23214 | MAT 1:1 | Sa' li hu a'in tz'i̱banbil retalil jo' q'uialeb lix xe' xto̱nal li Jesucristo. Li Jesucristo ralal xc'ajol li rey David ut ralal xc'ajol ajcui' laj Abraham. |
23215 | MAT 1:2 | Laj Abraham, a'an xyucua' laj Isaac. Laj Isaac, a'an xyucua' laj Jacob. Ut laj Jacob, a'an xyucua' laj Judá jo' eb ajcui' li ras ut li ri̱tz'in. |
23218 | MAT 1:5 | Ut laj Salmón ut lix Rahab, a'aneb xna' xyucua' laj Booz. Laj Booz ut lix Rut, a'aneb xna' xyucua' laj Obed. Ut laj Obed, a'an xyucua' laj Isaí. |
23221 | MAT 1:8 | Ut laj Asa, a'an xyucua' laj Josafat. Ut laj Josafat, a'an xyucua' laj Joram. Ut laj Joram, a'an xyucua' laj Uzías. |
23222 | MAT 1:9 | Ut laj Uzías, a'an xyucua' laj Jotam. Ut laj Jotam, a'an xyucua' laj Acaz. Ut laj Acaz, a'an xyucua' laj Ezequías. |
23223 | MAT 1:10 | Ut laj Ezequías, a'an xyucua' laj Manasés. Ut laj Manasés, a'an xyucua' laj Amón. Ut laj Amón, a'an xyucua' laj Josías. |
23224 | MAT 1:11 | Ut laj Josías, a'an xyucua' laj Jeconías jo' eb ajcui' li ri̱tz'in. Eb a'an que'cuan sa' eb li cutan nak eb laj Israel que'chape' ut que'c'ame' aran Babilonia. |
23226 | MAT 1:13 | Ut laj Zorobabel, a'an xyucua' laj Abiud. Ut laj Abiud, a'an xyucua' laj Eliaquim. Ut laj Eliaquim, a'an xyucua' laj Azor. |
23227 | MAT 1:14 | Ut laj Azor, a'an xyucua' laj Sadoc. Ut laj Sadoc, a'an xyucua' laj Aquim. Ut laj Aquim, a'an xyucua' laj Eliud. |
23228 | MAT 1:15 | Ut laj Eliud, a'an xyucua' laj Eleazar. Ut laj Eleazar, a'an xyucua' laj Matán. Ut laj Matán, a'an xyucua' laj Jacob. |
23231 | MAT 1:18 | Ut lix yo'lajic li Jesucristo, jo'ca'in nak quicuan: Lix María lix na' li Jesús ac tz'a̱manbil xban laj José. Toj ma̱ji' neque'xlak'ab rib nak lix María quicana chi yaj aj ixk xban xcuanquil li Santil Musik'ej. |
23232 | MAT 1:19 | Ut xban nak ti̱c xch'o̱l laj José, li ac xtz'a̱man re, inc'a' quiraj xc'utbal xxuta̱n lix María. Xraj raj xcanabanquil chi mukmu. |
23235 | MAT 1:22 | Chixjunil a'an quic'ulman re nak ta̱tz'aklok ru li quixye li profeta Isaías jo' nak quiyehe' re xban li Ka̱cua'. |
23240 | MAT 2:2 | Que'patz'oc ut que'xye: —¿Bar cuan lix reyeb laj judío xyo'la? Xochal xban nak xkil chak toj sa' releb sak'e li chahim retalil lix yo'lajic ut xochal chixlok'oninquil, chanqueb. |
23242 | MAT 2:4 | Ut laj Herodes quixch'utubeb chixjunil li xbe̱nil aj tij jo' eb ajcui' laj tz'i̱b sa' li tenamit ut quixpatz' reheb bar ta̱yo'la̱k li Cristo. |
23243 | MAT 2:5 | Ut eb a'an que'chak'oc ut que'xye re: —Aran Belén xcue̱nt Judea xban nak jo'can tz'i̱banbil chak xban li profeta. |
23244 | MAT 2:6 | Jo'ca'in tz'i̱banbil sa' li Santil Hu: Li tenamit Belén, xch'och'eb laj Judá, moco k'axal ca'ch'in ta lix cuanquil sa' xya̱nkeb li xni̱nkal ru tenamit re Judá xban nak aran ta̱e̱lk jun Acuabej ut a'an ta̱beresi̱nk re lin tenamit Israel. (Mi. 5:2) |
23245 | MAT 2:7 | Tojo'nak laj Herodes quixbokeb laj k'e sa' mukmu ut quixpatz' reheb jok'e tz'akal quic'utun li chahim. |
23253 | MAT 2:15 | Ut que'cuan aran Egipto toj quicam laj Herodes. A'an quic'ulman jo' quixtz'i̱ba li profeta li quiyehe' re xban li Ka̱cua' nak quixye: Sa' li tenamit Egipto quinbok chak li cualal, chan. (Os. 11:1) |
23255 | MAT 2:17 | Jo'can nak quitz'akloc ru li yebil xban li profeta Jeremías nak quixye chi jo'ca'in: |
23261 | MAT 2:23 | Que'chal ut que'cuan sa' jun li tenamit Nazaret xc'aba' xcue̱nt Galilea. A'in quic'ulman jo' que'xye li profeta nak que'xye nak aj Nazaret tixc'aba'in. |
23265 | MAT 3:4 | Li rak' narocsi laj Juan, a'an yi̱banbil riq'uin rix li xul camello ut lix c'a̱mal xsa' a'an yal tz'u̱m. Aj sa̱c' naxtzaca riq'uin xya'al sak c'au. |
23279 | MAT 4:1 | Tojo'nak li Jesús quic'ame' xban li Santil Musik'ej sa' li chaki ch'och' re ta̱yalek' ra̱lenquil xban laj tza. |
23280 | MAT 4:2 | Nak ac xba̱nu x-ayu̱n ca'c'a̱l cutan ca'c'a̱l k'ojyi̱n quitz'oca. |
23281 | MAT 4:3 | Ut laj tza quicuulac riq'uin ut quixye re: —Cui tz'akal ya̱l nak la̱at ralal li Dios, suk'isiheb chok' caxlan cua li pec a'in.— |
23282 | MAT 4:4 | Quichak'oc li Jesús ut quixye: —Inc'a' tinba̱nu a'an xban nak tz'i̱banbil retalil sa' li Santil Hu: Ma̱cua' ca'aj cui' riq'uin li naxtzaca yo'yo cui' li cui̱nk; riq'uin ban li a̱tin li naxye li Dios. (Dt. 8:3) |
23283 | MAT 4:5 | Tojo'nak quic'ame' xban laj tza sa' li santil tenamit Jerusalén; ut coxakaba̱k toj takec' sa' xbe̱n li rochoch li Dios. |
23284 | MAT 4:6 | Ut laj tza quixye re: —Cui tz'akal ya̱l nak la̱at ralal li Dios, cut a̱cuib tak'a. Ma̱c'a' ta̱c'ul xban nak jo'ca'in tz'i̱banbil sa' li Santil Hu: Tixtaklaheb lix ángel cha̱cuilbal ut riq'uin ruk'eb tate'xchap re nak inc'a' ta̱toch' la̱ cuok chiru pec. (Sal. 91:11-12) |
23285 | MAT 4:7 | Ut li Jesús quichak'oc ut quixye re: —Tz'i̱banbil ajcui' sa' li Santil Hu chi jo'ca'in: Ma̱tz'a̱ma xmilagro li Ka̱cua' la̱ Dios yal chi ma̱c'a' rajbal. (Dt. 6:16) |
23286 | MAT 4:8 | Ut quic'ame' cui'chic xban laj tza sa' xbe̱n jun li tzu̱l k'axal najt xteram. Ut laj tza quixc'ut chak chiru li Jesús chixjunil li tenamit li cuan sa' ruchich'och' jo' ajcui' lix nimal lix lok'al cuan chi sa'. |
23288 | MAT 4:10 | Tojo'nak li Jesús quichak'oc ut quixye re: —Elen chicuu la̱at aj tza, xban nak jo'ca'in tz'i̱banbil sa' li Santil Hu: Li Ka̱cua' la̱ Dios ta̱lok'oni ut ca'aj cui' chiru a'an tatc'anjelak. (Dt. 6:13) |
23289 | MAT 4:11 | Tojo'nak quicanaba̱c xban laj tza ut eb li ángel que'cuulac ut que'c'anjelac chiru. |
23290 | MAT 4:12 | Nak li Jesús quirabi resil nak laj Juan cuan chi pre̱xil, co̱ Nazaret xcue̱nt Galilea. |
23291 | MAT 4:13 | Qui-el Nazaret ut co̱ Capernaum. Ut aran quicana. Li tenamit a'an cuan chire li palau sa' xch'och'eb laj Zabulón ut eb aj Neftalí. |
23296 | MAT 4:18 | Sa' jun cutan nak coxnumek' li Jesús chire li palau cuan Galilea, quirileb cuib li cui̱nk ri̱tz'ineb rib. Li jun, a'an laj Simón. Aj Pedro nayeman re. Li jun chic aj Andrés xc'aba'. Yo̱queb chixq'uebal lix yoy sa' li palau xban nak a'aneb aj chapol car. |
23297 | MAT 4:19 | Li Jesús quixye reheb: —Chine̱ta̱ke. Ma̱cua' chic caribc te̱ba̱nu. E̱ras e̱ri̱tz'in ban chic te̱sic' re te'pa̱ba̱nk, chan reheb. |
23299 | MAT 4:21 | Junpa̱t na chic quibe̱c li Jesús nak quixtauheb cui'chic cuibeb li cui̱nk ri̱tz'ineb rib. A'aneb laj Jacobo ut laj Juan. Cuanqueb sa' lix jucub rochben laj Zebedeo lix yucua'eb. Yo̱queb chixxi̱tinquil lix yoy. Ut li Jesús quixbokeb re nak te'xic chirix. |
23304 | MAT 5:1 | Ut nak quirileb li q'uila tenamit, li Jesús quitake' sa' xbe̱n jun li tzu̱l. Ut nak quic'ojla, eb li yo̱queb chixta̱kenquil que'xch'utub rib riq'uin. |
23309 | MAT 5:6 | Us xak reheb li te'raj ru xba̱nunquil li ti̱quilal. Chanchan li te'tz'oca̱k ut te'chakik re. Us xak reheb xban nak li Dios ta̱tenk'a̱nk reheb chixba̱nunquil li us. |
23312 | MAT 5:9 | Us xak reheb li neque'xtenk'a ras ri̱tz'in chi cua̱nc sa' tuktu̱quil usilal xban nak eb a'an ralal xc'ajol li Dios te'yehek' reheb. |
23316 | MAT 5:13 | La̱ex aj pa̱banel chanchanex li atz'am li nac'anjelac arin sa' ruchich'och'. Cui ta li atz'am ta̱sachk xqui'al, ¿c'a' ta raj chic ru ta̱oc cui'? Ma̱c'a' chic ta̱oc cui'. Yal re tz'ekec' aj chic ut re yek'i̱c. |
23317 | MAT 5:14 | La̱ex aj pa̱banel, la̱ex lix cutan saken li ruchich'och'. Junak tenamit cuan sa' xbe̱n junak tzu̱l ma̱ jaruj naru xmukbal. |
23319 | MAT 5:16 | Jo'can ajcui' la̱ex. La̱ex lix cutan saken li ruchich'och'. Chic'utu̱nk bi' le̱ cha̱bilal chiruheb le̱ ras e̱ri̱tz'in re nak eb a'an te'xq'ue retal li us nequeba̱nu ut te'xq'ue xlok'al le̱ Yucua' li cuan sa' choxa. |
23320 | MAT 5:17 | Me̱c'oxla nak xinchal chixsachbal xcuanquil li chak'rab li quiq'uehe' re laj Moisés chi moco li ac xole'xye li profeta. Inc'a' xinchal chixsachbal xcuanquil a'an. Xinchal ban re nak ta̱tz'aklok ru a'an. |
23322 | MAT 5:19 | Li ani naxk'et li chak'rab, usta nac'utun nak inc'a' nim xcuanquil chiru a'an, ut cui naxc'ut chiru li ras ri̱tz'in xba̱nunquil chi jo'can, li jun a'an k'axal ca'ch'in lix lok'al ta̱q'uehek' re sa' lix nimajcual cuanquilal li Dios. Abanan li ani naxba̱nu chi tz'akal li naxye li chak'rab, ut tixc'ut chiru li ras ri̱tz'in xba̱nunquil chi jo'can, li jun a'an k'axal nim lix lok'al ta̱q'uehek' re sa' lix nimajcual cuanquilal li Dios. |
23323 | MAT 5:20 | Tinye ajcui' e̱re nak cui lix ti̱quilal le̱ ch'o̱l inc'a' tixk'ax ru xti̱quilal xch'o̱leb laj tz'i̱b ut eb laj fariseo, inc'a' tex-oc rubel lix nimajcual cuanquilal li Dios. |
23324 | MAT 5:21 | E̱rabiom resil li chak'rab nak yebil reheb li kaxe' kato̱n: Ma̱camsi a̱cuas a̱cui̱tz'in. Li ani ta̱camsi̱nk, toj tixtoj rix sa' rakba a̱tin. |
23325 | MAT 5:22 | Aban la̱in tinye e̱re lix ya̱lal a'an. Li ani ta̱josk'ok riq'uin li ras ri̱tz'in ta̱rakek' a̱tin sa' xbe̱n. Ut li ani tixtz'ekta̱na li ras ri̱tz'in cuan xma̱c chiru laj rakol a̱tin. Ut li ani tixye xyaj tiox re li ras ri̱tz'in, ma̱re anchal ta̱xic sa' xxamlel li xbalba. |
23326 | MAT 5:23 | Jo'can nak cui sa' xq'uebal la̱ mayej chiru li artal ta̱julticok' a̱cue nak ta̱rec'a sa' xch'o̱l la̱ cuas a̱cui̱tz'in nak cuan a̱ma̱c chiru, |
23327 | MAT 5:24 | canab aran la̱ mayej, ut ayu, c'am chak a̱cuib sa' usilal riq'uin la̱ cuas a̱cui̱tz'in, tojo'nak toxa̱k'axtesi la̱ mayej. |
23328 | MAT 5:25 | Cui cuan la̱ ch'a'ajquilal riq'uin la̱ cuas a̱cui̱tz'in, yi̱b ru chi junpa̱t. Cui inc'a' nacac'am a̱cuib sa' usilal chi junpa̱t, ma̱re anchal tatxc'am riq'uin laj rakol a̱tin ut a'an tatxtakla sa' tz'alam. |
23329 | MAT 5:26 | Ut inc'a' tat-e̱lk aran cui inc'a' ta̱toj chixjunil li jo' q'uial te'xpatz' a̱cue. Relic chi ya̱l ninye a̱cue nak tento ta̱c'am a̱cuib sa' usilal riq'uin la̱ cuas a̱cui̱tz'in. |
23332 | MAT 5:29 | Le̱ najter na'leb tento te̱canab chi junaj cua. Li c'a'ak re ru ta̱q'uehok e̱re chi ma̱cobc, te̱tz'ekta̱na. Cui li xnak' la̱ cuu li cuan sa' a̱nim naq'uehoc a̱cue chi ma̱cobc, us raj nak ta̱cuisi ut ta̱tz'ek. K'axal us nak ta̱sachk li xnak' a̱cuu chiru nak tatxic la̱at sa' xbalba. |
23333 | MAT 5:30 | Cui la̱ nim uk' naq'uehoc a̱cue chi ma̱cobc, us raj cui ta̱yoc' ut ta̱tz'ek. K'axal us nak ta̱sachk la̱ cuuk' chiru nak tatxic la̱at sa' xbalba. |
23337 | MAT 5:34 | Abanan la̱in tinye e̱re tento te̱ba̱nu li c'a'ru te̱yechi'i ut me̱ba̱nu li juramento chi ma̱c'a' rajbal. Me̱patz' xc'aba' li choxa xban nak a'an xna'aj li Dios. |
23338 | MAT 5:35 | Ut me̱patz' xc'aba' li ruchich'och' xban nak a'an xna'aj li rok. Ut me̱patz' xc'aba' li tenamit Jerusalén xban nak a'an xtenamit li nimajcual Dios, li tz'akal Rey. |
23340 | MAT 5:37 | Jo'ca'in ban te̱ba̱nu. Cui te̱ye nak ya̱l, junes ya̱l te̱ye. Ut cui te̱ye nak inc'a', junes inc'a' te̱ye. Cui te̱q'ue xtz'akob li a̱tin a'an, li na'leb a'an riq'uin laj tza nachal. |
23345 | MAT 5:42 | Li ani tixtz'a̱ma c'a'ru re a̱cue, q'ue re. Ut li ani ta̱ajok to'oni̱nc a̱cuiq'uin, ma̱k'etk'eti a̱cuib chiru. |
23347 | MAT 5:44 | Abanan la̱in tinye e̱re, cherahak li xic' na-iloc e̱re. Chetz'a̱ma usilal sa' xbe̱neb li neque'hoboc e̱re. Cheba̱nuhak li us reheb li xic' neque'iloc e̱re ut chextijok chirix li neque'ba̱nun ma̱usilal e̱re ut neque'rahobtesin e̱re. |
23349 | MAT 5:46 | Cui ca'aj cui' li neque'rahoc e̱re nequera, ¿c'a'ru le̱ k'ajca̱munquil te̱c'ul? ¿Ma inc'a' ta bi' jo'can ajcui' neque'xba̱nu eb laj titz'ol toj, li neque'balak'in? |
23354 | MAT 6:3 | Li c'a'ru ta̱si re li ma̱c'a' cuan re, ma̱ ani aj e ta̱serak'i li c'a'ru xasi, chi moco ta̱serak'i re li tz'akal a̱cuami̱g. |
23357 | MAT 6:6 | Ut nak textijok la̱ex, ocankex sa' le̱ rochoch, tz'apomak re li cab, ut tijonkex chiru le̱ Yucua' li inc'a' na-ilman ru. Ut le̱ Yucua' li naril chixjunil li c'a'ru nequeba̱nu, a'an ta̱k'ajca̱mu̱nk e̱re. |
23359 | MAT 6:8 | Me̱juntak'e̱ta bi' e̱rib riq'uin eb a'an xban nak le̱ Yucua' naxnau c'a'ru nac'anjelac e̱re chi toj ma̱ji' nequetz'a̱ma chiru. |
23365 | MAT 6:14 | Cui nequecuy xma̱queb le̱ ras e̱ri̱tz'in, tixcuy ajcui' e̱ma̱c la̱ex le̱ Yucua' cuan sa' choxa. |
23366 | MAT 6:15 | Cui inc'a' nequecuy xma̱queb le̱ ras e̱ri̱tz'in, jo'can ajcui' la̱ex inc'a' ta̱cuyek' e̱ma̱c xban le̱ Yucua' cuan sa' choxa. |
23369 | MAT 6:18 | re nak inc'a' ta̱c'utu̱nk chiruheb le̱ ras e̱ri̱tz'in nak yo̱quex chi ayunic. Chic'utu̱nk ban chiru le̱ Yucua' li inc'a' na-ilman ru. Ut le̱ Yucua' li naxnau chixjunil li nequeba̱nu, a'an ta̱k'ajca̱mu̱nk e̱re. |
23375 | MAT 6:24 | Ma̱ ani naru nac'anjelac chiru cuib chi patrón. Naru tixra li jun ut tixtz'ekta̱na li jun chic malaj ut xic' ta̱ril li jun ut tix-oxlok'i li jun chic. Jo'can nak ma̱ jok'e naru te̱c'oxla li Dios cui ca'aj cui' le̱ biomal nequec'oxla. |
23376 | MAT 6:25 | Jo'can ut nak ninye e̱re: Mixic e̱ch'o̱l chirix le̱ cua e̱ruc'a chi moco chirix chanru te̱tikib e̱rib. ¿Ma inc'a' ta bi' k'axal lok' li kayu'am chiru li c'a'ru takatzaca? ¿Ma inc'a' ta bi' k'axal lok' li kayu'am chiru li kak'? |
23377 | MAT 6:26 | Cheq'uehak retal li xul li neque'rupupic chiru choxa. Eb a'an inc'a' neque'au, chi moco neque'k'oloc chi moco neque'xxoc xtzacae̱mk sa' c'u̱leba̱l. Ut le̱ Yucua' cuan sa' choxa, a'an naq'uehoc xcuaheb. ¿Ma inc'a' ta bi' k'axal raro̱quex la̱ex chiruheb a'an? |
23379 | MAT 6:28 | ¿C'a'ut nak naxic e̱ch'o̱l chi c'oxlac chirix le̱ rak'? Q'uehomak retaleb li utz'u'uj sa' pim chanru nak neque'q'ui chi inc'a' neque'c'anjelac chi moco neque'quemoc. |
23380 | MAT 6:29 | A'ut la̱in tinye e̱re, usta c'ajo' xchak'al ru lix tikibanquil laj Salomón, abanan inc'a' quixtau xchak'al ru li utz'u'uj a'in. |
23381 | MAT 6:30 | La̱ex inc'a' nequexpa̱ban chi tz'akal. Ut cui li Dios naxq'ue lix ch'ina'usal li pim li cuan junpa̱t ajcui' ut cuulaj q'uebilak sa' xam, ¿ma toja' ta chic la̱ex inc'a' textikib? |
23382 | MAT 6:31 | Jo'can ut nak moco yo̱kex ta chixyebal: ¿C'a'ru takatzaca anakcuan? chi moco, ¿c'a'ru takatikib cui' kib? |
23384 | MAT 6:33 | Li c'a'ru li te̱sic' xbe̱n cua, a'an lix nimajcual cuanquilal li Dios ut lix ti̱quilal, ut chixjunil li c'a'ak re ru a'in talajq'uehek' e̱re chok' xtz'akob. |
23385 | MAT 6:34 | Jo'can ut nak mexc'oxlac chirix li cutan re cuulaj xban nak a'an ta̱c'oxlama̱nk ajcui' cuulaj. Tz'akalak riq'uin li ch'a'ajquilal li naxc'am chak li junju̱nk chi cutan. |
23386 | MAT 7:1 | Ma̱ ani te̱tz'il a̱tin chirix re nak inc'a' ta̱tz'ilek' a̱tin che̱rix la̱ex. |
23387 | MAT 7:2 | Xban nak chanru nak nequextz'iloc a̱tin, jo'can ajcui' ta̱uxk e̱re la̱ex. Ut riq'uin li bisleb li nequexbisoc cui', riq'uin ajcui' a'an texbisek' la̱ex. |
23388 | MAT 7:3 | ¿C'a'ut nak nacaq'ue retal li c'aj che' cuan sa' xnak' ru la̱ cuas a̱cui̱tz'in ut inc'a' nacacuil li tz'amba cuan sa' xnak' a̱cuu la̱at? |
23389 | MAT 7:4 | ¿Chanru nak ta̱ye re la̱ cuas a̱cui̱tz'in: “Cuisihak li c'aj che' sa' xnak' a̱cuu”, ut toj cuan li tz'amba sa' xnak' a̱cuu la̱at? |