23240	MAT 2:2	Gamŋâ sâm mâsikâziŋgâm sâwe, “Katep mâik âsagiap, zâk Yuda a zeŋgât a kutâ upap, zâk ikâ taap? Nen ândi hânniŋan gâbâ sâŋgelakŋâ ekŋâ mâpâsinam gen.”
23244	MAT 2:6	‘O Betelem, kamân mâik Yudaia hânân, gâ Yudaia zeŋgât kamân gigiŋâ buŋâ. Gâgâren a kutâ patâ muyagem Isirae a ambân gakârâpnâ kembu otziŋgâbap.’”
23251	MAT 2:13	Nâŋgânâŋgâ a, zen âburem kamânziŋan âine ko Kembugât sumbem a ŋâiŋâ Yosepe umanân itâ dukuip, “Gâ zaat katep sot mamŋâ diizikâna Aigita hânân âi tap nâgât dengât mambât ândibi. Nâŋgâ. A kutâ Herode, zâk katep kârumŋâ muyagem kumbat sap.”
23258	MAT 2:20	“Gâ zaat. Katep sot mamŋâ diizikâna Isirae hânân âburem âinek. Katep kunat sâwe, a zo muwe.”
23260	MAT 2:22	Âburemŋâ Yosepeŋâ den ŋâi itâ nâŋgip, “Akelau zâk ibâŋâ Herode, zâkkât gebâkŋan Yudaia hângât a kutâ op ândiap.” Den zo nâŋgâm zo ândibam keŋgât oip. Oi umanân den nâŋgâmŋâ Galilaia hânân arip.
23262	MAT 3:1	Ândim zâim ko Yohaneŋâ Yuda a zeŋgâren muyagem gâip. Gamŋâ Yudaia zeŋgât mirâ âtâŋan, a mân ândiândiŋan, zoren âi ândim den siŋgi itâ sâm dâzâŋgom ândeip,
23274	MAT 3:13	Narâk zoren Yesu zâk Galilaia hânân gâbâ Yodaŋ toin âimŋâ Yohaneŋâ too saŋgonŋaŋgâbapkât dukuip.
23275	MAT 3:14	Dukui ko Yohaneŋâ nâŋgi mân dâp oi itâ dukuip, “Wangât nâgâren ga sat? Gâŋâ nâ saŋgonina dâp opap.”
23281	MAT 4:3	Oi sarâ mariŋandâ zâkkâren gamŋâ itâ sâm dukuip, “Gâ Anutugât nanŋâ ândiat oi ko sânandâ kât zirâŋ nalem oi ne.”
23284	MAT 4:6	Pamŋâ itâ dukuip, “Gâ Anutugât nanŋâ ândiat oi ko zibâ pâtan gei. Oi den kulem ŋâi itâ ziap, zo nâŋgâ, ‘Zâkŋâ sumbem arâp zeŋgât bitziŋan gâbanbap. Ziŋâ bitziŋandâ mingim geine kâtŋâ mân gobap.’”
23287	MAT 4:9	Tirâpkum itâ sâip, “Gâ nâgât umnâ topŋan gei pindiŋsâm mâpâseninandâ hân sot kut ŋâi ŋâi, zi aksik gâ gibat.”
23290	MAT 4:12	Yohane tâk namin panetâ Yesuŋâ zorat siŋgi, zo nâŋgâm Galilaia hânân arip.
23293	MAT 4:15	“Sebuloŋ sot Naptali hân saru sâtŋan Yodaŋ too nâmbutken ziap, Galilaia hân torenŋan, zoren hân ŋâin gokŋâ zen ândime.
23296	MAT 4:18	Oi sirâm ŋâin Yesuŋâ Galilaia saru sâtŋan âim gam tap a zagât, âtâ mun zikirip. Ŋâi Simoŋ, kutŋâ ŋâi Petero. Ŋâi ko munŋâ Andrea. Zet saruyân zuugât irâ pam kirâwet. Zet iŋangât nep tuum ândiwet.
23301	MAT 4:23	Yesuŋâ Galilaia hânân kamân toren toren âim gam mâpâmâpâse namin zâim den siŋgi âlip dâzâŋgom ândeip. Oi a ambân sisi mâsekziŋoot kubikziŋgâm ândeip.
23303	MAT 4:25	Oi Galilaia hânân gâbâ sot kamân bâzagât Yodaŋ too nâmbutken tâibân gâbâ sot Yerusalem kamânân gâbâ sot Yudaia hânân gâbâ sot Yodaŋ too nâmbutken gâbâ, a ambân kâmut patâŋâ mindumŋâ moliwe.
23320	MAT 5:17	“‘Mosegât gurumin den sot Propete zeŋgât den kumbam geip,’ nâgât yatâ sâme? Nâ mân kumbam gewan. Nâ zo lubatkât gewan. Den zo bon op kut ŋâi ŋâi muyagem naŋgâbap. Nâ perâkŋak dâzâŋgobâ. Mosegât gurumin den murukŋâ ŋâi mân buŋ upap. Gurumin den zo tâi hân sumbem, zet buŋ upabot.
23324	MAT 5:21	“Sâkurâpziŋ zen den itâ dâzâŋgowe, ‘Gâ kâmbam mân kumban. Ŋâi zâk kâmbam kumbap, denân pambi.’
23328	MAT 5:25	Gâ a ŋâi sot kâsâp op dinzikŋâ zo kek kubikpabot. Top likuliku a zâkkâren mân âim kâsagoot den sâm kubikpabot. Yatâ mân otna kâsagandâ den zo top likuliku agâren sâi nâŋgâm kâwali a gakârâpŋâ sâi gâ gâsugim tâk namin gâbanbi.
23329	MAT 5:26	Nâ perâkŋak dâgobâ. Gâ zoren tapŋâ yen mân giban. Kâsagaŋgât tosa mâkâm naŋgâm gem gâban.
23336	MAT 5:33	Zen nâŋge. Sâkurâpziŋâ itâ dâzâŋgowe, ‘Gâ Anutu mâteŋan den ŋâi sarâ mân sâban. Kembu mâteŋan den ŋâi sâmŋâ lunandâ bonŋâ upap.’
23342	MAT 5:39	Nâŋâ ko itâ dâzâŋguan. Zâŋgonâ sâne sâkziŋâ mân aŋgân kârâbi. Gât ko a ŋâiŋâ pâlomgâ toren koi toren ŋâi pindâna kumbap.
23346	MAT 5:43	“Den ŋâi itâ sâsâŋâ, zo nâŋgâme, ‘Gâ bukugâ buku okŋaŋgâban, ka kâsagâ kâsa miŋaŋgâban.’
23357	MAT 6:6	Gâ ko ninâu sâbâ sâm mirâgan zâi hâŋgi dooŋgumŋâ Ibâgâ tik ândimap, zâkkâren ninâu sâban. Oi Ibâgâ tigâk kut ŋâi ŋâi ek nâŋgâmapŋâ bonŋâ muyagem gibap.
23359	MAT 6:8	Gât ko zen a zo zen yatâ mân upi. Zen ninâu mân sâne Ibâziŋâ zâk kut ŋâi ŋâi um nâŋgânâŋgâziŋan ziap, zo kek ek nâŋgâmap.
23361	MAT 6:10	Gâ gamŋâ um dâp hân dâp kembu otniŋgâban. Sumbemân gâgâren sât lulu ziap, zo yatik hânân neŋgâren zimbapkât otniŋgap.
23362	MAT 6:11	Gâ sirâm ziren nalem dâpniŋan niŋgâban.
23368	MAT 6:17	Gâŋâ ko nalem birâm kâukâ kendâm si sâŋgângâ too saŋgonŋâ ândiban.
23388	MAT 7:3	Gâ wangât bukugaŋgât siŋan gwapgwap zo ekŋâ gikâ siŋgan nak sâmbaŋâ zo mân ek nâŋgat?
23389	MAT 7:4	Nak sâmbaŋâ gikâ siŋgan zei dabângen bukugâ itâ dukuna dâp upap? ‘Gâ nâŋgâna siŋgan gwapgwap ziap zo, mem pambâ.’
23391	MAT 7:6	Gâ a nâmbutŋâ Anutu kândâtkume, zen siŋgi âlipkât kut ŋâi ŋâi âlipŋâ, zo mân ziŋgâban. Zen wâu bâu yatâ opŋâ kut ŋâi ŋâi âlipŋâ zo birâm âburem gibegât.”
23407	MAT 7:22	Narâk zoren a doŋbep patâŋâ ziŋâ itâ sâm dâtnobi, ‘Kembunâ, Kembunâ, gâgât kutkâ sâm a ambân siŋgi âlip dâzâŋgowen. Gâgât kutkâ sâm wâke moliziŋgâwen. Gâgât kutkâ sâm nep patâ tuuwen.’
23418	MAT 8:4	Yesu zâk yatâ okŋaŋgâm sâip, “Gâ zirat siŋgi a ambân mân dâzâŋgoban. Gâ âi tirik namâ galem a sâkkâ tirâpkuna ikpap. Oi Moseŋâ den sâip, zo lum nii mo zuu ŋâi Kembugât siŋgi sâm pâmban. Sâkkâ âlip uap, zo a ambân ek nâŋgabigât yatâ otnan.”
23422	MAT 8:8	Yatâ dukui kâwali aŋâ den itâ mâburem dukuip, “Nâ wandâ yatâ, zorat op mirânan mân gâban. Gâ ziren tapŋâ yen denâk sâna ari kore anâ âlip upap.
23427	MAT 8:13	Yesuŋâ yatâ sâmŋâ kâwali a patâ itâ sâm dukuip, “Gâ âi. Nâŋgâm pâlâtâŋgaŋgât bonŋâ muyagegibap.” Yatâ sâi zorenâk kore a âlip oip.
23436	MAT 8:22	Sâi Yesuŋâ itâ sâm dukuip, “Gâ birâm molinina mumuŋâ ziiŋak hanagonek.”
23442	MAT 8:28	Oi saru nâmbutken âim Gadara a zeŋgât hânân âi takip. Taki a zagât, zet wâkezikŋoot gam Yesu muyagiwet. Zet a mumuŋâ zeŋgât kwagân gâbâ gawet. Zet kwagân ândim kâwali mem ândeitâ a zen zekât keŋgât op gootzikŋan mân âimarâwe.
23443	MAT 8:29	Zet den yu kambaŋ sâm itâ sâwet, “Yesu Anutugât nanŋâ, wan otniŋgâbam neŋgâren gaat? Gâ narâk mân mâte oi sâknam patâ niŋgâbam gaat?”
23448	MAT 8:34	Den siŋgi zo dâzâŋgone a ambân aksik patâ, zen Yesu iknam kamânân gâbâ geiwe. Gei ekŋâ Yesuŋâ birâziŋgâm âibapkât dukuwe.
23450	MAT 9:2	Gâi a kiŋ bik mumuŋâ ŋâi helâŋ aam pam mem gawe. Oi Yesuŋâ nâŋgâm pâlâtâŋziŋaŋgât topŋâ ekŋâ a zo itâ sâm dukuip, “Nannâ, mân keŋgât ot. Tosagâ mârum biran.”
23454	MAT 9:6	A bonŋâ, nâ hânân ândim tosa gulipkubatkât imbaŋâ zemnigap. Zorat topŋâ ikpigât yatâ sâm dukuan.” Yatâ sâmŋâ a kiŋ bik bâliŋ itâ sâm dukuip, “Gâ zaat isen koremgâ mem kamângan âi.”
23457	MAT 9:9	Yesu zâk zobâ âim kât mimiŋ a nâ muyagenigip, kutnâ Mataio. Nâ kât mimiŋ namânan ta nekŋâ itâ dâtnogip. “Gâ nâ sot pâlâtâŋ op molini.” Yatâ sâm dâtnogi zaatŋâ moliwan.
23463	MAT 9:15	Yatâ sâne Yesuŋâ itâ sâm dâzâŋgoip, “A kutâ, zâk a ambân gakârâpŋoot ândei dabân umbâlâ op nalem birâm ândibi? Gâtâm a kutâ betziŋan mine, nârâk zoren umbâlâ op nalem birâm ândibi.
23475	MAT 9:27	Oi Yesu zâk kamân zo birâm ari a sinzik bâpsâsâŋ zagât, zet molimŋâ den kâtik sâm den sâwet, “Gâ Dawidigât kiunŋâ, nekât umgâ bâliŋ oik.”
23501	MAT 10:15	Nâ perâkŋak dâzâŋgobâ. Den kubikkubik narâkŋan Anutuŋâ Sodom sot Gomora kamân mâirâp, zen hâuŋâ mem gei kwap otziŋgâbap. Ka kamân zorat a, zo ko hâuŋâ mem zâi kwap otziŋgâbap.”
23535	MAT 11:7	Oi Yohanegât arâp, zen âburem âine Yesuŋâ a ambân zâk sot ândiwe Yohanegât topŋâ itâ sâm dâzâŋgoip, “Zen mirâ kamân âtâŋan, a mân ândiândiŋan wan iknam âiwe? Gerâ ŋâi pibâŋâ koi âim gam kiri iknam âiwe?
23551	MAT 11:23	Kapenaum mâirâp, zen dap upi? Sumbemân zâibi? Buŋâ. Zen sim kârâbân kâbakŋeziŋgâbap. Zeŋgâren kulem top top muyageip. Kulem zo Sodom sot Gomora kamânân muyagei sâi kamân zo mân buŋ op narâk ziren tok tâpap.
23578	MAT 12:20	Gerâ âbâbâŋgum, zo mân kârâm mânâŋgât pâmbap. Oi kârâp tirâp mân biri bâpsâbap. Yatâ op nep tuum ândim den târârak sâm kubikmubik oi târârak op kâtigem zimbap.
23615	MAT 13:7	Keetŋâ nâmbutŋâ hibuk osetŋan gei zeip. Gei zemŋâ kâmŋâ taki hibukŋâ kwârakoipkât moip.
23618	MAT 13:10	Den yatâ sâm dâzâŋgoi arâpŋâ nen um topŋan gam mâsikâm sâwen, “Gâ wangât den sumbuŋâ dâzâŋgomat?”
23664	MAT 13:56	Garâpŋâ nen sot ârândâŋ ândien. Zâk kut ŋâi ŋâi zi ikâ zoren muyageip?”
23670	MAT 14:4	Wangât, Yohaneŋâ den itâ dukuip, zorat, “Gâ ambân zo mein, zo mân orotŋâ.”
23673	MAT 14:7	“Nâ den zi sâm kâtigian. Gâ wan mo wangât sâna gibat.”
23681	MAT 14:15	Yatâ op ândei mirâ oi Yesugât arâpŋâ niŋâ dukum sâwen, “Zi a mân ândiândiŋan ândeindâ mirâ ŋâtiksâbâmap. Gât ko a ambân zâmbana kamânân âim nalem muyagibi.”
23695	MAT 14:29	Sâi Yesuŋâ sâip, “Ga.” Sâi Peteroŋâ waŋgâyân gâbâ geim saru kwâkŋan Yesugâren arip.
23697	MAT 14:31	Sâi zorenâk Yesuŋâ gâsum sâip, “Gâ wangât nâŋgâm pâlâtâŋgâ lotŋâ oi um zagât uat?”
23699	MAT 14:33	Oi a waŋgâyân tarâwen, nen Yesu um topŋan âi pindiŋsâm sâwen, “Gâ perâkŋak Anutugât nanŋâ.”
23700	MAT 14:34	Oi saru nâmbutken âimŋâ Genesarete hânân takâwen.
23706	MAT 15:4	Anutugât den itâ ziap, ‘Gâ ibâ mam sâtzik lum hurat kwatzikâban. Oi ŋâi zâk ibâ mam den bâliŋâ dâzâkobap, zâk mân ândibap. Zâk kune mumbap.’
23731	MAT 15:29	Yesu zâk hân zobâ âburem gam Galilaia saru sâtŋan âim bâkŋâ ŋâin zâi tâip.
23742	MAT 16:1	Parisaio a sot Sadukaio a, zen Yesugâren gam mâsikâm sâwe, “Gâ sâna top lâkulâku kulem ŋâi âsagei iknâ.”
23755	MAT 16:14	Sâi niŋâ dukum sâwen, “Nâmbutŋandâ Yohane too saŋgon nep tuugip sâme. Nâmbutŋandâ Elia sâme. Nâmbutŋandâ Yeremia mo Propete a ŋâi sâme. Gâgât yatâ sâme.”
23757	MAT 16:16	Mâsikâniŋgi Simoŋ Peteroŋâ sâip, “Gâ Anutu ândiândiŋ mariŋaŋgât nanŋâ. Bâliŋan gâbâ mâkâniŋgâban. Gâ Kristo.”
23759	MAT 16:18	Zorat dâgoga nâŋgâ. Gâgât kutkâ Petero (niiŋ denân ko Kât). Oi nâŋâ kât zorat kwâkŋan a ambân kâmut gakârâpnâ zâmbansa simgât imbaŋâŋandâ mân walâziŋgâbap.
23764	MAT 16:23	Sâi puriksâm Petero itâ sâm dukuip, “Sataŋ, gâ siriksâm âi. Gâ mâtâp dooŋgubâmat. Den sat, zo Anutugâren gâbâ buŋâ. Zo a den.”
23791	MAT 17:22	Yesugât arâp, nen Galilaia hânân Yesugâren minduindâ itâ sâm dâtnâŋgoip, “A bonŋâ, nâ a bitziŋan zâibat.
23825	MAT 18:29	Oi a zo bukuŋaŋgât um topŋan geim itâ sâip, ‘Gâ birânandâ mulunâk tap kât zo muyagem gibat.’
23832	MAT 19:1	Yesu zâk den top top zo sâm naŋgâm Galilaia hân birâm Yudaia hân Yodaŋ too nâmbutken arip.
23848	MAT 19:17	Sâi Yesuŋâ itâ sâm dukuip, “Gâ wangât nâgâren gam âlip orotŋaŋgât mâsikânigat? Âlipŋâ mariŋâ Anutu kânok. Gâ ândiândi kâtikŋaŋgât siŋgi upâ sâm Kembugât gurumin den zo lum ândiban.”
23849	MAT 19:18	Sâi a zorâŋâ wan gurumin dengât sat sâm mâsikip. Sâi Yesuŋâ itâ sâip, “Gâ kâmbamŋâ a mân kumban. Ap ambin, zet mân birâyaŋgâbabot. Gâ kâmbu mân upan.
23850	MAT 19:19	Gâ bukugaŋgât sarân sâsâŋ mân sâban. Gâ ibâ mamgâ sâtzik lum hurat kwatzikâban. Oi gikaŋgât otgimap, zo yatik a torenŋâ zeŋgât otgibap.”
23852	MAT 19:21	Yatâ sâi Yesuŋâ itâ sâm dukuip, “Gâ tosanâ buŋ upap sâm kut ŋâi ŋâi tatgigap, zo pam kât memŋâ a kanpitâ ziŋgâban. Ziŋgâmŋâ ga moliniban. Gâ yatâ opŋâ sumbemân sikumgoot upan.”
23859	MAT 19:28	Yatâ sâm mâsiki Yesuŋâ sâip, “Nâ perâkŋak dâzâŋgobâ. Gâtâm den kubikkubik narâkŋan a bonŋâ, nâ kembu tâtatnan ta nâ moliniwe, zen yatik a kembu tâtat kiin zagât, zoren tapŋâ Isirae a kâmut kiin zagât, zeŋgât den sâm kwâkâbi.
23869	MAT 20:8	Nep mariŋandâ yatâ oi ŋâtiksâi nep galem a dukum sâip, ‘Gâ nep a diiziŋgâna gane kât ziŋgâban. Oi bet ge, zeŋgâren topkwap ziŋgâm âim ziŋgâm naŋgâban.’
23870	MAT 20:9	Oi bet gawe, zo sâi gawe. Gane bâtnâmbut bâtnâmbut ziŋgâm naŋgip.
23882	MAT 20:21	Oi Yesuŋâ mâsikâm sâip, “Gâ wangât otgigap?” Sâi ambân zorâŋâ sâip, “Gâ a kutâ tâtarân tâtna nanzatnâ, zikŋâ gâgât âsangâ toren toren tâpabot.”
23906	MAT 21:11	Sâne a ambân kâmut gâwe, zorâŋ itâ sâm dâzâŋgowe, “Propete Yesu, zâk Galilaia gokŋâ, Nasarete kamânân gâbâ gaap.”
23914	MAT 21:19	Oi mâtâbân âim wakum nak ŋâi ekŋâ topŋan âi keetŋâ kârui buŋ oi ilumŋik kiri egip. Ekŋâ nak itâ sâm dukuip, “Gâgâren bongâ mânâk âsagibap.” Yatâ sâi zorenâk ilumŋâ mom hâlâlâŋsâm kirip.
23918	MAT 21:23	Oi Yesuŋâ âimŋâ tirik namin zâim den siŋgi âlip dâzâŋgom tâi tirik namâ galem a patâ sot a sâtŋâ, zen zâkkâren gam itâ sâm mâsikâwe, “Gâ ziren kut ŋâi ŋâi opmat, zo ŋâigât sâtkât opmat? Ŋâiŋâ dâgogi opmat?”
23930	MAT 21:35	Gane galem a ziŋâ a zo gâsuziŋgâm ŋâi kom kâbakŋiwe. Oi ŋâi gâsum kune moip. Oi ŋâi kâtŋâ kuwe.
23973	MAT 22:32	‘Nâ Abaram sot Isaka sot Yakobo, zeŋgât Anutu.’ Nâ zorât sa nâŋgânek. Zâk mom buŋ urâwe, zeŋgât Anutu buŋâ. Gwâlâ ândie, zeŋgât Anutu. Zorat Abaram sot Isaka sot Yakobo, zen mân buŋ urâwe. Anutu sot gwâlâ ândie.”
23978	MAT 22:37	Sâi Yesuŋâ itâ sâm dukuip, “‘Gâ um dâpkâ sot nâŋgânâŋgâgâ, zo hâlâluyâk Kembu Anutugâ pindâna zimbap.’
23979	MAT 22:38	Gurumin den zorâŋ patâ uap.
23980	MAT 22:39	Oi torenŋâ ŋâi itâ ziap. Zo itâ, ‘Gâ gikâŋgât otgimap, zo yatik a toren zeŋgât otgibap.’
23981	MAT 22:40	Gurumin den zo, zet Mose sot Propete zeŋgât den topŋâ uabot.”
23985	MAT 22:44	Zo itâ sâip, ‘Kembuŋâ nâgât kembu itâ sâm dukuip, “Gâ âsannâ bongen tâtna kâsarâpkâ minduziŋga kiŋgaŋgât kombâŋ upi.” ’
24038	MAT 24:12	Gurumin den kukuŋâ, zorâŋ laŋ kâri a doŋbepŋâ buku orotŋâ, zo birâbi.
24041	MAT 24:15	“Gâtâm tâmbet tâmbet kâukŋâ tirik nâmin kwânâŋgâne kinbap. (Den zo mulunâk sâlâpkum nâŋgâbi.) Zo yatâ âsagibapkât Propete Danieŋâ mârum kânŋan sâm kulemguip.
24064	MAT 24:38	Uurupŋâ mân gâi sii nalem nem ândiwe. A ambân aŋgâgwaŋgâ op miaŋgâwe. Gulip op ândine Noaŋâ waŋgâyân zarip
24072	MAT 24:46	Galem a, zâk patâŋâ nep diŋ sâm pindip, zo dâŋâk lum ândei patâŋâ gâbabân galem a yatâ zorat nâŋgi âlip upap.
24077	MAT 24:51	Gâmŋâ tâkŋâ imbaŋâ lapitŋâ sarâ a zeŋgât oserân pâi ândibap. Zoren umbâlâ op isem ândibi.”
24098	MAT 25:21	Sâi patâŋandâ itâ sâm dukuip, ‘Gâ kore a âlipŋâ, sât lulugoot. Kut ŋâi yenŋaŋgât galem âlip oingât nâŋâ kut ŋâi bonŋaŋgât galem gâbanbat. Zorat ko patâgâ, nâgât umnâ topŋan bagim sâtâre op ândiban.’
24100	MAT 25:23	Sâi patâŋandâ itâ sâm dukuip, ‘Gâ kore a âlipŋâ, sât lulugoot. Gâ kut ŋâi yenŋaŋgât galem âlip oingât nâŋâ kut ŋâi bonŋaŋgât galem gâbanbat. Zorat gâ patâgâ, nâgât umnâ topŋan bagim sâtâre op ândiban.’
24101	MAT 25:24	Sâi bet a ekap kânok pindip, zâk gamŋâ sâip, ‘Patâ, nâ topkâ itâ nâŋgâman. Gâ a bâliŋâ. Gâ nep mân kârâm kâmitmat. Nalem muyagem nibi sâmat. A nâmbutŋâ zeŋgât kâlamân nalem nibigât sâmat.
24103	MAT 25:26	Yatâ sâi patâŋâ den itâ sâm dukuip, ‘Gâ kore a bâliŋâ, konam. Lâugan gâbâ den mâburem dâgobâ. Nâgât itâ nâŋgâmat. Nâ nep mân kârâm kâmit yen tap nalem muyagenibi sâman. A zeŋgât nebân nalem meman.
24108	MAT 25:31	“Gâtâm a bonŋâ, nâ sumbem âsakŋânoot sot sumbem a zeŋgât oserân gamŋâ tâtatnâ âlipŋâ, zoren zâi tâpat.
24115	MAT 25:38	Gâ wan narâkŋan lombâ yatâ ândina nen galem otgiwen? Gâ wan narâkŋan hâmbâgât kwakna hâmbâ ŋâi giwen?
24116	MAT 25:39	Gâ wan narâkŋan mâsek mo tâk namin tâtna ga gigâwen?’
24148	MAT 26:25	Yatâ sâi Yudaŋâ mâsikâm sâip, “Patâ, nâgât sat?” Sâi dukuip, “Gâ sat, zo.”
24155	MAT 26:32	Nâ sa nâŋgânek. Nâ mumuŋan gâbâ zaatŋâ Gâlilaia âi kândom otziŋgâbat.”