23215 | MAT 1:2 | Laj Abraham, a'an xyucua' laj Isaac. Laj Isaac, a'an xyucua' laj Jacob. Ut laj Jacob, a'an xyucua' laj Judá jo' eb ajcui' li ras ut li ri̱tz'in. |
23216 | MAT 1:3 | Ut laj Judá ut lix Tamar, a'aneb xna' xyucua'eb laj Fares ut laj Zara. Laj Fares, a'an xyucua' laj Esrom. Ut laj Esrom, a'an xyucua' laj Aram. |
23217 | MAT 1:4 | Ut laj Aram, a'an xyucua' laj Aminadab. Ut laj Aminadab, a'an xyucua' laj Naasón. Ut laj Naasón, a'an xyucua' laj Salmón. |
23218 | MAT 1:5 | Ut laj Salmón ut lix Rahab, a'aneb xna' xyucua' laj Booz. Laj Booz ut lix Rut, a'aneb xna' xyucua' laj Obed. Ut laj Obed, a'an xyucua' laj Isaí. |
23219 | MAT 1:6 | Ut laj Isaí, a'an xyucua' li rey David. Ut li rey David, a'an lix yucua' laj Salomón riq'uin li ixk li quicuan chok' rixakil laj Urías. |
23220 | MAT 1:7 | Ut laj Salomón, a'an xyucua' laj Roboam. Ut laj Roboam, a'an xyucua' laj Abías. Ut laj Abías, a'an xyucua' laj Asa. |
23221 | MAT 1:8 | Ut laj Asa, a'an xyucua' laj Josafat. Ut laj Josafat, a'an xyucua' laj Joram. Ut laj Joram, a'an xyucua' laj Uzías. |
23222 | MAT 1:9 | Ut laj Uzías, a'an xyucua' laj Jotam. Ut laj Jotam, a'an xyucua' laj Acaz. Ut laj Acaz, a'an xyucua' laj Ezequías. |
23223 | MAT 1:10 | Ut laj Ezequías, a'an xyucua' laj Manasés. Ut laj Manasés, a'an xyucua' laj Amón. Ut laj Amón, a'an xyucua' laj Josías. |
23224 | MAT 1:11 | Ut laj Josías, a'an xyucua' laj Jeconías jo' eb ajcui' li ri̱tz'in. Eb a'an que'cuan sa' eb li cutan nak eb laj Israel que'chape' ut que'c'ame' aran Babilonia. |
23225 | MAT 1:12 | Ut nak ac chapbileb chak xbaneb laj Babilonia, laj Jeconías quicuan li ralal. Ut a'an laj Salatiel. Ut laj Salatiel, a'an xyucua' laj Zorobabel. |
23226 | MAT 1:13 | Ut laj Zorobabel, a'an xyucua' laj Abiud. Ut laj Abiud, a'an xyucua' laj Eliaquim. Ut laj Eliaquim, a'an xyucua' laj Azor. |
23227 | MAT 1:14 | Ut laj Azor, a'an xyucua' laj Sadoc. Ut laj Sadoc, a'an xyucua' laj Aquim. Ut laj Aquim, a'an xyucua' laj Eliud. |
23228 | MAT 1:15 | Ut laj Eliud, a'an xyucua' laj Eleazar. Ut laj Eleazar, a'an xyucua' laj Matán. Ut laj Matán, a'an xyucua' laj Jacob. |
23229 | MAT 1:16 | Ut laj Jacob, a'an xyucua' laj José, xbe̱lom lix María. Ut lix María, a'an lix na' li Jesús. Ut li Jesús, A'an li Cristo. |
23230 | MAT 1:17 | Ca̱laju te̱p li ralal xc'ajol laj Abraham quicuan toj nak quiyo'la laj David. Ac cuan ca̱laju te̱p li ralal xc'ajol laj David nak que'c'ame' aran Babilonia. Ut chirix chic a'an, quicuan cui'chic ca̱laju te̱p li ralal xc'ajol chalen toj nak quiyo'la li Cristo. |
23231 | MAT 1:18 | Ut lix yo'lajic li Jesucristo, jo'ca'in nak quicuan: Lix María lix na' li Jesús ac tz'a̱manbil xban laj José. Toj ma̱ji' neque'xlak'ab rib nak lix María quicana chi yaj aj ixk xban xcuanquil li Santil Musik'ej. |
23232 | MAT 1:19 | Ut xban nak ti̱c xch'o̱l laj José, li ac xtz'a̱man re, inc'a' quiraj xc'utbal xxuta̱n lix María. Xraj raj xcanabanquil chi mukmu. |
23233 | MAT 1:20 | Ut yo̱ chixc'oxlanquil a'in laj José nak jun lix ángel li Ka̱cua' quixc'utbesi rib chiru sa' xmatc' ut quixye re: —At José, ralalat li rey David, matc'oxlac chixc'ambal lix María chok' a̱cuixakil. A'an xcana chi yaj aj ixk xban xcuanquil li Santil Musik'ej. |
23234 | MAT 1:21 | Ta̱cua̱nk jun lix c'ula'al ch'ina te̱lom. Ut Jesús ta̱q'ue chok' xc'aba' xban nak a'an ta̱colok re lix tenamit sa' lix ma̱queb, chan. |
23236 | MAT 1:23 | A'an a'in li quixye: Jun xka'al toj ma̱ji' cuanjenak riq'uin cui̱nk ta̱cua̱nk lix c'ula'al ch'ina te̱lom. Ut Emanuel ta̱q'uehek' chok' xc'aba'. (Is. 7:14) Chi jalbil ru Emanuel naraj naxye “Li Dios cuan kiq'uin”. |
23238 | MAT 1:25 | Abanan inc'a' quicuan riq'uin toj quiyo'la li xbe̱n c'ula'al. Ut Jesús quixq'ue chok' xc'aba'. |
23241 | MAT 2:3 | Ut nak quirabi a'an, li rey Herodes quisach xch'o̱l ut qui-oc xc'a'ux jo' ajcui' chixjunileb li cuanqueb Jerusalén. |
23242 | MAT 2:4 | Ut laj Herodes quixch'utubeb chixjunil li xbe̱nil aj tij jo' eb ajcui' laj tz'i̱b sa' li tenamit ut quixpatz' reheb bar ta̱yo'la̱k li Cristo. |
23243 | MAT 2:5 | Ut eb a'an que'chak'oc ut que'xye re: —Aran Belén xcue̱nt Judea xban nak jo'can tz'i̱banbil chak xban li profeta. |
23246 | MAT 2:8 | Ut nak quixtaklaheb Belén quixye reheb: —Ayukex aran Belén ut q'uehomak e̱ch'o̱l chixsic'bal toj retal te̱tau li c'ula'al. Ut nak te̱tau chak, tole̱ye cue re nak tinxic ajcui' la̱in ut toxinlok'oni chak, chan. |
23247 | MAT 2:9 | Ut nak que'rabi li quixye li rey, eb laj k'e que'co̱eb. Ut li chahim li que'ril chak sa' releb sak'e yo̱ chi xic c'amol be chiruheb tojo'nak quixakli sa' xbe̱n li na'ajej cuan cui' li c'ula'al. |
23248 | MAT 2:10 | Ut c'ajo' nak que'saho' sa' xch'o̱leb chirilbal li chahim nak quixakli sa' xbe̱n li na'ajej a'an. |
23249 | MAT 2:11 | Ut nak que'oc sa' li cab, que'xtau li c'ula'al rochben lix María li na'bej. Ut que'xcuik'ib rib chiru li Jesús ut que'xlok'oni. Ut que'xte lix c'u̱leba̱leb ut que'xq'ue lix ma̱tan. Ut li ma̱tan li que'xq'ue, a'an li oro, li incienso ut li sununquil ban mirra xc'aba'. |
23250 | MAT 2:12 | Ut que'c'utbesi̱c chiruheb xban li Dios sa' xmatq'ueb nak inc'a' chic te'suk'i̱k riq'uin laj Herodes. Sa' jalan chic be que'xc'am nak que'suk'i sa' xtenamiteb. |
23251 | MAT 2:13 | Ut nak ac xco̱eb laj k'e, jun x-ángel li Ka̱cua' quixc'ut rib chiru laj José sa' xmatc' ut quixye re: —Cuaclin, c'am li c'ula'al jo' cui' lix na'. Tex-e̱lk arin ut ayukex sa' li tenamit Egipto. Ut aran texcana̱k toj la̱in toxinyehok a̱cue. Tex-e̱lelik xban nak laj Herodes oc re chixsic'bal li c'ula'al re xcamsinquil.— |
23252 | MAT 2:14 | Ut laj José qui-aj ru, quicuacli ut quixc'am li c'ula'al jo' cui' lix na' ut sa' ajcui' li k'ojyi̱n a'an que'co̱eb Egipto. |
23253 | MAT 2:15 | Ut que'cuan aran Egipto toj quicam laj Herodes. A'an quic'ulman jo' quixtz'i̱ba li profeta li quiyehe' re xban li Ka̱cua' nak quixye: Sa' li tenamit Egipto quinbok chak li cualal, chan. (Os. 11:1) |
23254 | MAT 2:16 | A'ut laj Herodes nak quiril nak quibalak'i̱c xbaneb laj k'e, k'axal nak quichal xjosk'il. Ut quixtakla xcamsinquil chixjunileb li coc' te̱lom cuanqueb Belén, jo' cui' sa' eb li na'ajej cuanqueb chixc'atk. Que'camsi̱c chixjunileb li coc' te̱lom li toj c'ula'aleb jun xxiquic aj ca'cab chihab xban nak quixbir rix c'a'ru li cutan quiyo'la cui' li c'ula'al jo' quiyehe' re xbaneb laj k'e. |
23256 | MAT 2:18 | Qui-abi̱c li ya̱bac sa' li tenamit Ramá xban li nimla rahil ch'o̱lej, ut yot'ba ch'o̱lej li que'xc'ul. A'an eb li ixk aj Israel nak yo̱queb chi ya̱bac chirixeb lix coc'al. Ut inc'a' chic neque'raj xc'ojobanquil xch'o̱leb xban nak ac camenakeb chic lix coc'aleb. (Jer. 31:15) |
23257 | MAT 2:19 | Ut nak quicam laj Herodes, jun x-ángel li Ka̱cua' quixc'utbesi rib chiru laj José sa' xmatc' aran Egipto. |
23258 | MAT 2:20 | Ut quixye re: —Cuaclin. C'am li c'ula'al jo' cui' li na'bej ut texxic cui'chic sa' li tenamit Israel xban nak xe'cam li que'ajoc re xcamsinquil li c'ula'al, chan. |
23259 | MAT 2:21 | Ut laj José quicuacli, quixc'am li c'ula'al jo' cui' lix na' ut quichal sa' li tenamit Israel. |
23260 | MAT 2:22 | Ut nak quirabi resil nak a' laj Arquelao chic li rey aran Judea re̱kaj laj Herodes lix yucua', laj José quixucuac chi xic aran. Ut nak quic'utbesi̱c chiru sa' xmatc', que'co̱eb sa' jun na'ajej xcue̱nt Galilea. |
23263 | MAT 3:2 | —Chiyot'ek' e̱ch'o̱l ut chejal e̱c'a'ux xban nak yo̱ chak chi cha̱lc li ta̱q'uehek' sa' xcuanquil xban li Dios. Ut a'an chic ta̱cua̱nk xcuanquil sa' xbe̱neb li ralal xc'ajol. |
23271 | MAT 3:10 | Q'uehomak retal xban nak cha̱lc re li rakba a̱tin sa' e̱be̱n jo' nak ac cauresinbil li ma̱l re xyoc'bal lix xe' li che'. Ut chixjunil li che' inc'a' cha̱bil li ru naxq'ue, nayoc'man ut naq'ueman sa' xam. |
23273 | MAT 3:12 | Ac cuan chak sa' ruk' lix c'anjeleba̱l. Ut ta̱rapu ru chi us li riyajil li trigo ut tixch'utub lix trigo sa' lix c'u̱leba̱l ut li rix tixc'at sa' li xam li ma̱ jaruj nachup, chan laj Juan. |
23274 | MAT 3:13 | Ut quicuulac xk'ehil nak li Jesús quichal chak Galilea. Quicuulac riq'uin laj Juan re nak ta̱cubsi̱k xha' xban sa' li nima' Jordán. |
23276 | MAT 3:15 | Ut li Jesús quichak'oc ut quixye re: —Us takaba̱nu anakcuan xban nak tento ta̱uxma̱nk chixjunil li c'a'ru naxye li Dios, chan. Tojo'nak quixc'uluban xch'o̱l laj Juan. |
23277 | MAT 3:16 | Ut nak ac xcubsi̱c xha' li Jesús, qui-el chak sa' li ha'. Ut sa' junpa̱t quiteli li choxa chiru ut quiril li Santil Musik'ej chanchan jun li paloma nak yo̱ chak chi cubec sa' xbe̱n li Jesús. |
23278 | MAT 3:17 | Ut qui-abi̱c xya̱b xcux li Dios toj sa' choxa nak quixye: —A'an a'in li cualal raro inban. Nasaho' inch'o̱l riq'uin, chan. |
23281 | MAT 4:3 | Ut laj tza quicuulac riq'uin ut quixye re: —Cui tz'akal ya̱l nak la̱at ralal li Dios, suk'isiheb chok' caxlan cua li pec a'in.— |
23284 | MAT 4:6 | Ut laj tza quixye re: —Cui tz'akal ya̱l nak la̱at ralal li Dios, cut a̱cuib tak'a. Ma̱c'a' ta̱c'ul xban nak jo'ca'in tz'i̱banbil sa' li Santil Hu: Tixtaklaheb lix ángel cha̱cuilbal ut riq'uin ruk'eb tate'xchap re nak inc'a' ta̱toch' la̱ cuok chiru pec. (Sal. 91:11-12) |
23285 | MAT 4:7 | Ut li Jesús quichak'oc ut quixye re: —Tz'i̱banbil ajcui' sa' li Santil Hu chi jo'ca'in: Ma̱tz'a̱ma xmilagro li Ka̱cua' la̱ Dios yal chi ma̱c'a' rajbal. (Dt. 6:16) |
23286 | MAT 4:8 | Ut quic'ame' cui'chic xban laj tza sa' xbe̱n jun li tzu̱l k'axal najt xteram. Ut laj tza quixc'ut chak chiru li Jesús chixjunil li tenamit li cuan sa' ruchich'och' jo' ajcui' lix nimal lix lok'al cuan chi sa'. |
23287 | MAT 4:9 | Ut quixye re li Jesús: —Chixjunil a'in tinq'ue a̱cue cui la̱at ta̱cuik'ib a̱cuib chicuu ut tina̱lok'oni.— |
23291 | MAT 4:13 | Qui-el Nazaret ut co̱ Capernaum. Ut aran quicana. Li tenamit a'an cuan chire li palau sa' xch'och'eb laj Zabulón ut eb aj Neftalí. |
23295 | MAT 4:17 | Chalen nak quicuulac aran, li Jesús yo̱ chixch'olobanquil li xya̱lal ut quixye: —Chiyot'ek' e̱ch'o̱l ut jalomak e̱c'a'ux xban nak cuulac re xk'ehil nak tinq'uehek' sa' incuanquil xban li Dios. Ut la̱in chic cua̱nk incuanquil sa' xbe̱neb li cualal inc'ajol.— |
23298 | MAT 4:20 | Ut sa' junpa̱t que'xcanab lix yoy ut que'xta̱ke li Jesús. |
23299 | MAT 4:21 | Junpa̱t na chic quibe̱c li Jesús nak quixtauheb cui'chic cuibeb li cui̱nk ri̱tz'ineb rib. A'aneb laj Jacobo ut laj Juan. Cuanqueb sa' lix jucub rochben laj Zebedeo lix yucua'eb. Yo̱queb chixxi̱tinquil lix yoy. Ut li Jesús quixbokeb re nak te'xic chirix. |
23300 | MAT 4:22 | Ut sa' junpa̱t que'xcanab lix yucua'eb ut que'xcanab li jucub ut que'xta̱ke li Jesús. |
23301 | MAT 4:23 | Ut li Jesús quixbeni chixjunil li na'ajej Galilea. Yo̱ chixc'utbal lix ya̱lal sa' eb li cab li neque'xch'utub cui' ribeb laj judío. Quixch'olob xya̱lal li cha̱bil esilal chirix lix cuanquilal li Dios. Ut yo̱ chixq'uirtesinquil chixjunil li q'uila pa̱y ru chi yajel ut li raylal. |
23302 | MAT 4:24 | Quicuulac resil sa' chixjunil li na'ajej Siria li c'a'ru yo̱ chixba̱nunquil li Jesús aran Galilea. Ut que'xc'am riq'uin chixjunileb li yaj. Q'uila pa̱y ru lix yajeleb ut lix raylaleb. Cuan li toj nak'ehin xyajeleb. Ut cuan li cuanqueb ma̱us aj musik'ej riq'uineb ut cuanqueb ajcui' li sic. Ut li Jesús naxq'uirtesiheb. |
23303 | MAT 4:25 | Ut quita̱ke̱c xbaneb li q'uila tenamit. Cuan li que'chal chak Galilea. Cuan li que'chal chak Decápolis. Cuan li que'chal chak Jerusalén. Cuan li que'chal chak Judea jo' ajcui' jun pac'al li nima' Jordán. |
23304 | MAT 5:1 | Ut nak quirileb li q'uila tenamit, li Jesús quitake' sa' xbe̱n jun li tzu̱l. Ut nak quic'ojla, eb li yo̱queb chixta̱kenquil que'xch'utub rib riq'uin. |
23306 | MAT 5:3 | —Us xak reheb li neque'rec'a nak cubenak xcuanquileb xban nak eb a'an cua̱nkeb chic rubel lix nimajcual cuanquilal li Dios. |
23307 | MAT 5:4 | Us xak reheb li neque'ya̱bac xban xrahileb xch'o̱l xban nak eb a'an ta̱c'ojoba̱k xch'o̱leb. |
23308 | MAT 5:5 | Us xak reheb li tu̱laneb xban nak eb a'an te'e̱chani̱nk re li na'ajej li yechi'inbil reheb xban li Dios. |
23309 | MAT 5:6 | Us xak reheb li te'raj ru xba̱nunquil li ti̱quilal. Chanchan li te'tz'oca̱k ut te'chakik re. Us xak reheb xban nak li Dios ta̱tenk'a̱nk reheb chixba̱nunquil li us. |
23310 | MAT 5:7 | Us xak reheb li neque'uxta̱nan u xban nak eb a'an te'uxta̱na̱k ruheb xban li Dios. |
23311 | MAT 5:8 | Us xak reheb li ti̱queb xch'o̱l xban nak eb a'an te'ril ru li Dios. |
23312 | MAT 5:9 | Us xak reheb li neque'xtenk'a ras ri̱tz'in chi cua̱nc sa' tuktu̱quil usilal xban nak eb a'an ralal xc'ajol li Dios te'yehek' reheb. |
23313 | MAT 5:10 | Us xak reheb li neque'rahobtesi̱c sa' xc'aba' li ti̱quilal, xban nak eb a'an cua̱nkeb chic rubel lix cuanquilal li Dios. |
23314 | MAT 5:11 | Us xak e̱re nak texhobek' ut texrahobtesi̱k sa' inc'aba' ut ta̱yehek' e̱re c'a'ak re ru chi ma̱usilal chi yal tic'ti'. |
23325 | MAT 5:22 | Aban la̱in tinye e̱re lix ya̱lal a'an. Li ani ta̱josk'ok riq'uin li ras ri̱tz'in ta̱rakek' a̱tin sa' xbe̱n. Ut li ani tixtz'ekta̱na li ras ri̱tz'in cuan xma̱c chiru laj rakol a̱tin. Ut li ani tixye xyaj tiox re li ras ri̱tz'in, ma̱re anchal ta̱xic sa' xxamlel li xbalba. |
23329 | MAT 5:26 | Ut inc'a' tat-e̱lk aran cui inc'a' ta̱toj chixjunil li jo' q'uial te'xpatz' a̱cue. Relic chi ya̱l ninye a̱cue nak tento ta̱c'am a̱cuib sa' usilal riq'uin la̱ cuas a̱cui̱tz'in. |
23331 | MAT 5:28 | Ut la̱in tinye e̱re nak yalak ani tixca'ya junak ixk re xrahinquil ru, ac xmux ru lix sumlajic xban xrahinquil ru. |
23334 | MAT 5:31 | Ut yebil ajcui' chi jo'ca'in: Li ani tixjach rib riq'uin li rixakil, tento nak tixyi̱b li hu re xjachbal rib ut tixq'ue re. |
23335 | MAT 5:32 | Abanan la̱in ninye e̱re li xya̱lal a'an. Li ani naxjach rib riq'uin li rixakil chi inc'a' xmux ru xsumlajic li ixakilbej, a' li be̱lomej cuan xma̱c nak li ixk a'an tixmux ru xsumlajic. Ut li ani ta̱c'amok re li ixk, li ac xcanaba̱c xban xbe̱lom, li cui̱nk a'an naxmux ru li sumsu. |
23338 | MAT 5:35 | Ut me̱patz' xc'aba' li ruchich'och' xban nak a'an xna'aj li rok. Ut me̱patz' xc'aba' li tenamit Jerusalén xban nak a'an xtenamit li nimajcual Dios, li tz'akal Rey. |
23340 | MAT 5:37 | Jo'ca'in ban te̱ba̱nu. Cui te̱ye nak ya̱l, junes ya̱l te̱ye. Ut cui te̱ye nak inc'a', junes inc'a' te̱ye. Cui te̱q'ue xtz'akob li a̱tin a'an, li na'leb a'an riq'uin laj tza nachal. |
23345 | MAT 5:42 | Li ani tixtz'a̱ma c'a'ru re a̱cue, q'ue re. Ut li ani ta̱ajok to'oni̱nc a̱cuiq'uin, ma̱k'etk'eti a̱cuib chiru. |
23348 | MAT 5:45 | Cui te̱ba̱nu chi jo'can, la̱exak ralal xc'ajol le̱ Yucua' cuan sa' choxa. A'an naq'uehoc chak li sak'e sa' xbe̱neb li useb xna'leb jo' ajcui' li inc'a' useb xna'leb. Ut a'an ajcui' naq'uehoc chak li hab sa' xbe̱neb li ti̱queb xch'o̱l jo' ajcui' li inc'a' ti̱queb xch'o̱l. |
23350 | MAT 5:47 | Ut cui ca'aj cui' le̱ rech tenamitil nequeq'ue xsahil xch'o̱leb, ¿c'a'ru rusil a'an? ¿Ma inc'a' ta bi' jo'can ajcui' neque'xba̱nu li inc'a' neque'xpa̱b li Dios? |
23353 | MAT 6:2 | Ut nak ta̱si li c'a'ak re ru re li ani ta̱raj tenk'a̱c, ma̱ba̱nu jo' neque'xba̱nu laj ca'pac'al u. Eb a'an neque'xic sa' li cab li neque'xch'utub cui' ribeb laj judío ut sa' eb li c'ayil chixyebal resil li usilal neque'xba̱nu re nak te'q'uehek' xlok'al xbaneb li cui̱nk. Relic chi ya̱l tinye e̱re nak eb a'an ac xe'xc'ul lix k'ajca̱munquil nak que'q'uehe' xlok'al xbaneb li cui̱nk. |
23356 | MAT 6:5 | Ut nak textijok moco jo'cakex ta eb laj ca'pac'al u. Eb a'an neque'xxakab chak ribeb chi tijoc sa' eb li cab li neque'xch'utub cui' ribeb laj judío ut neque'xxakab rib chi tijoc sa' xala̱ be yal re nak te'ilek'. Relic chi ya̱l tinye e̱re nak eb a'an ac xe'xc'ul lix k'ajca̱munquileb nak que'q'uehe' xlok'al xbaneb li cui̱nk. |
23357 | MAT 6:6 | Ut nak textijok la̱ex, ocankex sa' le̱ rochoch, tz'apomak re li cab, ut tijonkex chiru le̱ Yucua' li inc'a' na-ilman ru. Ut le̱ Yucua' li naril chixjunil li c'a'ru nequeba̱nu, a'an ta̱k'ajca̱mu̱nk e̱re. |
23358 | MAT 6:7 | Ut nak textijok, me̱ye q'uila a̱tin chi ma̱c'a' rajbal jo' neque'xba̱nu li inc'a' neque'xpa̱b li Dios. Eb a'an neque'xc'oxla nak riq'uin li q'uila a̱tin, te'abi̱k xban li Dios. |
23360 | MAT 6:9 | Ut la̱ex jo'ca'in nak textijok: At Ka̱cua', cuancat sa' li santil choxa, lok'oninbilak taxak la̱ santil c'aba'. |
23363 | MAT 6:12 | Ut chacuy chasach ta li kama̱c jo' nak nakacuyeb xma̱c li neque'ma̱cob chiku. |
23364 | MAT 6:13 | Ut moa̱q'ue taxak chi a̱le̱c. Choa̱col ban chiru li inc'a' us. A̱cue li nimajcual cuanquil, li lok'oni̱c ut li lok'al chi junelic k'e cutan. Jo'can taxak. |
23367 | MAT 6:16 | Ut nak te̱ba̱nu le̱ ayu̱n, me̱ba̱nu jo' neque'xba̱nu laj ca'pac'al u. Eb a'an neque'xba̱nu rib nak raheb sa' xch'o̱l yal re nak ta̱na'ek' nak yo̱queb xba̱nunquil lix ayu̱n. Relic chi ya̱l tinye e̱re nak eb a'an ac xe'xc'ul lix k'ajca̱munquil. |
23369 | MAT 6:18 | re nak inc'a' ta̱c'utu̱nk chiruheb le̱ ras e̱ri̱tz'in nak yo̱quex chi ayunic. Chic'utu̱nk ban chiru le̱ Yucua' li inc'a' na-ilman ru. Ut le̱ Yucua' li naxnau chixjunil li nequeba̱nu, a'an ta̱k'ajca̱mu̱nk e̱re. |
23374 | MAT 6:23 | Cui ut inc'a' saken na-iloc li xnak' e̱ru, cuanquex sa' k'ojyi̱n. Ut jo'can ajcui' le̱ na'leb. Cui inc'a' cha̱bil le̱ na'leb xban nak junes le̱ biomal nequec'oxla, cuanquex sa' xk'ojyi̱nal ru li ma̱c. |
23377 | MAT 6:26 | Cheq'uehak retal li xul li neque'rupupic chiru choxa. Eb a'an inc'a' neque'au, chi moco neque'k'oloc chi moco neque'xxoc xtzacae̱mk sa' c'u̱leba̱l. Ut le̱ Yucua' cuan sa' choxa, a'an naq'uehoc xcuaheb. ¿Ma inc'a' ta bi' k'axal raro̱quex la̱ex chiruheb a'an? |
23381 | MAT 6:30 | La̱ex inc'a' nequexpa̱ban chi tz'akal. Ut cui li Dios naxq'ue lix ch'ina'usal li pim li cuan junpa̱t ajcui' ut cuulaj q'uebilak sa' xam, ¿ma toja' ta chic la̱ex inc'a' textikib? |
23387 | MAT 7:2 | Xban nak chanru nak nequextz'iloc a̱tin, jo'can ajcui' ta̱uxk e̱re la̱ex. Ut riq'uin li bisleb li nequexbisoc cui', riq'uin ajcui' a'an texbisek' la̱ex. |
23393 | MAT 7:8 | Cheba̱nu a'an xban nak li ani natz'a̱man chiru li Dios naq'uehe' re. Li ani naxsic', naxtau. Ut li ani nabokoc, li puerta natehe' chiru. |
23395 | MAT 7:10 | Ut nak tixpatz' junak xcar re, ¿ma c'anti' ta bi' tixq'ue re? |
23402 | MAT 7:17 | Jo'can nak li cha̱bil che', cha̱bil ajcui' li ru naxq'ue. Ut li che' li inc'a' us, inc'a' ajcui' us li ru naxq'ue. |
23408 | MAT 7:23 | Ut la̱in tinye reheb, “La̱ex ma̱cua'ex cualal inc'ajol. La̱in inc'a' ninnau e̱ru. Elenkex chicuu, ex aj ba̱nuhom ma̱usilal.” |