23230 | MAT 1:17 | Abraham rĩa janerãbatia David ĩ ñayorajʉna catorce masa ñasʉoyijarã. Abraham macʉ ñayijʉ Isaac. Isaac macʉ ñayijʉ Jacob. Ito bajiro mani cõĩa ruji waja David ĩ ñarajʉna catorce ñarã ñayijarã ĩna. Ito bero mʉcana David macʉ ñayijʉ Salomón. Salomón macʉ ñayijʉ Roboam. Ito bajiro mani cõĩa ruji waja, Babiloniajʉ Israel sita gãnare ĩna ãmi warajʉna mʉcana catorce ñayijarã ĩna. Jeconías macʉ ñayijʉ Salatiel. Salatiel macʉ ñayijʉ Zorobabel. Ito bajiro mani cõĩa ruji waja Cristo ĩ rujearajʉna catorce ñayijarã mʉcana. |
23242 | MAT 2:4 | Ito bajiro tʉoĩacõri paia ʉjarã, judio masa rotirise riasori masare cʉni ji ñucayijʉ Herodes. Ĩna ejaja ticõri, ado bajiro seniĩayijʉ ĩ: “¿Nojʉ rujeagʉ yiguĩjida Cristo?” yiyijʉ ĩ ĩnare. |
23271 | MAT 3:10 | Ito yicõri ado bajiro goti masiore ocana gotiyijʉ Juan: —Comeana yucʉre quẽarocʉ ñacãmi sĩgʉ̃. Ito bajiri yucʉ queno rica manigʉ̃re ti bʉjacõri quẽagʉ̃ yiguĩji ĩ. Ito yicõri jeana soegʉ yiguĩji ĩ. Ado bajiro yireoni ña iti: “Masa ĩna ñeñaro yirisere waja senirocʉ ñacãmi Dios. Ito bajiri ĩna ñeñaro yirise jidicãbeja ticõri, ĩnare ruyuriogʉ yiguĩji ĩ. Ito yicõri jeame ʉ̃jʉrojʉ cõagʉ̃ yiguĩji Dios ĩnare”, yiyijʉ Juan masare. |
23291 | MAT 4:13 | Itojʉ ejacõri ĩ ñaro Nazaret wame cʉtiri cʉtojʉ tujabisijʉ Jesús. Galilea wame cʉtirita tʉnima tʉ Capernaum wame cʉtiri cʉtojʉ ñarocʉ wayijʉ Jesús. Sõjʉ meje ñayijʉ Zabulón sita ito yicõri Neftalí sita cʉni. |
23301 | MAT 4:23 | Galilea sitajʉ riaso ucu jeoyijʉ Jesús. Co cʉto rʉyabeto judio masa minijuara wi sãjacõri oca quenarise, “Ĩre tʉorʉ̃nʉrãre ĩ rotirojʉ miojugʉ yiguĩji Dios”, yire oca gotiyijʉ Jesús masare. Ñajediro cõrãre ĩna cõrise bajiroti ĩnare yisioyijʉ Jesús. |
23362 | MAT 6:11 | Co rʉmʉ rʉyabeto gʉa baroticõti gʉare naju ĩsiña. |
23375 | MAT 6:24 | ’Cocati mani ʉjarã jʉ̃arãre cʉdi masibea mani. Jʉ̃arã ĩna ñaja sĩgʉ̃re queno ti maicõri, gãjire ti tudirã yirãji mani. Sĩgʉ̃re queno cʉdirã yirãji mani. Gãjire queno cʉdimena yirãji mani. Iti robo bajiroti Diore mani cʉdija, niyerujʉare bʉto tʉoĩamenaji mani. Niyerure riti mani bʉto tʉoĩaja Diore queno cʉdisabea mani, yiyijʉ Jesús ĩnare. |
23385 | MAT 6:34 | “¿Jane busuri gaye ñe yigʉ yigʉjada yʉ?” yi tʉoĩa oca jaibesa. Co rʉmʉ rʉyabeto ricati riti bajiroja. Jane busuri oca ñaja mani rãca ñagʉ̃ yiguĩji Dios. Ito bajiri, “¿ñe yigʉ yigʉjada yʉ?” yi tʉoĩa oca jaibesa, yiyijʉ Jesús ĩ rãca riasotirãre. |
23399 | MAT 7:14 | Catitĩñarã wara ma eyabiti ma ñaroja. Ito yicõri iti soje sãjarajʉ jaibiti soje ñaroja. Ito bajiri coriarãti sãjarãji itojʉre, yiyijʉ Jesús ĩnare. |
23418 | MAT 8:4 | Ito yicõri ado bajiro rotiyijʉ Jesús ĩre: —Tʉoya, gãjerãre goti batobeja. Riojo wacõri paire ĩotẽña. Moisés ĩ rotiyoado bajiroti ecarʉre sĩacõri Diore yiari soe ĩsima. Ito mʉ yija ticõri, “Cami yaticoañi”, yirã yirãji masa, yiyijʉ Jesús ĩ ya rujʉ cami jogagogʉre. |
23419 | MAT 8:5 | Capernaum wame cʉtiri cʉto Jesús ĩ ejaroca sĩgʉ̃ surara ʉjʉ ĩ tʉjʉa wayijʉ. Romano masʉ ñayijʉ ĩ. Jesús tʉ ejacõri ado bajiro ĩre josayijʉ: |
23428 | MAT 8:14 | Pedro ya wijʉ wayijʉ Jesús. Iti wi ejacõri, Pedro mañicõre tiyijʉ Jesús. Cama joejʉ iso cõ jesaja tiyijʉ Jesús. Bʉto rujʉ yayijʉ isore. |
23447 | MAT 8:33 | Yeseare tirʉ̃nʉbojana ito iti bajija ticõri, güirã ũmaquedi wayijarã ĩna. Cʉtojʉ ejacõri, “Ado bajiro rẽtamʉ”, yirona goti jeoyijarã ĩna. Rʉ̃mʉ́a sãñabojarãre ĩna rʉ̃mʉ́a budigore gaye goti jeoyijarã ĩna iti cʉto gãnare. |
23457 | MAT 9:9 | Itona wacõri yʉ Mateo tʉre ejaquĩ Jesús. Cʉto ñari masare moa ĩsigʉ̃ ĩnare niyeru boca ãmirijʉ ñacʉ yʉ. Yʉre ti bʉjacõri ado bajiro yiquĩ Jesús yʉre: —Yʉ rãca waya, yiquĩ Jesús yʉre. Jesús yʉre ito bajiro yija tʉocõri, ĩre sʉya wacʉ yʉ ĩja. |
23460 | MAT 9:12 | Ito bajiro ĩna yija tʉoquĩ Jesús: —Ñarise mana, cõmena cʉni ʉco masare ãmomenaji ĩna. Cõrã riti ʉco masare ãmarãji ĩna. |
23463 | MAT 9:15 | Ĩna ito yija tʉocõri, ado bajiro ĩnare goti masioquĩ Jesús: —¿Sĩgʉ̃ ĩ ãmo siari rʉmʉ ĩ rãca wanʉrona ĩ ji ñucana ĩ rãca ñabojarocati bojori bʉjarã yirãjida ĩna? Bojori bʉjamenaji. Yʉ baba mesa cʉni bojori bʉjamenaji ĩna rãca yʉ ñarocama. Co rʉmʉ yʉre ĩna ñiaroti rʉmʉ ejaro yiroja. Yʉre ĩna ñiaja ticõri, bamenati yʉre yiari Diore senirã yirãji yʉ baba mesa, yiquĩ Jesús ĩnare. |
23472 | MAT 9:24 | Jesús ado bajiro gotiquĩ ĩnare: —Adijʉre budigoya mʉa maji. Adio macoacã cõgõ meje yamo. Canigõ yamo, yiquĩ Jesús ĩnare. Ĩ ito yija tʉocõri, ĩre ajacã ĩna. |
23483 | MAT 9:35 | Co cʉto rʉyabeto gʉa ejarocõ cʉri cʉtori, mʉtari cʉtori cʉni minijuara wijʉ masare riasoquĩ Jesús. “Ĩre tʉorʉ̃nʉrãre ĩ rotirojʉ miojugʉ yiguĩji Dios”, yire gaye masare riasoquĩ Jesús. Masa jeyaro ĩna ñarise cʉtirisere yisioquĩ Jesús. |
23488 | MAT 10:2 | Adocõ ña gʉa jʉa gʉbojeno ñarã Jesús oca riaso ucutoni ĩ cũana. Tite mʉa. Cajero Simón Pedro wame cʉtigʉ ito yicõri ĩ ocabaji Andrés, ito bero Santiago, ito bero ĩ ocabaji Juan, Zebedeo rĩa ñama ĩna. |
23496 | MAT 10:10 | Ito yicõri gajeoni sãra bajuri ãmi wabeja mʉa. Coro mʉa sãñaro riti ãmi waja. Gaje gʉboco mʉa wasoaroti ãmi wabeja. Gajegʉ turigʉ ãmi wabeja. Diore moa ĩsirã mʉa ñajare mʉa riasorãjʉa mʉare bare ĩna ecaja quena, yiquĩ Jesús gʉare. |
23509 | MAT 10:23 | Cʉtojʉ mʉa tõbʉjaroca ĩna yija, gaje cʉtojʉ rudi waja. Riti mʉare gotia yʉ. Jeyaro Israel sita gãna cʉtori mʉa wa ucu jeoroto riojʉajʉ, yʉ Masa Rĩjorʉ ejagʉ yigʉja yʉ, yiquĩ Jesús gʉare. |
23531 | MAT 11:3 | Gʉa tʉ ejacõri ado bajiro Jesure seniĩacã ĩna: —¿Mʉti ñati Cristo Dios ĩ cõarʉ? Gãji mʉ ñajama, ¿gãjijʉare bocatirãtite gʉa? yi seniĩacã ĩna Jesure. |
23540 | MAT 11:12 | ’Cajero Juan ĩ riasosʉorocajʉ, ito yicõri adi rʉmʉrijʉ cʉni jãjarã ñama Dios ĩ rotirojʉ sãja ãmorã. Jãjarã ñabojama ĩna ñeñaro yirise jidicãmenati jore sãja ãmobojarã. |
23549 | MAT 11:21 | —Bʉjato bʉjarã yirãji mʉa Corazín gãna. Bʉjato bʉjarã yirãji mʉa Betsaida gãna cʉni. Tiro cʉto gãna ito yicõri Sidón cʉto gãnare cʉni mʉare tiyamani yʉ ĩocato bajiro ĩnare yʉ ĩoja iti rʉmʉjʉ ĩna ñeñaro yirisere tʉoĩa bojori bʉjacõri jidicãboana ĩna. “Gʉa ñeñaro yirise jidicã gʉa”, yirona yutabuju bojori baju sãñaboana ĩna. Ito yicõri, “Bojori bʉja gʉa”, yirona ĩna ya rijogajʉ õja jeoboana ĩna. |
23551 | MAT 11:23 | Mʉa Capernaum gãna, “Ũmacʉ̃jʉ Dios ĩ ñarojʉ ejacoana mani”, yi tʉoĩaboja mʉa. Ejamenaji mʉa. Jubejʉ godana tʉjʉ jeame ʉ̃jʉrojʉ ejarã yirãji mʉa. Sodoma gãnare tiyamani yʉ mʉare ĩocato robo bajiro yʉ ĩnare ĩoja, ĩna ñeñaro yirisere jidicãboana ĩna. Ito bajiri adi rʉmʉrijʉ cʉni ñaboadoja ĩna cʉto maji. Tiyamani yʉ mʉare ĩobojarocati ñeñaro mʉa yirise jidicã ãmobea mʉa. |
23553 | MAT 11:25 | Iti rʉmʉri Diore ado bajiro bʉsiquĩ Jesús: —Cʉna, ũmacʉ̃jʉ gagʉ Ʉjʉ ña mʉ. Adi tuti gagʉ cʉni Ʉjʉ ña mʉ. Mʉre rʉ̃cʉbʉoa yʉ. Yʉ riasorise ñasari masa, bʉto tʉo masirãre cʉni ĩna masibitiroca ya mʉ. Ito yicõri yʉ riasorise bʉto ñasari masa meje, bʉto tʉo masimenare cʉni ĩna tʉo masiroca ya mʉ. Ito bajiri mʉre rʉ̃cʉbʉoa yʉ. |
23554 | MAT 11:26 | Ito bajiro ya Cʉna mʉ, mʉ ãmoro robo bajiro yigʉ, yiquĩ Jesús Diore. |
23561 | MAT 12:3 | Ito bajiro ĩna yija tʉocõri, ado bajiro cʉdiquĩ Jesús: —Co rʉmʉ David ñayorʉ ĩ rãca gãna ñiocõ wana ĩna yigore, ¿Dios oca tuti tiĩabiticati mʉa? |
23583 | MAT 12:25 | Ito bajiro ĩna yi tʉoĩarise ti masicõri ado bajiro yiquĩ Jesús ĩnare: —Cʉtori gãna ʉjarã gãmeri ĩna junisinija queno cʉto ña rujeabetoja. Co cʉto gãna, co wi gãna cʉni ĩna gãmeri junisinija, queno ña masimenaji ĩna. |
23616 | MAT 13:8 | Gaje ajeriama sita quenaro quedi queayijʉ. Iti judi mʉjacõri queno rica cʉtiyijʉ. Coria sarari cien ñari ajeri rica cʉtiyijʉ. Gaje sarari setenta ñaricari, gaje sarari treinta ñaricari rica cʉtiyijʉ. |
23628 | MAT 13:20 | Coriarã Dios oca tʉocõri queno wanʉre rãca boca ãmibojarãti yoari mejeti jidicãrãji ĩnaõna. Ĩna ñama gʉ̃ta watojʉ sita jõreroacã quedira ajeri robo bajiro bajirã. |
23680 | MAT 14:14 | Majado ejacõri Jesús ĩ tija masa jãjarã ñayijarã. Ito bajiri ĩnare ti maiyijʉ ĩ. Cõrãre ĩna ãmi ejaro bajiroti ĩnare yisio ĩsiyijʉ Jesús. |
23685 | MAT 14:19 | Itire boca ãmicõri ta quenarise joe masare ruji rotiquĩ Jesús. Ito yicõri naju co dʉjamocõ ñarisere ito yicõri wai jʉ̃arã ñarãre ãmi rʉcoquĩ Jesús. Itire rʉcocõri ũmacʉ̃jʉ ti mʉoquĩ Jesús. Ito ti mʉocõri, “Queno ya Cʉna mʉ”, yiquĩ ĩ. Itire igajea batocõri gʉare ĩsiquĩ Jesús. Ito ĩ yija bero gʉajʉ masare batocʉ ĩja. |
23688 | MAT 14:22 | Cumajʉ gʉare sãja rotiquĩ Jesús ĩ riojʉa gʉa jẽa watoni. Gʉa waroca riti masare ware gotiñi Jesús. |
23698 | MAT 14:32 | Cumajʉ Jesús rãca ĩna mʉja sãjarocati mino wẽata rojocoacʉ. |
23724 | MAT 15:22 | Ito gʉa ejaja bero sĩgõ Canaán gago itijʉ ñaro Jesús tʉjʉa awasã wadicõ: —Yʉ Ʉjʉ David ñayorʉ janami ña mʉ. Yʉre ti maiña. Yʉ maco rʉ̃mʉ́ sãñagõ ñamo. Ito bajiri bʉto ñeñaro tõbʉjamo iso, yi goticõ iso Jesure. |
23733 | MAT 15:31 | Bʉsimena bʉsicã. Ruduana wacã. Cajea mana ticã. Rujʉ ñeñarã quenari rujʉ, rujʉ cʉticã. Ito bajija ticõri, ti ʉcacã masa. Ito bajiri Diore wanʉ rʉ̃cʉbʉosʉocã ĩna. “Judio masa ĩna rʉ̃cʉbʉorʉ Dios ĩ ñami quenagʉ̃”, yi rʉ̃cʉbʉocã masa. |
23738 | MAT 15:36 | Ĩ ya ãmona naju jʉa ãmojeno ñarisere ito yicõri wai rãca ãmi rʉcocõri, “Queno ya Cʉna mʉ”, yiquĩ ĩ Diore. Ito ĩ yija bero gʉa ĩ rãca riasotirãre ĩsiquĩ masare gʉa batotoni. |
23750 | MAT 16:9 | Queno tʉo masibea maji mʉa. Canʉ bʉsati co dʉjamocõ naju ñarisere co dʉjamocõ mil masa ñarãre eca jeocʉ yʉ. Ĩnare yʉ eca jeoja bero jaje jibʉri dajocʉ mʉa. ¿Itire ãcabojati mʉa? |
23754 | MAT 16:13 | Mʉcana ito sõjʉa wacõri, Cesarea Filipo wame cʉtiri cʉto tʉ ejacʉ gʉa Jesús rãca. Itojʉ ejacõri ado bajiro gʉare seniĩaquĩ Jesús: —Yʉ ña Masa Rĩjorʉ. ¿Yʉre masa ĩna bʉsija, no bajiro yati ĩna? yiquĩ Jesús gʉare. |
23755 | MAT 16:14 | Ado bajiro cʉdicʉ gʉa ĩre: —Coriarã ĩna bʉsija, “Juan idé guri masʉ ñami”, yama ĩna mʉre. Gãjerãma, “Elías ñami”, yama ĩna. Gãjerãma, “Jeremías ñami”, yama ĩna. Gãjerãma, “Diore goti ĩsiri masʉ ñaguĩji gajea”, yama ĩna mʉre, yicʉ gʉa Jesure. |
23757 | MAT 16:16 | Ito ĩ yija tʉocõri, ado bajiro yiquĩ Simón Pedro: —Mʉti ña Cristo Dios ĩ cõarʉ. Dios catitĩñagʉ̃ Macʉ ña mʉ, ya yʉ mʉre, yiquĩ Simón Pedro Jesure. |
23761 | MAT 16:20 | Ito bajiro Pedrore ĩ yija bero ado bajiro yiquĩ Jesús gʉare: “Ĩti ñami Cristo Dios ĩ cõarʉ, yi masare goti batobesa mʉa”, yiquĩ Jesús gʉare. |
23767 | MAT 16:26 | Sĩgʉ̃ adi macãrʉcʉ̃rojʉ gajeoni jeyaro ĩ bʉjabojaja, ĩ ya ʉsi jeame ʉ̃jʉrojʉ iti waja, ĩ ya gajeoni ĩ bʉjabojare ñe waja ma. Ñe mani ya ʉsi rẽto bʉsaro waja cʉtirise manoja. Catirãjʉti Dios rãca mani oca quenobeja, mani godaja bero ĩ rãca oca queno masimenaji ĩja. |
23770 | MAT 17:1 | Co ãmojeno ʉ̃mʉari bero Pedro, Santiago, ĩ ocabaji Juanre cʉni ũmari tʉria joejʉ ĩnare ãmi waquĩ Jesús. |
23784 | MAT 17:15 | —Yʉ Ʉjʉ yʉ macʉre ti maiña mʉ. Ñama cõre cõsotiami ĩ. Ito bajiri ruje tõbʉjasotiami ĩ. Biyaro ʉsi jedi quedisotiami yʉ macʉ. Coji rʉyabeto jeame ʉ̃jʉrojʉ ʉsi jedi quedisotiami ĩ. Ito yicõri riacajʉ cʉni ʉsi jedi quedisotiami. |
23793 | MAT 17:24 | Ito yija bero Capernaum wame cʉtiri cʉto ejacʉ gʉa Jesús rãca. Itojʉ gʉa ñaroca minijuara wi coderã waja seniri masa Pedrore oca seniĩarona ejayijarã. Ĩ tʉ ejacõri ado bajiro ĩre seniĩayijarã ĩna: —¿Mʉre riasogʉ Dios ya wi waja yibeati ĩ? yi seniĩayijarã ĩna Pedrore. |
23796 | MAT 17:27 | Ito bajibojarocati ñeñaro manire ĩna bʉsitube yirona waja yija quena. Itajurajʉ wasa. Itojʉ wai joba. Cajero basʉogʉti ĩre sĩacõri ĩ ya risejʉ niyeru cuji bʉjagʉ yigʉja mʉ. Iti niyeru cujina manire ĩna waja senija, ñarocõti tĩjacoaro yiroja iti. Iti cuji ãmicõri ĩnare waja yiya, yiquĩ Jesús Pedrore. |
23806 | MAT 18:10 | Mʉcana ado bajiro gotiquĩ Jesús gʉare: —Mʉtarã yʉre masisʉorãre sĩgʉ̃jʉare tibo yibesa. Ũmacʉ̃jʉ ángel mesa ñarãji ĩnare tirʉ̃nʉrã. Co rʉmʉ rʉyabeto yʉ jacʉ tʉ ñacãma ĩna. |
23808 | MAT 18:12 | Gʉare riasorocʉ ado bajiro yiquĩ Jesús mʉcana: —Adocãta yʉ mʉare riasorisere queno tʉoĩaña mʉa. Sĩgʉ̃ ñayijʉ cien oveja rʉcogʉ. Co rʉmʉ gãjerãre wagocõri sĩgʉ̃ wisayijʉ oveja. ¿No bajiro tʉoĩati mʉa? ¿Gãjerã rʉyarã, ta wesejʉ noventa y nueve ñarã wisarʉre ãmagʉ̃ waguĩjida ĩ? |
23833 | MAT 19:2 | Jãjarã masa Jesure sʉya wacã. Cõrã ĩna ñaja ĩnare yisioquĩ Jesús. |
23835 | MAT 19:4 | —¿Dios oca tuti tiĩabiticati mʉa? Ĩ oca gotia, “Cajero rujeoñi ʉ̃mʉgʉ̃re ito yicõri romiore cʉni”, yi gotia ĩ oca. |
23843 | MAT 19:12 | Coriarã ĩna manojo cʉti masibeja, ricati riti bajia ĩna ya rujʉri. Coriarã ito bajironati rujeana ĩna. Gãjerãma, gãjerã ʉ̃mʉa ĩnare ñeñoja bero manojo cʉti masimenaji ĩnaõna. Gãjerãma ũmacʉ̃jʉ gagʉ Diore riti rʉ̃cʉbʉorona manojo manaji ĩnaõna. No itioni gaye cʉdi ãmogʉ̃ti cʉdiguĩji, yiquĩ Jesús gʉare. |
23847 | MAT 19:16 | Co rʉmʉ sĩgʉ̃ mamʉ Jesure seniĩagʉ̃ ejaquĩ: —¿Queno riasogʉ catitĩñare gaye yʉ bʉja ãmoja, no bajiro yigʉjada yʉ? ¿Ñe quenarise gaye yigʉ yigʉjada yʉ? yiquĩ ĩ Jesure. |
23848 | MAT 19:17 | —¿No yija quenagʉ̃ yʉre yati mʉ? Sĩgʉ̃ ñami queno yigʉ. Ĩti ñami Dios. Catitĩñare gaye mʉ ãmoja, Dios ĩ rotirisere cʉdija quena, yiquĩ Jesús mamʉre. |
23859 | MAT 19:28 | Ito ĩ yija tʉocõri, ado bajiro gotiquĩ Jesús ĩnare: —Riti mʉare gotia yʉ. Co rʉmʉ mʉcana mame menigʉ̃ yiguĩji Dios. Ito bajiro ĩ yiri rʉmʉ yʉ Masa Rĩjorʉ rotirojʉ yori cumurojʉ rujigʉ yigʉja yʉ. Mʉa cʉni yʉre sʉyarã, jʉa gʉbojeno ñari cumurori rotirojʉ rujirã yirãji mʉa cʉni. Israel sita gãna jʉa gʉbojeno masa buturi gãnare rotirã yirãji mʉa. |
23863 | MAT 20:2 | Ĩnare bʉjacõri ĩnare bʉsi quenoyijʉ ĩ. “Co rʉmʉ ʉ̃mʉasaro yʉre mʉa moa ĩsija, coji denario niyeru cuji mʉare waja yicʉja yʉ”, yiyijʉ ĩ ĩnare. Ĩna cʉdija tʉocõri, “Yʉ ya sita moa ĩsitẽña yʉre”, yiyijʉ ĩ ĩnare. |
23871 | MAT 20:10 | Itocõacã ĩna bʉjaja ticõri, cajero moare sãjasʉoana: “Maniama jai bʉsaro bʉjarã yirãji”, yi tʉoĩabojayijarã ĩna. Ito bajiro ĩna tʉoĩare ñabojarocati. Co cujiti niyeru cuji boca ãmiyijarã ĩna cʉni. |
23874 | MAT 20:13 | Ito bajiro ĩna yibojarocati sĩgʉ̃re ado bajiro cʉdiyijʉ ʉjʉ: “Yʉ baba mʉre rinibea yʉ. ‘Yicʉja’, yʉ yiado bajiroti ya yʉ. Jĩjʉ oca quenocãmʉ mani. ‘Co rʉmʉ moare waja co cuji niyeru cuji waja cʉtia’, yiari mʉre bʉsicãmʉ yʉ. |
23916 | MAT 21:21 | Ado bajiro gʉare cʉdiquĩ ĩ: —Riti mʉare gotia yʉ. Yʉre tʉorʉ̃nʉcõri, “Yʉre ejabʉabiquĩji Jesús”, mʉa yi tʉoĩabeja, janeti higueragʉre yʉ yiro bajiro meje riti yi masirãji mʉa. Gaje sẽo bʉsarise yi masirãji mʉa. I tʉriare, “Cʉní rʉ̃gõcõri riaca jajosajʉ quedi roaya”, mʉa yija, ito bajiroti rẽtaro yiroja. |
23926 | MAT 21:31 | Mʉa tʉoĩaja, ¿ñimʉjʉa ñayijari ĩ jacʉ ãmoro bajiro yigʉ? yi seniĩaquĩ Jesús ĩnare. Ito ĩ yija tʉocõri: —Cajero ĩ moa rotisʉorʉ quenañi, yicã ĩna Jesure. Ito ĩna yija tʉocõri, ado bajiro yiquĩ Jesús: —Riti mʉare gotia yʉ. Ʉjarãre yiari waja seni ĩsiri masa ito yicõri wedi masa romia mʉa riojʉajʉ Dios ĩ rotirojʉ ejarã yirãji ĩna. |
23950 | MAT 22:9 | Cʉto gʉdareco wasa. Itojʉ mari mʉa ti bʉjaro bajiroti baba cʉtiba”, yiyijʉ ʉjʉ ĩre moa ĩsiri masare. |
23962 | MAT 22:21 | —Gobierno masa ʉjʉ César wame cʉtigʉ ya rio ña. Ito yicõri ĩ wameti ña iti, yicã ĩna Jesure. —Gobierno masare mani waja ruyurioja ñaro bajiroti waja yija quena. Ito bajiroti manire Dios ĩ rotija ñaro bajiroti ĩre cʉdija quena, yiquĩ Jesús ĩnare. |
23983 | MAT 22:42 | ado bajiro seniĩaquĩ Jesús ĩnare: —¿Ñimʉ ñati Cristo, Dios ĩ cõarʉ mʉa tija? Ito yicõri, ¿ñimʉ janami ñati ĩ? yiquĩ Jesús ĩnare. —David ñayorʉ janerãbatia janamiti ñami ĩ, yicã ĩna Jesure. |
23991 | MAT 23:4 | “Cʉdi masia mani”, masare rotiama ĩna. Ito bajibojarocati ito bajiro riti ĩnare roti ʉyama ĩna. “Ito bajiro yiya mʉa”, yibojarãti ĩnamasiti ito bajiro yibeama ĩna. |
23995 | MAT 23:8 | ’Mʉama ricati yija quena. “Yʉre riasogʉ”, masa ĩna mʉare yiroca yibeja. Mani jeyaro sĩgʉ̃ rĩare bajiro bajirã ña mani. Yʉ Cristo, Dios ĩ cõarʉ yʉ sĩgʉ̃ti ña mʉare riasori masʉ. |
23996 | MAT 23:9 | Sĩgʉ̃ti ñami mani Jacʉ. Ĩti ñami Dios ũmacʉ̃jʉ gagʉ. Ito bajiri adi sita gãnare, gãjerã ʉ̃mʉare, “Cʉna”, yibeja mʉa. |
23997 | MAT 23:10 | “Yʉ ʉjʉ”, yi rotibeja gãjerãre. Yʉ Cristo, Dios ĩ cõarʉ sĩgʉ̃ti ña mʉa Ʉjʉ. |
24003 | MAT 23:16 | ’Bʉjato bʉjarã wãna ya mʉa. Cajea mana gãjerã cajea manare tʉ̃a wabojarãre bajiro bajirã ña mʉa. Ado bajiro gãjerãre yiboja mʉa: “ ‘Dios ya wi wamenati ado bajiro yicʉja yʉ’, yibojarãti mʉa yiro robo yibeja cʉni no yibea iti. ‘Dios ya wijʉ oro wamena ado bajiro yicʉja yʉ’, mʉa yija, yiro bajiroti yiba itireama”, yiboja mʉa gãjerãre. |
24011 | MAT 23:24 | Cajea mana gãjerã cajea manare tʉ̃a wabojarã bajiro bajirã ña mʉa. Ado bajiro bajirã ña mʉa. Ide wato mʉtarãcã ñarãre ĩna idiroto riojʉa queno besecãbojacõri camello jaigʉ bʉcʉre idi yucõarã bajiro bajirã ña mʉa. Rotire ñasabiti gayeama queno tirʉ̃nʉa mʉa. Ito bajibojarocati ñasarisereama queno tirʉ̃nʉbea mʉa, yiquĩ Jesús ĩnare. |
24024 | MAT 23:37 | ’Jerusalén gãna mʉare cõañi Dios ĩre goti ĩsiri masa, ito yicõri ĩ oca riasori masare. Ĩre goti ĩsiri masa, ĩ oca riasori masa cʉni mʉare gotirona cõañi Dios. Ito bajibojarocati ĩnare sĩayija mʉa. Coji meje mʉare mioju ãmobojacʉ yʉ. Cara iso rĩare caero rocajʉ iso miojuro robo bajiro, mʉare yi ãmobojacʉ yʉ. Ito bajiro yʉ yi ãmobojarocati ãmobiticʉ mʉa. |
24031 | MAT 24:5 | Jãjarã rʉori masa ejarã yirãji. “Yʉti ña Cristo, Dios ĩ cõarʉ”, yirã masa ejarã yirãji. Jãjarãre rʉorã yirãji ĩna. “Diore bʉsi ĩsirã ña gʉa”, ĩna yija jãjarã masa tʉobojarã yirãji ĩnare. |
24033 | MAT 24:7 | Co masa gaje masa rãca gãmeri sĩarã yirãji. Ito yicõri co sita gãna gaje sita gãna rãca gãmeri sĩarã yirãji. Jaje cʉtori ñio ñaro yiroja. Ito yicõri jaje ñarise ñaro yiroja. Ito yicõri jaje cʉtorire sita ʉero yiroja. |
24049 | MAT 24:23 | ’Iti rʉmʉri, “Tiya ado ñami Cristo”, ito yicõri “Titẽña õ ñami Cristo”, sĩgʉ̃ mʉare ĩ yija, ĩre tʉorʉ̃nʉbeja mʉa. |
24050 | MAT 24:24 | Jãjarã rʉori masa, “Yʉ ña Cristo”, yi ejarã yirãji ĩna. “Diore bʉsi ĩsiri masa ña gʉa”, yi rʉo ejarã yirãji gãjerã. Tiyamani jaje ĩorã yirãji ĩna masare rʉorona. Dios ĩ beseanare cʉni rʉo ãmobojarã yirãji ĩna. |
24052 | MAT 24:26 | Ito bajiri, “Yucʉ manojʉ ñami Cristo”, mʉare ĩna yi rʉoja, tirã wamenaji mʉa. Ito yicõri, “Ruyubetojʉ ñami Cristo”, ĩna yi rʉoja ĩnare tʉorʉ̃nʉbeja mʉa. |
24074 | MAT 24:48 | Ĩ ʉjʉ ĩre ĩ tirʉ̃nʉ rotija bero ricati ĩ tʉoĩaja, queno moa ĩsigʉ̃ meje ñaguĩji ĩocʉ̃. “Coji ejabiquĩji yʉ ʉjʉ”, yi tʉoĩagʉ̃ yiguĩji. |
24085 | MAT 25:8 | Co dʉjamocõ ñarã queno tʉoĩamena ado bajiro yiyijarã queno tʉoĩarãjʉare: “Gʉa ya sĩabusuoraga ʉ́ye jedicoajʉ gʉare. Ito bajiri mʉa ya ʉ́ye jabeto ĩsiña gʉare”, yibojayijarã ĩna. |
24093 | MAT 25:16 | Co dʉjamocõ mil niyeru cujiri boca ãmirʉ mʉcana itina moacõri gaje co dʉjamocõ mil ñariseti bʉja remoyijʉ. |
24095 | MAT 25:18 | Coji mil boca ãmirʉama ĩ ʉjʉ ya niyeru gojejʉ yujecõyijʉ. |
24097 | MAT 25:20 | Cajero co dʉjamocõ mil boca ãmirʉ ejasʉoyijʉ. Ejacõri ĩre co dʉjamocõ mil niyeru ĩ ĩsire jʉdacõayijʉ mʉcana, ito yicõri gaje itocõ ĩ bʉja remore rãcati ĩre ĩsiyijʉ. “Co dʉjamocõ mil yʉre ĩsicʉ mʉ. Ito bajiri itina moacõri mʉcana co dʉjamocõ milti mʉre bʉja remo ĩsimʉ yʉ”, yiyijʉ ĩ ʉjʉre. |
24105 | MAT 25:28 | Ito yija gãjerãre ado bajiro rotiyijʉ ʉjʉ: “Coji mil ñarise niyeru tiri ĩre ẽmacõña, ito yicõri gãji jʉa dʉjamocõ mil rʉcogʉjʉare ĩsiña”, yiyijʉ ĩna ʉjʉ. |
24126 | MAT 26:3 | Iti rʉmʉri paia mesa ʉjʉ Caifás wame cʉtigʉ ya wijʉ minijuacõri tʉoĩa ñayijarã paia ʉjarã, ito yicõri judio masa bʉcʉrã cʉni. |
24141 | MAT 26:18 | —Cʉtojʉ wasa mʉa. Ito mʉa ejaja sĩgʉ̃re bʉjarã yirãji mʉa. Ado bajiro ĩre yiba: “Ado bajiro roti ñucami gʉa ʉjʉ gʉare. Jabetoti rʉya yʉ wẽjoroto. Ĩ ya wijʉ Pascua basa meniana mani, yi ñucami gʉare riasogʉ”, yiba mʉa, yiquĩ Jesús gʉare. |
24161 | MAT 26:38 | Ito yija ado bajiro yiyijʉ Jesús ĩ rãca wacãnare: —Yʉ ya ʉsijʉ bʉto tʉoĩa bojori bʉja yʉ. Ito bajiro yʉ bojori bʉjaja, ʉsi jediri guijoro bajia yʉre. Ado yʉre yu ñaña maji. Canibeja. Yʉ rãcati tiba maji, yiyijʉ Jesús ĩnare. |
24162 | MAT 26:39 | Ito yicõri ito sõjʉa bʉsa wa remoyijʉ Jesús. Sitajʉ ĩ ya rio cʉ̃oro muqueacõri Diore bʉsiyijʉ ĩ: —Cʉna ñejʉa mʉ yi masibiti manoja. Yʉ tõbʉjaroti gaye mʉ camota ãmoja, camota masigʉ̃ja mʉ. Ito bajibojarocati yʉ ãmoro bajiro meje yigʉja mʉ. Mʉ ãmoro bajiro mʉ yija quena, yi bʉsiyijʉ Jesús Diore. Itocõ ĩ bʉsi tʉjarocati canigocõcʉ gʉama ĩja. |
24163 | MAT 26:40 | Ito ĩ yija bero Pedro mesa tʉ tʉdi ejayijʉ ĩna caniroca. Ado bajiro bʉsiyijʉ Jesús Pedro mesare: —¿Coji cõrecõ canimenati yʉ rãca ti sẽobeati mʉa? |
24164 | MAT 26:41 | Canibesa mʉa maji. Yʉ rãcati tiya. Rʉ̃mʉ́re cʉdibe yirona Diore seniña mʉa maji. Riti mʉare masia yʉ. Mʉa ya ʉsijʉama queno tʉoĩarã ñabojarãti mʉa ya rujʉna queno yi masibea mʉa. Yʉre queno cʉdi ãmobojarãti queno cʉdimenaji mʉa, yiyijʉ Jesús Pedro mesare. |
24178 | MAT 26:55 | Ito yicõri ĩre ñiarã ejarãre ado bajiro yiquĩ Jesús: —¿Riniri masʉre ñiarona bajiro sarera jãiri rãca, yucʉ rãca yʉre ñiarã wadiri mʉa? Co rʉmʉ rʉyabeto mʉa wato riaso rujisotibojacʉ yʉ minijuara wijʉ. Ito bajibojarocati yʉre ñiabiticʉ mʉa maji. |
24180 | MAT 26:57 | Jesure ñiacõri paia ʉjʉ Caifás wame cʉtigʉ tʉ ĩre ãmi wayijarã. Itojʉ minijua ñayijarã judio masa rotirise riasori masa ito yicõri ĩna masa bʉcʉrã cʉni minijua ñayijarã ĩna. |
24185 | MAT 26:62 | Ito ĩna yija tʉocõri, paia ʉjʉ wʉmʉ rʉ̃gʉ̃cõri ado bajiro yiyijʉ Jesure: —¿Cʉdibicʉti yati mʉ? Ito bajiro mʉre ĩna bʉsituja, ¿no yireoni yirã yati ĩna? yibojayijʉ ĩ Jesure. |
24186 | MAT 26:63 | Ito ĩ yibojarocati Jesuama cʉdibisijʉ ĩre. Ĩ cʉdibeja ticõri, ado bajiro yiyijʉ paia ʉjʉ Jesure mʉcana: —Dios catigʉ ĩ tiro riojo riojo gotiya mʉ. ¿Mʉti ñati Cristo Dios ĩ cõarʉ? ¿Ĩ macʉti ñati mʉ? Gʉare gotiya maji, yiyijʉ ĩ Jesure. |
24191 | MAT 26:68 | Ĩ ya cajea moabiacõri, ĩre jayijarã ĩna. Ito yicõri ado bajiro ĩre seniĩa tudiyijarã: —Riti Cristo Dios Macʉ mʉ ñaja, “Ĩ yʉre jami”, yi masigʉ̃ja mʉ, yi tudiyijarã ĩna Jesure. |
24198 | MAT 26:75 | Cara ĩ yujija tʉocõri, Jesús ĩre bʉsigorere tʉoĩa bʉjayijʉ Pedro: “Cara ĩ yujiroto riojʉa ʉdiaji, ‘Jesure masibea yʉ’, yigʉ yigʉja mʉ”, Jesús ĩ yire tʉoĩa bʉjayijʉ Pedro. Ito budi wacõri bʉto otiyijʉ ĩja. |
24220 | MAT 27:22 | Ito ĩna yija tʉocõri, ado bajiro ĩnare seniĩayijʉ ĩ: —¿No bajiro yigʉti yʉ Jesure, Cristo mʉa yigʉreama? yi seniĩayijʉ ĩ masare. Ito ĩ yija ĩna ñarocõti ado bajiro ĩre awasã cʉdiyijarã: —Yucʉtẽojʉ ĩre jaju sĩacõña mʉ, yiyijarã ĩna. |
24230 | MAT 27:32 | Cʉto sõjʉa ĩre ãmi warãjʉ sĩgʉ̃ Cirene gagʉ Simón wame cʉtigʉre bocayijarã ĩna. Ĩre bocacõri Jesús gajari tẽo gaja rotiyijarã ĩna ĩre. |