23224 | MAT 1:11 | Ut laj Josías, a'an xyucua' laj Jeconías jo' eb ajcui' li ri̱tz'in. Eb a'an que'cuan sa' eb li cutan nak eb laj Israel que'chape' ut que'c'ame' aran Babilonia. |
23225 | MAT 1:12 | Ut nak ac chapbileb chak xbaneb laj Babilonia, laj Jeconías quicuan li ralal. Ut a'an laj Salatiel. Ut laj Salatiel, a'an xyucua' laj Zorobabel. |
23230 | MAT 1:17 | Ca̱laju te̱p li ralal xc'ajol laj Abraham quicuan toj nak quiyo'la laj David. Ac cuan ca̱laju te̱p li ralal xc'ajol laj David nak que'c'ame' aran Babilonia. Ut chirix chic a'an, quicuan cui'chic ca̱laju te̱p li ralal xc'ajol chalen toj nak quiyo'la li Cristo. |
23235 | MAT 1:22 | Chixjunil a'an quic'ulman re nak ta̱tz'aklok ru li quixye li profeta Isaías jo' nak quiyehe' re xban li Ka̱cua'. |
23240 | MAT 2:2 | Que'patz'oc ut que'xye: —¿Bar cuan lix reyeb laj judío xyo'la? Xochal xban nak xkil chak toj sa' releb sak'e li chahim retalil lix yo'lajic ut xochal chixlok'oninquil, chanqueb. |
23242 | MAT 2:4 | Ut laj Herodes quixch'utubeb chixjunil li xbe̱nil aj tij jo' eb ajcui' laj tz'i̱b sa' li tenamit ut quixpatz' reheb bar ta̱yo'la̱k li Cristo. |
23243 | MAT 2:5 | Ut eb a'an que'chak'oc ut que'xye re: —Aran Belén xcue̱nt Judea xban nak jo'can tz'i̱banbil chak xban li profeta. |
23245 | MAT 2:7 | Tojo'nak laj Herodes quixbokeb laj k'e sa' mukmu ut quixpatz' reheb jok'e tz'akal quic'utun li chahim. |
23251 | MAT 2:13 | Ut nak ac xco̱eb laj k'e, jun x-ángel li Ka̱cua' quixc'ut rib chiru laj José sa' xmatc' ut quixye re: —Cuaclin, c'am li c'ula'al jo' cui' lix na'. Tex-e̱lk arin ut ayukex sa' li tenamit Egipto. Ut aran texcana̱k toj la̱in toxinyehok a̱cue. Tex-e̱lelik xban nak laj Herodes oc re chixsic'bal li c'ula'al re xcamsinquil.— |
23252 | MAT 2:14 | Ut laj José qui-aj ru, quicuacli ut quixc'am li c'ula'al jo' cui' lix na' ut sa' ajcui' li k'ojyi̱n a'an que'co̱eb Egipto. |
23253 | MAT 2:15 | Ut que'cuan aran Egipto toj quicam laj Herodes. A'an quic'ulman jo' quixtz'i̱ba li profeta li quiyehe' re xban li Ka̱cua' nak quixye: Sa' li tenamit Egipto quinbok chak li cualal, chan. (Os. 11:1) |
23255 | MAT 2:17 | Jo'can nak quitz'akloc ru li yebil xban li profeta Jeremías nak quixye chi jo'ca'in: |
23257 | MAT 2:19 | Ut nak quicam laj Herodes, jun x-ángel li Ka̱cua' quixc'utbesi rib chiru laj José sa' xmatc' aran Egipto. |
23261 | MAT 2:23 | Que'chal ut que'cuan sa' jun li tenamit Nazaret xc'aba' xcue̱nt Galilea. A'in quic'ulman jo' que'xye li profeta nak que'xye nak aj Nazaret tixc'aba'in. |
23264 | MAT 3:3 | Li profeta Isaías quia̱tinac chirix laj Juan nak quixye chi jo'ca'in: A'an ta̱ch'oloba̱nk xya̱lal chi cau xya̱b xcux sa' li chaki ch'och', ut tixye: Yi̱bomak le̱ yu'am ut yo'on cua̱nkex chixc'ulbal li Ka̱cua' jo' nak neque'xyi̱b li be re xc'ulbal junak li nim xcuanquil, chan. (Is. 40:3) |
23270 | MAT 3:9 | Me̱c'oxla nak inc'a' te̱c'ul xjosk'il li Dios yal xban nak la̱ex ralal xc'ajol laj Abraham. La̱in tinye e̱re nak li Dios ta̱ru̱k tixyo'obtesi li pec a'in chok' ralal xc'ajol laj Abraham. |
23273 | MAT 3:12 | Ac cuan chak sa' ruk' lix c'anjeleba̱l. Ut ta̱rapu ru chi us li riyajil li trigo ut tixch'utub lix trigo sa' lix c'u̱leba̱l ut li rix tixc'at sa' li xam li ma̱ jaruj nachup, chan laj Juan. |
23277 | MAT 3:16 | Ut nak ac xcubsi̱c xha' li Jesús, qui-el chak sa' li ha'. Ut sa' junpa̱t quiteli li choxa chiru ut quiril li Santil Musik'ej chanchan jun li paloma nak yo̱ chak chi cubec sa' xbe̱n li Jesús. |
23281 | MAT 4:3 | Ut laj tza quicuulac riq'uin ut quixye re: —Cui tz'akal ya̱l nak la̱at ralal li Dios, suk'isiheb chok' caxlan cua li pec a'in.— |
23284 | MAT 4:6 | Ut laj tza quixye re: —Cui tz'akal ya̱l nak la̱at ralal li Dios, cut a̱cuib tak'a. Ma̱c'a' ta̱c'ul xban nak jo'ca'in tz'i̱banbil sa' li Santil Hu: Tixtaklaheb lix ángel cha̱cuilbal ut riq'uin ruk'eb tate'xchap re nak inc'a' ta̱toch' la̱ cuok chiru pec. (Sal. 91:11-12) |
23290 | MAT 4:12 | Nak li Jesús quirabi resil nak laj Juan cuan chi pre̱xil, co̱ Nazaret xcue̱nt Galilea. |
23291 | MAT 4:13 | Qui-el Nazaret ut co̱ Capernaum. Ut aran quicana. Li tenamit a'an cuan chire li palau sa' xch'och'eb laj Zabulón ut eb aj Neftalí. |
23292 | MAT 4:14 | A'in quic'ulman jo' quixye li profeta Isaías nak quixye chi jo'ca'in: |
23293 | MAT 4:15 | Aran sa' xch'och' laj Zabulón ut sa' xch'och' laj Neftalí, li cuan chire li be li naxic sa' li palau, aran jun pac'al li nima' Jordán, sa' li na'ajej Galilea bar neque'cuan cui' li ma̱cua'eb aj judío, |
23296 | MAT 4:18 | Sa' jun cutan nak coxnumek' li Jesús chire li palau cuan Galilea, quirileb cuib li cui̱nk ri̱tz'ineb rib. Li jun, a'an laj Simón. Aj Pedro nayeman re. Li jun chic aj Andrés xc'aba'. Yo̱queb chixq'uebal lix yoy sa' li palau xban nak a'aneb aj chapol car. |
23297 | MAT 4:19 | Li Jesús quixye reheb: —Chine̱ta̱ke. Ma̱cua' chic caribc te̱ba̱nu. E̱ras e̱ri̱tz'in ban chic te̱sic' re te'pa̱ba̱nk, chan reheb. |
23298 | MAT 4:20 | Ut sa' junpa̱t que'xcanab lix yoy ut que'xta̱ke li Jesús. |
23299 | MAT 4:21 | Junpa̱t na chic quibe̱c li Jesús nak quixtauheb cui'chic cuibeb li cui̱nk ri̱tz'ineb rib. A'aneb laj Jacobo ut laj Juan. Cuanqueb sa' lix jucub rochben laj Zebedeo lix yucua'eb. Yo̱queb chixxi̱tinquil lix yoy. Ut li Jesús quixbokeb re nak te'xic chirix. |
23300 | MAT 4:22 | Ut sa' junpa̱t que'xcanab lix yucua'eb ut que'xcanab li jucub ut que'xta̱ke li Jesús. |
23301 | MAT 4:23 | Ut li Jesús quixbeni chixjunil li na'ajej Galilea. Yo̱ chixc'utbal lix ya̱lal sa' eb li cab li neque'xch'utub cui' ribeb laj judío. Quixch'olob xya̱lal li cha̱bil esilal chirix lix cuanquilal li Dios. Ut yo̱ chixq'uirtesinquil chixjunil li q'uila pa̱y ru chi yajel ut li raylal. |
23302 | MAT 4:24 | Quicuulac resil sa' chixjunil li na'ajej Siria li c'a'ru yo̱ chixba̱nunquil li Jesús aran Galilea. Ut que'xc'am riq'uin chixjunileb li yaj. Q'uila pa̱y ru lix yajeleb ut lix raylaleb. Cuan li toj nak'ehin xyajeleb. Ut cuan li cuanqueb ma̱us aj musik'ej riq'uineb ut cuanqueb ajcui' li sic. Ut li Jesús naxq'uirtesiheb. |
23303 | MAT 4:25 | Ut quita̱ke̱c xbaneb li q'uila tenamit. Cuan li que'chal chak Galilea. Cuan li que'chal chak Decápolis. Cuan li que'chal chak Jerusalén. Cuan li que'chal chak Judea jo' ajcui' jun pac'al li nima' Jordán. |
23315 | MAT 5:12 | Miraho' e̱ch'o̱l. Chisahok' ban e̱ch'o̱l riq'uin li c'a'ru ta̱uxk e̱re xban nak k'axal nim le̱ k'ajca̱munquil ta̱q'uehek' e̱re sa' choxa. Moco ca'aj cui' ta la̱ex yo̱quex chi c'uluc re li raylal. Jo'can aj ban cui' que'xc'ul li profeta li que'cuan junxil. |
23316 | MAT 5:13 | La̱ex aj pa̱banel chanchanex li atz'am li nac'anjelac arin sa' ruchich'och'. Cui ta li atz'am ta̱sachk xqui'al, ¿c'a' ta raj chic ru ta̱oc cui'? Ma̱c'a' chic ta̱oc cui'. Yal re tz'ekec' aj chic ut re yek'i̱c. |
23317 | MAT 5:14 | La̱ex aj pa̱banel, la̱ex lix cutan saken li ruchich'och'. Junak tenamit cuan sa' xbe̱n junak tzu̱l ma̱ jaruj naru xmukbal. |
23320 | MAT 5:17 | Me̱c'oxla nak xinchal chixsachbal xcuanquil li chak'rab li quiq'uehe' re laj Moisés chi moco li ac xole'xye li profeta. Inc'a' xinchal chixsachbal xcuanquil a'an. Xinchal ban re nak ta̱tz'aklok ru a'an. |
23328 | MAT 5:25 | Cui cuan la̱ ch'a'ajquilal riq'uin la̱ cuas a̱cui̱tz'in, yi̱b ru chi junpa̱t. Cui inc'a' nacac'am a̱cuib sa' usilal chi junpa̱t, ma̱re anchal tatxc'am riq'uin laj rakol a̱tin ut a'an tatxtakla sa' tz'alam. |
23329 | MAT 5:26 | Ut inc'a' tat-e̱lk aran cui inc'a' ta̱toj chixjunil li jo' q'uial te'xpatz' a̱cue. Relic chi ya̱l ninye a̱cue nak tento ta̱c'am a̱cuib sa' usilal riq'uin la̱ cuas a̱cui̱tz'in. |
23337 | MAT 5:34 | Abanan la̱in tinye e̱re tento te̱ba̱nu li c'a'ru te̱yechi'i ut me̱ba̱nu li juramento chi ma̱c'a' rajbal. Me̱patz' xc'aba' li choxa xban nak a'an xna'aj li Dios. |
23338 | MAT 5:35 | Ut me̱patz' xc'aba' li ruchich'och' xban nak a'an xna'aj li rok. Ut me̱patz' xc'aba' li tenamit Jerusalén xban nak a'an xtenamit li nimajcual Dios, li tz'akal Rey. |
23342 | MAT 5:39 | Abanan la̱in tinye e̱re: Me̱sume ma̱usilal riq'uin ma̱usilal. Cui junak tixq'ue junak ruk' sa' a̱cuu, q'ue cui'chic chixsac' li jun pac'al. |
23350 | MAT 5:47 | Ut cui ca'aj cui' le̱ rech tenamitil nequeq'ue xsahil xch'o̱leb, ¿c'a'ru rusil a'an? ¿Ma inc'a' ta bi' jo'can ajcui' neque'xba̱nu li inc'a' neque'xpa̱b li Dios? |
23353 | MAT 6:2 | Ut nak ta̱si li c'a'ak re ru re li ani ta̱raj tenk'a̱c, ma̱ba̱nu jo' neque'xba̱nu laj ca'pac'al u. Eb a'an neque'xic sa' li cab li neque'xch'utub cui' ribeb laj judío ut sa' eb li c'ayil chixyebal resil li usilal neque'xba̱nu re nak te'q'uehek' xlok'al xbaneb li cui̱nk. Relic chi ya̱l tinye e̱re nak eb a'an ac xe'xc'ul lix k'ajca̱munquil nak que'q'uehe' xlok'al xbaneb li cui̱nk. |
23356 | MAT 6:5 | Ut nak textijok moco jo'cakex ta eb laj ca'pac'al u. Eb a'an neque'xxakab chak ribeb chi tijoc sa' eb li cab li neque'xch'utub cui' ribeb laj judío ut neque'xxakab rib chi tijoc sa' xala̱ be yal re nak te'ilek'. Relic chi ya̱l tinye e̱re nak eb a'an ac xe'xc'ul lix k'ajca̱munquileb nak que'q'uehe' xlok'al xbaneb li cui̱nk. |
23357 | MAT 6:6 | Ut nak textijok la̱ex, ocankex sa' le̱ rochoch, tz'apomak re li cab, ut tijonkex chiru le̱ Yucua' li inc'a' na-ilman ru. Ut le̱ Yucua' li naril chixjunil li c'a'ru nequeba̱nu, a'an ta̱k'ajca̱mu̱nk e̱re. |
23358 | MAT 6:7 | Ut nak textijok, me̱ye q'uila a̱tin chi ma̱c'a' rajbal jo' neque'xba̱nu li inc'a' neque'xpa̱b li Dios. Eb a'an neque'xc'oxla nak riq'uin li q'uila a̱tin, te'abi̱k xban li Dios. |
23367 | MAT 6:16 | Ut nak te̱ba̱nu le̱ ayu̱n, me̱ba̱nu jo' neque'xba̱nu laj ca'pac'al u. Eb a'an neque'xba̱nu rib nak raheb sa' xch'o̱l yal re nak ta̱na'ek' nak yo̱queb xba̱nunquil lix ayu̱n. Relic chi ya̱l tinye e̱re nak eb a'an ac xe'xc'ul lix k'ajca̱munquil. |
23373 | MAT 6:22 | Li xnak' e̱ru chanchan jun li lámpara. Xban nak na-iloc li xnak' e̱ru, cuanquex sa' cutan. Chanchan le̱ na'leb. Cui cha̱bil le̱ na'leb, cuanquex sa' cutan saken. |
23375 | MAT 6:24 | Ma̱ ani naru nac'anjelac chiru cuib chi patrón. Naru tixra li jun ut tixtz'ekta̱na li jun chic malaj ut xic' ta̱ril li jun ut tix-oxlok'i li jun chic. Jo'can nak ma̱ jok'e naru te̱c'oxla li Dios cui ca'aj cui' le̱ biomal nequec'oxla. |
23377 | MAT 6:26 | Cheq'uehak retal li xul li neque'rupupic chiru choxa. Eb a'an inc'a' neque'au, chi moco neque'k'oloc chi moco neque'xxoc xtzacae̱mk sa' c'u̱leba̱l. Ut le̱ Yucua' cuan sa' choxa, a'an naq'uehoc xcuaheb. ¿Ma inc'a' ta bi' k'axal raro̱quex la̱ex chiruheb a'an? |
23379 | MAT 6:28 | ¿C'a'ut nak naxic e̱ch'o̱l chi c'oxlac chirix le̱ rak'? Q'uehomak retaleb li utz'u'uj sa' pim chanru nak neque'q'ui chi inc'a' neque'c'anjelac chi moco neque'quemoc. |
23381 | MAT 6:30 | La̱ex inc'a' nequexpa̱ban chi tz'akal. Ut cui li Dios naxq'ue lix ch'ina'usal li pim li cuan junpa̱t ajcui' ut cuulaj q'uebilak sa' xam, ¿ma toja' ta chic la̱ex inc'a' textikib? |
23383 | MAT 6:32 | Li inc'a' neque'xpa̱b li Dios neque'xq'ue xch'o̱l xc'oxlanquil a'an. Abanan le̱ Yucua' li cuan sa' choxa naxnau li c'a'ru nequeraj ru. |
23390 | MAT 7:5 | At aj ca'pac'al u, xbe̱n cua isi li tz'amba cuan sa' li xnak' a̱cuu, tojo'nak tat-ilok chi tz'akal re risinquil li c'aj che' cuan sa' xnak' ru la̱ cuas a̱cui̱tz'in. |
23391 | MAT 7:6 | Me̱q'ue reheb li tz'i' li c'a'ru k'axal lok' xban nak naru neque'chal sa' e̱be̱n ut textiu. Chi moco te̱q'ue li pec li k'axal terto xtz'ak chiruheb li a̱k re te'xyek'i. |
23392 | MAT 7:7 | Nak ta̱paltok c'a'ru e̱re, chextz'a̱ma̱nk chiru li Dios ut a'an tixq'ue e̱re; chesic'ak ut te̱tau, chebokak ut li puerta ta̱tehek' che̱ru. |
23393 | MAT 7:8 | Cheba̱nu a'an xban nak li ani natz'a̱man chiru li Dios naq'uehe' re. Li ani naxsic', naxtau. Ut li ani nabokoc, li puerta natehe' chiru. |
23394 | MAT 7:9 | ¿Ma cuan ta bi' junak yucua'bej sa' e̱ya̱nk tixq'ue junak pec re li ralal nak tixpatz' xcua re? |
23395 | MAT 7:10 | Ut nak tixpatz' junak xcar re, ¿ma c'anti' ta bi' tixq'ue re? |
23397 | MAT 7:12 | Jo'can nak li c'a'ru nequeraj la̱ex nak te'xba̱nu raj le̱ ras e̱ri̱tz'in, cheba̱nuhak la̱ex reheb a'an, xban nak a'an a'in xya̱lal li chak'rab li quiq'uehe' re laj Moisés, ut a'an ajcui' li xya̱lal lix yehomeb li profeta. |
23400 | MAT 7:15 | Chenauhak xcolbal e̱rib chiruheb li profeta aj balak'. Chanchan nak cha̱bileb jo' li carner nak neque'c'utun. Abanan moco ya̱l ta. Chanchaneb li josk' aj xoj nak neque'chal chi balak'i̱nc. |
23405 | MAT 7:20 | Jo'can ut nak riq'uin lix na'lebeb li profeta te̱nau ru aniheb. |
23407 | MAT 7:22 | Nabaleb li te'yehok cue sa' xk'ehil li rakba a̱tin, “Ka̱cua', Ka̱cua', ¿ma ma̱cua' ta bi' sa' a̱c'aba' coa̱tinac jo' profeta? ¿Ma ma̱cua' ta bi' sa' a̱c'aba' co-isin ma̱us aj musik'ej? La̱o nabal li milagro quilajkaba̱nu sa' a̱c'aba'”, cha'keb. |
23409 | MAT 7:24 | Jo'can nak yalak ani ta̱abi̱nk reheb li cua̱tin a'in ut cui tixba̱nu li c'a'ru xinye, li jun a'an tinjuntak'e̱ta riq'uin li cui̱nk cuan xna'leb li quixyi̱b li rochoch sa' xbe̱n pec. |
23410 | MAT 7:25 | Ut quichal li hab ut quicuan li but'i ha', ut quichal li cak-sut-ik'. Coxsac' rib chiru li cab a'an, ut inc'a' quit'ane' li cab xban nak yi̱banbil chi us sa' xbe̱n pec. |
23416 | MAT 8:2 | Ut quichal jun li saklep rix ut quixcuik'ib rib chiru li Jesús ut quixye re: —Ka̱cua', la̱in ninnau nak la̱at naru tina̱q'uirtesi. Cui ta̱ba̱nu li usilal, china̱q'uirtesi, chan. |
23417 | MAT 8:3 | Li Jesús quixye' li ruk', quixch'e' li cui̱nk ut quixye re: —Nacuaj a̱q'uirtesinquil. Anakcuan tatinq'uirtesi, chan. Ut sa' junpa̱t quiq'uira li saklep rix. |
23419 | MAT 8:5 | Ut nak quicuulac li Jesús aran Capernaum, quichal jun li capitán aj Roma riq'uin. Quixtz'a̱ma usilal chiru ut quixye re: |
23422 | MAT 8:8 | Li capitán quixye re li Jesús: —Ka̱cua', moco inc'ulub ta nak tatxic sa' li cuochoch. Ca'aj cui' nacuaj nak ta̱ye nak ta̱q'uira̱k lin mo̱s ut ninnau nak ta̱q'uira̱k. |
23423 | MAT 8:9 | La̱in ninnau nak naru ta̱ba̱nu a'an xban nak la̱in cuan ani nataklan cue ut cuanqueb lin soldado rubel lin cuanquil. Ut ninye re li jun, “ayu” ut naxic. Ut ninye re li jun chic, “quim”, ut nachal. Ut ninye re lin mo̱s, “ba̱nu a'in”, ut naxba̱nu, chan li capitán. |
23424 | MAT 8:10 | Ut nak li Jesús quirabi li quixye, quisach xch'o̱l ut quixye reheb li yo̱queb chi ochbeni̱nc re: —Relic chi ya̱l tinye e̱re nak ma̱ jun intauhom chi moco sa' xya̱nkeb laj Israel tz'akal re ru xpa̱ba̱l jo' li jun a'in, usta ma̱cua' aj judío. |
23425 | MAT 8:11 | Ut la̱in tinye e̱re nak nabaleb li ma̱cua'eb aj judío yalak bar sa' ruchich'och' te'pa̱ba̱nk. Ut eb a'an te'e̱chani̱nk re lix nimajcual cuanquilal li Dios rochbeneb laj Abraham, laj Isaac, ut laj Jacob. |
23427 | MAT 8:13 | Tojo'nak li Jesús quixye re li capitán: —Ayu sa' la̱ cuochoch. Chanru nak xapa̱b, jo'can ajcui' nak chi-uxk li c'a'ru xatz'a̱ma, chan. Ut sa' ajcui' li ho̱nal a'an quiq'uira lix mo̱s li capitán. |
23429 | MAT 8:15 | Ut li Jesús quixchap li ruk' ut quinume' lix tik. Ut a'an quicuacli, ut quic'anjelac chiru. |
23431 | MAT 8:17 | A'in quic'ulman jo' quixye li profeta Isaías, nak quixye chi jo'ca'in: A'an quic'amoc re li kayajel, ut a'an quic'uluc re li karaylal. (Is. 53:4) |
23432 | MAT 8:18 | Ut nak quiril li Jesús nak sutsu xbaneb li q'uila tenamit, quixye: —Tento toxic jun pac'al li palau, chan reheb lix tzolom. |
23434 | MAT 8:20 | Ut li Jesús quichak'oc ut quixye re: —C'oxla chi us ma ta̱cuy inta̱kenquil. Li yac cuanqueb xjul sa' pec, ut li xul li neque'rupupic chiru choxa cuanqueb xsoc, abanan la̱in li C'ajolbej ma̱c'a' inna'aj bar ta̱ru̱k tinyocob cui' cuib, chan. |
23438 | MAT 8:24 | Nak ac cuanqueb chiru ha', sa' junpa̱t quichal jun li nimla cak-sut-ik'. Ut yo̱ chi oc lix cau ok li ha' sa' li jucub. Ut li Jesús sa xcuara. |
23440 | MAT 8:26 | Ut li Jesús quichak'oc ut quixye: —La̱ex inc'a' nequexpa̱ban chi tz'akal. Jo'can nak nequexxucuac, chan reheb. Tojo'nak quicuacli, quixk'us li ik', ut li palau, ut sa' junpa̱t quich'ana li ik' ut quitukla ru li ha'. |
23441 | MAT 8:27 | Ut c'ajo' nak que'sach xch'o̱l lix tzolom nak que'ril li quixba̱nu ut que'xye chi ribileb rib: —¿Chanru nak cuan xcuanquil li cui̱nk a'in nak naxk'us li ik' ut li palau ut neque'abin chiru? chanqueb. |
23442 | MAT 8:28 | Ut nak ac xk'axon li Jesús jun pac'al li palau sa' xch'och'eb laj Gadara, cuib li cui̱nk que'chal chixc'ulbal. Que'chal chak sa' li na'ajej bar neque'muke' cui' li camenak. Cuan ma̱us aj musik'ej riq'uineb. K'axal xiu xiu rilbaleb ut ma̱ ani naru nanume' sa' li be a'an. |