23214	MAT 1:1	A daŋgonŋâ daŋgonŋâ muyagem gane Yesu Kristo, zâk Abaram sot Dawidi, zekât kiun muyageip.
23215	MAT 1:2	Abaramgâren gâbâ Isaka âsageip. Isakagâren gâbâ Yakobo muyageip. Yakobogâren gâbâ Yuda sot âtâ murâpŋâ âsagiwe.
23217	MAT 1:4	Ramgâren gâbâ Aminadaba âsageip. Aminadabagâren gâbâ Nasoŋ muyageip. Nasoŋgâren gâbâ Salomoŋ âsageip.
23219	MAT 1:6	Yesegâren gâbâ a kutâ Dawidi muyageip. A kutâ Dawidigâren gâbâ Salomo muyageip. Dawidi zâk Uriagât ambân zo mei Salomo âsageip.
23220	MAT 1:7	Salomogâren gâbâ Rehabeam muyageip. Rehabeamgâren gâbâ Abia âsageip. Abiagâren gâbâ Asa âsageip.
23221	MAT 1:8	Asagâren gâbâ Yosapata muyageip. Yosapatagâren gâbâ Yoram muyageip. Yoramgâren gâbâ Usia muyageip.
23222	MAT 1:9	Usiagâren gâbâ Yotam âsageip. Yotamgâren gâbâ Ahasi muyageip. Ahasigâren gâbâ Hisikia âsageip.
23223	MAT 1:10	Hisikiagâren gâbâ Manase muyageip. Manasegâren gâbâ Amon âsageip. Amongâren gâbâ Yosia muyageip.
23226	MAT 1:13	Serubabegâren gâbâ Abidu muyageip. Abidugâren gâbâ Eliakim âsageip. Eliakimgâren gâbâ Aso muyageip.
23227	MAT 1:14	Asogâren gâbâ Sadoko âsageip. Sadokogâren gâbâ Akim muyageip. Akimgâren gâbâ Eliudu muyageip.
23230	MAT 1:17	Âsaâsagiŋ zo itâ âsagiwe. Abaramgâren gâbâ âsagem gane Dawidi âsageip, teŋgâziŋâ kiin kimembut uap. Oi Dawidigâren gâbâ muyagem gane Yuda a Babilonia hânân âiwe, zo teŋgâziŋâ kiin kimembut uap. Oi narâk zoren gâbâ âsagem gane Kristo muyageip, zo yatigâk kiin kimembut uap.
23236	MAT 1:23	“Nâŋgânek. Ambân sigan ŋâiŋâ kâmboŋâ op nanŋâ mimbap. Zâkkât kutŋâ Imanue sâbi (Niiŋ denân ko Anutuŋâ nen sot ândiap).”
23242	MAT 2:4	Herodeŋâ den zo nâŋgâm Anutugât tirik namâ galem a patâ sot Kembugât gurumin den zorat galem a sot a sâtŋâ minduziŋgâm itâ sâm mâsikâziŋgip. “Kristo zâk ikâ muyagibapkât sâsâŋ?”
23247	MAT 2:9	A kutâŋâ den yatâ sâi zen âiwe. Oi sâŋgelak hânziŋan gâbâ igâwe, zorâŋ kândom otziŋgâm âimŋâ katep zeip, zorat mirâ kwâkŋan âi tâip.
23251	MAT 2:13	Nâŋgânâŋgâ a, zen âburem kamânziŋan âine ko Kembugât sumbem a ŋâiŋâ Yosepe umanân itâ dukuip, “Gâ zaat katep sot mamŋâ diizikâna Aigita hânân âi tap nâgât dengât mambât ândibi. Nâŋgâ. A kutâ Herode, zâk katep kârumŋâ muyagem kumbat sap.”
23252	MAT 2:14	Sâi Yosepeŋâ zaatŋâ katep sot mamŋâ diiziki ŋâtigânâk tik âim Aigita hânân âiwe.
23253	MAT 2:15	Oi zen zoren ândinetâ a kutâ Herode moip. Propete ŋâiŋâ zorat Kembugât sâtkât itâ sâip, zo bon oip, “Nannâ Aigita hânân gâbâ konsa gâip.”
23257	MAT 2:19	Herode moi Kembugât sumbem a ŋâiŋâ Yosepe Aigita hânân umanân itâ sâm dukuip,
23260	MAT 2:22	Âburemŋâ Yosepeŋâ den ŋâi itâ nâŋgip, “Akelau zâk ibâŋâ Herode, zâkkât gebâkŋan Yudaia hângât a kutâ op ândiap.” Den zo nâŋgâm zo ândibam keŋgât oip. Oi umanân den nâŋgâmŋâ Galilaia hânân arip.
23263	MAT 3:2	“Anutu um topŋan ândinatkât narâk mâte uap, zorat zen umziŋ melâŋnek.”
23270	MAT 3:9	Zen umziŋan itâ mân nâŋgâbi, ‘Nen Abaramgât kiurâp, zorat kârâpŋoot mân otniŋgâbap.’ Nâ dâzâŋgua nâŋgânek. Anutuŋâ sâbâ sâm sâi kât zirâŋâ Abaramgât kiurâpŋâ op âsagibi.
23276	MAT 3:15	Sâi Yesuŋâ den itâ mâburem dukuip, “Nâŋgâm kwâkâ mân ot. Net Anutugât sâtŋâ lugitâ dâp upap.” Yatâ sâi Yohaneŋâ diŋâ lum saŋgonŋaŋgip.
23277	MAT 3:16	Too saŋgonŋaŋgi Yesu zâk toin gâbâ kopgam egi sumbem pâroŋsâi Anutugât Kaapumŋâ nii kembâ yatâ opŋâ gem gam kwâkŋan pâip.
23281	MAT 4:3	Oi sarâ mariŋandâ zâkkâren gamŋâ itâ sâm dukuip, “Gâ Anutugât nanŋâ ândiat oi ko sânandâ kât zirâŋ nalem oi ne.”
23282	MAT 4:4	Sâi Yesuŋâ itâ sâm dukuip, “Den kulem ŋâi itâ ziap, ‘Aŋâ nalemâk nem mân ândinat. Nalem nem sot den Anutugâren gâbâ gâmap, zo nâŋgâm ândim kwâtâtinat.’”
23284	MAT 4:6	Pamŋâ itâ dukuip, “Gâ Anutugât nanŋâ ândiat oi ko zibâ pâtan gei. Oi den kulem ŋâi itâ ziap, zo nâŋgâ, ‘Zâkŋâ sumbem arâp zeŋgât bitziŋan gâbanbap. Ziŋâ bitziŋandâ mingim geine kâtŋâ mân gobap.’”
23285	MAT 4:7	Yatâ sâi Yesuŋâ itâ sâip, “Oi den kulem ŋâi itâ ziap, ‘Kembu Anutugâ zâizâiŋ mân okŋaŋgâban.’”
23288	MAT 4:10	Sâi Yesuŋâ den mâburem itâ dukuip, “Sataŋ, gâ birânim âi. Den kulem ŋâi itâ ziap, ‘Kembu Anutugâ kânok mâpâsiban. Oi zâk kânok kore okŋaŋgâban.’”
23294	MAT 4:16	A zo ŋâtâtigân ândiwe, zen kârâp âsakŋâ patâ ikse. Mumuŋaŋgât siŋgi op ŋâtâtigân ândiwe, zen âsakŋâ muyageziŋgap.”
23295	MAT 4:17	Narâk zoren Yesuŋâ topkwapŋâ siŋgi âlip dâzâŋgom a itâ dâzâŋgom ândeip, “Anutugât um topŋan ândinatkât narâkŋâ mâte uapkât umziŋ melâŋnek.”
23296	MAT 4:18	Oi sirâm ŋâin Yesuŋâ Galilaia saru sâtŋan âim gam tap a zagât, âtâ mun zikirip. Ŋâi Simoŋ, kutŋâ ŋâi Petero. Ŋâi ko munŋâ Andrea. Zet saruyân zuugât irâ pam kirâwet. Zet iŋangât nep tuum ândiwet.
23306	MAT 5:3	“A nâmbutŋâ umziŋaŋgât nâŋgâne gigiŋ opmap, zeŋgât nâŋga sâtâreŋoot uap. Zo ziŋâ sumbemân Anutu um topŋan ândibi.
23307	MAT 5:4	A nâmbutŋâ isem umbâlâ op ândime, zeŋgât nâŋga sâtâreŋoot uap. Zen zo umâlep kwatziŋgâbap.
23308	MAT 5:5	A nâmbutŋâ zâizâiŋâ mân op ândime, zeŋgât nâŋga sâtâreŋoot uap. A zo ziŋâ hân patâ zi galem upi.
23309	MAT 5:6	A nâmbutŋâ ândiândi târârakkât otziŋgi ândime, zeŋgât nâŋga sâtâreŋoot uap. Zen gâtâm bonŋâ muyagibi.
23310	MAT 5:7	A nâmbutŋâ zen um lâklâk op a toren tânzâŋgome, zeŋgât nâŋga sâtâreŋoot uap. Zen zo Anutuŋâ zo yatik otziŋgâbap.
23311	MAT 5:8	A nâmbutŋâ umziŋ salek ândime, zeŋgât nâŋga sâtâreŋoot uap. Zen zo Anutu ek ândibi.
23312	MAT 5:9	A nâmbutŋâ lumbeŋaŋgât nep tuum ândime, zeŋgât nâŋga sâtâreŋoot uap. Zen zo Anutugât murarâpŋâ sâbi.
23313	MAT 5:10	A nâmbutŋâ târârakziŋaŋgât op kâmbamân sot tâk namin âibi, zeŋgât nâŋga sâtâreŋoot uap. Zen zo sumbemân Anutu um topŋan ândibi.
23314	MAT 5:11	A nâmbutŋâ nâgât opŋâ a ziŋâ den bâliŋ top topŋâ dâzâŋgom zâŋgom molimoli otziŋgâme, zeŋgât nâŋga sâtâreŋoot uap.
23330	MAT 5:27	Sâkurâpziŋâ itâ dâzâŋgowe, ‘Ap ambin, zet mân birâyaŋgâbabot.’
23331	MAT 5:28	Ka nâŋâ ko itâ dâzâŋgobâ. A ŋâiŋâ ambân ŋâi ek âkŋâleŋaŋgâbap, zo ko zâk zik ambin zo umŋandâ birâŋaŋgâbap. Zâk tosa mimbap.
23335	MAT 5:32	Ka nâŋâ ko itâ dâzâŋguan. A ŋâi ambin birâbap, zo ko zâk târotârozik mânâŋgât tosa patâ mimbap. Ka ambân zo a ŋâi sot ândeip oi ko tosa zo apŋaŋgât mân upap. Oi ŋâi zâk ambân birâbirâŋ zo mimbap, zo ko zâk tosa patâ mimbap.
23336	MAT 5:33	Zen nâŋge. Sâkurâpziŋâ itâ dâzâŋgowe, ‘Gâ Anutu mâteŋan den ŋâi sarâ mân sâban. Kembu mâteŋan den ŋâi sâmŋâ lunandâ bonŋâ upap.’
23337	MAT 5:34	Naŋâ ko itâ dâzâŋguan. Anutu mâteŋan den sâsâŋâ, zo itâgât birâm naŋgâbi. Sumbem, zo Anutugât tâtat mâme uap.
23338	MAT 5:35	Hânân kwap sâme, zo itâgât op birâbi. Hân, zo Anutugât kombâŋŋâ. Oi Yerusalem kamânân kwap sâsâŋâ, zo itâgât op birâbi. Yerusalem kamân, zo Kembu patâgât kamân.
23349	MAT 5:46	Zen buku otziŋgâme, zorik buku otziŋgâbi, zo ko Anutuŋâ sâŋgânŋâ wan ziŋgâbap? Bâliŋ mâme a, zen yatâ op ândime, zo ka.
23352	MAT 6:1	“Zen siŋgi âlip lumŋâ kut ŋâi ŋâi âlipŋâ upme, zo ziŋgitne âlip upapkât a mâteyân mân mem ândibi. A mâteyân yatâ op ândine Anutuŋâ sâŋgânŋâ mân ziŋgâbap.
23353	MAT 6:2	Zorat gâ a âlip otziŋgâm a nâmbutŋandâ gek nâŋgâbigât lâmun mân waatpan. A sarâŋâ, zen mâpâmâpâse namin sot kamân sombemân a ziŋâ sâm âlip kwatziŋgâbigât yatâ upme. Nâ perâkŋak dâzâŋgobâ. Zen sâŋgânziŋâ mârum mine âkip.
23358	MAT 6:7	Oi zen ninâu lâuyâk mân sâbi. Ninâu sâmŋâ târokwap mân sâm âine kârep patâ upap. Um kâtik a, zen ninâu yatâ sâme. A zo ziŋâ den doŋbep sâm arindâ nâŋgâniŋgâbap sâme.
23365	MAT 6:14	Zen a zeŋgât tosa birânetâ Anutuŋâ yatik tosaziŋ birâbap.
23366	MAT 6:15	Ka zen a zeŋgât tosa mem ândinetâ Anutuŋâ zeŋgât tosa yatik mem ândibap.”
23367	MAT 6:16	“Zen nalem birâm kendon ândim si sâŋgânziŋ kuk sen sen mân upi. A sarâŋâ, zen yatâ upme. A nâmbutŋâ, zen nâlem birâm kendon ândiândiziŋâ ziŋgitpigât yatâ upme. Nâ perâkŋak dâzâŋgobâ. Zen zorat sâŋgânŋâ mârum mine âkap.
23375	MAT 6:24	A kânokŋâ a kutâ zagât, zekât kore âlip mân upap. Zâkŋâ ŋâi buku okŋaŋgâm ŋâigât âkon upap. Oi zâk ŋâi sot pâlâtâŋ op ŋâi kândâtkubap. Zen yatik Anutugât nep sot kât sikum âkŋâlegât nep, zo dap yatâ mâtâkâziŋgâm mem ândibi?”
23380	MAT 6:29	Zorat sa nâŋgânek. A kuta Salomo mârumŋan ândeip, zâk sikum patâ sot neule âlip zemŋaŋgip. Ka Salomo zâk sâkŋâ neuleŋootŋâ neule âlipŋâ yatâ zo mân mem ândeip.
23381	MAT 6:30	Oi hibuk bâloŋâ zo irak muyagem mukan âkâm gemap. Anutuŋâ sâi neule âlipŋâ zo muyagemap. Oi zen dap nâŋge? Anutuŋâ sâk pâke âlip mân muyagem ziŋgâbap? Zen nâŋgâm pâlâtâŋziŋ lotŋâ.
23386	MAT 7:1	“Zen a hâuŋâ den mân sâm siŋziŋan gibi, zo ko Anutugoot zen yatigâk mân sinziŋan gibap.
23387	MAT 7:2	Zen a hâuŋâ den sâm kwâkâziŋgâbi, zorat dâp yatigâk Anutuŋâ zen sâm kwâkâziŋgâbap. Zen a kut ŋâi ŋâi otziŋgâbi, zorat dâp yatik Anutuŋâ mâburem ziŋgâbap.
23391	MAT 7:6	Gâ a nâmbutŋâ Anutu kândâtkume, zen siŋgi âlipkât kut ŋâi ŋâi âlipŋâ, zo mân ziŋgâban. Zen wâu bâu yatâ opŋâ kut ŋâi ŋâi âlipŋâ zo birâm âburem gibegât.”
23405	MAT 7:20	Nâ zorat op san. A zeŋgât orot mâmeziŋ ekŋâ topziŋ nâŋgâbi.
23409	MAT 7:24	“A ŋâiŋâ dinnâ zi nâŋgâm lubap, zâk a nâŋgânâŋgâŋoot upap. Zâk a ŋâiŋâ bâkŋan mirâŋâ kâtikŋâ tuugip yatâ.
23411	MAT 7:26	Oi a ŋâi dinnâ zi nâŋgâm birâbap, zâk a kwakmak zi yatâ. A kwakmak ŋâiŋâ mirâŋâ too sâtŋan tuugip.
23424	MAT 8:10	Yatâ sâi Yesuŋâ den zo ŋâŋgi imbaŋâ oip. A molim âiwe, zo itâ dâzâŋgom sâip, “Nâ perâkŋak dâzâŋgobâ. Isirae a zeŋgâren nâŋgâm pâlâtâŋziŋâ itâ mân ekman.
23425	MAT 8:11	Zorat itâ dâzâŋgobâ. Hân toren toren gâbâ a doŋbep mindum Anutugât um topŋan Abaram sot Isaka sot Yakobo, zen sot tap sii nalem nimbi.
23432	MAT 8:18	A ambân doŋbepŋâ Yesugâren gam haamgum kine Yesuŋâ ziŋgitŋâ arâpŋâ saru nâmbutken âibigât dâzâŋgoip.
23434	MAT 8:20	Sâi ko Yesuŋâ itâ mâburem dukuip, “Wâu ulin, zen deŋziŋan ândime. Nii zuu, zen hâŋgootziŋan ândime. A bonŋâ, nâ ko isen korem zo buŋâ ândiman.”
23441	MAT 8:27	Arâpŋâ zen zo ekŋâ imbaŋâziŋ buŋ oi itâ sâwe, “Sâi pibâ sot saru sot kut ŋâi ŋâi, zen sâtŋâ lume. Zâk a dap yatâ?”
23443	MAT 8:29	Zet den yu kambaŋ sâm itâ sâwet, “Yesu Anutugât nanŋâ, wan otniŋgâbam neŋgâren gaat? Gâ narâk mân mâte oi sâknam patâ niŋgâbam gaat?”
23451	MAT 9:3	Yatâ sâi Kembugât gurumin dengât galem a nâmbutŋâ, zen den zo nâŋgâm umziŋan itâ nâŋgâwe. “Zâk Anutu hutkum sap. Zâk Anutu yatâ op sap.”
23454	MAT 9:6	A bonŋâ, nâ hânân ândim tosa gulipkubatkât imbaŋâ zemnigap. Zorat topŋâ ikpigât yatâ sâm dukuan.” Yatâ sâmŋâ a kiŋ bik bâliŋ itâ sâm dukuip, “Gâ zaat isen koremgâ mem kamângan âi.”
23455	MAT 9:7	Sâi a zo zaatŋâ kamânŋan arip. Oi a ambân kâmut patâ, zen ekŋâ kâwaliziŋ buŋ oi Anutuŋâ imbaŋâ zo a bikŋan pâipkât mâpâsem sâm âlip kwâkŋaŋgâwe.
23461	MAT 9:13	Zen ko Anutugât den ziap, zorat topŋâ nâŋgâbi. Den zo itâ, ‘Zuu bâu kom om nibigât mân sâwan. Um lâklâk op a buku otziŋgâbigât otnimap.’ A ziiŋaŋgât nen âlipŋâ sâme, nâ zeŋgât buŋâ. Nâ bâliŋ mâme a diiziŋga nâgâren gabigât sâm gem gâwan.”
23463	MAT 9:15	Yatâ sâne Yesuŋâ itâ sâm dâzâŋgoip, “A kutâ, zâk a ambân gakârâpŋoot ândei dabân umbâlâ op nalem birâm ândibi? Gâtâm a kutâ betziŋan mine, nârâk zoren umbâlâ op nalem birâm ândibi.
23468	MAT 9:20	Mâtâbân arindâ ambân ŋâi gâip. Ambân zo gilâm gem ândei kendon patâ kiin zagât oip. Ambân zorâŋ kândâtŋan gamŋâ Yesugât hâmbâ murukŋan weegip.
23469	MAT 9:21	Ambân zo umŋandâ itâ nâŋgip, “Hâmbâŋik weemŋâ âlipnâ upat.”
23471	MAT 9:23	Oi Yesu zâk âimŋâ galem agât mirin zâimŋâ girâp kwamit nâŋgip. A ambân doŋbep patâ, zen girâp isem tarâwe.