23216 | MAT 1:3 | Judá rei Fares ndu. Zara ru abe no. (Tamar rei ũquɨ̃si.) Fares ndei Esrom ndu. Esrom ndei Aram ndu. |
23224 | MAT 1:11 | Josías rei Jeconías ru. Jeconías nongue abe ru. Ũquɨ̃ ngue siqui abae judíos rerao mose Babilóniaa nda. |
23232 | MAT 1:19 | José turãte que eriqui rei ra. Eɨreɨ̃te que eriqui mae María rio rese ra. —Seninisirã eã nda cote reae. Ahuɨ rei ra esɨ mbia mbiiranua ndeae, ɨ rei que ndua ndua uchɨ angui re ra. María siqui reɨ̃ nguia emo ndese ee reaẽ. |
23233 | MAT 1:20 | José que ndua ndua quia erese ra. Ndua ndua mose que ángel mo ndu eque re cuu ra. Angel que ñee ee ra. —David riirĩ ño nde re. María eisi turã ño neninisirã. ¡Ndeɨreɨ̃ ngũíã ño jẽ! Emo ngue siqui ãte quia erese ra. Espíritu Turã ae que eriirĩ mondo erie ye ra. |
23235 | MAT 1:22 | Eɨ̃ nda Dios cheẽ ɨo cote. Ae Dios cheẽ mbuchecuasa mbesa cose nae, ũquɨ̃ nda ɨo cote. Ã ndei embesa ji ã: |
23240 | MAT 2:2 | Ũquɨ̃ ngue ñee ngaẽ judíos je ra. —¿Mangue judíos rerecua mangue re? Ae nyaacuquia ramo nae ¿mangue mangue re? Uremae ngue nyasitata embae rese ra. Ureɨco mose ure récuaa. Nyebe urechu nguiã erea co. Urecoi rã urenia ndese ñee ee. ¿Ma eriqui ma nde? ɨ que mbia aquiatu ñee judíos je ra. |
23243 | MAT 2:5 | Ũquɨ̃ ngue ñee Herodes je ra. —Nyaacuquia ra Belén de Judea. Ɨ que embesa ji ra: |
23245 | MAT 2:7 | Nyebe Herodes “jenyu” ɨ nguiã ũquɨ̃ mbia aquiatu je. Ñee ngue ũquɨ̃ ísaa ra. —¿Manosete nyasitata embae rese jemae nde? ɨ que ñee ee ra. |
23246 | MAT 2:8 | Herodes que ũquɨ̃ mbia aquiatu mondochoɨ Belén cote ra. —Jẽso Belén. Nyaacuquia ramo je rese jẽirandu tuchɨ. Jẽ erea mose, sembiirandu se. Ɨ̃ nda se abe aso mae erese. Ɨ̃ nda acoi senia ndese se abe ñee ee, ɨ rei que Herodes ñee ee ra. |
23249 | MAT 2:11 | Mbia aquiatu que ɨque tuchúaa cote ra. Huee que ãquẽ ɨtãquieɨ̃ ndiqui ee cote ra. Usi rese. María, ɨ equia ee. Ngoi que ngũíã ndese eɨtãquieɨ̃ je cote ra. Ñee turã ngue ee ra. Mbae que esirõ mondo Jesús je cote ra. Oro. Mbae mbushɨmbusa abe no. Mirra abe no. |
23250 | MAT 2:12 | Dios que ñee mbia aquiatu je cote ra. —Jẽsochɨ̃ nda ñee Herodes mbiirandu jẽ, ɨ que Dios ñee ee cuu ra. Nyebe echoɨ nguiã Herodes abi nguécuaa. |
23251 | MAT 2:13 | Aquere que Dio s ángel mo mondo ñee José je ra. Ñee ngue ee cuu ra. —Herodes ra eɨtãquieɨ̃ sequia sequia. Ɨquia serɨ̃te equia co. Jẽso uchã. Ãquẽ jendao sunuña Egíptoo. Esi rese. Huee jẽɨngochõ. Acheẽ jee ra ndeje huee, ɨ que Dios ñee José je ra. |
23253 | MAT 2:15 | Chɨ arete que Egíptoo ra. Ererecua Herodes que mano cote ra. Dios cheẽ ngue ɨque cote ra. Eɨ̃ ngue Dios cheẽ embesa ji ra: Seriirĩ ngue aru Egipto sɨ ra, ɨ que embesa ji ra. |
23254 | MAT 2:16 | Herodes que paama ɨ tuchɨ cote ra. —Mbia aquiatu sembɨɨrɨ̃ ɨrɨ̃ ñochɨ̃. Nyebiã ñochɨ̃ ecuaẽ ñee seje, ɨ que ra. Nyebe que soldados mondo mbia riirĩ nacuẽ ɨquia ja cote ra. Ãquẽ ɨtãquieɨ̃ ngu e eɨquia ɨquia ja quia Belén jenda ra. Hue rurubinda ja abe no. Ngata ramo je abe ɨquia ja. Nyasitata nyecua quia mbia je nae, aque mosenda ãquẽ ɨtãquieɨ̃ ɨquia ja. |
23255 | MAT 2:17 | Herodes ũquɨ̃ ɨquia mose que Dios cheẽ ɨque cote ra. Ae Jeremías mbesa quia: |
23258 | MAT 2:20 | —José, echumumba rã. Jẽso Israel cote. Ãquẽ abe erao. Esi rese. Ae ãquẽ ɨquia serɨ̃te quia nae, ũquɨ̃ ngue mano cote ra, ɨ que ángel ñee José je cuu ra. |
23261 | MAT 2:23 | Sucha tubɨrɨã mo ngue chɨ Galiléaa ra. Nazaret, ɨ que hue je ra. José que nyoɨ beɨ hue, hue jendarã cote ra. Nyebe Dios cheẽ mbesa ji ɨque nguiã cote. Ɨ̃ ngue Dios cheẽ nda: Nazaret jenda ra Jesús, ɨ que Dios cheẽ nda. |
23264 | MAT 3:3 | Sã Isaías embesa nyii no: Emo ndiqui ñeemombo mombo turúquiaa huee. “Sã emo ndiqui ñeenda mbuquiche no, eɨ̃ jenye sɨ chõ nguia jẽ abe ɨcoquiatu nandererecua je”, ɨ equia turúquiaa hue, ɨ que Isaías embesa ra. Juan nɨɨ sɨ que embesa ra. |
23267 | MAT 3:6 | Mbia huɨɨcuã nenei nenei mose Dios je, ũquɨ̃ mose que Juan ndiqui bautizar ɨ ee ra. Ama Jordán ye. |
23268 | MAT 3:7 | Fariseos tubɨrɨã abe que ngaẽ ngaẽ tuchɨ quia Juan ndea ra. Saduceos tubɨrɨã abe no. Juan ngue ñee asite ũquɨ̃ je ra. —Mbeɨ rã ño jẽɨngo nguiã ã. Mbae ɨcuã nda tu mbia je nae, ¿ũquɨ̃ nɨɨ ño jenyu quia uchã serea co re? |
23270 | MAT 3:9 | “Abraham ndiirĩ nducucha chõ nande re. Nyebe ra Dios nandemingo beɨ” ¡jenyechɨ̃ nda jẽ! Dios Abraham ndiirĩ nducucha chao arõte raque sɨta je. |
23271 | MAT 3:10 | Ira rã sɨ chõ mbia riqui nguiã ã. Sã ira mo ndiqui ɨa turã no. Sã emo ndiqui ɨa eã no. Aque quia ra mbia maña cote. Erei sacuã. Eɨ̃ serɨ̃ serɨ̃ ño Dios nguiã mbia je co, mbia mbae turã naa eã mose. |
23273 | MAT 3:12 | Ae ra mbia umbae mɨɨ ɨcúe. Eturã achõ ño embae re. Ae embae eã nae, ũquɨ̃ nda eséi cote. Ũquɨ̃ ndeisa ra ua eã mbeɨ tata. Sã mbia quiata a chiqui chiqui no. Sã ea mɨɨ ɨcúe no. Sã echuruique mombo tátaa no, ɨ que Juan ñee mbia je ra. |
23281 | MAT 4:3 | Aque mose tuchɨ que diablo sɨ ee ra. Embɨɨcuã sacuã. —Nde Dios riirĩ mose, mbichae esaã ã sɨta je. Ɨ̃ nda ereu, ɨ rei que diablo ñee ee ra. |
23285 | MAT 4:7 | Jesús que ñee diablo je ra. —Sã embesa ji ñee no: “‘Ma Dios sereaquiatu. Tã tae ee no’, jenyechɨ̃ nda Dios je”, ɨ ñɨ Dios cheẽ nde, ɨ que Jesús ñee diablo je ra. |
23292 | MAT 4:14 | Isaías chɨmbesa Dios cheẽ ngue ɨque cote ra. Jesús siqui mose huee. Eɨ̃ ngue Isaías embesa cose ra: |
23293 | MAT 4:15 | Mbia hue jenda ja que siqui itondáruu nyii ra. Zabulón jenda. Neftalí jenda. Ama ndɨsha ji jenda. Ama Jordán ndobeɨnda. Ae judíos eã Galilea jenda nae, ũquɨ̃ abe no. Ũquɨ̃ mbia que siqui ja rei itondáruu nyii ra. Nyaashɨ̃ ngue tu ee cote ra, ɨ que Isaías embesa ra. |
23296 | MAT 4:18 | Emo mose que Jesús sɨ quia ama nimia nduɨ ra. Ama Ndɨsha Galilea. Huee que mae Simón Pedro rese ra. Enongue rese abe que mae nda. Andrés, ɨ equia ee. Ɨ que eu sɨra mbuasa mondo mondo ii ra. Sɨra resenda beɨ rei ũquɨ̃. |
23301 | MAT 4:23 | Jesús que ngata tuchɨ quia Galilea rɨ̃ nda. Mbia que embaaquiatu quiatu quia mbia chumunua nuásaa ra. Dios cheẽ turã ngue esenei senei nguia ee ra. Mbia rasi chumumbara que embucherõ cherõ nguia ra. |
23303 | MAT 4:25 | Mbia tubɨrɨã tuchɨ que siqui Jesús ruɨ cote ra. Galilea jenda. Decápolis jenda abe no. Jerusalén jenda abe no. Judea jenda abe no. Ama Jordán ndobeɨnda abe no. Uquɨ̃ jenda siqui ja Jesús ruɨ. |
23306 | MAT 5:3 | Eɨ̃ ngue ñee ee ra: —Ae siqui mingue quia nae, eya chõ ũquɨ̃ nde. Ũquɨ̃ nda siqui Dios rese. |
23307 | MAT 5:4 | Ae nyeseo quia nae, eya chõ ũquɨ̃ nde. Dios ra embia tuchɨ. |
23308 | MAT 5:5 | Ae eseteãte riqui nae, eya chõ ũquɨ̃ nde. Ibi ja ra embae cote. |
23309 | MAT 5:6 | Ae siqui turã sete quia nae, eya chõ ũquɨ̃ nde. Dios ra embucuata turã nguia. |
23310 | MAT 5:7 | Ae eya eãte riqui mbia rese nae, eya chõ ũquɨ̃ nde. Dios ia eãte ra ũquɨ̃ ndese. |
23311 | MAT 5:8 | Ae echɨã turãte riqui nae, eya chõ ũquɨ̃ nde. Ũquɨ̃ nda mae Dios rese. |
23312 | MAT 5:9 | Ae mbia mingo turã nguia nyɨese nae, eya chõ ũquɨ̃ nde. “Seriirĩ” ɨ ra Dios ũquɨ̃ je. |
23314 | MAT 5:11 | Mbia ñee ɨcuã mose jẽje serɨɨ̃, jẽya tuchɨ rae. Mbia ɨcuã ɨcuã mose jẽje serɨɨ̃. Mbia ñee ñooño mose jenɨɨ, jẽya tuchɨ rae. |
23315 | MAT 5:12 | Jeñɨmbia chõ nguia ũquɨ̃ mose. Dios quia ra mbae turã tuchɨ mondo jẽje ibate. Mbia ɨcuã ɨcuande jẽje nyii. Eɨ̃ ngue mbia ɨcuã ɨcuã nguia Dios rimba je nyii no nda. |
23319 | MAT 5:16 | Eɨ̃ jenye sɨ chõ nguia tata turã na. Mbae resae turã mbia je. Eɨ̃ jenye mose ra mbia mae jẽturã ndese. Ñee turã nda jendu ibatenda je cote. |
23322 | MAT 5:19 | Dios cheẽ tubɨrɨãte raque mbia je, mbia echeẽ mumbayã sacuã. Emo echeẽ mɨɨ mumba mose, Dios biãte ra ũquɨ̃, Dios siqui mose ererecuarã tuchɨ cote. “Dios cheẽ mɨɨ emumba”, ɨ mose emo, Dios biãte ũquɨ̃. Ae echeẽ mumbayãte quia nae, Diosbi tuchɨ chõ ũquɨ̃ nde. Ae ñee nguia mbia je nae, “Dios cheẽ jemumbayã ja” ɨ quia mbia je nae, Diosbi tuchɨ chõ ũquɨ̃ nde. |
23323 | MAT 5:20 | Tacheẽ nyecua jẽje. Fariseos uturã saã saã tuchɨ raque. Embesasa abe uturã saã saã tuchɨ raque. ¡Jẽ nguia jẽɨngo turã tuchɨ ũquɨ̃ sɨ jẽ! Jẽ jẽɨngo turã eã mose ũquɨ̃ sɨ, jẽɨngo eã nda Dios rese, Dios siqui mose mbia rerecuarã. |
23324 | MAT 5:21 | Ameɨ ñee ngue jeñandu rei ra. “Mbia mo nda ereɨquiachɨ̃. Nde mbia mo ɨquia mose, nde abe ra mbia ndeɨquia arõte”, ɨ rei que ameɨ nda. |
23328 | MAT 5:25 | Emo mbia rerecua mbuqueta queta mose nderɨɨ̃, ndeturã ño ee. Echeẽ turã ño ee. Jẽ ae chõ jeñɨmbuturã jenyue. Ɨ̃ nda ndererao ɨcuã eã. Ndererao mose ra ndetarõ mbeɨ cárcel. |
23330 | MAT 5:27 | Ameɨ ñee ngue jeñandu rei ra. “Emo ninisi rese ra jẽɨngochɨ̃”, ɨ rei que ra. |
23331 | MAT 5:28 | Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã mose cuña mo ndese, “aque rese nda aɨco raã ña” ɨ mose, ũquɨ̃ abe eɨcuãte. Siqui raanguia erese chõ ũquɨ̃ nde. |
23332 | MAT 5:29 | Nderesa mae mose mbae ɨcuã ndese, echoo mombo. Nderesa nemingo serɨ̃ mose mbae ɨcuã nde se, echoo mombo. Coche nderesa mɨɨ eremombo nguiã. Ɨ̃ nda nderete osoã tata cuásuu. |
23333 | MAT 5:30 | Ndeo nemingo mose mbae ɨcuã ndese, echisia mombo. Coche ndeo mombo nguiã. Ndequiato cutinda raque. Ɨ̃ nda nderete osoã tata cuásuu. |
23335 | MAT 5:32 | Se quia tacheẽ nyecua jẽje. ¡Jeninisi ra jemombochɨ̃ jẽ! Jeninisi siqui mose emo ndese, ũquɨ̃ mose mɨɨ ño jeninisi jemombo arõte raque. Jẽ emombo chooño mose, jẽɨngo jeninisi mingo adulterio rese ũquɨ̃. Ae emombo ji quereco cote nae, ũquɨ̃ abe eɨcuãte no. Adulterio, ɨ chõ ũquɨ̃ je re. |
23336 | MAT 5:33 | Ameɨ ñee ngue jeñandu rei ra. “Jurar jenye mose Dios je, jeñee nda jembuchebichɨ̃ ee”, ɨ rei que ameɨ nda. |
23337 | MAT 5:34 | Se quia tacheẽ nyecua jẽje. ¡Jurar jenye eã mbeɨ tuchɨ jẽ! Ibei rɨɨ̃ abe jurar jenye eã jẽ. Dios recua chõ ibei re. |
23338 | MAT 5:35 | Ibi rɨɨ̃ abe jurar jenye eã jẽ. Dios ironguia chõ ibi re. Jerusalén nɨɨ abe jurar jenye eã jẽ. Dios mbae tuchɨ chõ Jerusalén nde. |
23340 | MAT 5:37 | ¡Jurar jenye eã jẽ! “Ae” jenye chõ. “Tei” jenye chõ. Ũquɨ̃ mɨɨ ño jeñee. Jurar jenye mose, eɨcuãte ũquɨ̃. |
23341 | MAT 5:38 | Ameɨ ñee ngue jeñandu rei ra. “Emo nderesa mungue mose, nde abe aque resa emungue. Emo ndereɨ̃ siquio mose, nde abe ereɨ̃ esiquio”, ɨ rei que ameɨ nda. |
23342 | MAT 5:39 | Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Mbae ɨcuã nda jẽsaãchɨ̃ mbia ɨcuã je. Emo ucua mose nderitii rese, nderitii rɨbɨsho abe eteacuquia ee. |
23347 | MAT 5:44 | Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Echesecua chõ ndeucuãyãsa rese. Mbae turã esaã ño nguia ee. Ae ñee ɨcuã nguia nderɨɨ̃ nae, echeẽ turã ño nguia nde ee. Ae eɨcuãte riqui ndeje nae, ũquɨ̃ nɨɨ eɨco ñee turã Dios je. |
23348 | MAT 5:45 | Eɨ̃ jenye mose ra Ibatenda riirĩ turã tuchɨ jẽ. Dios quiarei eturã mbia ja je. Mbia turã je. Mbia ɨcuã je abe no. Dios quiarei tenda mbusẽ turã mbeɨ mbia turã je. Eɨcuã je abe no. Dios quiarei ama mbuchaaqui turã mbeɨ mbia turã je. Eɨcuã je abe. |
23349 | MAT 5:46 | Ae eturãte riqui mbia jẽje nae, ũquɨ̃ achõ je jẽturã mose, eɨcuãte ũquɨ̃. Mbia ɨcuã abe mbae turã saãte uquiato achõ je. Eɨ̃ jenyechɨ̃ nda jẽ. |
23350 | MAT 5:47 | Jẽquiato achõ je jeñee turã mose, aba biãte ũquɨ̃. Eɨ̃ ño Dios quiatoã abe nguiã ñee turã uquiato je. |
23352 | MAT 6:1 | “Sã mbia mae ja sechɨao turã ndese”, jenyechɨ̃ nda mbae turã naa mose. Mbia résaa achõ nda mbae turã jẽsaã saãchɨ̃ jẽ. Ũquɨ̃ jẽsaã saã mose ra jendu Ibatenda mbae turã mee eã jẽje. |
23353 | MAT 6:2 | Jẽɨngo mose mbae mee mee mbaecha reã je, jemondo checuayã ño nguia ee. Mbia mbiirandu randu eã. Ae uturã saã saã nguia nae, ũquɨ̃ na nda jẽɨngochɨ̃. Dios ra mbae turã mee eã ũquɨ̃ je. “Sã mbia mae ja sechɨao turã ndese”, jenyechɨ̃ nda jẽ. |
23356 | MAT 6:5 | Jeñee mose Dios je, jeñee mingue chõ nguia ee. Uturã naa naasa rã nda jẽɨngochɨ̃. Ũquɨ̃ ndiqui nyoɨ choɨ mbiásaa ñee sacuã Dios je ũquɨ̃. “Sã mbia mae ja serese secheẽ mose Dios je”, ɨ equia ũquɨ̃. Mbia riqui mae jate raque erese. Dios quia ra mbae turã mee eã ee. |
23357 | MAT 6:6 | Nde ñeese mose Dios je, nde ae chõ echeẽ nguia ee ndechuchúaa. “Sa mbia mae ja serese”, erechɨ̃ nda jẽ. Nde a e chõ echeẽ nguia ee. Dios ae ra siqui nderese. Dios ae mbae ɨcua ja nguiã. Ae quia ra mbae turã mee ndeje cote. |
23358 | MAT 6:7 | Nde ñee mose Dios je, hue rɨ̃ beɨte ra ereɨcochɨ̃ ñee ee. Eɨ̃ ño Dios ɨcuasa reã nguiã ñee ndaque Dios je. “Hue rɨ̃ urecheẽ mbeɨ mose ra Dios ureandu”, ɨ rei nguiã. |
23359 | MAT 6:8 | Ũquɨ̃ na nda jẽɨngochɨ̃. Ae mbae ãte riqui jẽje nae, ũquɨ̃ Dios ɨcuate quia co. Jeñee nonde ee. “Mbae embu ure je”, jẽ ɨ nonde ee. |