23237 | MAT 1:24 | Nak qui-aj ru laj José, quixba̱nu li c'a'ru quiyehe' re xban lix ángel li Ka̱cua' sa' xmatc'. Quixc'am lix María sa' rochoch. |
23241 | MAT 2:3 | Ut nak quirabi a'an, li rey Herodes quisach xch'o̱l ut qui-oc xc'a'ux jo' ajcui' chixjunileb li cuanqueb Jerusalén. |
23251 | MAT 2:13 | Ut nak ac xco̱eb laj k'e, jun x-ángel li Ka̱cua' quixc'ut rib chiru laj José sa' xmatc' ut quixye re: —Cuaclin, c'am li c'ula'al jo' cui' lix na'. Tex-e̱lk arin ut ayukex sa' li tenamit Egipto. Ut aran texcana̱k toj la̱in toxinyehok a̱cue. Tex-e̱lelik xban nak laj Herodes oc re chixsic'bal li c'ula'al re xcamsinquil.— |
23252 | MAT 2:14 | Ut laj José qui-aj ru, quicuacli ut quixc'am li c'ula'al jo' cui' lix na' ut sa' ajcui' li k'ojyi̱n a'an que'co̱eb Egipto. |
23256 | MAT 2:18 | Qui-abi̱c li ya̱bac sa' li tenamit Ramá xban li nimla rahil ch'o̱lej, ut yot'ba ch'o̱lej li que'xc'ul. A'an eb li ixk aj Israel nak yo̱queb chi ya̱bac chirixeb lix coc'al. Ut inc'a' chic neque'raj xc'ojobanquil xch'o̱leb xban nak ac camenakeb chic lix coc'aleb. (Jer. 31:15) |
23257 | MAT 2:19 | Ut nak quicam laj Herodes, jun x-ángel li Ka̱cua' quixc'utbesi rib chiru laj José sa' xmatc' aran Egipto. |
23277 | MAT 3:16 | Ut nak ac xcubsi̱c xha' li Jesús, qui-el chak sa' li ha'. Ut sa' junpa̱t quiteli li choxa chiru ut quiril li Santil Musik'ej chanchan jun li paloma nak yo̱ chak chi cubec sa' xbe̱n li Jesús. |
23278 | MAT 3:17 | Ut qui-abi̱c xya̱b xcux li Dios toj sa' choxa nak quixye: —A'an a'in li cualal raro inban. Nasaho' inch'o̱l riq'uin, chan. |
23280 | MAT 4:2 | Nak ac xba̱nu x-ayu̱n ca'c'a̱l cutan ca'c'a̱l k'ojyi̱n quitz'oca. |
23291 | MAT 4:13 | Qui-el Nazaret ut co̱ Capernaum. Ut aran quicana. Li tenamit a'an cuan chire li palau sa' xch'och'eb laj Zabulón ut eb aj Neftalí. |
23305 | MAT 5:2 | Qui-oc chixch'olobanquil li xya̱lal chiruheb ut quixye: |
23323 | MAT 5:20 | Tinye ajcui' e̱re nak cui lix ti̱quilal le̱ ch'o̱l inc'a' tixk'ax ru xti̱quilal xch'o̱leb laj tz'i̱b ut eb laj fariseo, inc'a' tex-oc rubel lix nimajcual cuanquilal li Dios. |
23329 | MAT 5:26 | Ut inc'a' tat-e̱lk aran cui inc'a' ta̱toj chixjunil li jo' q'uial te'xpatz' a̱cue. Relic chi ya̱l ninye a̱cue nak tento ta̱c'am a̱cuib sa' usilal riq'uin la̱ cuas a̱cui̱tz'in. |
23346 | MAT 5:43 | E̱rabiom resil nak te̱ra li ani narahoc e̱re ut xic' te̱ril li xic' na-iloc e̱re. |
23347 | MAT 5:44 | Abanan la̱in tinye e̱re, cherahak li xic' na-iloc e̱re. Chetz'a̱ma usilal sa' xbe̱neb li neque'hoboc e̱re. Cheba̱nuhak li us reheb li xic' neque'iloc e̱re ut chextijok chirix li neque'ba̱nun ma̱usilal e̱re ut neque'rahobtesin e̱re. |
23357 | MAT 6:6 | Ut nak textijok la̱ex, ocankex sa' le̱ rochoch, tz'apomak re li cab, ut tijonkex chiru le̱ Yucua' li inc'a' na-ilman ru. Ut le̱ Yucua' li naril chixjunil li c'a'ru nequeba̱nu, a'an ta̱k'ajca̱mu̱nk e̱re. |
23361 | MAT 6:10 | Chicha̱lk ta la̱ nimajcual cuanquilal. Chi-uxk ta li nacacuaj, jo' sa' choxa jo' ajcui' sa' ruchich'och'. |
23369 | MAT 6:18 | re nak inc'a' ta̱c'utu̱nk chiruheb le̱ ras e̱ri̱tz'in nak yo̱quex chi ayunic. Chic'utu̱nk ban chiru le̱ Yucua' li inc'a' na-ilman ru. Ut le̱ Yucua' li naxnau chixjunil li nequeba̱nu, a'an ta̱k'ajca̱mu̱nk e̱re. |
23373 | MAT 6:22 | Li xnak' e̱ru chanchan jun li lámpara. Xban nak na-iloc li xnak' e̱ru, cuanquex sa' cutan. Chanchan le̱ na'leb. Cui cha̱bil le̱ na'leb, cuanquex sa' cutan saken. |
23374 | MAT 6:23 | Cui ut inc'a' saken na-iloc li xnak' e̱ru, cuanquex sa' k'ojyi̱n. Ut jo'can ajcui' le̱ na'leb. Cui inc'a' cha̱bil le̱ na'leb xban nak junes le̱ biomal nequec'oxla, cuanquex sa' xk'ojyi̱nal ru li ma̱c. |
23390 | MAT 7:5 | At aj ca'pac'al u, xbe̱n cua isi li tz'amba cuan sa' li xnak' a̱cuu, tojo'nak tat-ilok chi tz'akal re risinquil li c'aj che' cuan sa' xnak' ru la̱ cuas a̱cui̱tz'in. |
23398 | MAT 7:13 | Chex-oc sa' li oqueba̱l li ca'ch'in ru xban nak nim ru li oqueba̱l ut nim ru li be li naxic sa' li tojba ma̱c ut nabaleb li neque'xic aran. |
23407 | MAT 7:22 | Nabaleb li te'yehok cue sa' xk'ehil li rakba a̱tin, “Ka̱cua', Ka̱cua', ¿ma ma̱cua' ta bi' sa' a̱c'aba' coa̱tinac jo' profeta? ¿Ma ma̱cua' ta bi' sa' a̱c'aba' co-isin ma̱us aj musik'ej? La̱o nabal li milagro quilajkaba̱nu sa' a̱c'aba'”, cha'keb. |
23427 | MAT 8:13 | Tojo'nak li Jesús quixye re li capitán: —Ayu sa' la̱ cuochoch. Chanru nak xapa̱b, jo'can ajcui' nak chi-uxk li c'a'ru xatz'a̱ma, chan. Ut sa' ajcui' li ho̱nal a'an quiq'uira lix mo̱s li capitán. |
23437 | MAT 8:23 | Ut li Jesús qui-oc sa' li jucub rochbeneb lix tzolom. |
23449 | MAT 9:1 | Ut li Jesús qui-oc cui'chic sa' jun li jucub ut quik'axon jun pac'al li palau ut quicuulac sa' lix tenamit. |
23457 | MAT 9:9 | Ut li Jesús qui-el aran Capernaum ut quinume' sa' li na'ajej bar neque'c'uluc cui' toj. Quiril jun li cui̱nk aj Mateo xc'aba'. C'ojc'o aran xban nak a'an aj titz'ol toj. Ut li Jesús quixye re: —China̱ta̱ke.— Ut laj Mateo quicuacli ut quixta̱ke. |
23460 | MAT 9:12 | Nak quirabi li c'a'ru quipatz'e' reheb lix tzolom, li Jesús quixye: —Li cauheb ma̱c'a' na-oc cui' aj banonel reheb. Aban li yajeb, a'aneb li te'raj banec'. |
23462 | MAT 9:14 | Ut que'cuulac lix tzolom laj Juan riq'uin li Jesús ut que'xye re: —La̱o nakaba̱nu ka-ayu̱n rajlal ut eb laj fariseos neque'xba̱nu x-ayu̱n. ¿C'a'ut nak la̱ tzolom inc'a' neque'xba̱nu x-ayu̱n? chanqueb. |
23463 | MAT 9:15 | Ut li Jesús quichak'oc ut quixye reheb li tijleb a'in: —¿Ma naru ta bi' nak rahak sa' xch'o̱leb li neque'boke' riq'uin sumla̱c nak toj cuan li be̱lomej sa' xya̱nkeb? La̱in jo' jun li be̱lomej. Ta̱cuulak xk'ehil nak tin-isi̱k sa' xya̱nkeb tojo'nak te'xba̱nu x-ayu̱n eb lin tzolom, chan. |
23470 | MAT 9:22 | Ut li Jesús quixakli ut qui-iloc chirix. Quiril li ixk ut quixye re: —Kana', cauhak taxak a̱ch'o̱l. Xban nak xapa̱b nak cuan incuanquil cha̱q'uirtesinquil, jo'can nak xatq'uira, chan. Ut sa' ajcui' li ho̱nal a'an, li ixk quiq'uira. |
23473 | MAT 9:25 | Ut nak ac xrisiheb li tenamit chirix cab, li Jesús qui-oc cuan cui' li xka'al ut quixchap chi ruk' ut li xka'al quicuacli cui'chic chi yo'yo. |
23474 | MAT 9:26 | Ut li c'a'ru quixba̱nu li Jesús, qui-el resil sa' chixjunil li na'ajej a'an. |
23475 | MAT 9:27 | Ut nak qui-el aran li Jesús, cuib li mutz' yo̱queb chi ta̱ke̱nc re ut japjo̱queb re chixyebal: —Chacuuxta̱na taxak ku, at ralal xc'ajol li rey David.— |
23476 | MAT 9:28 | Nak ac x-oc li Jesús sa' li cab, que'oc ajcui' li mutz' riq'uin ut li Jesús quixye: —¿Ma nequepa̱b nak cuan incuanquil che̱q'uirtesinquil? chan reheb. Ut eb a'an que'chak'oc ut que'xye: —Nakapa̱b, Ka̱cua'.— |
23477 | MAT 9:29 | Tojo'nak li Jesús quixch'e' li xnak' ruheb ut quixye: —Chanru nak xepa̱b, jo'can ajcui' nak chi-uxk li c'a'ru te̱raj.— |
23481 | MAT 9:33 | Li Jesús quirisi li ma̱us aj musik'ej riq'uin ut li cui̱nk qui-oc chi a̱tinac. C'ajo' nak que'sach xch'o̱l li tenamit ut que'xye: —Ma̱ jun cua kilom a'in sa' li katenamit Israel.— |
23491 | MAT 10:5 | Nak quixtaklaheb li cablaju a'in chi c'anjelac, li Jesús quixchak'rabiheb ut quixye reheb: —Mexxic sa' lix tenamiteb li ma̱cua'eb aj judío chi moco tex-oc sa' xtenamiteb aj Samaria. |
23497 | MAT 10:11 | Ut yalak bar tenamitil ut c'aleba̱l toxex-ocak cui', patz'omak ani ta̱c'uluk e̱re chi sa sa' xch'o̱l, ut aran texhila̱nk riq'uin toja' ya̱l jok'e texxic. |
23498 | MAT 10:12 | Ut nak tex-oc sa' li cab, q'uehomak xsahil xch'o̱leb ut te̱tz'a̱ma li tuktu̱quil usilal sa' xbe̱neb li cuanqueb sa' li cab. |
23500 | MAT 10:14 | Ut yalak ani inc'a' ta̱c'uluk e̱re chi moco ta̱rabi le̱ ra̱tin, nak tex-e̱lk sa' li cab a'an, malaj ut sa' li tenamit, te̱chik'chik'i li poks cuan che̱rok chok' retalil nak inc'a' chic texc'oxlak chirix li na'ajej a'an. |
23505 | MAT 10:19 | Ut nak toxexxakaba̱k chiruheb, mexc'oxlac chirix li c'a'ru te̱ye, chi moco texc'oxlak chirix chanru tex-a̱tinak xban nak sa' li ho̱nal a'an ta̱yehek' e̱re c'a'ru te̱ye. |
23529 | MAT 11:1 | Nak quirake' li Jesús chixtaklanquileb chi xic chi c'anjelac lix tzolom cablaju, qui-el aran ut co̱ chixch'olobanquil li xya̱lal sa' eb li tenamit. |
23535 | MAT 11:7 | Ut nak que'el eb a'an, qui-oc chi a̱tinac li Jesús riq'uineb li tenamit chirix laj Juan ut quixye chi jo'ca'in: —¿C'a'ru coxe̱ril chak sa' li chaki ch'och'? ¿Ma junak cui̱nk nacuiban xch'o̱l chanchan li caxlan aj yo̱ rec'asinquil xban ik' coxe̱ril chak? |
23543 | MAT 11:15 | Li ani na-abin re li yo̱quin xyebal chixq'uehak retal chi us li cua̱tin xban nak cuan xya̱lal. |
23548 | MAT 11:20 | Tojo'nak li Jesús qui-oc chixk'usbaleb li tenamit sa' eb li na'ajej bar quixba̱nu cui' nabal li milagro xban nak inc'a' que'yot'e' xch'o̱leb ut inc'a' que'xjal xc'a'uxeb, ut quixye reheb: |
23549 | MAT 11:21 | —Raylal cha̱lel sa' e̱be̱n, ex aj Corazín. Raylal cha̱lel sa' e̱be̱n ex aj Betsaida. Cui ta qui-uxman aran Tiro li milagro a'in li xinba̱nu che̱ru ut cui ta qui-uxman aran Sidón, ac najter raj que'xq'ue li cha sa' xjolomeb ut ac que'xq'ue raj li k'es ru t'icr chirixeb chok' retalil nak raheb sa' xch'o̱l ut que'yot'e' raj xch'o̱leb ut que'xjal raj xc'a'uxeb. |
23551 | MAT 11:23 | Ut la̱ex aj Capernaum, c'ajo' nak nequenimobresi e̱rib. ¿Ma nequec'oxla nak ta̱taksi̱k le̱ cuanquil toj sa' choxa? Ta̱cubsi̱k ban le̱ cuanquil toj sa' xna'ajeb li camenak. Cui ta riq'uineb laj Sodoma quilaj-uxman eb li milagro li x-uxman e̱riq'uin la̱ex, toj cuanqueb raj sa' li cutan anakcuan. |
23562 | MAT 12:4 | Qui-oc sa' li cab bar neque'xlok'oni cui' li Dios ut cuan aran li mayejanbil caxlan cua. Ma̱cua' raj re laj David xcua'bal li caxlan cua a'an, chi moco reheb li rochben. Juneseb laj tij naru neque'xcua' li mayejanbil caxlan cua. Abanan laj David quixcua'. |
23565 | MAT 12:7 | La̱ex inc'a' nequenau xya̱lal li a̱tin a'in li tz'i̱banbil sa' li Santil Hu: Li nacuulac chicuu la̱in, a'an nak tex-uxta̱na̱nk u ut ma̱cua' nak texmayejak xul. (Os. 6:6) Cui ta xetau ru li na'leb a'in, inc'a' raj xetz'ekta̱naheb li ma̱c'a'eb xma̱c. |
23567 | MAT 12:9 | Ut nak qui-el chak aran, quichal sa' li cab li neque'xch'utub cui' ribeb laj judío. |
23573 | MAT 12:15 | Li Jesús quixnau nak yo̱queb xc'u̱banquil chanru nak te'xcamsi ut qui-el sa' li na'ajej a'an. Ut nabaleb li tenamit que'ta̱ken re ut naxq'uirtesiheb chixjunileb li yaj. |
23580 | MAT 12:22 | Ut mokon chic quic'ame' chak riq'uin li Jesús jun li cui̱nk cuan ma̱us aj musik'ej riq'uin. Mutz' ut mem li cui̱nk a'an. Ut li Jesús quixq'uirtesi, ut li cui̱nk li mutz' ut mem nak quicuan, quia̱tinac ut qui-iloc chic. |
23582 | MAT 12:24 | Ut eb laj fariseo nak que'rabi a'an, que'xye: —Li cui̱nk a'in na-isin ma̱us aj musik'ej riq'uin xcuanquil laj Beelsebú, lix yucua'ileb li ma̱us aj musik'ej, chanqueb. |
23588 | MAT 12:30 | Li ani inc'a' na-oquen chicuix, a'an xic' niquinril. Ut ani inc'a' naxococ cuochben, a'an paji̱nc naxba̱nu. |
23592 | MAT 12:34 | ¡La̱ex chanchanex ral li c'ambolay! ¿Chan ta cui' ru nak tex-a̱tinak cha̱bil a̱tin nak moco usex ta? Jo' chanru lix ch'o̱l junak, jo'can ajcui' naa̱tinac. |
23597 | MAT 12:39 | Ut li Jesús quichak'oc ut quixye reheb: —Li inc'a' useb xna'leb neque'raj nak ta̱c'utbesi̱k junak milagro chiruheb, aban ma̱ jun milagro ta̱c'utbesi̱k chiruheb. Ca'aj cui' li milagro li qui-ux re laj Jonás, li quic'utbesi̱c chiruheb junxil, a'an li ta̱c'utbesima̱nk chiruheb. |
23601 | MAT 12:43 | Li ma̱us aj musik'ej nak ac x-el riq'uin junak cui̱nk, nalajnume' sa' li chaki na'ajej ut yo̱ chixsic'bal bar ta̱oc chi hila̱nc. Ut ma̱ bar naxtau xna'aj. |
23602 | MAT 12:44 | Tojo'nak naxye sa' xch'o̱l: —La̱in tinsuk'i̱k cui'chic riq'uin li cui̱nk bar quin-el cui' chak, chan. Ut nak nocoxtau li cui̱nk, chanchan jun li cab ma̱c'a' chic cuan chi sa', mesunbil ut cauresinbil re oybeni̱nc. |
23609 | MAT 13:1 | Ut sa' li cutan a'an, li Jesús qui-el sa' li cab ut coxc'ojla̱k chire li palau. |
23610 | MAT 13:2 | Ut que'cuulac li q'uila tenamit riq'uin chirabinquil. Xban xq'uialeb li tenamit, li Jesús qui-oc sa' jun li jucub cuan sa' li palau ut quic'ojla chi sa'. Ut chixjunileb li tenamit xakxo̱queb chire li ha'. |
23624 | MAT 13:16 | Us xak e̱re la̱ex xban nak nequex-iloc ut nequeq'ue retal li c'a'ru nequeril. Nequex-abin ut nequetau ru lix ya̱lal. |
23627 | MAT 13:19 | Li ani na-abin re li xya̱lal chirix lix nimajcual cuanquilal li Dios ut inc'a' naxtau ru, a'an chanchan li iyaj li quinak chire be. Ut laj tza nachal ut naxmak' chiru li xya̱lal ut sa' junpa̱t nasach sa' xch'o̱l. |
23630 | MAT 13:22 | Ut li iyaj li quinak sa' xya̱nk li q'uix, a'aneb li neque'abin re li ra̱tin li Dios. Abanan ca'aj cui' li c'a'ak re ru cuan sa' ruchich'och' neque'xc'oxla, jo' li biomal ut xra̱bal ru li c'a'ak chic re ru. Ut a'an li naramoc lix ya̱lal chiruheb. Ma̱c'a' na-oc cui' li ra̱tin li Dios chiruheb. |
23633 | MAT 13:25 | Ut nak ac xe'cuar chixjunileb, quicuulac li xic' na-iloc re laj e̱chal re li ch'och' ut sa' xya̱nk li trigo coxrau chak li riyajil li yibru pim chanchan ajcui' li trigo ut co̱. |
23636 | MAT 13:28 | Ut a'an quixye reheb: —Jun li cui̱nk xic' na-iloc cue xba̱nun re a'in, chan. Ut eb laj c'anjel que'xye: —¿Ma ta̱cuaj toxic ut toxkamich'?— |
23644 | MAT 13:36 | Ut nak quixchak'rabiheb li tenamit, li Jesús qui-oc sa' cab. Ut nak que'cuulac eb lix tzolom riq'uin, que'xye re: —Ka̱cua', ch'olob chiku li xya̱lal li jaljo̱quil ru a̱tin chirix li yibru pim sa' li acui̱mk, chanqueb. |
23645 | MAT 13:37 | Quichak'oc li Jesús ut quixye reheb: —Li na-acuoc re li cha̱bil iyaj, a'an la̱in li C'ajolbej. |
23647 | MAT 13:39 | Ut li xic' na-iloc, a'an li qui-acuoc re li yibru pim. A'an laj tza. Ut lix k'ehil xsic'bal ru li acui̱mk, a'an li roso'jic li ruchich'och'. Ut eb laj sic'ol re, a'aneb lix ángel li Dios. |
23651 | MAT 13:43 | Ut li ti̱queb xch'o̱l te'q'uehek' xlok'al. Chanchanakeb li sak'e sa' lix nimajcual cuanquilal li Dios lix Yucua'eb. Li ani na-abin re li yo̱quin chixyebal chixq'uehak retal chi us li ninye. |
23661 | MAT 13:53 | Ut nak quirake' xyebal li jaljo̱quil ru a̱tin a'in, li Jesús qui-el sa' li tenamit Capernaum. |
23679 | MAT 14:13 | Nak quirabi resil li quic'ulman, li Jesús qui-el aran. Qui-oc sa' jun li jucub ut co̱ sa' jun na'ajej cuan xjunes. Ut nak que'xq'ue retal li tenamit nak co̱, que'el chak sa' lix tenamiteb ut que'co̱eb chi rokeb sa' a̱nil bar co̱ cui' li Jesús. |
23680 | MAT 14:14 | Ut li Jesús nak qui-el sa' li jucub, quiril li q'uila tenamit li ac que'cuulac xbe̱n cua chiru a'an. Ut quixtok'oba ruheb ut quixq'uirtesiheb li yaj cuanqueb sa' xya̱nkeb. |
23685 | MAT 14:19 | Ut nak ac xtaklaheb li q'uila tenamit chi c'ojla̱c sa' li pach'aya', quixchap li o̱b chi caxlan cua ut li cuib chi car, qui-iloc takec' ut quixbantioxi chiru li Dios. Ut quixjachi ut quixq'ue li caxlan cua reheb lix tzolom ut que'xjeq'ui reheb li q'uila tenamit. |
23695 | MAT 14:29 | Li Jesús quixye re: —Quim.— Ut laj Pedro qui-el chak sa' li jucub ut qui-oc chi be̱c chiru li ha' re ta̱xic riq'uin li Jesús. |
23696 | MAT 14:30 | Abanan nak quixq'ue retal li cak-sut-ik', quixucuac, ut qui-oc chi subec' sa' li ha' ut quixjap re ut quixye: —¡Ka̱cua', china̱colak! chan. |
23720 | MAT 15:18 | Li inc'a' us na-el sa' xtz'u̱mal re li junju̱nk, a'an sa' lix ch'o̱l nachal. Ut a'an a'in li nama̱co' cui'. |
23723 | MAT 15:21 | Ut qui-el aran li Jesús ut co̱ sa' eb li na'ajej xcue̱nt Tiro ut xcue̱nt Sidón. |
23730 | MAT 15:28 | Ut li Jesús quixye re: —Kana', la̱at relic chi ya̱l xatau ru li xya̱lal ut chi anchal a̱ch'o̱l xatpa̱ban. Chi-uxk li c'a'ru xatz'a̱ma, chan. Ut sa' ajcui' li ho̱nal a'an quiq'uira lix co'. |
23731 | MAT 15:29 | Qui-el chak li Jesús aran, ut quinume' chire li palau Galilea sa' xna'ajeb li ma̱cua'eb aj judío. Tojo'nak quitake' chiru jun li tzu̱l ut aran quic'ojla. |
23741 | MAT 15:39 | Nak ac quixchak'rabiheb li tenamit, li Jesús qui-oc cui'chic sa' li jucub ut co̱ cui'chic jun pac'al li palau sa' li na'ajej xcue̱nt Magdala. |
23743 | MAT 16:2 | Ut li Jesús quichak'oc ut quixye reheb: —Nak na-ecuu nequeye “cha̱bilak li cutan cuulaj xban nak cak ru li choxa.” |
23745 | MAT 16:4 | La̱ex jun te̱p chi tenamit inc'a' us le̱ na'leb. Nequetz'ekta̱na li Dios ut nequeraj nak ta̱c'utbesi̱k che̱ru junak milagro. Abanan inc'a' ta̱c'utbesi̱k che̱ru, ca'aj cui' li milagro li qui-ux re laj Jonás, chan li Jesús. Tojo'nak quixcanabeb ut co̱. |
23763 | MAT 16:22 | Ut laj Pedro quirisi xjunes li Jesús ut qui-oc chixk'usbal: —Ka̱cua', chan re, li Dios taxak chicolok a̱cue re nak inc'a' ta̱c'ul chi jo'can, chan. |
23787 | MAT 17:18 | Ut li Jesús quixch'ila li ma̱us aj musik'ej ut qui-el riq'uin li al. Ut sa' ajcui' li ho̱nal a'an li al quiq'uira. |
23794 | MAT 17:25 | —¿C'a' nak inc'a'? Natojoc, chan laj Pedro. Ut nak cox-ocak a'an sa' cab, li Jesús xbe̱n cua quia̱tinac ut quixye: —¿C'a'ru nacaye at Simón, eb li acuabej sa' ruchich'och', aniheb aj e neque'xtitz' li toj? ¿Ma reheb li ralal malaj ut reheb li jalaneb xtenamit? chan. |
23799 | MAT 18:3 | Ut quixye reheb: —Relic chi ya̱l tinye e̱re cui inc'a' te̱jal e̱na'leb ut cui inc'a' k'unak e̱ch'o̱l jo' li ch'ina al a'in, inc'a' tex-oc sa' lix nimajcual cuanquilal li Dios. |
23824 | MAT 18:28 | Ut nak qui-el chak laj c'anjel riq'uin li rey, quixc'ul jun li rech aj c'anjelil cuan junmay chi tumin lix c'as riq'uin li cui̱nk a'an. Ut laj c'anjel, li quicuye' xma̱c, quixchap chi xcux li jun li cuan xc'as riq'uin ut qui-oc chixyatz'bal ut quixye re: —Toj la̱ c'as, chan. |
23832 | MAT 19:1 | Ut nak quirake' chixyebal li a̱tin a'in, li Jesús qui-el Galilea ut co̱ jun pac'al li nima' Jordán sa' eb li na'ajej xcue̱nt Judea. |
23846 | MAT 19:15 | Ut li Jesús quixq'ue li ruk' sa' xbe̱neb ut quitijoc. Ut chirix a'an qui-el sa' li na'ajej a'an. |
23862 | MAT 20:1 | Lix nimajcual cuanquilal li Dios chanchan jun li yucua'bej cuan sa' xjun cablal. Qui-el chak toj ek'ela chixsic'baleb aj c'anjel re te'c'anjelak sa' li racui̱mk. |
23864 | MAT 20:3 | Ut nak qui-el cui'chic sa' bele̱b o̱r, cuan cui'chic quixtauheb chak sa' c'ayil yal yo̱queb chixbaybal rib. |
23905 | MAT 21:10 | Ut nak cox-ocak li Jesús sa' li tenamit Jerusalén, que'xtububi rib chixjunil ut nabaleb li tenamit yo̱queb chixyebal: —¿Ani a'in? chanqueb. |
23907 | MAT 21:12 | Ut chirix chic a'an li Jesús qui-oc sa' li rochoch li Dios ut quixyolesiheb li yo̱queb chi c'ayi̱nc ut li yo̱queb chi lok'oc. Quixbalk'usi lix me̱xeb laj jalol ru tumin ut quixbalk'usi ajcui' lix temeb li yo̱queb chi c'ayi̱nc paloma. |
23912 | MAT 21:17 | Ut li Jesús quixcanabeb ut qui-el sa' li tenamit ut co̱ toj Betania bar quihilan cui'. |
23918 | MAT 21:23 | Ut qui-oc cui'chic li Jesús sa' rochoch li Dios. Ut nak yo̱ chixch'olobanquil li xya̱lal chiruheb li tenamit, que'cuulac riq'uineb li xbe̱nil aj tij ut que'cuulac ajcui' eb li xakabanbileb chi c'anjelac sa' li rochoch li Dios. Ut que'xye re: —¿Ani xtaklan chak a̱cue chixba̱nunquil li c'a'ru yo̱cat chixba̱nunquil? Ut, ¿ani xq'uehoc a̱cuanquil?— |
23952 | MAT 22:11 | Ut qui-oc li rey chirilbaleb li rula'. Nak qui-oc, quiril aran jun li cui̱nk moco tikto ta jo' nak tikto̱queb li cuanqueb sa' li sumla̱c. |
23953 | MAT 22:12 | Li rey quixye re: —At cuami̱g, ¿c'a'ut nak xat-oc chak arin chi inc'a' tikto̱cat jo' neque'xtikib rib li neque'xic sa' sumla̱c? chan. Ut li cui̱nk inc'a' quichak'oc. |
24010 | MAT 23:23 | Ra cha̱lel sa' e̱be̱n la̱ex aj tz'i̱b ut ex aj fariseo, ex aj ca'pac'al u. Nequemayeja lix laje̱tkil li isqui'ij, li eneldo ut li comino. Ut nequetz'ekta̱na li k'axal cuan xcuanquil sa' li chak'rab. Inc'a' nequeba̱nu li ti̱quilal. Inc'a' nequex-uxta̱nan u ut inc'a' nequexpa̱ban. Us nak nequemayeja lix laje̱tkil abanan inc'a' raj nequecanab xba̱nunquil li k'axal cuan xcuanquil. |
24024 | MAT 23:37 | Ex aj Jerusalén, ex aj Jerusalén, neque-camsiheb li tz'akal profeta ut nequecuti chi pec eb li neque'takla̱c e̱riq'uin xban li Dios. Nabal sut raj xcuaj e̱colbal jo' nak naxch'utubeb li ral li caxlan rubel lix xic'. Abanan la̱ex inc'a' xeraj. |