23218	MAT 1:5	Salomoŋgâren gâbâ Boasi âsageip. Boasigât mamŋâ kutŋâ Rahaba. Boasigâren gâbâ Obede muyageip. Obedegât mamŋâ kutŋâ Ruti. Obedegâren gâbâ Yese âsageip.
23220	MAT 1:7	Salomogâren gâbâ Rehabeam muyageip. Rehabeamgâren gâbâ Abia âsageip. Abiagâren gâbâ Asa âsageip.
23222	MAT 1:9	Usiagâren gâbâ Yotam âsageip. Yotamgâren gâbâ Ahasi muyageip. Ahasigâren gâbâ Hisikia âsageip.
23224	MAT 1:11	Yosiagâren gâbâ Yekonia sot âtâ murâpŋâ âsagiwe. Kâsaziŋâ Yuda a gâsum diiziŋgâm Babilonia hânân âine âsagiwe.
23230	MAT 1:17	Âsaâsagiŋ zo itâ âsagiwe. Abaramgâren gâbâ âsagem gane Dawidi âsageip, teŋgâziŋâ kiin kimembut uap. Oi Dawidigâren gâbâ muyagem gane Yuda a Babilonia hânân âiwe, zo teŋgâziŋâ kiin kimembut uap. Oi narâk zoren gâbâ âsagem gane Kristo muyageip, zo yatigâk kiin kimembut uap.
23239	MAT 2:1	Yudaia hânân Herode a kutâ ândeip, narâk zoren Yesu zâk Betelem kamânân Yudaia hânân âsageip. Oi narâk zoren mirâsiŋ takâtakâŋan gâbâ nâŋgânâŋgâ a, zen Yerusalem kamânân gawe.
23240	MAT 2:2	Gamŋâ sâm mâsikâziŋgâm sâwe, “Katep mâik âsagiap, zâk Yuda a zeŋgât a kutâ upap, zâk ikâ taap? Nen ândi hânniŋan gâbâ sâŋgelakŋâ ekŋâ mâpâsinam gen.”
23243	MAT 2:5	Mâsikâziŋgi itâ sâm dukuwe, “Betelem kamânân, Yudaia hânân. Zorat Propete ŋâiŋâ itâ sâm kulemgoip,
23244	MAT 2:6	‘O Betelem, kamân mâik Yudaia hânân, gâ Yudaia zeŋgât kamân gigiŋâ buŋâ. Gâgâren a kutâ patâ muyagem Isirae a ambân gakârâpnâ kembu otziŋgâbap.’”
23247	MAT 2:9	A kutâŋâ den yatâ sâi zen âiwe. Oi sâŋgelak hânziŋan gâbâ igâwe, zorâŋ kândom otziŋgâm âimŋâ katep zeip, zorat mirâ kwâkŋan âi tâip.
23250	MAT 2:12	Oi Kembuŋâ umanân kwâkâziŋgi zen Herodegâren mân âi muyagem mâtâp ŋâin gâbâ hânziŋan âiwe.
23251	MAT 2:13	Nâŋgânâŋgâ a, zen âburem kamânziŋan âine ko Kembugât sumbem a ŋâiŋâ Yosepe umanân itâ dukuip, “Gâ zaat katep sot mamŋâ diizikâna Aigita hânân âi tap nâgât dengât mambât ândibi. Nâŋgâ. A kutâ Herode, zâk katep kârumŋâ muyagem kumbat sap.”
23252	MAT 2:14	Sâi Yosepeŋâ zaatŋâ katep sot mamŋâ diiziki ŋâtigânâk tik âim Aigita hânân âiwe.
23253	MAT 2:15	Oi zen zoren ândinetâ a kutâ Herode moip. Propete ŋâiŋâ zorat Kembugât sâtkât itâ sâip, zo bon oip, “Nannâ Aigita hânân gâbâ konsa gâip.”
23256	MAT 2:18	“Rama kamânân den kwamit patâ muyagiap. Âigirâp patâ uap. Mamârâpziŋ zen murarâpziŋaŋgât umbâla op âigirâp op zem tatne hiriŋsâbigât sâm osiziŋge. Wangât, murarâpziŋ buŋ op naŋge, zorat.”
23257	MAT 2:19	Herode moi Kembugât sumbem a ŋâiŋâ Yosepe Aigita hânân umanân itâ sâm dukuip,
23258	MAT 2:20	“Gâ zaat. Katep sot mamŋâ diizikâna Isirae hânân âburem âinek. Katep kunat sâwe, a zo muwe.”
23259	MAT 2:21	Yatâ sâi Yosepeŋâ katep sot mamŋâ diiziki Isirae hânân âburem âiwe.
23260	MAT 2:22	Âburemŋâ Yosepeŋâ den ŋâi itâ nâŋgip, “Akelau zâk ibâŋâ Herode, zâkkât gebâkŋan Yudaia hângât a kutâ op ândiap.” Den zo nâŋgâm zo ândibam keŋgât oip. Oi umanân den nâŋgâmŋâ Galilaia hânân arip.
23262	MAT 3:1	Ândim zâim ko Yohaneŋâ Yuda a zeŋgâren muyagem gâip. Gamŋâ Yudaia zeŋgât mirâ âtâŋan, a mân ândiândiŋan, zoren âi ândim den siŋgi itâ sâm dâzâŋgom ândeip,
23264	MAT 3:3	Yohanegât Propete Yesaiaŋâ mârumŋan den itâ sâm kulemguip, zo bon oip, “Mirâ kamân âtâŋan a ŋâiŋâ âsagem den patâ itâ sâm muyagem ândiap, ‘Kembugât mâtâp kârâm kubiknek. Oi kârâm kwârakune kelâluŋâ oik.’”
23265	MAT 3:4	Yohane zâk a kanpitâ ândeipkât sâk pâke âlipŋâ mân mem ândeip sot nalem âlip mân nem ândeip. Hâmbâ kamele sâmotŋandâ tuuwe, zo mem ândeip. Oi kâmbatŋan inzut ŋâi lap ândeip. Nalemŋâ ko kumbon sot bâŋsat, zo nem ândeip.
23268	MAT 3:7	Oi Parisaio a sot Sadukaio a doŋbepŋâ too saŋgonam gane ziŋgitŋâ itâ mâsikâziŋgip, “O mulumgât kiurâp, zen bâliŋâziŋaŋgât hâuŋâ mâte otziŋgâbâmap, zo ŋâiŋâ dâzâŋgoi bâliŋâziŋ birâbi?
23274	MAT 3:13	Narâk zoren Yesu zâk Galilaia hânân gâbâ Yodaŋ toin âimŋâ Yohaneŋâ too saŋgonŋaŋgâbapkât dukuip.
23275	MAT 3:14	Dukui ko Yohaneŋâ nâŋgi mân dâp oi itâ dukuip, “Wangât nâgâren ga sat? Gâŋâ nâ saŋgonina dâp opap.”
23276	MAT 3:15	Sâi Yesuŋâ den itâ mâburem dukuip, “Nâŋgâm kwâkâ mân ot. Net Anutugât sâtŋâ lugitâ dâp upap.” Yatâ sâi Yohaneŋâ diŋâ lum saŋgonŋaŋgip.
23286	MAT 4:8	Sâi Sataŋŋâ bak kârep patâ ŋâin diim zâi kin hân dâp a kâmut kâmutŋâ sot sikum kut ŋâi ŋâi âkŋâleŋoot, zo tirâpkoip.
23287	MAT 4:9	Tirâpkum itâ sâip, “Gâ nâgât umnâ topŋan gei pindiŋsâm mâpâseninandâ hân sot kut ŋâi ŋâi, zi aksik gâ gibat.”
23290	MAT 4:12	Yohane tâk namin panetâ Yesuŋâ zorat siŋgi, zo nâŋgâm Galilaia hânân arip.
23291	MAT 4:13	Oi Nasarete kamânân ândeip, zo birâm Kapenaum kamân âi ândeip. Kamân zo saru sâtŋan Sebuloŋ sot Naptali, zeŋgât hânân tâip.
23293	MAT 4:15	“Sebuloŋ sot Naptali hân saru sâtŋan Yodaŋ too nâmbutken ziap, Galilaia hân torenŋan, zoren hân ŋâin gokŋâ zen ândime.
23299	MAT 4:21	Oi Yesuŋâ mâik ŋâi âimŋâ a âtâ mun zagât muyagezikip. Yakobo sot munŋâ Yohane, zet Zebedaiogât nanzatŋâ. Zet ibâzikŋoot waŋgâyân tap irâziŋâ kubik tarâwe.
23301	MAT 4:23	Yesuŋâ Galilaia hânân kamân toren toren âim gam mâpâmâpâse namin zâim den siŋgi âlip dâzâŋgom ândeip. Oi a ambân sisi mâsekziŋoot kubikziŋgâm ândeip.
23302	MAT 4:24	Yatâ op ândei siŋgiŋâ Siria hânân laŋ kârâm ari nâŋgâm a ambân sisi mâsek sot wâkeziŋoot sot kin bitziŋâ mumuŋâ zâkkâren diiziŋgâm gane kubikziŋgâm naŋgip.
23303	MAT 4:25	Oi Galilaia hânân gâbâ sot kamân bâzagât Yodaŋ too nâmbutken tâibân gâbâ sot Yerusalem kamânân gâbâ sot Yudaia hânân gâbâ sot Yodaŋ too nâmbutken gâbâ, a ambân kâmut patâŋâ mindumŋâ moliwe.
23308	MAT 5:5	A nâmbutŋâ zâizâiŋâ mân op ândime, zeŋgât nâŋga sâtâreŋoot uap. A zo ziŋâ hân patâ zi galem upi.
23316	MAT 5:13	“Zen a zeŋgât sii op ândibi. Ka siigât naamŋâ buŋ oi ko dap oindâ naamŋâ dum upap? Zo buŋâ. Sii bâliŋâ zo yatâ mo yatâ orotŋâ, zo mân ziap. Sii zo yen hânân lokine giari a ambân ziŋâ lâŋbi.
23320	MAT 5:17	“‘Mosegât gurumin den sot Propete zeŋgât den kumbam geip,’ nâgât yatâ sâme? Nâ mân kumbam gewan. Nâ zo lubatkât gewan. Den zo bon op kut ŋâi ŋâi muyagem naŋgâbap. Nâ perâkŋak dâzâŋgobâ. Mosegât gurumin den murukŋâ ŋâi mân buŋ upap. Gurumin den zo tâi hân sumbem, zet buŋ upabot.
23333	MAT 5:30	Bikâ bongenŋâ bâliŋan gâbanbâ sâi kârâm mânâŋgât pâmban. Sâk hâlâlu ândim sim kârâpkât siŋgi opatkât laŋ bikâ kârâm mânâŋgât pâmban.
23341	MAT 5:38	“Den ŋâi itâ sâsâŋâ, zo nâŋge, ‘Ŋâiŋâ siŋgâ sum lâmuŋi gâŋgoot siŋâ sum lâmuŋban. Ŋâiŋâ sâtkâ kwâki gâŋgoot sâtŋâ hâuŋâ kom kwâkâban.’
23343	MAT 5:40	Oi ŋâiŋâ gâ sot kâsa op hâmbâgâ kwâkŋan mei umŋan yatik pindâban.
23355	MAT 6:4	Yatâ upan, zo ko orot mâmegâ tik zimbap. Yatâ otna Ibâgandâ kut ŋâi ŋâi tik ek nâŋgâmŋâ hâuŋâ sâŋgânŋâ gibap.”
23357	MAT 6:6	Gâ ko ninâu sâbâ sâm mirâgan zâi hâŋgi dooŋgumŋâ Ibâgâ tik ândimap, zâkkâren ninâu sâban. Oi Ibâgâ tigâk kut ŋâi ŋâi ek nâŋgâmapŋâ bonŋâ muyagem gibap.
23360	MAT 6:9	Oi zen itâ sâm ninâu sâbi, ‘Ibâniŋâ sumbemân taat, gâgât kutkâ hâlâlu zimbap.
23361	MAT 6:10	Gâ gamŋâ um dâp hân dâp kembu otniŋgâban. Sumbemân gâgâren sât lulu ziap, zo yatik hânân neŋgâren zimbapkât otniŋgap.
23370	MAT 6:19	“Zen hângât sikum kut ŋâi ŋâi doŋbep mân mindubi. Hângât kut ŋâi ŋâi kabâtŋâ niniŋâ sot alâalâgiŋ sot aŋâ kâmbu mime, zorat nâŋgânetâ mân zâibap.
23379	MAT 6:28	Yatâ orotŋâ mân ziabân wangât sâk pâkegât doŋbep nâŋgâme? Zen pâliŋpâliŋ neule hibukŋan zemap, zorat topŋâ nâŋgâbi. Zâk sâk pâke mân tuumap.
23381	MAT 6:30	Oi hibuk bâloŋâ zo irak muyagem mukan âkâm gemap. Anutuŋâ sâi neule âlipŋâ zo muyagemap. Oi zen dap nâŋge? Anutuŋâ sâk pâke âlip mân muyagem ziŋgâbap? Zen nâŋgâm pâlâtâŋziŋ lotŋâ.
23386	MAT 7:1	“Zen a hâuŋâ den mân sâm siŋziŋan gibi, zo ko Anutugoot zen yatigâk mân sinziŋan gibap.
23387	MAT 7:2	Zen a hâuŋâ den sâm kwâkâziŋgâbi, zorat dâp yatigâk Anutuŋâ zen sâm kwâkâziŋgâbap. Zen a kut ŋâi ŋâi otziŋgâbi, zorat dâp yatik Anutuŋâ mâburem ziŋgâbap.
23398	MAT 7:13	“Zen mâtâp pâlâtâŋan sumbemân bagibi. Tâmbetagoagoŋaŋgât hâŋgi, zo patâ uap. Oi zorat mâtâpŋâ zo ŋilip patâ. Zoren a ambân doŋbepŋâ bagim âime.
23400	MAT 7:15	“Propete sarâŋâ, zen holi tobatziŋâ râma yatâ ka umziŋâ wâu kâtikŋâ kâwaliziŋoot. Zo nâŋgâm galem ândibi. Zen zeŋgât orot mâmeziŋaŋgât sen kwapŋâ topziŋâ nâŋgâbi.
23432	MAT 8:18	A ambân doŋbepŋâ Yesugâren gam haamgum kine Yesuŋâ ziŋgitŋâ arâpŋâ saru nâmbutken âibigât dâzâŋgoip.
23434	MAT 8:20	Sâi ko Yesuŋâ itâ mâburem dukuip, “Wâu ulin, zen deŋziŋan ândime. Nii zuu, zen hâŋgootziŋan ândime. A bonŋâ, nâ ko isen korem zo buŋâ ândiman.”
23435	MAT 8:21	Yesugât arâpŋâ, zeŋgâren gâbâ ŋâiŋâ itâ sâm dukuip, “Kembu, nâŋgânina âi ibânâ hangum gâbat.”
23436	MAT 8:22	Sâi Yesuŋâ itâ sâm dukuip, “Gâ birâm molinina mumuŋâ ziiŋak hanagonek.”
23440	MAT 8:26	Sâne itâ sâm dâzâŋgoip, “Nâŋgâm pâlâtâŋziŋ lotŋâ, zen wangât umziŋ keŋgât uap?” Yatâ sâm oksâm zaat pibâ sot saru den dâzâkoi hiriŋsâm ziwet.
23442	MAT 8:28	Oi saru nâmbutken âim Gadara a zeŋgât hânân âi takip. Taki a zagât, zet wâkezikŋoot gam Yesu muyagiwet. Zet a mumuŋâ zeŋgât kwagân gâbâ gawet. Zet kwagân ândim kâwali mem ândeitâ a zen zekât keŋgât op gootzikŋan mân âimarâwe.
23450	MAT 9:2	Gâi a kiŋ bik mumuŋâ ŋâi helâŋ aam pam mem gawe. Oi Yesuŋâ nâŋgâm pâlâtâŋziŋaŋgât topŋâ ekŋâ a zo itâ sâm dukuip, “Nannâ, mân keŋgât ot. Tosagâ mârum biran.”
23451	MAT 9:3	Yatâ sâi Kembugât gurumin dengât galem a nâmbutŋâ, zen den zo nâŋgâm umziŋan itâ nâŋgâwe. “Zâk Anutu hutkum sap. Zâk Anutu yatâ op sap.”
23454	MAT 9:6	A bonŋâ, nâ hânân ândim tosa gulipkubatkât imbaŋâ zemnigap. Zorat topŋâ ikpigât yatâ sâm dukuan.” Yatâ sâmŋâ a kiŋ bik bâliŋ itâ sâm dukuip, “Gâ zaat isen koremgâ mem kamângan âi.”
23462	MAT 9:14	Narâk zoren Yohanegât arâpŋâ, zen Yesugâren gam itâ sâm mâsikâwe, “Nen sot Parisaio a narâk nâmbutŋan nalem birâm kendon ândimen. Ka gâgât arâpkâ ko wangât nalem mân birâm ândime?”
23464	MAT 9:16	Nen hâmbâ sâŋgiŋan, zo hâmbâ uŋakŋâ mân pam gârimen. Hâmbâ uŋakŋandâ sâŋgiŋâ diigi oloŋbapkât yatâ mân upmen.
23465	MAT 9:17	Zen waiŋ too uŋakŋâ hâkop sâŋgiŋan mân gune geimap. Yatâ upi, zo ko waiŋ too uŋakŋandâ hâkop sâŋgiŋâ kunziri hâkop sot waiŋ ârândâŋ buŋ upabot. Waiŋ too uŋakŋandâ hâkop uŋakŋan gune giari âlip opmabot.”
23468	MAT 9:20	Mâtâbân arindâ ambân ŋâi gâip. Ambân zo gilâm gem ândei kendon patâ kiin zagât oip. Ambân zorâŋ kândâtŋan gamŋâ Yesugât hâmbâ murukŋan weegip.
23474	MAT 9:26	Oi zorat den siŋgi hân zoren denân denân âragum naŋgâwe.
23479	MAT 9:31	Oi a zagât, zet den zo nâŋgâmŋâ âim laŋ dâzâŋgom naŋgitâ siŋgi zo hân dâp laŋ kârâm arip.
23488	MAT 10:2	Aposolo kiin zagât, neŋgât kutniŋâ itâ. Kândom Simoŋ kutŋâ ŋâi Petero, munŋâ Andrea, Zebedaiogât nanzatŋâ Yakobo sot munŋâ Yohane.
23491	MAT 10:5	Yesuŋâ arâp kiin zagât, nen sâŋgonnâŋgom sâip, “Zen hân ŋâin mân âibi. Samaria zeŋgât kamânân mân zâibi.
23501	MAT 10:15	Nâ perâkŋak dâzâŋgobâ. Den kubikkubik narâkŋan Anutuŋâ Sodom sot Gomora kamân mâirâp, zen hâuŋâ mem gei kwap otziŋgâbap. Ka kamân zorat a, zo ko hâuŋâ mem zâi kwap otziŋgâbap.”
23502	MAT 10:16	“Nâŋgânek. Râma wâu hulin zeŋgât oserân mân sâŋgonzâŋgozâŋgoŋ, zo nâŋâ ko zen sâŋgonzâŋguan. Zorat zen a sarâ buŋâ, nâŋgânâŋgâziŋoot târârak ândibi.
23504	MAT 10:18	Oi zorigâk buŋâ. Zen nâgât a ândie, zorat opŋâ a kutâ zeŋgâren diiziŋgâm âine den nep tuubi. Oi zen zeŋgât mâteziŋan kinŋâ a kutâ sot hân ŋâin gokŋâ nâgât topnâ sapsum ziŋgâbi.
23511	MAT 10:25	Ekap namin katepŋâ patâŋaŋgât holi zorik mei dâp upap. Kore âŋâ patâŋaŋgât holi zorik mei dâp upap. Bâliŋ mâme a, ziŋ nâgât Bezebulu sâwe. Sâm bâliŋ kwatniwe yatik mâte pirik mem zâi kwap otziŋgâbi.
23513	MAT 10:27	Nâ ŋâtigân den tik dâzâŋgoman, zo a kâmut zeŋgât mâteziŋan sapsubi. Den halop dâzâŋgowan, zo sombemân kin dâzâŋgobi.
23525	MAT 10:39	Ŋâi zâk ândiândiŋâ aŋgân kâri gulipkuŋaŋgâbap. Oi ŋâi zâk nâgât opŋâ hânân ândiândiŋâ birâm ândiândiŋ âlipŋâ muyagibap.”
23530	MAT 11:2	Yohane tâk namin tap Kristoŋâ nep tuugip, zorat siŋgi nâŋgâm arâp den mâsikâbigât sâŋgonzâŋgoi Yesugâren âiwe.
23532	MAT 11:4	Sâne Yesuŋâ itâ sâm dâzâŋgoip, “Zen âburem âimŋâ kut ŋâi ŋâi ek nâŋge, zorat siŋgi Yohane dukubi.
23535	MAT 11:7	Oi Yohanegât arâp, zen âburem âine Yesuŋâ a ambân zâk sot ândiwe Yohanegât topŋâ itâ sâm dâzâŋgoip, “Zen mirâ kamân âtâŋan, a mân ândiândiŋan wan iknam âiwe? Gerâ ŋâi pibâŋâ koi âim gam kiri iknam âiwe?
23536	MAT 11:8	Mo a ŋâi hâmbâ neuleŋoot iknam âiwe? Zen nâŋge. A hâmbâziŋ neuleŋoot, zen a kutâ zeŋgât mirin tapme.
23539	MAT 11:11	Nâ perâkŋak dâzâŋgobâ. Ambân zeŋgâren gâbâ âsagiwe, nâmbutŋâ zeŋgâren gâbâ ŋâiŋâ Yohane mân wâlap. Ka a gigiŋâ ŋâiŋâ Anutu um topŋan ândibapŋâ, zâk walâbap.
23540	MAT 11:12	Yohane too saŋgon nep topkwâip, narâk zoren gâbâ a ambân doŋbep, zen sumbemgât siŋgi upigât kâtigiwe. Oi a kâwaliziŋootŋâ sumbem kamân zo baginam kâtigie.
23541	MAT 11:13	Propete a sot Mose, zen zorat den kânŋan sâm kulemgum gane Yohanegâren âkip.
23542	MAT 11:14	Den zi umziŋâ gâsui nâŋgânâ sâm, nâŋgânek. Elia gâbapkât sâwe, zorat bonŋâ Yohane gâip.
23546	MAT 11:18	Yohane zâk nepŋâ topkwap too kâtik sot nalem birâm ândei ekŋâ sâwe, ‘Zâk wâkeŋoot ândiap.’
23550	MAT 11:22	Zorat dâzâŋgua nâŋgânek. Tiro Sidoŋ kamân mâirâp, zen den kubikkubik narâkŋan hâuŋâ diim gei otziŋgâbap. Zen ko hâuŋâ mem zâi pam otziŋgâbap.
23552	MAT 11:24	Zorat dâzâŋgua nâŋgânek. Den kubikkubik narâkŋan Sodom kamân mâirâp, zen hâuŋâ mem gei kwap otziŋgâbap. Zen ko hâuŋâ mem zâi kwap otziŋgâbap.”
23553	MAT 11:25	Narâk zoren Yesuŋâ Kembugâren den itâ sâip, “Ibâ, hân sot sumbem mariŋâ, gâ âlip opmat. A ziiŋâ nâŋgânâŋgâziŋaŋgât nâŋgâne zâizâiŋ opmap, zo diŋgâ tik kwatziŋgâmat. Ka a umziŋan gigiŋâ upme, zen ko diŋgâ sâm muyageziŋgâmat. Oi nâ zorat sâm âlip kwatgigan.
23562	MAT 12:4	Zâk Kembu Anutugât namâ zo zâim nalem hâlâlu sâsâŋâ, zo mei niwe. Nalem zo zâk sot arâpŋâ niwe. Zo mân orotŋâ. Namâ galem ziiŋik nimbigât sâsâŋ.
23564	MAT 12:6	Zen Kembugât namâ zo hâlâlu sâme, Ka nâŋâ ko dâzâŋgua nâŋgânek. Nâ mâteziŋan kinzan, nâ walâwalâŋ. Namâ zo gigiŋâ.
23568	MAT 12:10	Zoren a ŋâi tâip. Zâk bikŋâ humutŋik. Oi a ziŋâ Yesu mâsikâm sâwe, “A kendonân kubikziŋgâziŋgâŋ, zo orotŋâ mo mân orot?”
23576	MAT 12:18	“Zen nannâ iknek. Nâ zâk gâsum sâlâpkuan. Zâk nannâ âlipŋâ. Zâkkât umnâ kinmap. Nâ Kaapumnâ pinda bekŋan mei hân toren toren a zeŋgâren den kubikkubikŋâ sâm haŋpâmbap.
23579	MAT 12:21	Yatâ oi a ambân hân toren toren, zen zâkkât kutsiŋgiŋan târokwapi.”