23216 | MAT 1:3 | Judá rei Fares ndu. Zara ru abe no. (Tamar rei ũquɨ̃si.) Fares ndei Esrom ndu. Esrom ndei Aram ndu. |
23224 | MAT 1:11 | Josías rei Jeconías ru. Jeconías nongue abe ru. Ũquɨ̃ ngue siqui abae judíos rerao mose Babilóniaa nda. |
23232 | MAT 1:19 | José turãte que eriqui rei ra. Eɨreɨ̃te que eriqui mae María rio rese ra. —Seninisirã eã nda cote reae. Ahuɨ rei ra esɨ mbia mbiiranua ndeae, ɨ rei que ndua ndua uchɨ angui re ra. María siqui reɨ̃ nguia emo ndese ee reaẽ. |
23233 | MAT 1:20 | José que ndua ndua quia erese ra. Ndua ndua mose que ángel mo ndu eque re cuu ra. Angel que ñee ee ra. —David riirĩ ño nde re. María eisi turã ño neninisirã. ¡Ndeɨreɨ̃ ngũíã ño jẽ! Emo ngue siqui ãte quia erese ra. Espíritu Turã ae que eriirĩ mondo erie ye ra. |
23235 | MAT 1:22 | Eɨ̃ nda Dios cheẽ ɨo cote. Ae Dios cheẽ mbuchecuasa mbesa cose nae, ũquɨ̃ nda ɨo cote. Ã ndei embesa ji ã: |
23240 | MAT 2:2 | Ũquɨ̃ ngue ñee ngaẽ judíos je ra. —¿Mangue judíos rerecua mangue re? Ae nyaacuquia ramo nae ¿mangue mangue re? Uremae ngue nyasitata embae rese ra. Ureɨco mose ure récuaa. Nyebe urechu nguiã erea co. Urecoi rã urenia ndese ñee ee. ¿Ma eriqui ma nde? ɨ que mbia aquiatu ñee judíos je ra. |
23243 | MAT 2:5 | Ũquɨ̃ ngue ñee Herodes je ra. —Nyaacuquia ra Belén de Judea. Ɨ que embesa ji ra: |
23245 | MAT 2:7 | Nyebe Herodes “jenyu” ɨ nguiã ũquɨ̃ mbia aquiatu je. Ñee ngue ũquɨ̃ ísaa ra. —¿Manosete nyasitata embae rese jemae nde? ɨ que ñee ee ra. |
23246 | MAT 2:8 | Herodes que ũquɨ̃ mbia aquiatu mondochoɨ Belén cote ra. —Jẽso Belén. Nyaacuquia ramo je rese jẽirandu tuchɨ. Jẽ erea mose, sembiirandu se. Ɨ̃ nda se abe aso mae erese. Ɨ̃ nda acoi senia ndese se abe ñee ee, ɨ rei que Herodes ñee ee ra. |
23249 | MAT 2:11 | Mbia aquiatu que ɨque tuchúaa cote ra. Huee que ãquẽ ɨtãquieɨ̃ ndiqui ee cote ra. Usi rese. María, ɨ equia ee. Ngoi que ngũíã ndese eɨtãquieɨ̃ je cote ra. Ñee turã ngue ee ra. Mbae que esirõ mondo Jesús je cote ra. Oro. Mbae mbushɨmbusa abe no. Mirra abe no. |
23250 | MAT 2:12 | Dios que ñee mbia aquiatu je cote ra. —Jẽsochɨ̃ nda ñee Herodes mbiirandu jẽ, ɨ que Dios ñee ee cuu ra. Nyebe echoɨ nguiã Herodes abi nguécuaa. |
23251 | MAT 2:13 | Aquere que Dio s ángel mo mondo ñee José je ra. Ñee ngue ee cuu ra. —Herodes ra eɨtãquieɨ̃ sequia sequia. Ɨquia serɨ̃te equia co. Jẽso uchã. Ãquẽ jendao sunuña Egíptoo. Esi rese. Huee jẽɨngochõ. Acheẽ jee ra ndeje huee, ɨ que Dios ñee José je ra. |
23253 | MAT 2:15 | Chɨ arete que Egíptoo ra. Ererecua Herodes que mano cote ra. Dios cheẽ ngue ɨque cote ra. Eɨ̃ ngue Dios cheẽ embesa ji ra: Seriirĩ ngue aru Egipto sɨ ra, ɨ que embesa ji ra. |
23254 | MAT 2:16 | Herodes que paama ɨ tuchɨ cote ra. —Mbia aquiatu sembɨɨrɨ̃ ɨrɨ̃ ñochɨ̃. Nyebiã ñochɨ̃ ecuaẽ ñee seje, ɨ que ra. Nyebe que soldados mondo mbia riirĩ nacuẽ ɨquia ja cote ra. Ãquẽ ɨtãquieɨ̃ ngu e eɨquia ɨquia ja quia Belén jenda ra. Hue rurubinda ja abe no. Ngata ramo je abe ɨquia ja. Nyasitata nyecua quia mbia je nae, aque mosenda ãquẽ ɨtãquieɨ̃ ɨquia ja. |
23255 | MAT 2:17 | Herodes ũquɨ̃ ɨquia mose que Dios cheẽ ɨque cote ra. Ae Jeremías mbesa quia: |
23258 | MAT 2:20 | —José, echumumba rã. Jẽso Israel cote. Ãquẽ abe erao. Esi rese. Ae ãquẽ ɨquia serɨ̃te quia nae, ũquɨ̃ ngue mano cote ra, ɨ que ángel ñee José je cuu ra. |
23261 | MAT 2:23 | Sucha tubɨrɨã mo ngue chɨ Galiléaa ra. Nazaret, ɨ que hue je ra. José que nyoɨ beɨ hue, hue jendarã cote ra. Nyebe Dios cheẽ mbesa ji ɨque nguiã cote. Ɨ̃ ngue Dios cheẽ nda: Nazaret jenda ra Jesús, ɨ que Dios cheẽ nda. |
23264 | MAT 3:3 | Sã Isaías embesa nyii no: Emo ndiqui ñeemombo mombo turúquiaa huee. “Sã emo ndiqui ñeenda mbuquiche no, eɨ̃ jenye sɨ chõ nguia jẽ abe ɨcoquiatu nandererecua je”, ɨ equia turúquiaa hue, ɨ que Isaías embesa ra. Juan nɨɨ sɨ que embesa ra. |
23267 | MAT 3:6 | Mbia huɨɨcuã nenei nenei mose Dios je, ũquɨ̃ mose que Juan ndiqui bautizar ɨ ee ra. Ama Jordán ye. |
23268 | MAT 3:7 | Fariseos tubɨrɨã abe que ngaẽ ngaẽ tuchɨ quia Juan ndea ra. Saduceos tubɨrɨã abe no. Juan ngue ñee asite ũquɨ̃ je ra. —Mbeɨ rã ño jẽɨngo nguiã ã. Mbae ɨcuã nda tu mbia je nae, ¿ũquɨ̃ nɨɨ ño jenyu quia uchã serea co re? |
23270 | MAT 3:9 | “Abraham ndiirĩ nducucha chõ nande re. Nyebe ra Dios nandemingo beɨ” ¡jenyechɨ̃ nda jẽ! Dios Abraham ndiirĩ nducucha chao arõte raque sɨta je. |
23271 | MAT 3:10 | Ira rã sɨ chõ mbia riqui nguiã ã. Sã ira mo ndiqui ɨa turã no. Sã emo ndiqui ɨa eã no. Aque quia ra mbia maña cote. Erei sacuã. Eɨ̃ serɨ̃ serɨ̃ ño Dios nguiã mbia je co, mbia mbae turã naa eã mose. |
23273 | MAT 3:12 | Ae ra mbia umbae mɨɨ ɨcúe. Eturã achõ ño embae re. Ae embae eã nae, ũquɨ̃ nda eséi cote. Ũquɨ̃ ndeisa ra ua eã mbeɨ tata. Sã mbia quiata a chiqui chiqui no. Sã ea mɨɨ ɨcúe no. Sã echuruique mombo tátaa no, ɨ que Juan ñee mbia je ra. |
23281 | MAT 4:3 | Aque mose tuchɨ que diablo sɨ ee ra. Embɨɨcuã sacuã. —Nde Dios riirĩ mose, mbichae esaã ã sɨta je. Ɨ̃ nda ereu, ɨ rei que diablo ñee ee ra. |
23285 | MAT 4:7 | Jesús que ñee diablo je ra. —Sã embesa ji ñee no: “‘Ma Dios sereaquiatu. Tã tae ee no’, jenyechɨ̃ nda Dios je”, ɨ ñɨ Dios cheẽ nde, ɨ que Jesús ñee diablo je ra. |
23292 | MAT 4:14 | Isaías chɨmbesa Dios cheẽ ngue ɨque cote ra. Jesús siqui mose huee. Eɨ̃ ngue Isaías embesa cose ra: |
23293 | MAT 4:15 | Mbia hue jenda ja que siqui itondáruu nyii ra. Zabulón jenda. Neftalí jenda. Ama ndɨsha ji jenda. Ama Jordán ndobeɨnda. Ae judíos eã Galilea jenda nae, ũquɨ̃ abe no. Ũquɨ̃ mbia que siqui ja rei itondáruu nyii ra. Nyaashɨ̃ ngue tu ee cote ra, ɨ que Isaías embesa ra. |
23296 | MAT 4:18 | Emo mose que Jesús sɨ quia ama nimia nduɨ ra. Ama Ndɨsha Galilea. Huee que mae Simón Pedro rese ra. Enongue rese abe que mae nda. Andrés, ɨ equia ee. Ɨ que eu sɨra mbuasa mondo mondo ii ra. Sɨra resenda beɨ rei ũquɨ̃. |
23301 | MAT 4:23 | Jesús que ngata tuchɨ quia Galilea rɨ̃ nda. Mbia que embaaquiatu quiatu quia mbia chumunua nuásaa ra. Dios cheẽ turã ngue esenei senei nguia ee ra. Mbia rasi chumumbara que embucherõ cherõ nguia ra. |
23303 | MAT 4:25 | Mbia tubɨrɨã tuchɨ que siqui Jesús ruɨ cote ra. Galilea jenda. Decápolis jenda abe no. Jerusalén jenda abe no. Judea jenda abe no. Ama Jordán ndobeɨnda abe no. Uquɨ̃ jenda siqui ja Jesús ruɨ. |
23306 | MAT 5:3 | Eɨ̃ ngue ñee ee ra: —Ae siqui mingue quia nae, eya chõ ũquɨ̃ nde. Ũquɨ̃ nda siqui Dios rese. |
23307 | MAT 5:4 | Ae nyeseo quia nae, eya chõ ũquɨ̃ nde. Dios ra embia tuchɨ. |
23308 | MAT 5:5 | Ae eseteãte riqui nae, eya chõ ũquɨ̃ nde. Ibi ja ra embae cote. |
23309 | MAT 5:6 | Ae siqui turã sete quia nae, eya chõ ũquɨ̃ nde. Dios ra embucuata turã nguia. |
23310 | MAT 5:7 | Ae eya eãte riqui mbia rese nae, eya chõ ũquɨ̃ nde. Dios ia eãte ra ũquɨ̃ ndese. |
23311 | MAT 5:8 | Ae echɨã turãte riqui nae, eya chõ ũquɨ̃ nde. Ũquɨ̃ nda mae Dios rese. |
23312 | MAT 5:9 | Ae mbia mingo turã nguia nyɨese nae, eya chõ ũquɨ̃ nde. “Seriirĩ” ɨ ra Dios ũquɨ̃ je. |
23314 | MAT 5:11 | Mbia ñee ɨcuã mose jẽje serɨɨ̃, jẽya tuchɨ rae. Mbia ɨcuã ɨcuã mose jẽje serɨɨ̃. Mbia ñee ñooño mose jenɨɨ, jẽya tuchɨ rae. |
23315 | MAT 5:12 | Jeñɨmbia chõ nguia ũquɨ̃ mose. Dios quia ra mbae turã tuchɨ mondo jẽje ibate. Mbia ɨcuã ɨcuande jẽje nyii. Eɨ̃ ngue mbia ɨcuã ɨcuã nguia Dios rimba je nyii no nda. |
23319 | MAT 5:16 | Eɨ̃ jenye sɨ chõ nguia tata turã na. Mbae resae turã mbia je. Eɨ̃ jenye mose ra mbia mae jẽturã ndese. Ñee turã nda jendu ibatenda je cote. |
23322 | MAT 5:19 | Dios cheẽ tubɨrɨãte raque mbia je, mbia echeẽ mumbayã sacuã. Emo echeẽ mɨɨ mumba mose, Dios biãte ra ũquɨ̃, Dios siqui mose ererecuarã tuchɨ cote. “Dios cheẽ mɨɨ emumba”, ɨ mose emo, Dios biãte ũquɨ̃. Ae echeẽ mumbayãte quia nae, Diosbi tuchɨ chõ ũquɨ̃ nde. Ae ñee nguia mbia je nae, “Dios cheẽ jemumbayã ja” ɨ quia mbia je nae, Diosbi tuchɨ chõ ũquɨ̃ nde. |
23323 | MAT 5:20 | Tacheẽ nyecua jẽje. Fariseos uturã saã saã tuchɨ raque. Embesasa abe uturã saã saã tuchɨ raque. ¡Jẽ nguia jẽɨngo turã tuchɨ ũquɨ̃ sɨ jẽ! Jẽ jẽɨngo turã eã mose ũquɨ̃ sɨ, jẽɨngo eã nda Dios rese, Dios siqui mose mbia rerecuarã. |
23324 | MAT 5:21 | Ameɨ ñee ngue jeñandu rei ra. “Mbia mo nda ereɨquiachɨ̃. Nde mbia mo ɨquia mose, nde abe ra mbia ndeɨquia arõte”, ɨ rei que ameɨ nda. |
23328 | MAT 5:25 | Emo mbia rerecua mbuqueta queta mose nderɨɨ̃, ndeturã ño ee. Echeẽ turã ño ee. Jẽ ae chõ jeñɨmbuturã jenyue. Ɨ̃ nda ndererao ɨcuã eã. Ndererao mose ra ndetarõ mbeɨ cárcel. |
23330 | MAT 5:27 | Ameɨ ñee ngue jeñandu rei ra. “Emo ninisi rese ra jẽɨngochɨ̃”, ɨ rei que ra. |
23331 | MAT 5:28 | Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã mose cuña mo ndese, “aque rese nda aɨco raã ña” ɨ mose, ũquɨ̃ abe eɨcuãte. Siqui raanguia erese chõ ũquɨ̃ nde. |
23332 | MAT 5:29 | Nderesa mae mose mbae ɨcuã ndese, echoo mombo. Nderesa nemingo serɨ̃ mose mbae ɨcuã nde se, echoo mombo. Coche nderesa mɨɨ eremombo nguiã. Ɨ̃ nda nderete osoã tata cuásuu. |
23333 | MAT 5:30 | Ndeo nemingo mose mbae ɨcuã ndese, echisia mombo. Coche ndeo mombo nguiã. Ndequiato cutinda raque. Ɨ̃ nda nderete osoã tata cuásuu. |
23335 | MAT 5:32 | Se quia tacheẽ nyecua jẽje. ¡Jeninisi ra jemombochɨ̃ jẽ! Jeninisi siqui mose emo ndese, ũquɨ̃ mose mɨɨ ño jeninisi jemombo arõte raque. Jẽ emombo chooño mose, jẽɨngo jeninisi mingo adulterio rese ũquɨ̃. Ae emombo ji quereco cote nae, ũquɨ̃ abe eɨcuãte no. Adulterio, ɨ chõ ũquɨ̃ je re. |
23336 | MAT 5:33 | Ameɨ ñee ngue jeñandu rei ra. “Jurar jenye mose Dios je, jeñee nda jembuchebichɨ̃ ee”, ɨ rei que ameɨ nda. |
23337 | MAT 5:34 | Se quia tacheẽ nyecua jẽje. ¡Jurar jenye eã mbeɨ tuchɨ jẽ! Ibei rɨɨ̃ abe jurar jenye eã jẽ. Dios recua chõ ibei re. |
23338 | MAT 5:35 | Ibi rɨɨ̃ abe jurar jenye eã jẽ. Dios ironguia chõ ibi re. Jerusalén nɨɨ abe jurar jenye eã jẽ. Dios mbae tuchɨ chõ Jerusalén nde. |
23340 | MAT 5:37 | ¡Jurar jenye eã jẽ! “Ae” jenye chõ. “Tei” jenye chõ. Ũquɨ̃ mɨɨ ño jeñee. Jurar jenye mose, eɨcuãte ũquɨ̃. |
23341 | MAT 5:38 | Ameɨ ñee ngue jeñandu rei ra. “Emo nderesa mungue mose, nde abe aque resa emungue. Emo ndereɨ̃ siquio mose, nde abe ereɨ̃ esiquio”, ɨ rei que ameɨ nda. |
23342 | MAT 5:39 | Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Mbae ɨcuã nda jẽsaãchɨ̃ mbia ɨcuã je. Emo ucua mose nderitii rese, nderitii rɨbɨsho abe eteacuquia ee. |
23347 | MAT 5:44 | Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Echesecua chõ ndeucuãyãsa rese. Mbae turã esaã ño nguia ee. Ae ñee ɨcuã nguia nderɨɨ̃ nae, echeẽ turã ño nguia nde ee. Ae eɨcuãte riqui ndeje nae, ũquɨ̃ nɨɨ eɨco ñee turã Dios je. |
23348 | MAT 5:45 | Eɨ̃ jenye mose ra Ibatenda riirĩ turã tuchɨ jẽ. Dios quiarei eturã mbia ja je. Mbia turã je. Mbia ɨcuã je abe no. Dios quiarei tenda mbusẽ turã mbeɨ mbia turã je. Eɨcuã je abe no. Dios quiarei ama mbuchaaqui turã mbeɨ mbia turã je. Eɨcuã je abe. |
23349 | MAT 5:46 | Ae eturãte riqui mbia jẽje nae, ũquɨ̃ achõ je jẽturã mose, eɨcuãte ũquɨ̃. Mbia ɨcuã abe mbae turã saãte uquiato achõ je. Eɨ̃ jenyechɨ̃ nda jẽ. |
23350 | MAT 5:47 | Jẽquiato achõ je jeñee turã mose, aba biãte ũquɨ̃. Eɨ̃ ño Dios quiatoã abe nguiã ñee turã uquiato je. |
23352 | MAT 6:1 | “Sã mbia mae ja sechɨao turã ndese”, jenyechɨ̃ nda mbae turã naa mose. Mbia résaa achõ nda mbae turã jẽsaã saãchɨ̃ jẽ. Ũquɨ̃ jẽsaã saã mose ra jendu Ibatenda mbae turã mee eã jẽje. |
23353 | MAT 6:2 | Jẽɨngo mose mbae mee mee mbaecha reã je, jemondo checuayã ño nguia ee. Mbia mbiirandu randu eã. Ae uturã saã saã nguia nae, ũquɨ̃ na nda jẽɨngochɨ̃. Dios ra mbae turã mee eã ũquɨ̃ je. “Sã mbia mae ja sechɨao turã ndese”, jenyechɨ̃ nda jẽ. |
23356 | MAT 6:5 | Jeñee mose Dios je, jeñee mingue chõ nguia ee. Uturã naa naasa rã nda jẽɨngochɨ̃. Ũquɨ̃ ndiqui nyoɨ choɨ mbiásaa ñee sacuã Dios je ũquɨ̃. “Sã mbia mae ja serese secheẽ mose Dios je”, ɨ equia ũquɨ̃. Mbia riqui mae jate raque erese. Dios quia ra mbae turã mee eã ee. |
23357 | MAT 6:6 | Nde ñeese mose Dios je, nde ae chõ echeẽ nguia ee ndechuchúaa. “Sa mbia mae ja serese”, erechɨ̃ nda jẽ. Nde a e chõ echeẽ nguia ee. Dios ae ra siqui nderese. Dios ae mbae ɨcua ja nguiã. Ae quia ra mbae turã mee ndeje cote. |
23358 | MAT 6:7 | Nde ñee mose Dios je, hue rɨ̃ beɨte ra ereɨcochɨ̃ ñee ee. Eɨ̃ ño Dios ɨcuasa reã nguiã ñee ndaque Dios je. “Hue rɨ̃ urecheẽ mbeɨ mose ra Dios ureandu”, ɨ rei nguiã. |
23359 | MAT 6:8 | Ũquɨ̃ na nda jẽɨngochɨ̃. Ae mbae ãte riqui jẽje nae, ũquɨ̃ Dios ɨcuate quia co. Jeñee nonde ee. “Mbae embu ure je”, jẽ ɨ nonde ee. |
23360 | MAT 6:9 | Eɨ̃ jenye chõ nguia ñee Dios je: Paba Ibatenda, sã mbia ñee turã mbeɨ quia nderɨɨ̃. |
23362 | MAT 6:11 | Ae ra ureu namo, ũquɨ̃ embu rã urechɨurã. |
23363 | MAT 6:12 | Ae uresaã ɨcuã ɨcuã ndeje nae, ũquɨ̃ embutiã ná uresɨ. Sã ureɨco tesareɨ mbia ɨcuã ɨcuã mose ure je no. |
23364 | MAT 6:13 | “Mbae ɨcuã jẽsaã” ¡ɨchɨ̃ nda emo ure je jẽ! Urereaquiatu beɨ quia mbae ɨcuã sɨ. Nde mɨɨ ño mbia rerecuarã nde. Nde mɨɨ ño ndequirãcuã nde. Nde mɨɨ je mbia ñee turã sacuã mbeɨ. Amén. Eɨ̃ jenye chõ ñee Dios je. |
23365 | MAT 6:14 | Mbia ɨcuã ɨcuã mose jẽje, jẽtesareɨ chõ esɨ. Eɨ̃ jenye mose ra Dios Ibatenda abe jeɨcuã mbutiã jẽsɨ. |
23367 | MAT 6:16 | Jenyɨu sɨ jẽhuɨ mose Dios je, “sã mbia mae jate seyayã ndese”, jenyechɨ̃ nda ñee. Jendesa ia eã techɨ̃ nda aque mose jẽ. Eɨ̃ ño uturã naa naasa nguiã. Mbia nda mae ja rei nguiã erese. Dios quia ra mbae turã mee eã ee. |
23370 | MAT 6:19 | “Mbae turã tamunua nu a sembaerã aa íbii”, jenyechɨ̃ nda jẽ. Chicuaquiareɨ̃ nda eu arõte. Emo embuquiachã arõte jẽsɨ. Eichoi arõ ndete no. |
23371 | MAT 6:20 | Ibate quia mbae jemunua nua jembaerã. Ibate quia ra chicuaquiareɨ̃ eu eã. Ibate quia ra jembaerã ichoi eã mbeɨ. Ibate quia ra emo embuquiachã eã jẽsɨ. |
23374 | MAT 6:23 | Nanderesa ɨcuã mose, nanderete abe ra oso ɨcuã ɨcuã no. Tat a rendi rã jẽɨngo beɨ. Ũquɨ̃ mose ra jẽɨngo jiri jiriã itondáruu. |
23375 | MAT 6:24 | Erimba mɨɨ mo siqui aronea ererecua nyeremo ndese. Ererecua nyeremo mose, huee ra erimba ererecua nongue ucuayã. Ererecua nongue ra ebite. Eɨ̃ sɨ chõ mbia re. Ae ndua beɨte quia mbae isiquia rese nae, ũquɨ̃ siqui aroneate Dios ruɨ. Ae siqui beɨte quia Dios rese nae, ũquɨ̃ nguiarei ndua eã jiri mbae isiquia rese. |
23376 | MAT 6:25 | “¿Mbae ra nandeu re?” jenyechɨ̃ nda quɨcoɨ coɨ jẽ. “¿Ma tiru ra nandemingue re?” jenyechɨ̃ nda quɨcoɨ coɨ no jẽ. Mbia chɨu ae ra mbia mingo eã. Mbia ɨrao abe ra mbia mingo eã no. |
23377 | MAT 6:26 | Sã nguireɨ̃ no. Mbae tiquiayã ndaque. Mbae ɨshao eã ndaque no. Mbae ruacuã eãte raque embae no. Dios ae quiarei embuquiaru quiaru beɨ. Jẽ nguiarei Dios queteamba tuchɨ nguireɨ̃ sɨ. Dios ae jembuquiaru nguiã jẽ no. |
23379 | MAT 6:28 | “¿Ma tiru ra nandemingue re?” jenyechɨ̃ nda pare pare ɨ jẽ. Sã mbae uti no. Sã mbae uti turãte riqui no. Mbae ao ao eã ndaque. Ninyu mburirã ndirã eã ndaque. |
23382 | MAT 6:31 | “¿Mbae ra nandeu re?” jenyechɨ̃ nda pare pare ɨ jẽ. “¿Mbae ra nandembei re?” jenyechɨ̃ nda pare pare ɨ jẽ. “¿Ma tiru ra nandemingue re?” jenyechɨ̃ nda eno jẽ. |
23383 | MAT 6:32 | Eɨ̃ ño Dios quiatoã nguiã. Jẽ nguia jendu Ibatenda tesareɨã mbeɨte nguiã jẽsɨ. |
23384 | MAT 6:33 | Jẽ nguia jẽɨngo tuchɨ Dios rese jenderecuarã. Sã Dios turãte no. Ũquɨ̃ na ño jẽɨngo. Ũquɨ̃ mose ra Dios mbae mee mee mbeɨ jẽje. Jenyɨurã. Jeñɨmbeirã abe no. Jẽɨraorã abe no. |
23385 | MAT 6:34 | “Mbae tiã ñochɨ̃ nda seje isamamɨ nde”, jenyechɨ̃ nda pare pare ɨ jẽ. Isamamɨnda rese ra jendua nduachɨ̃ namo jẽ. Namonda mɨɨ ndese jendua namo no. Isamamɨ nguiatu jendua isamamɨnda rese. |
23386 | MAT 7:1 | “Co que eɨcuãte ra”, jenyechɨ̃ nda emo nɨɨ. “Jẽɨcuãte” ɨã nda Dios jẽje chã. |
23387 | MAT 7:2 | Mbia ɨcuã mose, jeñeechɨ̃ nda ee. Jẽturã mose ee, Dios abe ra eturã jẽje. Mbae jemee mee turã mbia je. Dios abe quia ra mbae mee tuchɨ jẽje cote. Jẽ embisẽ mee mose emo je, Dios abe ra embisẽ mee jẽje no. |
23388 | MAT 7:3 | ¿Mbaerã jẽɨngo “eɨcuã” ɨ emo je re? Jẽ jẽɨcuã tuchɨ mose esɨ. “Mbae ñetẽ ndiqui nderésaa aque”, jenyechɨ̃ nda emo je, jẽ mbae cuasu rerequia mose jendésaa jẽ nguiatu. |
23389 | MAT 7:4 | “Mbae turã ndese chõ jẽɨngo”, jenyechɨ̃ nda jẽ jẽɨcuã mose jẽ. “Mbae ñetẽ tasirõ nderesa sɨ”, jenyechɨ̃ nda mbae cuasu siqui mose jendésaa jẽ. Jẽ nguia jẽturã jẽsaã saã ñote nguiã aque. Jẽ nane nguia jẽturã ndiqui. Aquere quia jeñee emo mingo turã cote. |
23391 | MAT 7:6 | Sã mbia mo ndiqui perro rã sɨ no. Teasu socoi quía rã abe no. Ũquɨ̃ nguiarei mbia ɨcuã mbeɨ Dios cheẽ andure. Dios cheẽ isi teã teã. Dios cheẽ jẽsenei eã ũquɨ̃ je cote. Emo je quia jẽsenei cote. |
23392 | MAT 7:7 | Jeñee mbeɨ mose Dios je, mbae ra emondo jẽje. Jẽ mbae mo ndequia mose, jẽtea rae. Jẽ eɨquesa mbuu mbuu mose, ũquɨ̃ mose ra embuquiata jẽje no. |
23397 | MAT 7:12 | Sã jẽyate riqui mbia siqui turã mose jẽje no. Eɨ̃ jenye sɨ chõ nguia siqui turã mbia je no. Moisés chɨmbesa tuchɨ chõ ũquɨ̃ nde. Dios quiato cose ndare chɨmbesa ja chõ ũquɨ̃ nde. |
23398 | MAT 7:13 | Eɨquesa chumumbi rɨ̃ ño jẽso ɨque jẽ. Aque ñeenda oso quia tata cuasu nae, eɨcoɨ chõ aque re. Ae eɨquesa ngasẽ nguia tat a cuasu nae, eɨcoɨ chõ aque no nde. Hue rɨ̃ mbia tubɨrɨã ndiqui nguiã ũquɨ̃. |
23399 | MAT 7:14 | Ñeenda nongue ruɨ quiatu ngasẽ nguiã Dios je. Aque ñeenda quiarei echumumbi. Echumumbi chõ aque ñeenda ɨquesa re. Mbia mɨɨ mɨɨ ño siqui nguiã aque ñeenda ruɨ. Ũquɨ̃ nguia ra Dios mingo beɨ. |
23400 | MAT 7:15 | Ae Dios cheẽ senei ñooño nguia nae, aba mbɨɨrɨ̃ ɨrɨ̃sa chõ ũquɨ̃ nde. Ũquɨ̃ ndei Dios quiato raã ñooño. Mbia mbɨɨrɨ̃ ɨrɨ̃sa Dios rɨɨ̃. |
23401 | MAT 7:16 | Sã ira ae e a ae ae no. Uva a rã eã nda nyu a ɨa no. Ea ae eno nde. Higo a rã eã nda isio rashɨ̃ a no. Ea ae eno nde. |
23402 | MAT 7:17 | Eɨ̃ sɨ chõ mbia no nde. Mbia turã nda siqui mbae turã ndese. Mbia ɨcuã nda siqui mbae ɨcuã ndese no. |
23405 | MAT 7:20 | Dios cheẽ nenei neneisa chõ jẽɨcua rã. Dios cheẽ nduɨ sɨ eriqui turã mose, Dios quiato chõ ũquɨ̃ nde. Dios cheẽ nduɨ eã mose, Dios quiato eã ño ũquɨ̃ no nde. |
23406 | MAT 7:21 | “Sererecua” ɨ rei mbia tubɨrɨã nguiã seje ã. Ũquɨ̃ nguia nda ɨque ja eã nguiã serécuaa. Ae siqui Seru Ibatenda cheẽ nduɨ nae, ũquɨ̃ mɨɨ ño nda ɨque serécuaa. |
23407 | MAT 7:22 | Aque mose ra mbia ñee tuchɨ seje. “Jesús, ndecheẽ ngue urembuchecua checua tuchɨ quia mbia je resẽ. Aba checuayã ngue urejea jea tuchɨ quia mbia sɨ nderɨɨ̃ ndesẽ. Mbia mae sayã ngue uresaã saã tuchɨ quia nderɨɨ̃ ndesẽ”, ɨ tuch ɨ rei ra mbia seje. |
23408 | MAT 7:23 | Ũquɨ̃ je ra acheẽ. “Co aɨco jẽɨcuayã mbeɨte co resẽ. Jẽso serecha. Mbae ɨcuã aosa chõ jẽ nde”, ae ra ee. |
23409 | MAT 7:24 | Ae siqui serese, ae secheẽ mumbayã nguia nae, ũquɨ̃ nguiarei eturã tuchɨ. Tuchua ãtã aosa rã ño ũquɨ̃ nde. Sã eaquiatu mo tuchua ao sɨta turã arõ no. |
23410 | MAT 7:25 | Ama nyaaqui mose, amandi cuasu raque. Quɨrɨrɨã abe ɨchu ɨchu raque tuchu a je. Tuchua mbuquiata aroneate. Sɨta turã arõ nguia ngue uchuchu a ao nguiã. Eɨ̃ sɨ chõ secheẽ mumbasa rẽ a nde. Tuchu a ãtã aosa rã sɨ. |
23411 | MAT 7:26 | Ae secheẽ mumba quia eandu mose nae, eaquiatuã na ño ũquɨ̃ nde. Sã eaquiatuã mo uchuchuarã ao no. Aque quiarei ibi rɨbɨcoɨ tuchɨã. Sɨta quiishɨ̃ arõchɨ chõ uchuchua ao nguiã. |
23412 | MAT 7:27 | Ama nyaaqui mose, amandi cuasu ee cote. Quɨrɨrɨã abe ɨchu ɨchu tuchua je. Aque quiarei iãcuã mbucoɨ asi mondo. Eɨ̃ sɨ chõ secheẽ mumbasa re, ɨ que Jesús ra. |
23418 | MAT 8:4 | Jesús que ñee ee ra. —¡Erecheẽchɨ̃ nda mbia mo je jẽ! Eso nderasiã ndeacuquia sacerdote je cote. Moisés cheẽ nduɨ sɨ chõ mbae mo emondo Dios je. Eɨ̃ nda mbi a jirandu nderasiã ndese cote, ɨ que Jesús ñee ee ra. |
23422 | MAT 8:8 | Capitán ngue ñee Jesús je ra. —Seɨcuãte aɨco co, Jesús. Sechuchua ra ereɨquechɨ̃. Echeeño. Ndecheẽ achõ ño emondo serimba mbucherõ sacuã. |
23425 | MAT 8:11 | Tacheẽ nyecua jẽje. Ae judíos eã emo jenda ja nae, ũquɨ̃ tubɨrɨã nda siqui Dios rese. Dios siqui mose mbi a rerecuarã. Ũquɨ̃ tubɨrɨãte ra quiaru turã Abraham ndese. Isaac rese. Jacob rese no. Judíos eã ndaque ũquɨ̃. |
23426 | MAT 8:12 | Dios quia ra judíos mombo itaicuee. Itondáruu. Huee ra nyeseo tuchɨ cote. Erasite ra huee cote, ɨ que Jesús ñee judíos rɨɨ̃ nda. |
23430 | MAT 8:16 | Itondaru ramo mose que mbia erasi rurucuaẽ cuaẽ tuchɨ Jesús je ra. Ae aba checuayã quereco qui a nae, ũquɨ̃ ndurucuaẽ tuchɨ Jesús je. Aba checuayã ngue usẽ usẽ nguia mbia sɨ Jesús cheẽ mose ra. Erasi chumumbara que embucherõ cherõ tuchɨ quia ra. |
23431 | MAT 8:17 | Ũquɨ̃ mose que Isaías cheẽ ɨo cote ra. Eɨ̃ ño ngue Isaías embesa cose ra: “Dios rucucha que nandeɨcuã sirõ nandesɨ ra. Dios rucucha que nanderasi sirõ nandesɨ no nda”, ɨ que Isaías embesa ra. Ũquɨ̃ ngue ɨo cote ra. |
23434 | MAT 8:20 | Jesús que ñee ee ra. —¿Mbae rasi ra eresaã saã serese re? Eoita quia ecua jiri re. Nguɨreɨ̃ nguia equisa jiri no nde. Se quia sequisayã mbeɨ re, ɨ que Jesús ee ra. |
23439 | MAT 8:25 | Nyebe echɨmbaaquiatu Jesús mumba nguiã. —Urembaaquiatusa, echumumba. Ureraaro nã. Nandemanochɨ̃ nda re, ɨ que ñee Jesús je ra. |
23441 | MAT 8:27 | Echɨmbaaquiatu que nyuruɨra tuchɨ mae Jesús quirãcuã ndese ra. —Quɨrɨrɨã echeẽ mumbayã ñochɨ̃. Ama abe echeẽ mumbayã ñochɨ̃, ɨ que ñee ñee nyue cote ra. |
23442 | MAT 8:28 | Jesús que ngasẽ ama ndobeɨ cote ra. Gadara, ɨ que hue ibi je ra. Ameɨ mo nyeremo ngue ngaẽ ngasẽ Jesús je ra. Mbia raaque tãsa sɨ chõ ngue ecuaẽ ngasẽ Jesús je ra. Aba checuayã ɨcuã ño ngue siqui tuchɨ nguiã ũquɨ̃ ñɨangui re ra. Aba checuayã ño ũquɨ̃ mbɨɨcuã tuchɨ nguiã. Nyebe mbia mo hue rurubiã mbeɨ nguiã. |
23443 | MAT 8:29 | Ũquɨ̃ ngue ñee asite cuaẽ Jesús je ra. —¿Mañɨ ere ra equia ure je re, Jesús? Dios rucucha chõ nde re. ¿Urembasi jeɨ sacuã ño erechu aa re? ɨ que ñee tuchɨ Jesús je ra. |
23446 | MAT 8:32 | —Eno, ɨ que Jesús ee ra. Nyebe aba checuayã usẽ ja nguiã ameɨ ñɨa sɨ cote. Chɨasu chɨangui re que echoɨ ja ra. Chɨasu que uchã ja choɨ nyiichere ama nimia mbucu rɨ̃ nda. Ama ndɨsha ye que echoɨ ja mano nda. |
23450 | MAT 9:2 | Mbia que erasi mo curucuaẽ quisa ye ee ra. Emɨ sayãte que ae ra. —Erurucuaẽsa riqui seɨcua ũquɨ̃, ɨ que Jesús ñee uchɨangui re ra. Nyebe ñee nguiã emɨ sayã je. —Echimbia chõ, Echo. Ndechɨsaã mbae ɨcuã ambutiã nguia ndesɨ a, ɨ que Jesús ñee umɨ sayã je ra. |
23451 | MAT 9:3 | Embesasa que ñee nyue ra. —Jesús riqui Dios ibatenda raã naa ñochɨ̃ co, ɨ que ñee nyue ra. |
23452 | MAT 9:4 | Jesús que ũquɨ̃ ndua ndua ɨcuate quia ra. Nyebe ñee nguiã ee cote. —¿Mbaerã jẽɨngo ndua ndua ɨcuã nde? |
23457 | MAT 9:9 | Mateo, ɨ que emo je ra. Ae que impuestos isi isi beɨ quia mbia rerecua mbaerã nda. Jesús que ngasẽ ee cote ra. Ngoi que huɨ̃ plata isi isi impuestorã nda. —Seruɨ beɨ eɨco, ɨ que Jesús ñee ee ra. Ae Mateo juã oso nguiã eruɨ. |
23461 | MAT 9:13 | ¿Ã embesa ji jẽɨcuayãte re? “Mbae mo jemee seje”, ae eã nguiã jẽje co. “Jẽya eã ño mbia rese”, ae chõ nguiã jẽje co, ɨ que embesa ji ra. Ũquɨ̃ embesa ji jẽɨcua jiri ae. “Jenyu seje”, aeã ngue u nguiã mbia turã je. Mbia ɨcuã je chõ ngue achu nguiã “jenyu seje” ɨ, ɨ que Jesús ñee ee ra. |
23468 | MAT 9:20 | Ari rasi mo abe que oso quia mbia ite rɨ̃ nda. Eruqui nda uchẽ mbeɨ quia ee ra. Doce años nyee. Eruqui nda tibayã mbeɨ ee ra. Ari que tu Jesús quite quiti erɨɨchã nda. Jesús ɨrao ai rese que oco cote ra. |
23476 | MAT 9:28 | Jesús que oso ɨque tuchúaa cote ra. Ae eresayã nyoɨ nguiã erurubi. Jesús que ñee ee ra. —¿Sequirãcuã jembucherõ arõte reɨ̃ nguiã jẽje re? ɨ que Jesús ñee ee ra. —Ae, ɨ que eresayã ñee ja ee ra. |
23479 | MAT 9:31 | Eresayã ngue Jesús cheẽ mumba tuchɨ ra. Nyoɨ que mbia mbiirandu tuchɨ Jesús rese hue rɨ̃ ja ra. |
23481 | MAT 9:33 | Jesús que aba checuayã ɨcuã jea esɨ ra. Echeẽ ngũíã ngue ñee turã cote ra. Nyebe mbia tubɨrɨãte chɨ nguiã nyuruɨra mae erese. —Emo ngue ũquɨ̃ saã eã mbeɨte quia aa Israel ra, ɨ que nyuruɨra jate ra. |
23482 | MAT 9:34 | Fariseos quiatu que ñee ɨcuãte Jesús rɨɨ̃ nda. —Satanás quirãcuã je chõ Jesús riqui nguiã aba checuayã jea jea mbia sɨ co, ɨ rei que fariseos ñee nda. |
23484 | MAT 9:36 | Mbia rasi rasi tuchɨ que ee ra. Mbia ia eã tuchɨ que ee ra. Mbia quiachã je rã ngue ee ra. Sã oveja riqui quiachã jate eraarõ iriã no. Eɨ̃ sɨ chõ mbia nguiã Jesús je. Nyebe Jesús ia eã tuchɨ riqui nguiã erese. |
23486 | MAT 9:38 | Jeñee nguia Dios je. “Dios, ndecheẽ nenei neneisa mo emondo tuchɨ. Mbia mbiirandu randu sacuã”, jenye chõ nguia Dios je. Sã mbaecha mbia mo mondo mbae a ɨreɨ̃ ɨshao shao equiche mose no, ɨ que Jesús ñee ee ra. |
23490 | MAT 10:4 | Simón el Cananista Judas Iscariote (Aque que Jesús mondo mbia ɨcuã je ra.) Ũquɨ̃ ja que Jesús irabo ra. |
23491 | MAT 10:5 | Jesús que ũquɨ̃ mondo ja ucheẽ nenei nenei sacuã nda. Emondo nonde que ñee ee ra. —Judíos achõ jembaaquiatu quiatu quia. Jẽsochɨ̃ nda judíos eã je. Samaria jenda chuchua abe ra jẽsochɨ̃. |
23495 | MAT 10:9 | Mbae mo nda jendaochɨ̃ ɨcua jẽso mose. Mbae isiquia mo nda jendaochɨ̃ ɨcua. Mbae isiquia ñete mo nda jendaochɨ̃ ɨcua. |
23496 | MAT 10:10 | Mbae riru mo abe ra jendaochɨ̃ no. Jẽɨrao nongue abe ra jendaochɨ̃ no. Jẽiyao nongue abe ra jendaochɨ̃ no. Jenyɨtochoquia abe ra jendaochɨ̃. Ae je ra mbae turã jẽsaã saã nae, sã ũquɨ̃ ae riqui jembuquiaru quiaru turã mingo. |
23497 | MAT 10:11 | Jengasẽ mose sucha tubɨrɨã mo, mbia turã mo jẽtea huee. Aque chuchua mɨɨ ño jẽɨngo uque. Tuchua ra jembuchesea seate chɨ̃ jẽɨngo mose huee. Ae ra jengue nyii nae, hue tuchua beɨ chõ jẽɨngo uque. |
23501 | MAT 10:15 | Tacheẽ nyecua jẽje. Ae ra jeñee isi sereã nae, ũquɨ̃ nda Dios mbasi tuchɨ. Uquiatoã nda embasi ja aque mose. Sodoma jenda ra Dios mbasi raque. Gomorra jenda abe no. Ae jeñee isi sereã nae, ũquɨ̃ nguia ra embasi tuchɨ Sodoma jenda sɨ. Gomorra jenda abe sɨ. |
23502 | MAT 10:16 | A aɨco jemondo secheẽ nenei nenei sacuã mbia je a. Sã nyacua ɨcuãte riqui oveja je no. Eɨ̃ sɨ ra mbia ɨcuã ɨcuãte jẽje. Oveja seteã na ño jẽɨngo. ¡Jẽaracua chõ nguia jẽ! Sã mbeɨ aracuate riqui no. Mbae ɨcuã mo nda jẽsaãchɨ̃ jẽ. Sã nyurushɨ riqui mbae ɨcuã naa eã mbeɨte no. |
23503 | MAT 10:17 | ¡Sã jẽ! Mbia ɨcuã ɨcuãte ra jẽje. Jembɨɨrɨ̃ ɨrɨ̃ ndae. Jemee mee ɨcuã nda mbia rerecua je. Jẽɨruã nua nda mbia chumunuásaa. |
23504 | MAT 10:18 | Mbia ɨcuã ɨcuãte ra jẽje serɨɨ̃. Mbia rerecua je ra jenderao ɨcuã. Eɨ̃ jenye mbia rerecua mbiirandu randu serɨɨ̃. Judíos eã abe mbiirandu randu serɨɨ̃. |
23505 | MAT 10:19 | Jemee mose mbia rerecua je, pare pare jenyechɨ̃ nda jẽ. “¿Manyae ra ũquɨ̃ ñee ndɨbɨshorõ nde?” jenyechɨ̃ nda pare pare ɨ jẽ. Dios ae chõ nda jembucheẽ turã nuiã nguiã mbia je aque mose. |
23508 | MAT 10:22 | Mbia ra jẽucuayã jate serɨɨ̃. Ae ra siqui beɨ serese, ũquɨ̃ nda Dios mingo beɨ. |
23510 | MAT 10:24 | Jengasu ra jẽsaã saãchɨ̃ sesɨ jẽ. Se chõ jembaaquiatusa re. Embaaquiatusa quia ecuasu jiri echɨmbaaquiatu sɨ re. Ererecua quia ecuasu jiri erimba sɨ re. |
23511 | MAT 10:25 | Coche jẽɨngo nguiã se rã sɨ. Sã mbia ɨcuã ɨcuãte riqui seje no. Eɨ̃ sɨ ra eɨcuã ɨcuã jẽje no. Sã mbia “Satanás” ɨ ñee ɨcuã seje no. Eɨ̃ sɨ ra ñee ɨcuã ɨcuã jẽje no. Serimba je no. |
23512 | MAT 10:26 | Jẽsiquiche quichechɨ̃ nda ñee ɨcuã ɨcuã je sɨ jẽ. Ae mbia saã nyecuayã cuayã nguia nae, ũquɨ̃ nda nyecua ja cote. Ũquɨ̃ nda mbia ɨcua ja cote. |
23513 | MAT 10:27 | Ae rɨɨ̃ aɨco ñee nyecuayã cuayã jẽje nae, ũquɨ̃ jẽsenei senei turã mbuchecua mbia je cote. Ae asenei senei nguia jẽísaa nae, ũquɨ̃ jẽsenei senei turã mbuchecua mbia je cote. |
23514 | MAT 10:28 | Ae “taɨquia” ɨ quia jenɨɨ nae, ¡ũquɨ̃ sɨ ra jẽsiquichechɨ̃ jẽ! Ae aba mombo serɨ̃te quia tata cuasu nae, aque sɨ quiatu jẽsiquiche. Aque sɨ quiatu jẽsiquiche tuchɨ jẽ. |
23515 | MAT 10:29 | Aba queteamba eã jiri raque nguireɨ̃. Mbae isiquia mumba eãte raque nguireɨ̃. Dios quia ra tesareɨã nguireɨ̃ mo sɨ. Nguireɨ̃ mo ngoɨ mose íbii, Dios riqui eɨcua jate ã. |
23517 | MAT 10:31 | Jẽsiquichechɨ̃ nda jẽ. Dios quiatu queteã tuchɨ nguiã jendese nguireɨ̃ mo sɨ. |
23518 | MAT 10:32 | “Jesucristo quiato chõ se re”, ae ɨ quia mbia je nae, ũquɨ̃ nɨɨ nda acheẽ turã se abe. “Sequiato chõ ã nde”, ae ra Paba Ibatenda je. |
23519 | MAT 10:33 | “Jesucristo quiato chõ se re”, ae ɨ ãte quia mbia je nae, ũquɨ̃ nɨɨ nda acheẽ turã eã se abe. “Sequiato eã ño ũquɨ̃ nde”, ae ra Paba Ibatenda je. |
23520 | MAT 10:34 | ¿Achu reɨ̃ mbia mbuturã turã sacuã serimba je jẽje re? Tei. Achu chõ ngue mbia mbuchao chao nyesɨ resẽ. Mbia ɨcuã ɨcuã nda uchue serɨɨ̃. Emo emo nda siqui seruɨ. Emo emo nda siqui ɨcuã ɨcuãte ee. |
23521 | MAT 10:35 | Emo nda eɨcuãte ngu je serɨɨ̃. Cuña mo nda eɨcuãte usi je no. Acuanɨ mo nda eɨcuãte uchari je serɨɨ̃ no. |
23523 | MAT 10:37 | Ae nyesecua tuchɨ quia ngu rese sesɨ nae, ũquɨ̃ nda serimbarã eã. Ae nyesecua tuchɨ quia usi rese sesɨ nae, ũquɨ̃ nda serimbarã eã no. Ae nyesecua tuchɨ quia nguiirĩ ndese sesɨ nae, ũquɨ̃ abe ra serimbarã eã no. |
23524 | MAT 10:38 | Ae ra siquíã seruɨ, ũquɨ̃ nda serimbarã eã. Ãe mano sereãte serɨɨ̃, ũquɨ̃ nda serimbarã eã. |
23525 | MAT 10:39 | Sã mbia nduate quia serese. Ae nduate quia nyɨese nae, ũquɨ̃ nda nyoɨ eãte ibate. Ae ndua eãte quia nyɨese nae, ũquɨ̃ nguia ra nyoɨ ibate. |
23527 | MAT 10:41 | Ae eturã ndiqui Dios cheẽ mbuchecuasa je nae, Dios ra mbae turã mondo ee. Sã mbae turã mee ucheẽ mbuchecuasa je no. Ae eturã ndiqui echɨã mbuquishĩ ji je nae, ũquɨ̃ je abe ra Dios mbae turã mondo no. |
23528 | MAT 10:42 | Tacheẽ nyecua jẽje. Emo sechɨmbaaquiatu ɨseɨ mbiu turã mose serɨɨ̃, mbae turã abe ra Dios mondo aque je no, ɨ que Jesús ñee uchɨmbaaquiatu je ra. |
23530 | MAT 11:2 | Juan ngue chɨ̃ cárcel nda. Hue eñɨ mose que jirandu Cristo chɨsaã ndese ra. Uchɨmbaaquiatu nyeremo ngue emondo Jesús rea ra. Ñee sacuã ee. |
23532 | MAT 11:4 | Jesús que ñee Juan nimba je ra. —Ae rese jemae nae, ũquɨ̃ jẽsenei oso Juan je. Ae jeñandu nae, ũquɨ̃ abe no. |
23533 | MAT 11:5 | Eɨ̃ jenye chõ ñee Juan je: “Jesús que eresayã mbucherõ nyerõ nguia ra. Ecuatayã abe mbucuat a cuata. Eɨre rasi abe mbucherõ nyerõ. Eraaque abe mbuquera quera. Ucheẽ turã ngue esenei senei tuchɨ quia mbaecha reã je ra”, jenye oso Juan mbiirandu. |
23536 | MAT 11:8 | ¿Emo ɨrao turã ndese jẽso mae nde? Ũquɨ̃ ndese eã ngue jẽso mae ndesẽ. Eɨrao turã siquíã nguiã turuquia ñɨ. Ae siqui quia mbia rerecua chuchua nae, ũquɨ̃ nguia eɨrao turã ndiqui nguiã. |
23539 | MAT 11:11 | Tacheẽ nyecua jẽje. Juan el Bautista quiarei ɨ tuchɨ raque mbia ñiinda ja sɨ. Ae ra siqui tuchɨ Dios rese erimbarã cote nae, ũquɨ̃ nguia ra ɨ tuchɨ Juan sɨ cote. |
23541 | MAT 11:13 | Juan tu nonde chõ embesa ji riqui nguiã ñee j a serɨɨ̃. “Dios rucucha ra tu emo mose”, ɨ serɨɨ̃. Sechu eã mose. Juan nane ngue “co eru quia co” ɨ ñee nda. |
23545 | MAT 11:17 | Sã eriqui ñee ñee nyue no. “Flauta que ambucheẽ ñee ndei jẽje ra. ¿Mbaerã jenyuruqui sereã nea nde?” sã ɨ chõ nyue no. “Mbae aba mbia eã ngue ambucheẽ ñee ndei jẽje resẽ. ¿Mbaerã jẽyate erese re?” sã ɨ chõ mbia riirĩ nyue no. Ũquɨ̃ na sɨ chõ mbia riqui nguiã aba cheẽ mumba ã. |
23546 | MAT 11:18 | Juan el Bautista que tu rei mbia je ra. Mbia que eisi turã ẽ a nda. “Co eriqui quiaru sereãte nanderese co. Co eriqui mbae mbei sereãte nanderese co”, ɨ chõ mbia quia ee ã. “Aba checuayã ndesenda”, ɨ chõchɨ̃ equia ee ã. |
23547 | MAT 11:19 | Aquere que achu se abe ra. Aquiaru rei nguiã jendese co. Mbae abe ambei rei nguiã jendese co. Se abe que seisi turãyã nda. “Quiaru tuchɨ je”, ɨ chõchɨ̃ seje. “Mbae mbeisa”, ɨ abe que seje no nda. “Mbia ɨcuã quiato chõ ñene”, ɨ chõ ngue seje no nda. Ae earacuate nae, Dios aracua abe ra eɨcua. |
23548 | MAT 11:20 | Ae mbia je Jesús uquirãcuã ndeacuquia cuquia tuchɨ nae, ũquɨ̃ ngue Jesús isi eã mbeɨ ra. Nyebe Jesús riqui nguiã ñee asi asi mbia hue jenda je. |
23549 | MAT 11:21 | —Seya eãte jendese, Corazín jenda. Seya eãte jendese, Betsaida jenda. Jendasi tuchɨ rae. Mbia mae sayã ngue asaã saã jẽje nae, ũquɨ̃ naa mose Sidón jenda je, eɨ̃ nda Sidón jenda huɨɨcuã secha rei. Eɨ̃ nda Tiro jenda abe huɨɨcuã secha rei. Eɨ̃ nda eya eãte rei huɨɨcuã ndese. |
23550 | MAT 11:22 | Jẽ nguia jẽɨcuã jẽsecha sereãte rei. Nyebe ra Dios jembasi mbasi tuchɨ ũquɨ̃ sɨ quiatu. Dios mbia ɨcuã mbasi mbasi mose. |
23551 | MAT 11:23 | Jẽcuasu jẽsaã saã tuchɨ techɨ̃ nguia re, Capernaum jenda. Nyebe ra Dios jemondo tuchɨ tata cuasu. Mbia mae sayã ngue asaã saã jẽje nae, ũquɨ̃ naa mose Sodoma jenda je, eɨ̃ nda Sodoma jenda huɨɨcuã secha rei. Eɨ̃ nda Dios hue sucha cuasu mbutiã eã ndei. |
23554 | MAT 11:26 | Ũquɨ̃ ño ngue eturã ndeje ra, Paba, ɨ que Jesús ra. |
23555 | MAT 11:27 | —Seru que mbae mondo ja seje ra. Paba mɨɨ ño seɨcua tuchɨ nguiã. Paba riirĩ mɨɨ tuchɨ chõ se re. Se mɨɨ ño Paba aɨcua tuchɨ nguiã no. Ae je ra Paba ateacuquia nae, ũquɨ̃ mɨɨ ño nda Paba ɨcua tuchɨ nguiã serese. |
23556 | MAT 11:28 | Jenguenea mose, jenyu chõ seje. Jenguenea tamboseɨ̃ na jẽsɨ. Taembia mingo. |
23557 | MAT 11:29 | Seseteã ño aɨco nguiã se. Aɨco mingue chõ nguiã se co. Jeñimbaaquiatu jiri serɨɨ̃. Jeñimbucha chõ serese. Eɨ̃ jenye mose ra jeñɨa pare pare ɨ eã cote. Jẽya beɨ ra jẽɨngo cote. |
23558 | MAT 11:30 | Ae siqui serimbarã nae, ũquɨ̃ iate riqui ã. Secheẽ mbaranguiatuã eãte aba je, ɨ que Jesús ñee nda. |
23559 | MAT 12:1 | Sábado mose que Jesús sɨ quia mbiaco ite ite rɨ̃ emo mose ra. Echɨmbaaquiatu riãcuãte que eriqui ra. Nyebe que quiata a ucua mɨɨ mɨɨ nyoɨ quia ecuã mose ra. Equiti quitire oo je que echoɨ quia eachãaña cote ra. |
23561 | MAT 12:3 | Jesús que ñee ee ra. —¿Embesa ji rese jemae eã David rɨɨ̃ nyii re? David riãcuãte que aque mose ra. Eresenda abe riãcuãte que eriqui aque mose no nda. |
23563 | MAT 12:5 | ¿Moisés chɨmbesa rese jemae ãte sacerdote rɨɨ̃ nde? Sábado mose que quieɨ quieɨ rei Dios chuchua ra. “Dios cheẽ mumbasa”, ɨ ãte quia mbia nguiã ñee ee. |
23565 | MAT 12:7 | Co embesa ji jẽɨcuayãte quia ã. “Sebite jẽya eã jẽɨngo mose mbia rese. Sebiãte ofrenda jemee ñooño mose”, ɨ Dios quia co. Jẽɨngo ũquɨ̃ ɨcuayãte ã. Eɨ̃ nda jeñee ɨcuã eãte rei mbia turã je. |
23573 | MAT 12:15 | Jesús que jirandu ũquɨ̃ ñee ndese ra. Nyebe esɨ nguiã hue sɨ. Mbia tubɨrɨã ngue nyoɨ eruɨ ra. Jesús que mbia rasi mbucherõ cherõ ja quia ra. |
23574 | MAT 12:16 | —¡Mbia ra jembiiranduchɨ̃ serese jẽ! ɨ que Jesús ñee ee ra. |
23575 | MAT 12:17 | Aque mose que Isaías chɨmbesa ɨque cote ra. Eɨ̃ ngue Isaias embesa mɨɨ Jesús rɨɨ̃ nda: |
23579 | MAT 12:21 | Mbia ja ra ndua turã mbeɨ erese cote, ɨ que Isaías embesa cose ra. Ũquɨ̃ ngue ɨque cote ra. |
23583 | MAT 12:25 | Jesús que ũquɨ̃ ndua ndua ɨcuate ra. Nyebe ñee nguiã ee. —Gobierno ɨcuã ɨcuã mose nyue, ua rae. Tuchuamo jenda ɨcuã ɨcuã mose nyue, ua ra eno. |
23585 | MAT 12:27 | “Satanás quirãcuã je chõ Jesús riqui nguiã aba checuayã jea jea mbia sɨ”, jenye chõchɨ̃ nguia seje ã. ¿Aba uquirãcuã mee jenimba je jẽ nde? Aba checuayã ɨcuã jea nonde re. ¿Satanás uquirãcuã mee jenimba je serese re? |
23586 | MAT 12:28 | Dios quirãcuã je quiatu aɨco nguiã aba checuayã jea jea mbia sɨ co. “Dios quirãcuã ndese chõ ureɨco nguiã mae”, jenye eã ñochɨ̃ equia ã. |
23588 | MAT 12:30 | Ae siqui ãte quia serese nae, eɨcuã ño ũquɨ̃ ndiqui nguiã seje. Ae secheẽ senei senei eãte quia mbia je nae, ũquɨ̃ ɨcuã ño eriqui nguiã seje. |
23589 | MAT 12:31 | Tacheẽ nyecua jẽje. Emo siqui ɨcuã mose, Dios eɨcuã mbutiã arõte esɨ. Emo ñee ɨcuã mose, Dios echeẽ ɨcuã mbutiã arõte no. Emo ñee ɨcuã mose Espíritu Turã nɨɨ, ũquɨ̃ ɨcuã nguiatu ra Dios mbutiã eã mbeɨ esɨ. |
23590 | MAT 12:32 | Emo ñee ɨcuã mose serɨɨ̃, Dios echeẽ ɨcuã mbutiã arõte. Emo ñee ɨcuã mose Espíritu Turã nɨɨ, ũquɨ̃ ɨcuã nguia ra Dios mbutiã eã mbeɨ. Mbae ua ja mose chee ra Dios ũquɨ̃ ñee ɨcuã mbutiã eã mbeɨ. |
23592 | MAT 12:34 | Mbeɨ rã ño jẽɨngo nguiã. Jẽɨcuã ño jẽɨngo nguiã. Nyebe jeñee turã aquiatu ãte riqui ã. Ae rese mbia riqui ndua ndua uchɨangui re nae, ũquɨ̃ nɨɨ sɨ́ ra ñee. |
23595 | MAT 12:37 | Emo ñee turã mose, echɨangui renda turã ño ñene. Nyebe ra Dios ñee asiã ee. Emo ñee ñooño mose, echɨangui renda ɨcuã ño ñene. Nyebe ra Dios ñee asi ũquɨ̃ je, ɨ que Jesús ñee nda. |
23598 | MAT 12:40 | Sã Jonás ndiqui raque tres días sɨra rie ye no nae. Jonás na sɨ́ ra asaã mbia je. Tres días ra aɨco ibicua rie. |
23599 | MAT 12:41 | Nínive jenda quia eturã jiri co mosenda sɨ re. Dios ra co mosenda mbasi tuchɨ Nínive jenda sɨ. Sã Nínive jenda huɨɨcuã ndecha Jonás ñee mose ee no. Aɨco raque ñee jẽje co mosenda je co. Jẽ secheẽ jemumbate chõ chɨ̃ nguia ã. Se quia raque ererecua tuchɨ Jonás sɨ. Nyebe ra Dios jembasi tuchɨ mbia ɨcuã ndea rea mose. |
23600 | MAT 12:42 | La reina de Seba quia eturã jiri mbia co mosenda sɨ re. Dios ra co mosenda mbasi tuchɨ la reina de Seba sɨ. Sã la reina de Seba tu ɨsho sɨ tuchɨ Salomón ñee andu no. Se quia acheẽ ndaque quia jẽje. Searacua tuchɨ raque se quiatu Salomón sɨ. Secheẽ jemumbate chõchɨ̃ nguia ã. Nyebe ra Dios jembasi tuchɨ mbia ɨcuã ndea rea mose. |
23602 | MAT 12:44 | “Tasobe rei nyebi. Ae sɨ achu usẽ, aque chɨã ye sɨ́ taso”, ɨ que aba checuayã nda. Nyebi sɨ mose u, mbia chɨã oreãte que ee ra. Echɨã ndecoteã eãte que ee ra. Tuchua tii ji raãte que ee ra. |
23608 | MAT 12:50 | Ae Paba Ibatenda cheẽ mumbayã nguia nae, ũquɨ̃ je chõ aɨco nguiã “senongue” ɨ. Ũquɨ̃ je chõ aɨco nguiã “taĩ” ɨ no, ɨ que Jesús ñee ee ra. |
23609 | MAT 13:1 | Aque mose sɨ́ que Jesús sɨ usẽ tuchua sɨ ra. Tuchua sɨ que esɨ ngoi ama ndɨsh a nimíaa nda. |
23611 | MAT 13:3 | Jesús que embaaquiatu quiatu tuchɨ quia ra. Ejemplos que esaã saã tuchɨ ee ra. —Sã emo sɨ rei mbae eɨ̃ mombiquia mbiquia no. |
23616 | MAT 13:8 | Sã emo ndiqui uqui uqui ibi túraã no. Ũquɨ̃ nguiatu que ɨa turã nda. Sã emo ɨa cien no. Sã emo ɨa sesenta no. Sã emo ɨa treinta no. |
23621 | MAT 13:13 | Nyebe aɨco nguiã ejemplos achõ nenei nenei mbia je co. Eanduchõ sacuã. Eɨcua turã ndocoɨ̃. |
23626 | MAT 13:18 | Secheẽ tambiasa jẽje cote. Mbae eɨ̃ mombiquia mbiquia ji rɨɨ̃. |
23627 | MAT 13:19 | Ae uqui uqui ñeenda rui nae, Dios cheẽ andu chooñosa rã ño ũquɨ̃ nde. Ɨcua eãte quia ñene. Nyebe diablo ru nguiã Dios cheẽ ndirõ echɨangui sɨ. |
23628 | MAT 13:20 | Ae uqui uqui sɨta arõ nae, mbia mo na ño ũquɨ̃ no nde. Dios cheẽ andu mose, isi turã ndaque. Eyate raque erese. |
23629 | MAT 13:21 | Mbia ɨcuã ɨcuã mose ee Dios cheẽ nɨɨ, huɨ jeɨ chõ nguiã esɨ. Mbae rao eã naanguia chõ ũquɨ̃ nde. |