23234 | MAT 1:21 | Nguiirĩ nda etea. “Jesús” ere chõ eriirĩ je. Ae quia ra mbia sirõ tuchɨ eɨcuã sɨ, ɨ que ángel ñee José je cuu ra. |
23241 | MAT 2:3 | Herodes que jirandu erese ra. “Judíos rerecua nyaacuquia” ɨ mose, Herodes que pare pare ɨ tuchɨ quia ra. Siqui turã eã cote. Jerusalén jenda abe que ndua ndua jate quia erese ra. |
23242 | MAT 2:4 | Herodes que “jenyu” ɨ sacerdote rerecua ja je ra. Embesasa ja je abe que “jenyu” ɨ ra. —¿Mangue ra Cristo nyaacuquia mangue re? “Hue ra nyaacuquia” ¿ɨ embesa ji re? ɨ que Herodes ñee ee ra. |
23245 | MAT 2:7 | Nyebe Herodes “jenyu” ɨ nguiã ũquɨ̃ mbia aquiatu je. Ñee ngue ũquɨ̃ ísaa ra. —¿Manosete nyasitata embae rese jemae nde? ɨ que ñee ee ra. |
23264 | MAT 3:3 | Sã Isaías embesa nyii no: Emo ndiqui ñeemombo mombo turúquiaa huee. “Sã emo ndiqui ñeenda mbuquiche no, eɨ̃ jenye sɨ chõ nguia jẽ abe ɨcoquiatu nandererecua je”, ɨ equia turúquiaa hue, ɨ que Isaías embesa ra. Juan nɨɨ sɨ que embesa ra. |
23270 | MAT 3:9 | “Abraham ndiirĩ nducucha chõ nande re. Nyebe ra Dios nandemingo beɨ” ¡jenyechɨ̃ nda jẽ! Dios Abraham ndiirĩ nducucha chao arõte raque sɨta je. |
23279 | MAT 4:1 | Turúquiaa que Espíritu Turã Jesús rerao ra. “Tã tae Jesús je”, ɨ sacuã diablo Jesús je. |
23282 | MAT 4:4 | Jesús que ñee ee ra. —Tei. Sã embesa ji ñee no: “Mbia chɨu achõ nda mbia mingo eã. Dios cheẽ nguia ra mbia mingo nguiã”, ɨ que embesa ji ra, ɨ que Jesús ee ra. |
23285 | MAT 4:7 | Jesús que ñee diablo je ra. —Sã embesa ji ñee no: “‘Ma Dios sereaquiatu. Tã tae ee no’, jenyechɨ̃ nda Dios je”, ɨ ñɨ Dios cheẽ nde, ɨ que Jesús ñee diablo je ra. |
23288 | MAT 4:10 | Jesús que ñee ee ra. —Quiatúae sesɨ ae, Satanás. ¿Mañɨ nda se nderimbarã nde? “Dios ae rese chõ jeɨngo”, ɨ que embesa ji ñee ndesẽ, ɨ que Jesús ee ra. |
23312 | MAT 5:9 | Ae mbia mingo turã nguia nyɨese nae, eya chõ ũquɨ̃ nde. “Seriirĩ” ɨ ra Dios ũquɨ̃ je. |
23322 | MAT 5:19 | Dios cheẽ tubɨrɨãte raque mbia je, mbia echeẽ mumbayã sacuã. Emo echeẽ mɨɨ mumba mose, Dios biãte ra ũquɨ̃, Dios siqui mose ererecuarã tuchɨ cote. “Dios cheẽ mɨɨ emumba”, ɨ mose emo, Dios biãte ũquɨ̃. Ae echeẽ mumbayãte quia nae, Diosbi tuchɨ chõ ũquɨ̃ nde. Ae ñee nguia mbia je nae, “Dios cheẽ jemumbayã ja” ɨ quia mbia je nae, Diosbi tuchɨ chõ ũquɨ̃ nde. |
23324 | MAT 5:21 | Ameɨ ñee ngue jeñandu rei ra. “Mbia mo nda ereɨquiachɨ̃. Nde mbia mo ɨquia mose, nde abe ra mbia ndeɨquia arõte”, ɨ rei que ameɨ nda. |
23325 | MAT 5:22 | Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Jẽ paama ɨ chooño mose jenongue je, mbia ra jeɨquia arõte. “Ndeaquiatuã nde” jenye mose jenongue je, mbia ra jẽɨquia arõte. “Ndearacuayã nde” jenye mose jenongue je, jẽso arõte ra tata cuasu. |
23330 | MAT 5:27 | Ameɨ ñee ngue jeñandu rei ra. “Emo ninisi rese ra jẽɨngochɨ̃”, ɨ rei que ra. |
23331 | MAT 5:28 | Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã mose cuña mo ndese, “aque rese nda aɨco raã ña” ɨ mose, ũquɨ̃ abe eɨcuãte. Siqui raanguia erese chõ ũquɨ̃ nde. |
23334 | MAT 5:31 | Ameɨ ñee ngue jeñandu rei ra. “Emo ngũinisi mombose mose, sã emombo chõ. Papel mbesa ji emondo ee”, ɨ rei que ameɨ nda. |
23336 | MAT 5:33 | Ameɨ ñee ngue jeñandu rei ra. “Jurar jenye mose Dios je, jeñee nda jembuchebichɨ̃ ee”, ɨ rei que ameɨ nda. |
23340 | MAT 5:37 | ¡Jurar jenye eã jẽ! “Ae” jenye chõ. “Tei” jenye chõ. Ũquɨ̃ mɨɨ ño jeñee. Jurar jenye mose, eɨcuãte ũquɨ̃. |
23341 | MAT 5:38 | Ameɨ ñee ngue jeñandu rei ra. “Emo nderesa mungue mose, nde abe aque resa emungue. Emo ndereɨ̃ siquio mose, nde abe ereɨ̃ esiquio”, ɨ rei que ameɨ nda. |
23343 | MAT 5:40 | Emo demandar ɨ mose ndeje, “nembae camisa emondo seje” ɨ mose, emondo chõ ee. Ndeɨrao nongue abe emondo ee. |
23344 | MAT 5:41 | “Sembae mbae usi erao jiri seje”, ɨ mose emo ndeje, peebe jiri erao ee. |
23345 | MAT 5:42 | Emo ache ache ɨ mose ndeje, emondo ee. “Mbae mo prestar ere seje” ɨ mose emo, emondo ee. |
23346 | MAT 5:43 | Ameɨ ñee ngue jeñandu rei ra. “Ae eturãte riqui ndeje nae, echesecua erese. Ae ndeucuãyã nguia nae, nde abe eucuãyã” ɨ rei que ameɨ nda. |
23352 | MAT 6:1 | “Sã mbia mae ja sechɨao turã ndese”, jenyechɨ̃ nda mbae turã naa mose. Mbia résaa achõ nda mbae turã jẽsaã saãchɨ̃ jẽ. Ũquɨ̃ jẽsaã saã mose ra jendu Ibatenda mbae turã mee eã jẽje. |
23353 | MAT 6:2 | Jẽɨngo mose mbae mee mee mbaecha reã je, jemondo checuayã ño nguia ee. Mbia mbiirandu randu eã. Ae uturã saã saã nguia nae, ũquɨ̃ na nda jẽɨngochɨ̃. Dios ra mbae turã mee eã ũquɨ̃ je. “Sã mbia mae ja sechɨao turã ndese”, jenyechɨ̃ nda jẽ. |
23356 | MAT 6:5 | Jeñee mose Dios je, jeñee mingue chõ nguia ee. Uturã naa naasa rã nda jẽɨngochɨ̃. Ũquɨ̃ ndiqui nyoɨ choɨ mbiásaa ñee sacuã Dios je ũquɨ̃. “Sã mbia mae ja serese secheẽ mose Dios je”, ɨ equia ũquɨ̃. Mbia riqui mae jate raque erese. Dios quia ra mbae turã mee eã ee. |
23357 | MAT 6:6 | Nde ñeese mose Dios je, nde ae chõ echeẽ nguia ee ndechuchúaa. “Sa mbia mae ja serese”, erechɨ̃ nda jẽ. Nde a e chõ echeẽ nguia ee. Dios ae ra siqui nderese. Dios ae mbae ɨcua ja nguiã. Ae quia ra mbae turã mee ndeje cote. |
23358 | MAT 6:7 | Nde ñee mose Dios je, hue rɨ̃ beɨte ra ereɨcochɨ̃ ñee ee. Eɨ̃ ño Dios ɨcuasa reã nguiã ñee ndaque Dios je. “Hue rɨ̃ urecheẽ mbeɨ mose ra Dios ureandu”, ɨ rei nguiã. |
23359 | MAT 6:8 | Ũquɨ̃ na nda jẽɨngochɨ̃. Ae mbae ãte riqui jẽje nae, ũquɨ̃ Dios ɨcuate quia co. Jeñee nonde ee. “Mbae embu ure je”, jẽ ɨ nonde ee. |
23364 | MAT 6:13 | “Mbae ɨcuã jẽsaã” ¡ɨchɨ̃ nda emo ure je jẽ! Urereaquiatu beɨ quia mbae ɨcuã sɨ. Nde mɨɨ ño mbia rerecuarã nde. Nde mɨɨ ño ndequirãcuã nde. Nde mɨɨ je mbia ñee turã sacuã mbeɨ. Amén. Eɨ̃ jenye chõ ñee Dios je. |
23367 | MAT 6:16 | Jenyɨu sɨ jẽhuɨ mose Dios je, “sã mbia mae jate seyayã ndese”, jenyechɨ̃ nda ñee. Jendesa ia eã techɨ̃ nda aque mose jẽ. Eɨ̃ ño uturã naa naasa nguiã. Mbia nda mae ja rei nguiã erese. Dios quia ra mbae turã mee eã ee. |
23370 | MAT 6:19 | “Mbae turã tamunua nu a sembaerã aa íbii”, jenyechɨ̃ nda jẽ. Chicuaquiareɨ̃ nda eu arõte. Emo embuquiachã arõte jẽsɨ. Eichoi arõ ndete no. |
23376 | MAT 6:25 | “¿Mbae ra nandeu re?” jenyechɨ̃ nda quɨcoɨ coɨ jẽ. “¿Ma tiru ra nandemingue re?” jenyechɨ̃ nda quɨcoɨ coɨ no jẽ. Mbia chɨu ae ra mbia mingo eã. Mbia ɨrao abe ra mbia mingo eã no. |
23378 | MAT 6:27 | Mbi a ae ra tiarõ eã. “Se ra atiarombe”, ɨ raque ndua ndua uchɨangui re. Dios ae mbia mbutiarõ nguiã. |
23379 | MAT 6:28 | “¿Ma tiru ra nandemingue re?” jenyechɨ̃ nda pare pare ɨ jẽ. Sã mbae uti no. Sã mbae uti turãte riqui no. Mbae ao ao eã ndaque. Ninyu mburirã ndirã eã ndaque. |
23382 | MAT 6:31 | “¿Mbae ra nandeu re?” jenyechɨ̃ nda pare pare ɨ jẽ. “¿Mbae ra nandembei re?” jenyechɨ̃ nda pare pare ɨ jẽ. “¿Ma tiru ra nandemingue re?” jenyechɨ̃ nda eno jẽ. |
23385 | MAT 6:34 | “Mbae tiã ñochɨ̃ nda seje isamamɨ nde”, jenyechɨ̃ nda pare pare ɨ jẽ. Isamamɨnda rese ra jendua nduachɨ̃ namo jẽ. Namonda mɨɨ ndese jendua namo no. Isamamɨ nguiatu jendua isamamɨnda rese. |
23386 | MAT 7:1 | “Co que eɨcuãte ra”, jenyechɨ̃ nda emo nɨɨ. “Jẽɨcuãte” ɨã nda Dios jẽje chã. |
23388 | MAT 7:3 | ¿Mbaerã jẽɨngo “eɨcuã” ɨ emo je re? Jẽ jẽɨcuã tuchɨ mose esɨ. “Mbae ñetẽ ndiqui nderésaa aque”, jenyechɨ̃ nda emo je, jẽ mbae cuasu rerequia mose jendésaa jẽ nguiatu. |
23389 | MAT 7:4 | “Mbae turã ndese chõ jẽɨngo”, jenyechɨ̃ nda jẽ jẽɨcuã mose jẽ. “Mbae ñetẽ tasirõ nderesa sɨ”, jenyechɨ̃ nda mbae cuasu siqui mose jendésaa jẽ. Jẽ nguia jẽturã jẽsaã saã ñote nguiã aque. Jẽ nane nguia jẽturã ndiqui. Aquere quia jeñee emo mingo turã cote. |
23394 | MAT 7:9 | Jendiirĩ “mbichae embu seje” ɨ mose, ¿sɨta ra eru mee ee re? |
23395 | MAT 7:10 | Jendiirĩ “sɨra embu seje” ɨ mose, ¿mbeɨ ra eru mondo ee re? |
23406 | MAT 7:21 | “Sererecua” ɨ rei mbia tubɨrɨã nguiã seje ã. Ũquɨ̃ nguia nda ɨque ja eã nguiã serécuaa. Ae siqui Seru Ibatenda cheẽ nduɨ nae, ũquɨ̃ mɨɨ ño nda ɨque serécuaa. |
23407 | MAT 7:22 | Aque mose ra mbia ñee tuchɨ seje. “Jesús, ndecheẽ ngue urembuchecua checua tuchɨ quia mbia je resẽ. Aba checuayã ngue urejea jea tuchɨ quia mbia sɨ nderɨɨ̃ ndesẽ. Mbia mae sayã ngue uresaã saã tuchɨ quia nderɨɨ̃ ndesẽ”, ɨ tuch ɨ rei ra mbia seje. |
23408 | MAT 7:23 | Ũquɨ̃ je ra acheẽ. “Co aɨco jẽɨcuayã mbeɨte co resẽ. Jẽso serecha. Mbae ɨcuã aosa chõ jẽ nde”, ae ra ee. |
23431 | MAT 8:17 | Ũquɨ̃ mose que Isaías cheẽ ɨo cote ra. Eɨ̃ ño ngue Isaías embesa cose ra: “Dios rucucha que nandeɨcuã sirõ nandesɨ ra. Dios rucucha que nanderasi sirõ nandesɨ no nda”, ɨ que Isaías embesa ra. Ũquɨ̃ ngue ɨo cote ra. |
23461 | MAT 9:13 | ¿Ã embesa ji jẽɨcuayãte re? “Mbae mo jemee seje”, ae eã nguiã jẽje co. “Jẽya eã ño mbia rese”, ae chõ nguiã jẽje co, ɨ que embesa ji ra. Ũquɨ̃ embesa ji jẽɨcua jiri ae. “Jenyu seje”, aeã ngue u nguiã mbia turã je. Mbia ɨcuã je chõ ngue achu nguiã “jenyu seje” ɨ, ɨ que Jesús ñee ee ra. |
23486 | MAT 9:38 | Jeñee nguia Dios je. “Dios, ndecheẽ nenei neneisa mo emondo tuchɨ. Mbia mbiirandu randu sacuã”, jenye chõ nguia Dios je. Sã mbaecha mbia mo mondo mbae a ɨreɨ̃ ɨshao shao equiche mose no, ɨ que Jesús ñee ee ra. |
23487 | MAT 10:1 | Jesús que “jenyu” ɨ uchɨmbaaquiatu doce je ra. Uquirãcuã ngue emee uchɨmbaaquiatu je cote ra. Aba checuayã ɨcuã jea jea sacuã mbia sɨ. Mbia rasi chumumbara mbucherõ cherõ sacuã abe no. |
23493 | MAT 10:7 | Jẽso mose, secheẽ jẽsenei senei mbeɨ quia ee. “Mbia rerecuarã tuchɨ ra Dios cote”, jenye oso secheẽ nenei nenei judíos je. |
23494 | MAT 10:8 | Mbia ɨre rasi jembucherõ cherõ nguia. Mbia rasi chumumbara jembucherõ cherõ nguia. Mbia raaque abe jembuquera quera quia. Aba checuayã ɨcuã abe jẽjea jea quia mbia sɨ. Sequirãcuã ngue amee ñooño jẽje. “Mbae mo jemee na seje erɨbɨshorõ”, ae eã tuchɨ se quia jẽje co. Nyebe jẽ abe mbae turã jẽsaã ñooño mbia je. “Mbae embu se”, ɨã mbia je. |
23505 | MAT 10:19 | Jemee mose mbia rerecua je, pare pare jenyechɨ̃ nda jẽ. “¿Manyae ra ũquɨ̃ ñee ndɨbɨshorõ nde?” jenyechɨ̃ nda pare pare ɨ jẽ. Dios ae chõ nda jembucheẽ turã nuiã nguiã mbia je aque mose. |
23511 | MAT 10:25 | Coche jẽɨngo nguiã se rã sɨ. Sã mbia ɨcuã ɨcuãte riqui seje no. Eɨ̃ sɨ ra eɨcuã ɨcuã jẽje no. Sã mbia “Satanás” ɨ ñee ɨcuã seje no. Eɨ̃ sɨ ra ñee ɨcuã ɨcuã jẽje no. Serimba je no. |
23514 | MAT 10:28 | Ae “taɨquia” ɨ quia jenɨɨ nae, ¡ũquɨ̃ sɨ ra jẽsiquichechɨ̃ jẽ! Ae aba mombo serɨ̃te quia tata cuasu nae, aque sɨ quiatu jẽsiquiche. Aque sɨ quiatu jẽsiquiche tuchɨ jẽ. |
23518 | MAT 10:32 | “Jesucristo quiato chõ se re”, ae ɨ quia mbia je nae, ũquɨ̃ nɨɨ nda acheẽ turã se abe. “Sequiato chõ ã nde”, ae ra Paba Ibatenda je. |
23519 | MAT 10:33 | “Jesucristo quiato chõ se re”, ae ɨ ãte quia mbia je nae, ũquɨ̃ nɨɨ nda acheẽ turã eã se abe. “Sequiato eã ño ũquɨ̃ nde”, ae ra Paba Ibatenda je. |
23531 | MAT 11:3 | —Jẽso ñee Jesús je. “‘Cristo ra tu’, ɨ beɨte equia ã nae, ¿ae nde re? ¿Cristo ra uresaarõ arõ mbeɨ quia re?” jenye oso Jesús je, ɨ que Juan uchɨmbaaquiatu mondo erea ra. |
23533 | MAT 11:5 | Eɨ̃ jenye chõ ñee Juan je: “Jesús que eresayã mbucherõ nyerõ nguia ra. Ecuatayã abe mbucuat a cuata. Eɨre rasi abe mbucherõ nyerõ. Eraaque abe mbuquera quera. Ucheẽ turã ngue esenei senei tuchɨ quia mbaecha reã je ra”, jenye oso Juan mbiirandu. |
23541 | MAT 11:13 | Juan tu nonde chõ embesa ji riqui nguiã ñee j a serɨɨ̃. “Dios rucucha ra tu emo mose”, ɨ serɨɨ̃. Sechu eã mose. Juan nane ngue “co eru quia co” ɨ ñee nda. |
23542 | MAT 11:14 | Sã embesa ji riqui ñee nyii no. “Elías raanguia ra tu mbae mbuquiche ja Cristo tu nonde”, sã ɨ embesa ji no. Juan nɨɨ ño eriqui nguiã ñee. |
23545 | MAT 11:17 | Sã eriqui ñee ñee nyue no. “Flauta que ambucheẽ ñee ndei jẽje ra. ¿Mbaerã jenyuruqui sereã nea nde?” sã ɨ chõ nyue no. “Mbae aba mbia eã ngue ambucheẽ ñee ndei jẽje resẽ. ¿Mbaerã jẽyate erese re?” sã ɨ chõ mbia riirĩ nyue no. Ũquɨ̃ na sɨ chõ mbia riqui nguiã aba cheẽ mumba ã. |
23546 | MAT 11:18 | Juan el Bautista que tu rei mbia je ra. Mbia que eisi turã ẽ a nda. “Co eriqui quiaru sereãte nanderese co. Co eriqui mbae mbei sereãte nanderese co”, ɨ chõ mbia quia ee ã. “Aba checuayã ndesenda”, ɨ chõchɨ̃ equia ee ã. |
23547 | MAT 11:19 | Aquere que achu se abe ra. Aquiaru rei nguiã jendese co. Mbae abe ambei rei nguiã jendese co. Se abe que seisi turãyã nda. “Quiaru tuchɨ je”, ɨ chõchɨ̃ seje. “Mbae mbeisa”, ɨ abe que seje no nda. “Mbia ɨcuã quiato chõ ñene”, ɨ chõ ngue seje no nda. Ae earacuate nae, Dios aracua abe ra eɨcua. |
23563 | MAT 12:5 | ¿Moisés chɨmbesa rese jemae ãte sacerdote rɨɨ̃ nde? Sábado mose que quieɨ quieɨ rei Dios chuchua ra. “Dios cheẽ mumbasa”, ɨ ãte quia mbia nguiã ñee ee. |
23565 | MAT 12:7 | Co embesa ji jẽɨcuayãte quia ã. “Sebite jẽya eã jẽɨngo mose mbia rese. Sebiãte ofrenda jemee ñooño mose”, ɨ Dios quia co. Jẽɨngo ũquɨ̃ ɨcuayãte ã. Eɨ̃ nda jeñee ɨcuã eãte rei mbia turã je. |
23585 | MAT 12:27 | “Satanás quirãcuã je chõ Jesús riqui nguiã aba checuayã jea jea mbia sɨ”, jenye chõchɨ̃ nguia seje ã. ¿Aba uquirãcuã mee jenimba je jẽ nde? Aba checuayã ɨcuã jea nonde re. ¿Satanás uquirãcuã mee jenimba je serese re? |
23586 | MAT 12:28 | Dios quirãcuã je quiatu aɨco nguiã aba checuayã jea jea mbia sɨ co. “Dios quirãcuã ndese chõ ureɨco nguiã mae”, jenye eã ñochɨ̃ equia ã. |
23587 | MAT 12:29 | Satanás quirãcuã tuchɨte raque. Umbae rese ngueteãte raque. “Sembae chɨ turãte a”, ɨ raque. Dios quiarei equirãcuã tuchɨ Satanás sɨ. Dios Satanás mbae sirõ ja arõte quia esɨ co. Dios Satanás mbae mbutiã ja arõte quia co. |
23597 | MAT 12:39 | Jesús que ñee ee ra. —Jẽɨcuãte riqui co mosenda jẽ ja ã. “Mbia mae sayã esaã ure je”, jenye beɨte equia ã. Mbia mae sayã mɨɨ ño nda asaã jẽje. Jonás na sɨ. |
23601 | MAT 12:43 | Aba checuayã ɨcuã usẽ mose emo ñɨa sɨ, ngata beɨ chõ nguiã. “¿Mangue ra sequenea aucua que re?” ɨ chõ nguiã. Uquenea ucua sacuã mo etea eãte. |
23602 | MAT 12:44 | “Tasobe rei nyebi. Ae sɨ achu usẽ, aque chɨã ye sɨ́ taso”, ɨ que aba checuayã nda. Nyebi sɨ mose u, mbia chɨã oreãte que ee ra. Echɨã ndecoteã eãte que ee ra. Tuchua tii ji raãte que ee ra. |
23606 | MAT 12:48 | Jesús que ñee umbiirandusa je ra. —¿Aba je chõ aɨco “taĩ” ɨ chã? ¿Aba je chõ aɨco “senongue” ɨ no ña? ɨ que Jesús ñee nda. |
23607 | MAT 12:49 | Jesús que o mee uchɨmbaaquiatu cuti ra. —Ã je chõ aɨco nguiã “taĩ” ɨ. Ã je chõ aɨco nguiã “senongue” ɨ no. |
23608 | MAT 12:50 | Ae Paba Ibatenda cheẽ mumbayã nguia nae, ũquɨ̃ je chõ aɨco nguiã “senongue” ɨ. Ũquɨ̃ je chõ aɨco nguiã “taĩ” ɨ no, ɨ que Jesús ñee ee ra. |
23630 | MAT 13:22 | Ae uqui uqui nyu réndaa nae, mbia mo na ño ũquɨ̃ no nde. Dios cheẽ andu turã ndaque. Siqui beɨ eã ño nguiã eruɨ. Umbaerã achõ ndese chõ eriquichɨ̃ nguiã ndua. “Mbaecha tuchɨte ra se”, ɨ beɨ chõ nguiã ndua ndua. Nyebe huɨ chõ nguiã Dios cheẽ sɨ. Nyebe Dios cheẽ ndiqui nguiã ɨa eã mbeɨte ee. |
23635 | MAT 13:27 | Nyebe erimba ñee nguiã echa je. “Trigo eɨ̃ achõ eremombiquia mbiquia reɨ̃ nguiã seje. ¿Mbaerã nyu abe riqui suri suri erese re?” ɨ que ererecua je ra. |
23636 | MAT 13:28 | Ererecua que ñee ee ra. “Seucuãyãsa chõ ũquɨ̃ nde. Nyu eɨ̃ mombiquia mbiquia chõchɨ̃ trigo eɨ̃ mumbara mbara”, ɨ que ererecua ñee nda. —¿Ureso ra eriqui riqui re? ɨ rei que erimba ñee nguerecua je ra. |
23637 | MAT 13:29 | Ererecua que ñee nda. “Tei. Nyu riqui riqui mose ra trigo abe riqui riquichɨ̃ nde. |
23673 | MAT 14:7 | —¿Mbae ra amee ndeje re? Echeẽ ño seje. “Sebite co” nde ɨ mose, aque tamondo ndeje. Acheẽ ñooño eã ño nguiã ndeje a, ɨ que Herodes ñee nyucuaaque je ra. |
23694 | MAT 14:28 | Pedro que ñee ee ra. —Nde mose, echeẽ seje. “Echu ngata i arõ”, ere seje, ɨ que Pedro ñee Jesús je ra. |
23706 | MAT 15:4 | Dios que ñee mbia je cose ra. “Jẽturã ño jẽɨngo jendu je. Jẽsi je abe no. Emo ñee ɨcuã mose ngu rɨɨ̃, ũquɨ̃ jẽɨquia. Emo ñee ɨcuã mose usi abe rɨɨ̃ no, ũquɨ̃ abe jẽɨquia no”, ɨ quia que Dios ñee mbia mbaaquiatu cose ra. |
23707 | MAT 15:5 | Dios cheẽ jenyabi tuchɨ chõchɨ̃ nguia mbia mbaaquiatu quiatu ã. “Ae nda amee neɨ̃ jẽje, ũquɨ̃ ngue amee ja Dios je ra”, ɨ mose emo ñee ngu je, “coche ñene” jenye chõchɨ̃ nguiã ee. Mbae mee eã mose ngu je. Usi abe je. Nyebe jẽɨngo nguiã mbia mbaaquiatu ɨcuã ɨcuã ũquɨ̃. Jenamei ñee achõ ño jẽsenei senei nguiã mbia je ũquɨ̃. Dios cheẽ nenei nenei ndocoɨ̃ ee. |
23716 | MAT 15:14 | Eresayã na ño fariseos riqui nguiã. Sã eresayã mo “ñeenda tateacuquia jẽje” ɨ raque emo je no. Quiachã ja chõ ndae, ɨ que Jesús ñee ee ra. |
23717 | MAT 15:15 | Pedro que ñee ee cote ra. —Erecheẽ ngue namo, “ũquɨ̃ nda mbia mbɨɨcuã” ere que, ũquɨ̃ embuchecua rã ndecheẽ ure je, ɨ que Pedro ee ra. |
23742 | MAT 16:1 | —Tã nande rã Jesús je, ɨ que fariseos ñee nyue ra. Saduceos rese. Nyebe ũquɨ̃ ngaẽ nguiã ñee Jesús je. —Mbia mae sayã esaã na ure je. Ɨ̃ nda “Dios chɨmbu” ure tuchɨ ndeje, ɨ rei que ñee Jesús je ra. |
23743 | MAT 16:2 | Jesús que ñee ee ra. —Ibei jẽɨcuate raque ũquɨ̃. Ibei ɨreɨ̃ ndese jemae mose eresaitõ, “ama nda nyaaquíã” jenye chõ nguiã eɨcua. |
23744 | MAT 16:3 | Ibei ɨreɨ̃ ndese jemae mose eresaitõ ndabe, “nyaaqui rae”, jenye chõ nguiã eɨcua ũquɨ̃ no. Ibei jẽɨcuate raque quia ã. Ae Dios teacuquia jẽje nae, ũquɨ̃ jẽɨcuayã mbeɨ chõchɨ̃ nguia ã. Ae ra tu ɨcuãte mbia je nae, ¿mbaerã jẽɨngo ũquɨ̃ nguiatu ɨcuayãte re? ¿Mbaerã jẽɨngo jẽaracua raã naa nde? |
23745 | MAT 16:4 | Mbia ɨcuã ja chõ ã nde. Ae siqui ibi rɨ̃ namo nae. Huɨ jate equia Dios sɨ ã. “Mbia mae sayã esaã ure je”, ɨ chõchɨ̃ equia seje ã. Aque mɨɨ nda asaã jẽje. Jonás na sɨ ra asaã jẽje, ɨ que Jesús ñee nda. Oso que erecha cote ra. |
23749 | MAT 16:8 | Jesús que echeẽ ñee ɨcuate ra. Nyebe ñee nguiã ee. —¿Mbaerã jẽɨngo “mbichae nanderuãchɨ̃” ɨ re? ¿Mbaerã jẽɨngo seɨcuayãte re? |
23752 | MAT 16:11 | Secheẽ mose jẽje nyii, “mbichae mbuchɨmatãsa rã ndei fariseos cheẽ”, ɨ mose jẽje, secheẽ jẽɨcua rã. Mbichae rɨɨ̃ aɨco ñee ãte jẽje co. Fariseos cheẽ ndese jẽɨngo eã sacuã ño aɨco nguiã ñee jẽje. Saduceos cheẽ ndese abe jẽɨngo eã sacuã, ɨ que Jesús ra. |
23758 | MAT 16:17 | Jesús que ñee Pedro je cote ra. —Ndeyate ereɨco co, Simón. Mbia mo nembiirandu eãte quia serese co. Paba Ibatenda mɨɨ ño nembiirandu nguiã serese. Jonás ndiirĩ ndei nde. Tacheẽ tuchɨ ndeje. “Pedro” ɨ chõ equia ndeje co. “Sɨta” ɨ ñɨ Pedro je re. Aque sɨta arõ ño nda sembae iglesia achao. Satanás nda esiquisã eãte. Satanás quirãcuãte raque. Mbia ɨquiasa raque ae no. Ae ra sembae iglesia siquisã eã mbeɨ. |
23761 | MAT 16:20 | Jesús que ñee uchɨmbaaquiatu ja je cote ra. —“Jesús rei Dios chɨmondo” jenyechɨ̃ nda emo mbiirandu jẽ, ɨ que ee ra. |
23779 | MAT 17:10 | Echɨmbaaquiatu que ñee ee cote ra. —¿Mbaerã “Elías rane nda tu Cristo sɨ” ɨ embesasa re? ɨ que ñee Jesús je ra. |
23785 | MAT 17:16 | “Seriirĩ embucherõ na”, ae rei ngue nguiã ndechɨmbaaquiatu je. Mbia mbucherõ aquiatuã ño eriqui re, ɨ que eru ñee Jesús je ra. |
23789 | MAT 17:20 | Jesús que ñee ee ra. —Seɨcuayãte jiri quiatu nguiã ã. Tacheẽ nyecua jẽje. Sã mostaza eɨ̃ ñetẽte riqui raque no. Jẽ seɨcua ñetẽ mose, mbae ra asaã ja jẽje. “Eso pe jiri”, jenye mose co sɨta ibate je, siri ra oso pe jiri jeñee nguire. Jẽ seɨcua mose, mbae jẽ saã ja arondete. |
23794 | MAT 17:25 | —Impuestos emee mee mbeɨte quia co, ɨ que Pedro ee ra. Pedro que oso ɨque tuchúaa cote ra. Jesús rane ngue ñee ee ra. —Ɨ ere, Pedro. ¿Aba je mbia rerecua riqui “impuestos jemee na seje” ɨ re? Ɨ eã nda nguiirĩ je. Mbiamo je chõ nda ñee nguiã, ɨ que Jesús ee ra. |
23803 | MAT 18:7 | Mbae ɨcuã nguiarei siqui beɨ tuchɨ mbia mbɨɨcuã nonde. Ae ñee nguia mbia je nae, “mbae ɨcuã esaã” ɨ nae, eɨcuã tuchɨ chõ ũquɨ̃ nde. Ae “mbae ɨcuã esaã” ɨ nae, ũquɨ̃ nda mbae rasi saã tuchɨ cote. |
23811 | MAT 18:15 | Nderesenda ɨcuã mose ndeje, eso ñee ee. “Ã ngue eresaã mbae ɨcuã nda”, ere chõ ñee eísaa. Ndecheẽ andu turã mose, nderesenda que erembitirõ turã nda. |
23815 | MAT 18:19 | Tacheẽ nyecua jẽje. Jẽ nyeremo ndua turã mose hue rɨ̃ sɨ́, “co embu ure je” jenye turã ja mose Dios je, Paba Ibatenda ra emondo jẽje. |