nak xinjachi li cuukub chi caxlan cua reheb li ca̱hib mil chi cui̱nk? ut, ¿jarub chacach li rela' quexoc? |
23752 | MAT 16:11 | ¿C'a'ut nak inc'a' nequetau xya̱lal nak ma̱cua' chirix li caxlan cua yo̱quin chi a̱tinac nak xinye e̱re: Me̱bon e̱rib riq'uin li xch'amal xcaxlan cua eb laj fariseo ut eb laj saduceo? chan. |
23754 | MAT 16:13 | Chirix chic a'an li Jesús co̱ rochbeneb lix tzolom sa' li na'ajej Cesarea re Filipo. Nak yo̱queb chi xic, quixpatz' reheb lix tzolom: —¿Anihin la̱in nak neque'xye li tenamit?— |
23755 | MAT 16:14 | Eb a'an que'chak'oc ut que'xye: —Cuan neque'yehoc nak la̱at laj Juan laj Cubsihom Ha'. Ut cuan neque'yehoc nak la̱at li profeta Elías, ut cuan neque'yehoc nak la̱at li profeta Jeremías. Ut cuan cui'chic neque'yehoc nak la̱at junak chic reheb li profeta. |
23756 | MAT 16:15 | Ut li Jesús quixye reheb: —Ut la̱ex, ¿Anihin la̱in nak nequeye?— |
23757 | MAT 16:16 | Quichak'oc laj Simón Pedro ut quixye: —La̱at li Cristo, li Ralal li yo'yo̱quil Dios.— |
23758 | MAT 16:17 | Tojo'nak quichak'oc li Jesús ut quixye re: —Us xak a̱cue, at Simón, ralalat laj Jonás, xban nak moco cui̱nk ta xc'utbesin cha̱cuu li xya̱lal a'in. Lin Yucua' cuan sa' choxa, a'an ban li xc'utbesin cha̱cuu. |
23763 | MAT 16:22 | Ut laj Pedro quirisi xjunes li Jesús ut qui-oc chixk'usbal: —Ka̱cua', chan re, li Dios taxak chicolok a̱cue re nak inc'a' ta̱c'ul chi jo'can, chan. |
23764 | MAT 16:23 | Ut li Jesús quixsuk'isi rib chirilbal laj Pedro ut quixye re: —Elen arin sa' xnak' cuu. La̱at chanchanat laj tza. Mich'inan inch'o̱l a̱ban chixba̱nunquil li c'a'ru tento tinba̱nu. La̱at inc'a' yo̱cat chixc'oxlanquil jo' naxc'oxla li Dios. Yo̱cat ban chixc'oxlanquil jo' naxc'oxla li cui̱nk, chan. |
23765 | MAT 16:24 | Ut li Jesús quixye reheb lix tzolom: —Li ani ta̱raj inpa̱banquil, tento nak tixtz'ekta̱na li c'a'ru naxrahi ru lix ch'o̱l. Tixcuy xnumsinquil li raylal, usta ta̱camsi̱k sa' inc'aba'. Ut chinixta̱kehak. |
23767 | MAT 16:26 | ¿C'a'ru tixra li cui̱nk cui ta̱re̱chani chixjunil xbiomal li ruchich'och' ut tixsach li junelic yu'am xban li biomal? ¿Ma cuan ta bi' c'a'ru tixtoj cui' li yu'am chi junelic? |
23773 | MAT 17:4 | Ut quia̱tinac laj Pedro ut quixye re li Jesús: —Ka̱cua', c'ajo' xchak'al ru nak cuanco arin. Cui ta̱cuaj, takayi̱b oxibak muheba̱l arin. Jun a̱cue, jun re laj Moisés ut jun re laj Elías, chan. |
23774 | MAT 17:5 | Toj yo̱ ajcui' chi a̱tinac a'an nak quichal sa' xbe̱neb jun li chok nalemtz'un. Li Dios quia̱tinac chak sa' li chok, ut quixye: —A'in li cualal raro inban. Riq'uin a'an nasaho' inch'o̱l. Cherabihak li c'a'ru tixye.— |
23776 | MAT 17:7 | Tojo'nak li Jesús quijiloc riq'uineb ut quixt'otz't'otz'iheb ut quixye reheb: —Cuaclinkex. Mexxucuac.— |
23778 | MAT 17:9 | Nak yo̱queb chak chi cubec sa' li tzu̱l, quixye li Jesús reheb: —Ma̱ ani aj e te̱ye li c'a'ru xeril. Toj mokon naru te̱ye nak la̱in li C'ajolbej ac xincuacli cui'chic chi yo'yo sa' xya̱nkeb li camenak.— |
23779 | MAT 17:10 | Ut eb lix tzolom que'xpatz' re: —¿C'a'ut nak neque'xye laj tz'i̱b nak xbe̱n cua ta̱c'ulu̱nk laj Elías chiru laj colonel li yechi'inbil xban li Dios?— |
23780 | MAT 17:11 | Ut nak quichak'oc li Jesús quixye reheb: —Ya̱l ajcui' nak laj Elías xbe̱n cua ta̱cha̱lk chixc'u̱banquil ru chixjunil li c'a'ak re ru. |
23781 | MAT 17:12 | Abanan la̱in tinye e̱re nak laj Elías ac xc'ulun ut inc'a' que'xnau ru. C'ajo' li raylal xe'xba̱nu re ut jo'can ajcui' la̱in li C'ajolbej nabal li raylal tinc'ul xbaneb.— |
23784 | MAT 17:15 | —Ka̱cua', chan, chacuuxta̱na taxak ru li cualal. Rajlal nac'ul xyajel, ut k'axal ra naxc'ul. Nabal sut nat'ane' sa' xam ut nabal sut nat'ane' sa' ha'. |
23786 | MAT 17:17 | Li Jesús quixye: —Ex tenamit, ti̱c inc'a' nequexpa̱ban ut inc'a' us le̱ na'leb. ¿Jo' najtil chic tincua̱nk e̱riq'uin re nak texpa̱ba̱nk? ¿Jo' najtil chic texincuy nak nequec'oxla? C'am chak li al arin cuiq'uin, chan li Jesús nak quichak'oc. |
23788 | MAT 17:19 | Ut que'cuulac riq'uin li Jesús lix tzolom nak cuan xjunes ut que'xpatz' re: —¿C'a'ut nak inc'a' xoru la̱o chirisinquil li ma̱us aj musik'ej? chanqueb. |
23789 | MAT 17:20 | Ut li Jesús quixye reheb: —Inc'a' xexru xban nak inc'a' nequexpa̱ban chi tz'akal. Relic chi ya̱l tinye e̱re nak cuan taxak ca'ch'inak le̱ pa̱ba̱l chanchan xnimal ru jun ch'ina riyajil mostaza, te̱ye raj re li tzu̱l a'in, “Elen arin, k'axon le'” ut ta̱k'axo̱nk raj. Ut ma̱c'a' raj c'a'ru inc'a' ta̱ru̱k te̱ba̱nu. |
23791 | MAT 17:22 | Ut nak cuanqueb Galilea, li Jesús quixye reheb: —La̱in li C'ajolbej tink'axtesi̱k sa' ruk'eb li cui̱nk li te'camsi̱nk cue. |
23793 | MAT 17:24 | Ut nak que'cuulac Capernaum li Jesús rochbeneb lix tzolom, que'chal riq'uin laj Pedro li neque'titz'oc toj re li rochoch li Dios ut que'xye re: —¿Ma natojoc laj tzolol e̱re?— |
23794 | MAT 17:25 | —¿C'a' nak inc'a'? Natojoc, chan laj Pedro. Ut nak cox-ocak a'an sa' cab, li Jesús xbe̱n cua quia̱tinac ut quixye: —¿C'a'ru nacaye at Simón, eb li acuabej sa' ruchich'och', aniheb aj e neque'xtitz' li toj? ¿Ma reheb li ralal malaj ut reheb li jalaneb xtenamit? chan. |
23795 | MAT 17:26 | Laj Pedro quixye re: —Reheb li jalaneb xtenamit.— Ut li Jesús quixye re: —Eb li ralal li acuabej inc'a' neque'tojoc chi jo'canan. |