Wildebeest analysis examples for:   pir-pirNT   S    February 11, 2023 at 19:22    Script wb_pprint_html.py   by Ulf Hermjakob

23217  MAT 1:4  Aram Aminadab pacʉro ijiahye. Aminadab Naasón pacʉro ijiahye. Naasón Salmón pacʉro ijiahye.
23218  MAT 1:5  Salmón Booz pacʉro ijiahye. Tiquiro pacoro Rahab ijiahye. Booz Obed pacʉro ijiahye. Tiquiro pacoro Rut ijiahye. Obed Ispacʉro ijiahye.
23219  MAT 1:6  IsDavi pacʉro ijiahye. Davi pehe Israe masa pʉhtoro ijiahye. Tiquiro Uria wame tiriquiro mʉnano namonore tiquiro namo tiri bato Salomo wame tiriquirore pohna tiahye.
23220  MAT 1:7  Salomo Roboam pacʉro ijiahye. Roboam Abia pacʉro ijiahye. Abia Asa pacʉro ijiahye.
23225  MAT 1:12  Sa ye Babilonia yehpapʉ tiquina esari bato, Jeconia Salatiere pohna tiahye. Salatiel Zorobabel pacʉro ijiahye.
23230  MAT 1:17  Sa yeye Abrahãre mari queo mʉhtagʉ̃ tee Davire mari queo bato tigʉ̃ ahriquina ijipihtiyequina tiquina panamena mehna ijiye, catorce cururi waro ijiahye. Sa yeye mari pari turi Davire mari queo mʉhtagʉ̃ tee Babiloniapʉ Israe masare tiquina neato pano mari queo bato tigʉ̃ ijipihtiyequina tiquina panamena mehna ijiye, catorce cururi waro pari turi ijiahye. Sa ye tuhasa Babiloniapʉ tiquina esari bato mari queo mʉhtagʉ̃ tee Cristo tiquiro masa bajuagʉ̃pʉ mari queo bato tigʉ̃ ijipihtiyequina tiquina panamena mehna ijiye, catorce cururi waro ijiahye tja.
23231  MAT 1:18  Sa ye ohõ saha Jesucristo masa bajuari jiri. Tiquiro pacoro María pehe José mehna omoca dʉhteaticoro ijiahye. Sa yero ticoro omoca dʉhteato pano Espíritu Santo tutuaye mehna coã nijinogãre ne bʉcʉa cãhtaro masiahye ticoro basi.
23232  MAT 1:19  Sa yero José ticorore omoca dʉhteatiquiro tire masino, poto ijiyere yeriquiro ijiro ticorore cohãno taro nimahye. Masa tiquina ihñono ticorore bʉoro ye dueraro, masa tiquina tʉhoato pano yahuro marieno ticorore cohãno taro nimahye.
23233  MAT 1:20  Tire tiquiro tʉhoturi watoa Cohãcjʉ̃ yaquiro angel pehe quehẽnopʉ Josére bajuaro, ohõ saha niahye: —‍José, Davi mʉnano panami iji turiagʉ, María mehna bʉe tiro marieno omoca dʉhteya. Ticoro Espíritu Santo yedohoro mehna coã nijinogãre ne bʉcʉa cãhtaricoro ijire. Sa yegʉ bʉe tiro marieno omoca dʉhteya ticorore.
23236  MAT 1:23  Nuhmino, nijinogãre bocaro pohna tirota ticoro macʉnogãre. Sa yero Emanuel wame tirota tiquirogã, ni ojoahye Cohãcjʉ̃ yere. “Emanuel” nino “Cohãcjʉ̃ mari mehnata ijire”, nino niaga.
23238  MAT 1:25  Tiquiro macʉnogãre ticoro pohna tiato pano José pehe ticoro mehna ijiera tiahye. Ticoro pehe pohna tia wahahye. Sa yero tiquiro pehe macʉnogãre Jesu wame yeahye.
23240  MAT 2:2  Sa wihiye, masare to cjẽnare sinituahye: —‍¿Judio masa pʉhtoro ijiatiquiro yojopʉre nohopʉ masa bajuagari tiquiro? Asʉ̃ mʉja taropʉ cjãna ijiaja. Sa yena ñahpicoha coã bajua wahã sagʉ̃ ihñana “Pʉhtoro masa bajuaro niaga”, ni masii ʉsã. Sa tia bajuagʉ̃ ihñana, ʉsã ihcãno mehna tiquirore ño peona ahtaʉ ohõpʉ, ni, yahuahye buheyequina masare.
23241  MAT 2:3  Sa ye apequina Herodere tire yahuahye. Tiquina sa yahugʉ̃ tʉhoro Herode pehe bʉjʉa witi tʉhotuahye. Sa yeye ijipihtiyequina Jerusalẽ cjẽna gʉ̃hʉ tiquiro yero sahata bʉjʉa witi tʉhotuahye tiquina gʉ̃hʉ.
23242  MAT 2:4  Sa yero Herode pehe ijipihtiyequina pahia pʉhtoare, mari judio masare buheyequina gʉ̃hʉre tiquiro piji cahmecoa peho, tiquinare sinituahye tiquiro: —‍¿Nohopʉ masa bajuaboagari Cristo pehe,sa tʉhotugʉ̃? ni sinituahye tiquiro.
23244  MAT 2:6  Belẽpʉ yeequinare Israe masare dutiatiquiro, tiquinare cohteatiquiro ahtarota. Sa yero apeye macari Judea yehpapʉ ijiye macari yʉhdʉoro ijire Belẽ pehe, ni ojoahye Cohãcjʉ̃ yere, ni yahuahye tiquina Herodere.
23247  MAT 2:9  Tiquiro sa nidi bato, tiquina wahahye. Tiquina sa wahagʉ̃ asʉ̃ mʉja taropʉ tiquina ihñaria ñahpicoha pehe tiquina pano ʉhmʉ tãducuahye. Sa yero nijinogã tiquiro ijiro bui waro tojoa wahã sahye tia ñahpicoha.
23248  MAT 2:10  Sa yeye ñahpicohare ihñañe, tutuaro bucueahye tiquina.
23249  MAT 2:11  Nijinogã tiquiro ijiri wʉhʉpʉ esa, sajãa wahahye tiquina. Sa sajã saye, nijinogãre tiquiro pacoro mehna ijiriquirogãre ihñahye tiquina. Sa ihñañe tiquinasepe curi mehna quehe sa, tiquirogãre ño peoahye. Ño peo tuhasa tiquina acarire põoahye. Urure, bueyere, mirra wame tiye ehme sitiye gʉ̃hʉre ne wio, tire tiquirogãre wapa marieno ohoahye.
23251  MAT 2:13  Tiquina sa wahari bato Cohãcjʉ̃ yaquiro angel quehẽnopʉ Josére bajuaro, ohõ saha niahye: —‍Wahcãña. Herode pehe nijinogãre wejẽno taro, macano nine yojopʉre. Sa ye nijinogãre tiquiro pacoro gʉ̃hʉre Egiptopʉ ʉmʉñano ne duhti cãa wahaya. Topʉre yʉhʉ nidiro punota ijiya, tee yʉhʉ yahugʉ̃pʉ, ni yahuahye angel Josére.
23253  MAT 2:15  Egiptopʉ esa, Herode catiro puno topʉre ijiahye tiquina. Sa yeahye panopʉ cjʉ̃no Cohãcjʉ̃ yere yahu mʉhtariquiro tiquiro ni ojoariro sahata. Tire tiquirore Cohãcjʉ̃ ojoa dutiahye. Ohõ saha ni ojoahye Cohãcjʉ̃ yere: “Egiptopʉ ijiriquirore yʉhʉ macʉre pijiou”, ni ojoahye Cohãcjʉ̃ yere.
23254  MAT 2:16  Sa ye ñahpicohare buheyequina tiquina duhti yʉhdʉ cãgʉ̃ tʉhoro Herode pehe usua yʉhdʉa wahahye. Sa usuaro, Belẽ cjẽnare, ti maca dʉhtʉ caha cjẽna gʉ̃hʉre tiquina pohnene ʉmʉagãre pʉa cʉhma cʉoyequinagãre wejẽ bato ti dutiahye tiquiro. Coã warore ñahpicohare buheyequina ñahpicohare tiquina ihñari decore yahuahye Herodere. Tiquina sa nigʉ̃ tʉhoro tiquiro wejẽ duariquirogã masa bajuari decore masino, “Ohõpe cʉhmari cʉore” nino, pʉa cʉhma cʉoyequinagãre wejẽ bato ti dutiahye.
23257  MAT 2:19  Sa ye Herode tiquiro yariari bato Egiptopʉ ijiriquirore Josére Cohãcjʉ̃ yaquiro angel quehẽnopʉ bajuahye. Sa bajuaro ohõ saha niahye Josére:
23258  MAT 2:20  —‍Nijinogãre wejẽ duamediquina yariaa wahari. Sa yegʉ wahcãña. Tiquirogãre pacoro mehna Israe yehpapʉ ne tojoaa wahaya mʉhʉ, ni yahuahye angel Josére:
23260  MAT 2:22  Sa yeperota Arquelao Herode macʉno pehe tiquiro pacʉro camesariquiro ijigʉ̃ tʉhoro José pehe Judea yehpapʉ tojoa duaro cueahye. Sa yero pari turi tja quehẽnopʉ tiquirore yahu nemoahye. Tiquirore pari turi Judea yehpapʉ iji dutierahye. Tiquiro sa ni yahuri bato, tiquina Galilea yehpapʉ wahaa wahahye.
23261  MAT 2:23  Ti yehpapʉre Nazare wame tiri macapʉ ijiahye tiquina. Sa yeahye tiquina Cohãcjʉ̃ yere yahu mʉhtariquina tiquina ojoariro sahata. Ohõ saha ni ojoahye: “ ‘Cristo Nazare cjʉ̃nota ijire’, nieta masa”, ni ojoahye Cohãcjʉ̃ yere yahu mʉhtariquina panopʉ cjẽna.
23262  MAT 3:1  Sa ye ti pjere Ñu Cohãcjʉ̃ yequinare wame yeriquiro ijiahye. Judea yehpapʉ masa marienopʉ tiquiro Cohãcjʉ̃ yere yahu dʉcahye masare.
23265  MAT 3:4  Sa yero Ñu camello poari suhtirore sañariquiro, wahiquiro cahsero mehna tʉã dihoriquiro ijiahye. Poreroare, nʉcʉ cjẽ umi gʉ̃hʉre ihyae tiahye.
23267  MAT 3:6  Wihi, tiquirore tʉho, tiquina ñañe yerire bʉjʉa witi, Cohãcjʉ̃re tire yahu yʉhdʉahye tiquina. Sa tiquina yahugʉ̃ tʉhoro Jordãpʉ Ñu tiquinare wame yeahye.
23268  MAT 3:7  Sa yero peyequina fariseo masa, saduceo masa gʉ̃hʉ Ñure tiquina wame ye dutiye ahtagʉ̃ ihñano tiquiro yahuahye tiquinare: —‍Añaa yero saha ña yʉhdʉana ijiresa. sa ñañe yerire bʉjʉa witi duerana Cohãcjʉ̃sa ñañe yeri buhiri tiquiro buhiri dahreato pano duhti masiedare sa.
23269  MAT 3:8  Sa yena pototasa ñañene bʉjʉa witiya. Quehnoañene camesaya. Sa yena quehnoañe pehere yeyasa.
23270  MAT 3:9  Ohõ saha ni tʉhotueracãhña: “Panopʉ cjʉ̃no Abrahã mari ñecʉ mʉnano ijie tiahye. Sa yena tiquiro panamena iji turiana ijina mari Cohãcjʉ̃ yequina ijiaja”, ni, tʉhotueracãhñasa. sare niita niaja. Abrahã panamena iji turiana ijimenesa. sa sa ijiepegʉ̃ta tisa sa ijiye dʉhseati ijierare. Cohãcjʉ̃ pehe ahri ʉtã paca mehna Abrahã panamenare dojogʉ̃ ye masine. Sa yero Abrahã panamena iji turianasa ijiye ihyo waro ijire ʉtã paca ti paca ihyo waro ijiro sahata.
23271  MAT 3:10  Ohõ saha ijire: Masa yucʉri yero saha ijire. Cohãcjʉ̃ pehe yucʉrire quẽatiare comeare cʉoriquiro yero saha ijire. Sa yero ñañe dʉca tiye cjʉre quẽ cohã, ti nʉhcori gʉ̃hʉre dʉte surerota. Dʉte sure tuhasa, pecapʉ ʉjʉ̃anota tiquiro ti cjʉre, nʉhcori gʉ̃hʉre. Sata yerota masa gʉ̃hʉre tiquirore cahmeeñequinare.
23272  MAT 3:11  Yʉhʉ bato yʉhʉ yʉhdʉoro tutuariquiro ahtarota. Quehnoa yʉhdʉariquiro ijire tiquiro. Tiquiro yero saha ijieraja yʉhʉ pehe. Sa yegʉ tiquirore tʉhotugʉ, “Ihyo ijigʉ ijiaja yʉhʉ”, ni tʉhotuaja yʉhʉ. Yʉhʉ pehesa ñañe yerire bʉjʉa witi duti,sare wame yegʉ aco mehna yemi. Tiquiro pehe yʉhʉ yʉhdʉoro yerota. Espíritu Santore masa mehna ijiducugʉ̃ yerota tiquiro. Sa yero peca ñañene ʉjʉ̃a wero sahata tiquiro ahtariquiro pehesa ñañe yerire cose werota.
23273  MAT 3:12  Yʉhʉ bato ahtariquiro cahseri cohãriquiro yero saha ijire. Cahseri cohãriquiro tiquiro batiro mehna ijipihtiye trigo cahserire puti were. Tiquiro sa puti weri bato trigo pehere tiquiro ihbori wʉhʉpʉ ihborota. Sata yerota tiquina ñañene bʉjʉa witiyequinare yʉhʉ bato ahtariquiro. Tiquiro puti weye cahseri pehere tiquiro ʉjʉ̃anota. Ti peca ʉjʉ̃ari peca ne yatisi. Sata yerota tiquiro yʉhʉ bato ahtariquiro tiquina ñañene bʉjʉa witieyequinare, ni yahuahye Ñu.
23277  MAT 3:16  Sa ni tuhasa, Jesure wame yeahye. Tiquiro wame ye tuhasagʉ̃ Jesu diapʉ ducuriquiro maja dʉcahye. Tiquiro maja dʉcagʉ̃, ʉhmʉanopʉ parĩ maahye. Cohãcjʉ̃ yaquiro Espíritu bujua yero saha tiquiro bui dijia tagʉ̃ ihñahye.
23278  MAT 3:17  Sa dijia tagʉ̃ ʉhmʉanopʉ yahuducuye bisiahye: —‍Ahriquiro yʉhʉ macʉ yʉhʉ cahĩniquiro ijire. Tiquiro mehna tutuaro bucueja, niahye ʉhmʉanopʉ.
23279  MAT 4:1  Sa ye Espíritu Santo pehe Jesure masa marienopʉ neahye, topʉ watĩno tiquirore ñañene ye dutiato saha.
23280  MAT 4:2  Topʉ esaro cuarenta decori waro ihyaro marieno ijiahye Jesu. Sa yero ʉjʉa ahbahye.
23284  MAT 4:6  Ne sa tuhasa, tiquirore ohõ saha nimahye: —‍Cohãcjʉ̃ yere tiquina ojoari pũ ohõ saha nine: “Cohãcjʉ̃ tiquiro yequina angelere mʉhʉre ihña ihbo dutirota. Sa yeye tiquina pehe mʉhʉre ihña ihboeta ‘Ʉtãpʉ pʉha tu maari,’ niñe”, nine tiquiro ojoari pũ. Tiquiro sa nidi poto ijigʉ̃ mʉhʉ Cohãcjʉ̃ macʉ ijigʉ yehpapʉ uhpu dijia ihñoña yʉhʉre. Mʉhʉre tiquina yedohogʉ̃ ihñoña yʉhʉre, nimahye watĩno.
23287  MAT 4:9  Sa ihñono Jesure ohõ saha nimahye: —‍Yʉhʉresepe curi mehna quehe sa, ño peoya mʉhʉ. Mʉhʉ sa yegʉ̃ ijipihtiye ahri macarine mʉhʉre ohoutja, ni yahumahye watĩno.
23288  MAT 4:10  Tiquiro sa nigʉ̃ Jesu ohõ saha ni yʉhtiahye: —‍Satana, wahaya mʉhʉ. Ohõ saha nine Cohãcjʉ̃ yere tiquina ojoari pũ: “Mʉhʉ pʉhtoro Cohãcjʉ̃ dihitare ño peoya. Tiquiro ye dutiye dihitare yeya”, nine Cohãcjʉ̃ yere tiquina ojoari pũ, niahye Jesu watĩnore.
23290  MAT 4:12  Sa ye Ñure peresupʉ tiquina yegʉ̃ tʉhoro, wahaa wahahye Jesu. Waha, Galilea yehpapʉ esahye.
23292  MAT 4:14  Sata yeahye Jesu panopʉ cjʉ̃no Cohãcjʉ̃ yere yahu mʉhtariquiro Isaia tiquiro ni ojoariro sahata. Ohõ saha ni ojoahye:
23294  MAT 4:16  To cjẽna Cohãcjʉ̃ yere quehnoano masiedare. Sa masiedapeta quehnoariquirore ihñañepʉ masieta. Tiquina pehe Cohãcjʉ̃re ne masiedare. Sa yeye pecapʉ wahaboriquina ijimahye. Sa yero ihcãquiro tiquinare Cohãcjʉ̃ yere masigʉ̃ yerota, ni ojoahye Isaia.
23295  MAT 4:17  Topʉ ijiro, Cohãcjʉ̃ yere yahu dʉcahye Jesu: —‍Mʉsa ñañe yerire bʉjʉa witiya. Sa yena quehnoañene camesaya. Ʉhmʉse cjʉ̃no Cohãcjʉ̃ ijipihtiyequina pʉhtoro tiquiro ijiato mehenogã dʉhsare, ni yahu dʉcahye tiquiro.
23296  MAT 4:18  Sa ye Galilea wame tiri ditara dʉhtʉ cahapʉ esaro, Simore, tiquiro bahʉro Andre mehna boca sahye Jesu. Simo tiquina Pedro ni pisuriquiro ijiahye. Tiquina pehe wahi wejẽñequina ijiye, tiquina wẽñecjʉre doque ñoñe niahye ditarapʉ.
23299  MAT 4:21  Sa ye Jesu tiquina mehna yʉhdʉ cã, Santiagore tiquiro bahʉro Ñu gʉ̃hʉre boca sahye tja. Tiquina Zebedeo pohne ijiri. Tiquina yaria yucʉsapʉ tiquina pacʉro mehna tiquina wẽñecjʉre quehnoñe niahye. Tiquina pʉarore tiquiro pijioahye.
23301  MAT 4:23  Sa ye ijipihtiropʉ Galilea yehpare Jesu buhe tinidi. Judio masa mari buheye wʉhʉsepʉ quehnoañe buheyere, ʉhmʉse cjʉ̃no tiquiro pʉhtoro ijiye tiyere buheri. Tiquinare buhe, dohatiyequinare quehnoa wahagʉ̃ yero, ijipihtiye dohatiyere yʉhdʉori tiquiro.
23302  MAT 4:24  Tiquiro sa yegʉ̃ tʉhoye Siria yehpa cjẽna ijipihtiropʉ ti yehpapʉ ijiyequina tiquirore masi dʉcari. Sa masiñe, sijoro saha ijiye dohatiye cʉoyequinare, watĩare cʉoyequinare, ñama yariaye cʉoyequinare, tini masieñequina gʉ̃hʉre ne sari. Sa yero ijipihtiyequina tiquinare yʉhdʉgʉ̃ yeri Jesu.
23304  MAT 5:1  Sa ye masa peyequina tiquiro cahapʉ tiquina esagʉ̃ ihñano Jesu cʉnʉpʉ mʉjaa wahahye. Mʉja sa, topʉ dujiahye. Topʉ dujigʉ̃ tiquiro buheyequina tiquiro cahapʉ esahye.
23315  MAT 5:12  Cohãcjʉ̃ yere yahu mʉhtariquinaresa pano ijiriquinare tiquinapʉreta ñano ye mʉhtahye. Tiquinare yeriro sahata sa gʉ̃hʉre apequina sa yegʉ̃ bucueya. Quehnoano jeripohna tiya. Sa yero ʉhmʉsepʉ sa esagʉ̃ pajiro quehnoano yerotasare Cohãcjʉ̃, ni yahuahye Jesu.
23316  MAT 5:13  Sa ye Jesu buhe nemoahye: —‍Moa mehna wahiquiro dihire ti ñano wahaeragʉ̃ yero sahata sa pehe yeequina pehe ijipihtiyequina apequinare ñañene tiquina ye dueragʉ̃ yere. Sa ijieperota moa pehe ti ñañe wahagʉ̃ pari turi quehnoañe ye masiedare. Ti moa ne quehnoaedare. Ti sa wahagʉ̃ ti moare cohãno cahmene. Ti moare cohãri bato ti bui masa cʉhta cũre. Ne dʉhseati ijierare ti moa tiquiro cohãñe. (Ti dʉhseati ijieraro saha ijieracãhñasa. Cohãcjʉ̃ ye pehere cohãedacãhña,) ni yahuahye Jesu.
23317  MAT 5:14  Sa ye tiquiro buhe nemoahye: —‍Buhrioro marine ihñagʉ̃ yero sahata sa pehe yeequina pehe ahri yehpa cjẽnare Cohãcjʉ̃re masigʉ̃ yere. Cʉnʉ bui ijiri macare nʉono basioerare.
23318  MAT 5:15  Sa ye sihãriare masa sihãñe, sutu docapʉ moha dapo masiedare. Tiare sihãriare ʉhmʉanopʉ duhu peore ti wʉhʉ cjẽna ijipihtiyequina tiquina ihñatiare.
23320  MAT 5:17  Sa ni tuhasa, tiquinare yahu nemoahye: —‍Ahriresa masigʉ̃ cahmeaja yʉhʉ. Cohãcjʉ̃ dutiyere Moisere tiquiro cũrire, tiquiro yere yahu mʉhtañequina tiquina ojoari gʉ̃hʉre cohãgʉ tagʉ niedʉ. Ti dutiyeresare quehnoano yahu potou tʉʉ nii. Ti dutiyere poto ijigʉ̃ ihñou ahtaʉ. Ti dutiye nidiro sahata ye sohtori tii tʉʉ nii.
23322  MAT 5:19  Sa yeye ti dutiyere ihquẽquina yʉhdʉdʉcaye, apequinare sata ye dutiye, ʉhmʉse cjʉ̃no tiquiro pʉhtoro ijiropʉ cahacjẽna yero saha ijieta. Ihcã dutirogã ijiepegʉ̃ta tiquina yʉhdʉdʉcaye, cahacjẽna yero saha ijieta tiquina. Apequina ti dutiyere quehnoano yeye, apequinare tiquina yero saha ye dutiye, ʉhmʉse cjʉ̃no tiquiro pʉhtoro ijiropʉ pʉhtoa yero saha ijieta tiquina pehe.
23324  MAT 5:21  Sa ni tuhasa, tiquinare yahu nemoahye: —‍Panopʉ cjẽna ohõ saha ni tiquina yahurire tʉhori jimedisa: “Masare wejẽdacãhña. Masare wejẽdiquirore tiquina buhiri dahreatiquiro ijire”, tiquina nidire tʉhori jimedisa.
23328  MAT 5:25  ’Apequiro mʉhʉre yahusã duaro, pʉhtoro masare beseriquiro cahapʉ mʉhʉre tiquiro nea duagʉ̃, tiquiro mehna usuaro marieno ijiya. Beseriquiro cahapʉ tiquiro neato pano tiquiro mehna quehnoano ijiya. Mʉhʉ sa yegʉ̃ ihñano tiquiro mʉhʉre yahusãedaboaga. Mʉhʉ sa quehnoano ijieragʉ̃ ihñano topʉresa esagʉ̃ tiquiro pehe mʉhʉre masare beseriquirore yahusãnota. Tiquiro sa yahusãgʉ̃, beseriquiro pehe peresu yeyequinapʉre mʉhʉre ohorota. Sa yeye tiquina mʉhʉre peresu yeeta.
23332  MAT 5:29  Sa yegʉ mʉhʉ capea poto pehepʉ ijiria mehna ñano yegʉ, tiare ore we ne mʉhʉ cohãboriro sahata ti ñañene duhuya. Tire duhueragʉ pecapʉ wahagʉta. Mʉhʉ capeare mʉhʉ cohãgʉ̃ tia capea dihita butire. Mʉhʉ pehere pecapʉ mʉhʉ wahagʉ̃ ña yʉhdʉare. Sa yegʉ ti ñañene duhuya.
23333  MAT 5:30  Sa yegʉ mʉhʉ omoca poto pehe ijiri omoca mehna ñano yegʉ, ti omocare mʉhʉ dʉte cohãboriro sahata ti ñañene duhuya. Tire duhueragʉ pecapʉ wahagʉta. Mʉhʉ omocare mʉhʉ cohãgʉ̃ ti omoca dihita butire. Mʉhʉ pehe pecapʉ mʉhʉ wahagʉ̃ ña yʉhdʉare. Sa yegʉ ti ñañene duhuya, ni yahuahye Jesu.
23335  MAT 5:32  Ahri tiquina yahuri yʉhdʉo cjũnosare ahri pehere yahu nemoutja. Tiquiro namono apequiro mehna ñano yericoro ticoro ijierapegʉ̃ta ticoro manʉno ticorore cohãboaga. Ticoro sa cohãnohricoro apequiro mehna omoca dʉhtero, ñano yero niaga ticoro apequiro mehna ijiro. Ticoro manʉno ticorore tiquiro cohãri bato ticorore apequiro mehna ñano yegʉ̃ yere. Sa yero tiquiro bato namo tiriquiro gʉ̃hʉ ticoro mehna ñano yero nine, ni yahuahye Jesu.
23337  MAT 5:34  Ahri tiquina yahuri yʉhdʉo cjũnosare ahri pehere yahu nemoutja. “Ʉhmʉse mehna poto nii niaja”, ni ʉhmʉse mehna wame peoeracãhña. Ʉhmʉse pehe Cohãcjʉ̃ mari pʉhtoro tiquiro ijiro ijire. Ihyo ijiro ijierare. Sa ijigʉ̃ ihñana sa niedacãhña.
23338  MAT 5:35  Ahri yehpa mehna ne wame peoeracãhña. Ahri yehpa Cohãcjʉ̃ ya yehpa ijire. Sa ijigʉ̃ ihñana sa niedacãhña. Jerusalẽ mehna ne wame peoeracãhña. Tutuariquiro mari pʉhtoro ya maca ijire Jerusalẽ. Ihyo ijiri maca ijierare. Sa ijigʉ̃ ihñana sa niedacãhña ti wamene.
23339  MAT 5:36  “Yʉhʉ dapu mehna poto nii niaja”, ni wame peoeracãhña.sa poari yehseye poari wahagʉ̃ ye masiedare sa. Ti poarire ñiñe wahagʉ̃ gʉ̃hʉre ye masiedare sa. Sa ye masiena “Yʉhʉ dapu mehna poto nii niaja”, ni wame peoeracãhña.
23345  MAT 5:42  Mʉhʉre sinidiquirore ohoya. Sa yegʉ apequiro mʉhʉre waso dutigʉ̃ wasoya tiquirore, ni yahuahye Jesu.
23346  MAT 5:43  Ohõ saha ni yahu nemoahye Jesu: —‍Masa ohõ saha nine: “Mʉsa mehna cjẽnare cahĩña. Sa yenasare ihña tuhtiyequinare ihña tuhti cahmeña tja”, tiquina nidire tʉhori jimedisa.
23348  MAT 5:45  sa sa yena mari Pacʉ ʉhmʉse cjʉ̃no pohna ijiresa. Cohãcjʉ̃ pehe ihcãno saha yere masare. Ñañequina gʉ̃hʉre quehnoañequina gʉ̃hʉre asʉ̃ asigʉ̃ yere tiquiro. Sa yero Cohãcjʉ̃ dutiyere yeyequina gʉ̃hʉre, yeeyequina gʉ̃hʉre acoro ahtagʉ̃ yere tiquiro. Masare ihcãno saha tiquiro yeriro sahata sa gʉ̃hʉ yeya.
23349  MAT 5:46  sare cahĩñequina dihitaresa cahĩgʉ̃ ti ne dʉhseati ijierare. Wapa ne cohteyequina gʉ̃hʉ sata yere. Sa yena ijipihtiyequinare cahĩña.
23350  MAT 5:47  sa acaye dihitaresa quehnoano piti cagʉ̃ ti ne dʉhseati ijierare. Cohãcjʉ̃re masieñequina gʉ̃hʉ sata yere. Sa yena ijipihtiyequinare quehnoano piti caya.
23352  MAT 6:1  Pari turi tiquiro yahu nemoahye: —‍Cohãcjʉ̃ ye ijiatire quehnoañene yena, tire masare “Ohõ saha ijigʉ ijiaja yʉhʉ”, ni ye ihñoedacãhña apequinare.sa sa ni ye ihñori buhiri quehnoañenesa yeri dʉhseati ijierare. Sa yero Cohãcjʉ̃ ʉhmʉse cjʉ̃no quehnoañenesa yeri wapasare ohosi.
23353  MAT 6:2  Sa yena pejecʉoyequinare yedohona, tire masare ye ihñoedacãhña. Masa tiquina ihñenopʉ yedohoya tiquinare. Sata ihquẽquina ye ihñore mahapʉ ijiyequinare, judio masa mari buheye wʉhʉsepʉ ijiyequina gʉ̃hʉre. Tiquina mari ihñono dihita quehnoano iji mehoñequina ijire. Sa ye ihñore tiquina, “Quehnoañequina ijire ahriquina”, masare ni ihña dutiye. Tiquina sa ni ihñagʉ̃ sa ye ihñoñequina pehe bucue tuhasari. “Quehnoañequina ijire”, ni masa tiquina ño peogʉ̃ bucue tuhasari tiquina. Sa yero Cohãcjʉ̃ pehe ne bucue nemogʉ̃ yesi tiquinare.
23354  MAT 6:3  Sa yena pejecʉoyequinare yedohona, masa tiquina ihñenopʉ yedohoya tiquinare.sa mehna cjẽna mehna ijina tiquina ihñeno pejecʉoyequinare yedohoya.
23355  MAT 6:4  Masa tiquina ihñenopʉsa yedohoepegʉ̃ta Cohãcjʉ̃ pehe ihñare. Sa ihñanosa sa yeri wapa ohorotasare, ni yahuahye Jesu.
23356  MAT 6:5  Pari turi tiquiro yahu nemoahye: —‍Cohãcjʉ̃re sinina, masa ihñono dihita quehnoano iji mehoñequina yero saha yeracãhñasa. Judio masa mari buheye wʉhʉsepʉ ducu, mahapʉ gʉ̃hʉre ducu, Cohãcjʉ̃re sini ihñore tiquina masare. Sa sini ihñoñe poto masa tiquina ño peoye mehna tiquina bucue tuhasari.
23357  MAT 6:6  Cohãcjʉ̃re sinigʉ tagʉ, mʉhʉ ya tucũpʉ biha sajãña. Biha sajã, mari Pacʉ ihñamehneniquirore siniña. sa sa yegʉ̃ masa marienopʉsa siniepegʉ̃ta mari Pacʉsare tʉhorota. Sa tʉhorosare quehnoano yerota tiquiro.
23358  MAT 6:7  Sa yena Cohãcjʉ̃re sinina, tʉhoturo marienosa sinidireta pari turi sini majare tojoeracãhña. Ohõ sahata yere Cohãcjʉ̃re masieñequina. “Peye tahari ihcãno saha ʉsã sinigʉ̃ Cohãcjʉ̃ ʉsãre tʉhorota”, ni tʉhotumene tiquina.
23360  MAT 6:9  Sa yena ohõ saha ni siniña sa Cohãcjʉ̃re: Ʉsã Pacʉ, ʉhmʉse cjʉ̃ mʉhʉ quehnoagʉ sa ijiducure.
23362  MAT 6:11  Sa yegʉ decoripe ʉsã ihyatire ohoducuya ʉsãre.
23363  MAT 6:12  Apequina ʉsãre tiquina ñano yerire ʉsã boaja. Sa yegʉ mʉhʉ gʉ̃hʉ ʉsã ñano yerire boya.
23364  MAT 6:13  Sa yegʉ ʉsã ñañene ye duagʉ̃ ʉsã tutuaro cahmegʉ̃ ihñagʉ̃ tire ʉsãre ye dutiegʉta. Sa yegʉ ʉsãre ʉsã ñañene yeragʉ̃ yeya. Mʉhʉ ʉsã pʉhto tutuagʉ sa ijiducugʉta. Ijipihtiyequina mʉhʉre sa ño peoducuahro, ni siniña Cohãcjʉ̃re.
23366  MAT 6:15  Sa boeperota apequinasare tiquina ñano yeriresa boaeragʉ̃ mari Pacʉ gʉ̃hʉsa ñano yerire bosi, ni yahuahye Jesu.
23367  MAT 6:16  Sa yero tiquiro tiquinare yahu nemoahye: —‍Cohãcjʉ̃re ño peona tana sijina bʉjʉa witiyequina yero saha ye ihñoedacãhña. Sata yere masa ihñono dihita quehnoano iji mehoñequina. Tiquina wʉhdoa paca bʉjʉa witiyequina yero saha ijire. Tiquina sa ijiyequina ijigʉ̃ tiquina sijigʉ̃ ihña masine masa. Ijirotasare nii niaja. Masa tiquinare ño peogʉ̃ cahmene tiquina. Sa yeye tiquinare tiquina ño peogʉ̃ ihñañe bucue tuhasari. Cohãcjʉ̃ pehe tiquirore tiquina ño peori wapa tiquinare bucuegʉ̃ yesi. Sa yena tiquina yero saha ye ihñoedacãhñasa.
23368  MAT 6:17  sa sijina, sa poarire aco mehna wa peo wʉhapo peoya. Sa yenasa wʉhdoa pacare coseya.
23369  MAT 6:18  sa sa yegʉ̃sa sijigʉ̃ ihña masisi masa. Cohãcjʉ̃ dihitasa sijiyere ihña masinota. sa sehsaro sa ijigʉ̃ tiquirosa mehna sa ijiducure. Sa ihñano tiquirosare quehnoano yerota tiquiroresa ño peori wapa, ni yahuahye Jesu.
23370  MAT 6:19  Sa yero tiquiro yahu nemoahye: —‍Ahri yehpa cjẽne ne cahmecoedacãhña. Ohõ cjẽ ahbaa wahaboaga. Ti ahbaeragʉ̃ yaqueriquiro neboaga tire. Tiquiro yaqueragʉ̃ mecasia tʉaboaga. Sa yero ahri yehpa cjẽ butiaro cuarĩne. Sa yena ahri yehpa cjẽne tutuaro cahmedacãhña.
23371  MAT 6:20  Ʉhmʉse cjẽ pehere cahmeñasa. Ʉhmʉse cjẽne mecasia tʉa masiedare. Topʉsa cʉoye ne ahbaerare. Topʉre yaqueriquiro ne masiedare. Sa yena ʉhmʉse cjẽne cahmeñasa.
23373  MAT 6:22  Sa yero ohõ saha ni yahu nemoahye tiquinare: —‍Sihãria quehnoano buhriogʉ̃ mari quehnoano ihña masino sahata quehnoañene tʉhotuye mehna quehnoano ye masinata sa. sa tʉhoturo sahata yeresa. Quehnoañene tʉhotuna quehnoano yeresa.