23214	MAT 1:1	A daŋgonŋâ daŋgonŋâ muyagem gane Yesu Kristo, zâk Abaram sot Dawidi, zekât kiun muyageip.
23215	MAT 1:2	Abaramgâren gâbâ Isaka âsageip. Isakagâren gâbâ Yakobo muyageip. Yakobogâren gâbâ Yuda sot âtâ murâpŋâ âsagiwe.
23216	MAT 1:3	Yudagâren gâbâ Perese sot Sera âsagiwet. Zekât mamzik kutŋâ Tama. Peresegâren gâbâ Hesoroŋ muyageip. Hesoroŋgâren gâbâ Ram âsageip.
23217	MAT 1:4	Ramgâren gâbâ Aminadaba âsageip. Aminadabagâren gâbâ Nasoŋ muyageip. Nasoŋgâren gâbâ Salomoŋ âsageip.
23218	MAT 1:5	Salomoŋgâren gâbâ Boasi âsageip. Boasigât mamŋâ kutŋâ Rahaba. Boasigâren gâbâ Obede muyageip. Obedegât mamŋâ kutŋâ Ruti. Obedegâren gâbâ Yese âsageip.
23219	MAT 1:6	Yesegâren gâbâ a kutâ Dawidi muyageip. A kutâ Dawidigâren gâbâ Salomo muyageip. Dawidi zâk Uriagât ambân zo mei Salomo âsageip.
23220	MAT 1:7	Salomogâren gâbâ Rehabeam muyageip. Rehabeamgâren gâbâ Abia âsageip. Abiagâren gâbâ Asa âsageip.
23221	MAT 1:8	Asagâren gâbâ Yosapata muyageip. Yosapatagâren gâbâ Yoram muyageip. Yoramgâren gâbâ Usia muyageip.
23222	MAT 1:9	Usiagâren gâbâ Yotam âsageip. Yotamgâren gâbâ Ahasi muyageip. Ahasigâren gâbâ Hisikia âsageip.
23223	MAT 1:10	Hisikiagâren gâbâ Manase muyageip. Manasegâren gâbâ Amon âsageip. Amongâren gâbâ Yosia muyageip.
23224	MAT 1:11	Yosiagâren gâbâ Yekonia sot âtâ murâpŋâ âsagiwe. Kâsaziŋâ Yuda a gâsum diiziŋgâm Babilonia hânân âine âsagiwe.
23225	MAT 1:12	Oi zoren Yekoniagâren gâbâ Salatie muyageip. Salatiegâren gâbâ Serubabe muyageip.
23226	MAT 1:13	Serubabegâren gâbâ Abidu muyageip. Abidugâren gâbâ Eliakim âsageip. Eliakimgâren gâbâ Aso muyageip.
23227	MAT 1:14	Asogâren gâbâ Sadoko âsageip. Sadokogâren gâbâ Akim muyageip. Akimgâren gâbâ Eliudu muyageip.
23228	MAT 1:15	Eliudugâren gâbâ Eleasa muyageip. Eleasagâren gâbâ Mataŋ muyageip. Mataŋgâren gâbâ Yakobo muyageip.
23229	MAT 1:16	Yakobogâren gâbâ Yosepe âsageip. Zâk Mariagât apŋâ oip. Mariagâren gâbâ Yesu âsageip. Zâkkât kutŋâ Kristo sâmen. Kutŋâ zorat topŋâ itâ. Zâk bâliŋan gâbâ mâkâniŋgâbap.
23230	MAT 1:17	Âsaâsagiŋ zo itâ âsagiwe. Abaramgâren gâbâ âsagem gane Dawidi âsageip, teŋgâziŋâ kiin kimembut uap. Oi Dawidigâren gâbâ muyagem gane Yuda a Babilonia hânân âiwe, zo teŋgâziŋâ kiin kimembut uap. Oi narâk zoren gâbâ âsagem gane Kristo muyageip, zo yatigâk kiin kimembut uap.
23231	MAT 1:18	Yesu Kristo muyageip, zorat topŋâ itâ. Mamŋâ Maria Yosepegât siŋgi sâne ândeip. Siŋgi sânetâ tirik tirik ândiwet. Ândeitâ Tirik Kaapumŋâ Maria sot pâlâtâŋ oi kâmboŋâ oip.
23232	MAT 1:19	Maria zâk kâmboŋâ oi ko Yosepeŋâ nâŋgip. Oi zorat topŋâ mân nâŋgipkât nâŋgi mân dâp oip. Yosepe a târârakŋâ ândeipkât umŋan itâ nâŋgip, “Nâ diŋâ a ambân mâteziŋan sa aŋun opapkât tigâk birâbat.”
23233	MAT 1:20	Yatâ upat sâm nâŋgâm ândei Kembugât sumbem a ŋâiŋâ umanân muyagem itâ sâm dukuip, “Yosepe, Dawidigât kiunŋâ, ambingâ mimbam um zagât mân upan. Tirik Kaapumŋâ zâk sot pâlâtâŋ oipkât kâmboŋ op katep mimbap.
23234	MAT 1:21	Nanŋâ mimbap. Mei ko zâkkât kutŋâ Yesu sâban. Zâkŋâ a ambân gakârâpŋâ bâliŋaŋgât tâgân gâbâ olaŋziŋgâbap.”
23236	MAT 1:23	“Nâŋgânek. Ambân sigan ŋâiŋâ kâmboŋâ op nanŋâ mimbap. Zâkkât kutŋâ Imanue sâbi (Niiŋ denân ko Anutuŋâ nen sot ândiap).”
23237	MAT 1:24	Yosepe zâk umanân gâbâ zaatŋâ sumbem aŋâ den dukuip, zo lum Maria diim mirâŋan zari ândiwet.
23238	MAT 1:25	Ka ap ambin ândiândiŋ, zo yatâ mân ândiwet. Yatâ op ândeitâ kâtep muyagei Yosepeŋâ kutŋâ Yesu sâip.
23239	MAT 2:1	Yudaia hânân Herode a kutâ ândeip, narâk zoren Yesu zâk Betelem kamânân Yudaia hânân âsageip. Oi narâk zoren mirâsiŋ takâtakâŋan gâbâ nâŋgânâŋgâ a, zen Yerusalem kamânân gawe.
23241	MAT 2:3	Yatâ sânetâ Herode sot Yerusalem kamân mâirâp, zen aksik nâŋgâm pârâkparâwe.
23242	MAT 2:4	Herodeŋâ den zo nâŋgâm Anutugât tirik namâ galem a patâ sot Kembugât gurumin den zorat galem a sot a sâtŋâ minduziŋgâm itâ sâm mâsikâziŋgip. “Kristo zâk ikâ muyagibapkât sâsâŋ?”
23243	MAT 2:5	Mâsikâziŋgi itâ sâm dukuwe, “Betelem kamânân, Yudaia hânân. Zorat Propete ŋâiŋâ itâ sâm kulemgoip,
23244	MAT 2:6	‘O Betelem, kamân mâik Yudaia hânân, gâ Yudaia zeŋgât kamân gigiŋâ buŋâ. Gâgâren a kutâ patâ muyagem Isirae a ambân gakârâpnâ kembu otziŋgâbap.’”
23245	MAT 2:7	Den zo sâne nâŋgâm Herodeŋâ nâŋgânâŋgâ a diiziŋgâm ziiŋik âim mulunâk mâsikâziŋgip. Sâŋgelak muyageip, zorat narâkŋâ mâsikâziŋgi dukuwe.
23246	MAT 2:8	Dukune nâŋgâm zen Betelem kamân âibigât sâŋgonzâŋgom sâip, “Zen âimŋâ kârum katep muyagemŋâ ga dâtnobi. Oi nâŋgoot yatik âi mâpâsibat.”
23247	MAT 2:9	A kutâŋâ den yatâ sâi zen âiwe. Oi sâŋgelak hânziŋan gâbâ igâwe, zorâŋ kândom otziŋgâm âimŋâ katep zeip, zorat mirâ kwâkŋan âi tâip.
23248	MAT 2:10	Oi zen sâŋgelak zo ekŋâ sâtâre patâ urâwe.
23249	MAT 2:11	Oi mirin bagim katep sot mamŋâ Maria zikit umzik topŋan gei mâpâsiwe. Mâpâsemŋâ irâziŋan gâbâ kut ŋâi ŋâi âlipŋâ mem pindâwe. Kât âlipŋâ goide sot too wârânŋâ âlip, sâŋgânŋâ patâ, zo pindâwe.
23250	MAT 2:12	Oi Kembuŋâ umanân kwâkâziŋgi zen Herodegâren mân âi muyagem mâtâp ŋâin gâbâ hânziŋan âiwe.
23251	MAT 2:13	Nâŋgânâŋgâ a, zen âburem kamânziŋan âine ko Kembugât sumbem a ŋâiŋâ Yosepe umanân itâ dukuip, “Gâ zaat katep sot mamŋâ diizikâna Aigita hânân âi tap nâgât dengât mambât ândibi. Nâŋgâ. A kutâ Herode, zâk katep kârumŋâ muyagem kumbat sap.”
23252	MAT 2:14	Sâi Yosepeŋâ zaatŋâ katep sot mamŋâ diiziki ŋâtigânâk tik âim Aigita hânân âiwe.
23253	MAT 2:15	Oi zen zoren ândinetâ a kutâ Herode moip. Propete ŋâiŋâ zorat Kembugât sâtkât itâ sâip, zo bon oip, “Nannâ Aigita hânân gâbâ konsa gâip.”
23254	MAT 2:16	Nâŋgânâŋgâ a, zen Herode kâitkum âinetâ nâŋgâm kuk imbaŋâ oip. Yatâ op kâwali a sâŋgonzâŋgoi Betelem kamân sot kamân mâik mâik tap arip, zoren âim katep kendonziŋ zagât, zo zâŋgom naŋgâwe. Nâŋgânâŋgâ a zen sâŋgelak âsageip, zorat narâk sâwe, zorat dâp sâi katep zâŋgom naŋgâwe.
23256	MAT 2:18	“Rama kamânân den kwamit patâ muyagiap. Âigirâp patâ uap. Mamârâpziŋ zen murarâpziŋaŋgât umbâla op âigirâp op zem tatne hiriŋsâbigât sâm osiziŋge. Wangât, murarâpziŋ buŋ op naŋge, zorat.”
23258	MAT 2:20	“Gâ zaat. Katep sot mamŋâ diizikâna Isirae hânân âburem âinek. Katep kunat sâwe, a zo muwe.”
23259	MAT 2:21	Yatâ sâi Yosepeŋâ katep sot mamŋâ diiziki Isirae hânân âburem âiwe.
23260	MAT 2:22	Âburemŋâ Yosepeŋâ den ŋâi itâ nâŋgip, “Akelau zâk ibâŋâ Herode, zâkkât gebâkŋan Yudaia hângât a kutâ op ândiap.” Den zo nâŋgâm zo ândibam keŋgât oip. Oi umanân den nâŋgâmŋâ Galilaia hânân arip.
23261	MAT 2:23	Zoren kamân ŋâi kutŋâ Nasarete zeip, zoren âi ândeip. Oi Propete zeŋgât den itâ ziap, zo bon oip, “Zâk Nasarete kamânân gokŋâ sâbi.”
23262	MAT 3:1	Ândim zâim ko Yohaneŋâ Yuda a zeŋgâren muyagem gâip. Gamŋâ Yudaia zeŋgât mirâ âtâŋan, a mân ândiândiŋan, zoren âi ândim den siŋgi itâ sâm dâzâŋgom ândeip,
23264	MAT 3:3	Yohanegât Propete Yesaiaŋâ mârumŋan den itâ sâm kulemguip, zo bon oip, “Mirâ kamân âtâŋan a ŋâiŋâ âsagem den patâ itâ sâm muyagem ândiap, ‘Kembugât mâtâp kârâm kubiknek. Oi kârâm kwârakune kelâluŋâ oik.’”
23265	MAT 3:4	Yohane zâk a kanpitâ ândeipkât sâk pâke âlipŋâ mân mem ândeip sot nalem âlip mân nem ândeip. Hâmbâ kamele sâmotŋandâ tuuwe, zo mem ândeip. Oi kâmbatŋan inzut ŋâi lap ândeip. Nalemŋâ ko kumbon sot bâŋsat, zo nem ândeip.
23266	MAT 3:5	Oi Yerusalem kamânân gâbâ sot Yodaŋ too nâmbut nâmbut, zeŋgâren gâbâ a gâbâreyaŋgâm zâkkâren âimarâwe.
23267	MAT 3:6	Zâkkâren âimŋâ bâliŋâziŋâ sapsune Yodaŋ toin saŋgonziŋgip.
23269	MAT 3:8	Zen umziŋ melâŋâ orot mâmeziŋâ kubik ândibi.
23270	MAT 3:9	Zen umziŋan itâ mân nâŋgâbi, ‘Nen Abaramgât kiurâp, zorat kârâpŋoot mân otniŋgâbap.’ Nâ dâzâŋgua nâŋgânek. Anutuŋâ sâbâ sâm sâi kât zirâŋâ Abaramgât kiurâpŋâ op âsagibi.
23271	MAT 3:10	Zorat sa nâŋgânek. Nak ŋâi bonŋâ âlipŋâ mân upap, zo ko mariŋandâ kârâm kârâp oi simbap. Nâŋga zo mârum nak topŋan pâi ziap.
23272	MAT 3:11	Zen umziŋâ melâŋne toin saŋgonziŋgâman. Ka ŋâi bet gam taap, zâk imbaŋâ patâ zemŋâŋgap. Nâ yatâ zorâŋ irâŋâ sikumŋâ goribat, zorâgoot ko mân dâp upap. Zâkŋâ Tirik Kaapum sot kârâp saŋgonziŋgâbap.
23273	MAT 3:12	Zâk gâbâgâbâriŋoot gamŋâ nalem gwapgwapŋâ gâbârem mindubap. Nalem bonŋâ mirâŋan pâmbap. Ka gwapgwapŋâ, zo ko gâbârem kârâbân pâi simbap. Oi kârâp zo mân bâpsâbap.”
23274	MAT 3:13	Narâk zoren Yesu zâk Galilaia hânân gâbâ Yodaŋ toin âimŋâ Yohaneŋâ too saŋgonŋaŋgâbapkât dukuip.
23276	MAT 3:15	Sâi Yesuŋâ den itâ mâburem dukuip, “Nâŋgâm kwâkâ mân ot. Net Anutugât sâtŋâ lugitâ dâp upap.” Yatâ sâi Yohaneŋâ diŋâ lum saŋgonŋaŋgip.
23277	MAT 3:16	Too saŋgonŋaŋgi Yesu zâk toin gâbâ kopgam egi sumbem pâroŋsâi Anutugât Kaapumŋâ nii kembâ yatâ opŋâ gem gam kwâkŋan pâip.
23278	MAT 3:17	Oi zorenâk sumbemân gâbâ den ŋâi itâ muyageip, “Zi nannâ âlipŋâ. Umnâ zâkkâren kinmap. Ekŋâ umnâ âlip opmap.”
23279	MAT 4:1	Kaapumŋâ Yesu okŋaŋgi mirâ kamân âtâŋan arip. Sataŋŋâ mâsikâŋaŋgâbapkât okŋaŋgi arip.
23280	MAT 4:2	Oi zoren Yesu zâk ŋâtik sot sirâm 40 umŋan nâlem buŋ ândeip.
23282	MAT 4:4	Sâi Yesuŋâ itâ sâm dukuip, “Den kulem ŋâi itâ ziap, ‘Aŋâ nalemâk nem mân ândinat. Nalem nem sot den Anutugâren gâbâ gâmap, zo nâŋgâm ândim kwâtâtinat.’”
23283	MAT 4:5	Yatâ sâi Sataŋŋâ diim âim kamân patin takâm tirik namâ pum kwâkŋan pâip.
23284	MAT 4:6	Pamŋâ itâ dukuip, “Gâ Anutugât nanŋâ ândiat oi ko zibâ pâtan gei. Oi den kulem ŋâi itâ ziap, zo nâŋgâ, ‘Zâkŋâ sumbem arâp zeŋgât bitziŋan gâbanbap. Ziŋâ bitziŋandâ mingim geine kâtŋâ mân gobap.’”
23286	MAT 4:8	Sâi Sataŋŋâ bak kârep patâ ŋâin diim zâi kin hân dâp a kâmut kâmutŋâ sot sikum kut ŋâi ŋâi âkŋâleŋoot, zo tirâpkoip.
23288	MAT 4:10	Sâi Yesuŋâ den mâburem itâ dukuip, “Sataŋ, gâ birânim âi. Den kulem ŋâi itâ ziap, ‘Kembu Anutugâ kânok mâpâsiban. Oi zâk kânok kore okŋaŋgâban.’”
23289	MAT 4:11	Yatâ sâi Sataŋŋâ birâŋaŋgâm ari sumbem a zen gam on galem okŋaŋgâwe.
23290	MAT 4:12	Yohane tâk namin panetâ Yesuŋâ zorat siŋgi, zo nâŋgâm Galilaia hânân arip.
23291	MAT 4:13	Oi Nasarete kamânân ândeip, zo birâm Kapenaum kamân âi ândeip. Kamân zo saru sâtŋan Sebuloŋ sot Naptali, zeŋgât hânân tâip.
23293	MAT 4:15	“Sebuloŋ sot Naptali hân saru sâtŋan Yodaŋ too nâmbutken ziap, Galilaia hân torenŋan, zoren hân ŋâin gokŋâ zen ândime.
23294	MAT 4:16	A zo ŋâtâtigân ândiwe, zen kârâp âsakŋâ patâ ikse. Mumuŋaŋgât siŋgi op ŋâtâtigân ândiwe, zen âsakŋâ muyageziŋgap.”
23296	MAT 4:18	Oi sirâm ŋâin Yesuŋâ Galilaia saru sâtŋan âim gam tap a zagât, âtâ mun zikirip. Ŋâi Simoŋ, kutŋâ ŋâi Petero. Ŋâi ko munŋâ Andrea. Zet saruyân zuugât irâ pam kirâwet. Zet iŋangât nep tuum ândiwet.
23297	MAT 4:19	Yesuŋâ zikitŋâ dâzâkom sâip, “Zet ga nâgât a op molinigit. Oi zet iŋangât nep tuum ândiabot, zo yatik a zeŋgâren nep tuum ândibabot.”
23298	MAT 4:20	Sâi zorenâk irâzikŋâ birâm molim âiwet.
23299	MAT 4:21	Oi Yesuŋâ mâik ŋâi âimŋâ a âtâ mun zagât muyagezikip. Yakobo sot munŋâ Yohane, zet Zebedaiogât nanzatŋâ. Zet ibâzikŋoot waŋgâyân tap irâziŋâ kubik tarâwe.
23300	MAT 4:22	Yesuŋâ dâzâkoi zorenâk waŋgâ sot ibâzikŋâ birâŋaŋgâm molim âiwet.
23301	MAT 4:23	Yesuŋâ Galilaia hânân kamân toren toren âim gam mâpâmâpâse namin zâim den siŋgi âlip dâzâŋgom ândeip. Oi a ambân sisi mâsekziŋoot kubikziŋgâm ândeip.
23302	MAT 4:24	Yatâ op ândei siŋgiŋâ Siria hânân laŋ kârâm ari nâŋgâm a ambân sisi mâsek sot wâkeziŋoot sot kin bitziŋâ mumuŋâ zâkkâren diiziŋgâm gane kubikziŋgâm naŋgip.
23303	MAT 4:25	Oi Galilaia hânân gâbâ sot kamân bâzagât Yodaŋ too nâmbutken tâibân gâbâ sot Yerusalem kamânân gâbâ sot Yudaia hânân gâbâ sot Yodaŋ too nâmbutken gâbâ, a ambân kâmut patâŋâ mindumŋâ moliwe.
23304	MAT 5:1	Yesuŋâ a ambân kâmut patâ ziŋgitŋâ bâkŋan zâi tâi arâpŋâ zen um topŋan âiwe.
23306	MAT 5:3	“A nâmbutŋâ umziŋaŋgât nâŋgâne gigiŋ opmap, zeŋgât nâŋga sâtâreŋoot uap. Zo ziŋâ sumbemân Anutu um topŋan ândibi.
23307	MAT 5:4	A nâmbutŋâ isem umbâlâ op ândime, zeŋgât nâŋga sâtâreŋoot uap. Zen zo umâlep kwatziŋgâbap.
23308	MAT 5:5	A nâmbutŋâ zâizâiŋâ mân op ândime, zeŋgât nâŋga sâtâreŋoot uap. A zo ziŋâ hân patâ zi galem upi.
23309	MAT 5:6	A nâmbutŋâ ândiândi târârakkât otziŋgi ândime, zeŋgât nâŋga sâtâreŋoot uap. Zen gâtâm bonŋâ muyagibi.
23310	MAT 5:7	A nâmbutŋâ zen um lâklâk op a toren tânzâŋgome, zeŋgât nâŋga sâtâreŋoot uap. Zen zo Anutuŋâ zo yatik otziŋgâbap.
23311	MAT 5:8	A nâmbutŋâ umziŋ salek ândime, zeŋgât nâŋga sâtâreŋoot uap. Zen zo Anutu ek ândibi.
23312	MAT 5:9	A nâmbutŋâ lumbeŋaŋgât nep tuum ândime, zeŋgât nâŋga sâtâreŋoot uap. Zen zo Anutugât murarâpŋâ sâbi.
23313	MAT 5:10	A nâmbutŋâ târârakziŋaŋgât op kâmbamân sot tâk namin âibi, zeŋgât nâŋga sâtâreŋoot uap. Zen zo sumbemân Anutu um topŋan ândibi.
23314	MAT 5:11	A nâmbutŋâ nâgât opŋâ a ziŋâ den bâliŋ top topŋâ dâzâŋgom zâŋgom molimoli otziŋgâme, zeŋgât nâŋga sâtâreŋoot uap.
23315	MAT 5:12	Zen sumbemân sâŋgân patâ mimbi, zorat umâlep patâ op sâtâre upi. Wangât, Propete a mârumŋan yatik zâŋgom moliziŋgâwe, zorat.”
23316	MAT 5:13	“Zen a zeŋgât sii op ândibi. Ka siigât naamŋâ buŋ oi ko dap oindâ naamŋâ dum upap? Zo buŋâ. Sii bâliŋâ zo yatâ mo yatâ orotŋâ, zo mân ziap. Sii zo yen hânân lokine giari a ambân ziŋâ lâŋbi.
23317	MAT 5:14	Oi zen a zeŋgât kârâp âsakŋâ op ândibi. Kamân ŋâi bak kârep ŋâin tâi wan mo wanŋâ mân kwâtepkubap.
23318	MAT 5:15	Zen kârâp sâumŋâ âmaŋân mân kwârakume. Buŋâ. Zo tâtatŋan pane tâpmap. Oi mirâ kâligen zime, zo âsageziŋgâmap.
23319	MAT 5:16	Zen zo yatâ a zeŋgât âsakŋâ op ândibi. Oi a zen ândiândiziŋâ ikne âlip oi sumbem Ibâziŋâ sâm âlip kwâkŋaŋgâbi.”
23320	MAT 5:17	“‘Mosegât gurumin den sot Propete zeŋgât den kumbam geip,’ nâgât yatâ sâme? Nâ mân kumbam gewan. Nâ zo lubatkât gewan. Den zo bon op kut ŋâi ŋâi muyagem naŋgâbap. Nâ perâkŋak dâzâŋgobâ. Mosegât gurumin den murukŋâ ŋâi mân buŋ upap. Gurumin den zo tâi hân sumbem, zet buŋ upabot.
23322	MAT 5:19	Oi a ŋâi, zâk gurumin den murukŋâ ŋâi mân lumŋâ a toren yatik upigât dâzâŋgobap, zo ko sumbemân a ândibi, zeŋgât ombeŋan a gigiŋ op ândibap. Oi ŋâiŋâ ko den zo lum a nâmbut zo yatik upigât sâbap, zo ko sumbemân a ândibi, zeŋgât patâziŋ op ândibap.
23323	MAT 5:20	Zorat dâzâŋgua nâŋgânek. Zen gurumin den galem a sot Parisaio a, zen ândiândiziŋ âlip mân ândim walâziŋgâm sumbemgât siŋgi mân upi.”
23324	MAT 5:21	“Sâkurâpziŋ zen den itâ dâzâŋgowe, ‘Gâ kâmbam mân kumban. Ŋâi zâk kâmbam kumbap, denân pambi.’
23325	MAT 5:22	Ka nâŋâ itâ dâzâŋgobâ. Ŋâi zâk bukuŋâ um kuk nâŋgâŋaŋgâbap, zâk den nepŋaŋgât siŋgi upap. Ŋâi zâk bukuŋâ den bâliŋâ dukubap, zo ko a sâtŋâ zeŋgât minduminduyân pambi. Ŋâi zâk bukuŋâ den kârok bâliŋâ dukubap, zo ko sim kârâpkât siŋgi upap.
23327	MAT 5:24	Zo yatâ nâŋgâm kut ŋâi zo birâm âi bukugoot den sâm kusik tuumŋâ âburem kut ŋâi zo Kembugât siŋgi pâmban.
23328	MAT 5:25	Gâ a ŋâi sot kâsâp op dinzikŋâ zo kek kubikpabot. Top likuliku a zâkkâren mân âim kâsagoot den sâm kubikpabot. Yatâ mân otna kâsagandâ den zo top likuliku agâren sâi nâŋgâm kâwali a gakârâpŋâ sâi gâ gâsugim tâk namin gâbanbi.