23216 | MAT 1:3 | Judá rei Fares ndu. Zara ru abe no. (Tamar rei ũquɨ̃si.) Fares ndei Esrom ndu. Esrom ndei Aram ndu. |
23222 | MAT 1:9 | Uzías rei Jotam ndu. Jotam ndei Acaz ru. Acaz rei Ezequías ru. |
23223 | MAT 1:10 | Ezequías rei Manasés ru. Manasés rei Amón ndu. Amón ndei Josías ru. |
23226 | MAT 1:13 | Zorobabel ndei Abiud ndu. Abiud ndei Eliaquim ndu. Eliaquim ndei Azor ndu. |
23227 | MAT 1:14 | Azor ndei Sadoc ndu. Sadoc ndei Aquim ndu. Aquim ndei Eliud ndu. |
23228 | MAT 1:15 | Eliud ndei Eleazar ndu. Eleazar ndei Matán ndu. Matán ndei Jacob ndu. |
23231 | MAT 1:18 | Jesucristo chaacuquia tasenei na jẽje. María rei esi. María que siquichõ ndei quia José ninisirã nda. Nyucuaaque ru eã ngue siqui rei ra. Nguiirĩ ngue eteachõ nguíe ye ra. Siquíã ndaque José rese. Espíritu Turã ae que eriirĩ mondo erie ye ra. |
23232 | MAT 1:19 | José turãte que eriqui rei ra. Eɨreɨ̃te que eriqui mae María rio rese ra. —Seninisirã eã nda cote reae. Ahuɨ rei ra esɨ mbia mbiiranua ndeae, ɨ rei que ndua ndua uchɨ angui re ra. María siqui reɨ̃ nguia emo ndese ee reaẽ. |
23233 | MAT 1:20 | José que ndua ndua quia erese ra. Ndua ndua mose que ángel mo ndu eque re cuu ra. Angel que ñee ee ra. —David riirĩ ño nde re. María eisi turã ño neninisirã. ¡Ndeɨreɨ̃ ngũíã ño jẽ! Emo ngue siqui ãte quia erese ra. Espíritu Turã ae que eriirĩ mondo erie ye ra. |
23235 | MAT 1:22 | Eɨ̃ nda Dios cheẽ ɨo cote. Ae Dios cheẽ mbuchecuasa mbesa cose nae, ũquɨ̃ nda ɨo cote. Ã ndei embesa ji ã: |
23236 | MAT 1:23 | ¡Sã jẽ! Nyucuaaque ruã nda nguiirĩ tea. Emanuel, ɨ ra eriirĩ je. Dios riqui nanderese co, ɨ ñɨ Emanuel nde, ɨ que embesa ji cose ra. |
23242 | MAT 2:4 | Herodes que “jenyu” ɨ sacerdote rerecua ja je ra. Embesasa ja je abe que “jenyu” ɨ ra. —¿Mangue ra Cristo nyaacuquia mangue re? “Hue ra nyaacuquia” ¿ɨ embesa ji re? ɨ que Herodes ñee ee ra. |
23251 | MAT 2:13 | Aquere que Dio s ángel mo mondo ñee José je ra. Ñee ngue ee cuu ra. —Herodes ra eɨtãquieɨ̃ sequia sequia. Ɨquia serɨ̃te equia co. Jẽso uchã. Ãquẽ jendao sunuña Egíptoo. Esi rese. Huee jẽɨngochõ. Acheẽ jee ra ndeje huee, ɨ que Dios ñee José je ra. |
23252 | MAT 2:14 | José que ñumumba juã cote ra. Ãquẽ ngue ecuruchoɨ isa usi rese ra. Nyoɨ que Egipto quiti ra. |
23253 | MAT 2:15 | Chɨ arete que Egíptoo ra. Ererecua Herodes que mano cote ra. Dios cheẽ ngue ɨque cote ra. Eɨ̃ ngue Dios cheẽ embesa ji ra: Seriirĩ ngue aru Egipto sɨ ra, ɨ que embesa ji ra. |
23256 | MAT 2:18 | Mbia Ramá jenda nyeseo tuchɨ. Eya eã tuchɨ nguiirĩ ndese. Emo embia aroneãte. Eriirĩ nguia mano jate nguiã ee, ɨ que embesa ji ra. |
23257 | MAT 2:19 | José chɨ mose Egipto que Herodes mano nyee ra. Nyebe Dios ángel mo mondo nguiã ñe e José je. |
23258 | MAT 2:20 | —José, echumumba rã. Jẽso Israel cote. Ãquẽ abe erao. Esi rese. Ae ãquẽ ɨquia serɨ̃te quia nae, ũquɨ̃ ngue mano cote ra, ɨ que ángel ñee José je cuu ra. |
23262 | MAT 3:1 | Emo mose que Juan el Bautista Dios cheẽ nenei nenei mbia je cote ra. Dios cheẽ ngue esenei senei nguia mbia je turúquiaa ra. |
23264 | MAT 3:3 | Sã Isaías embesa nyii no: Emo ndiqui ñeemombo mombo turúquiaa huee. “Sã emo ndiqui ñeenda mbuquiche no, eɨ̃ jenye sɨ chõ nguia jẽ abe ɨcoquiatu nandererecua je”, ɨ equia turúquiaa hue, ɨ que Isaías embesa ra. Juan nɨɨ sɨ que embesa ra. |
23271 | MAT 3:10 | Ira rã sɨ chõ mbia riqui nguiã ã. Sã ira mo ndiqui ɨa turã no. Sã emo ndiqui ɨa eã no. Aque quia ra mbia maña cote. Erei sacuã. Eɨ̃ serɨ̃ serɨ̃ ño Dios nguiã mbia je co, mbia mbae turã naa eã mose. |
23272 | MAT 3:11 | I je chõ aɨco nguiã bautizar ɨ mbia je co. Jẽ ndua ndua sɨ mose Dios rese. Co chɨ emo ndu quia seruɨ co. Ae quia equirãcuã tuchɨ sesɨ re. Ae quia eturã tuchɨ sesɨ re. Ae quia ra bautizar ɨ mbia je Espíritu Turã je. Mbia chɨã mbitirõ sacuã. Sã tata riqui mbae mbitirõ no. |
23273 | MAT 3:12 | Ae ra mbia umbae mɨɨ ɨcúe. Eturã achõ ño embae re. Ae embae eã nae, ũquɨ̃ nda eséi cote. Ũquɨ̃ ndeisa ra ua eã mbeɨ tata. Sã mbia quiata a chiqui chiqui no. Sã ea mɨɨ ɨcúe no. Sã echuruique mombo tátaa no, ɨ que Juan ñee mbia je ra. |
23277 | MAT 3:16 | Juan ngue bautizar ɨ ee ra. Jesús que usẽ oso ama sɨ cote ra. Ibei que nyɨequia ee cote ra. Espíritu Turã ngue nguichi nyurushɨ rã nda. Nguichi que eu Jesús rese ra. |
23279 | MAT 4:1 | Turúquiaa que Espíritu Turã Jesús rerao ra. “Tã tae Jesús je”, ɨ sacuã diablo Jesús je. |
23280 | MAT 4:2 | Huee que Jesús riqui arete ra. Cuarenta días. Mbae mo ngue eu eã mbeɨ aque mose ra. Eriãcuãte que cote ra. |
23281 | MAT 4:3 | Aque mose tuchɨ que diablo sɨ ee ra. Embɨɨcuã sacuã. —Nde Dios riirĩ mose, mbichae esaã ã sɨta je. Ɨ̃ nda ereu, ɨ rei que diablo ñee ee ra. |
23292 | MAT 4:14 | Isaías chɨmbesa Dios cheẽ ngue ɨque cote ra. Jesús siqui mose huee. Eɨ̃ ngue Isaías embesa cose ra: |
23296 | MAT 4:18 | Emo mose que Jesús sɨ quia ama nimia nduɨ ra. Ama Ndɨsha Galilea. Huee que mae Simón Pedro rese ra. Enongue rese abe que mae nda. Andrés, ɨ equia ee. Ɨ que eu sɨra mbuasa mondo mondo ii ra. Sɨra resenda beɨ rei ũquɨ̃. |
23299 | MAT 4:21 | Pe jiri que mae Jacobo rese ra. Enongue rese abe. Juan, ɨ equia ee. Eru abe que siqui erese ra. Zebedeo, ɨ equia ee. Huee que echɨ ja canoa ye sɨra mbuasa mbitirõ tirõ nda. —Jẽɨngo seruɨ, ɨ que Jesús Jacobo je ra. Juan je abe. |
23302 | MAT 4:24 | Mbia Siri a jenda que jirandu tuchɨte chee erese ra. Nyebe eriqui nguiã erasi rurucuaẽ cuaẽ jate ee. Erasi chumumbara. Mbia aba checuayã nyɨreco abe no. Mbia quiachã quiachã je abe no. Mbia umɨ sayã je abe no. Jesús que embucherõ cherõ ja quia ra. |
23304 | MAT 5:1 | Mbia tubɨrɨã ngu e chɨ Jesús rese ra. Nyebe Jesús nyuɨ nguiã ibi ibate mo ndese ra. Ngoi que huee ra. Echɨmbaaquiatu que esɨɨchã ngaẽ nda. |
23306 | MAT 5:3 | Eɨ̃ ngue ñee ee ra: —Ae siqui mingue quia nae, eya chõ ũquɨ̃ nde. Ũquɨ̃ nda siqui Dios rese. |
23315 | MAT 5:12 | Jeñɨmbia chõ nguia ũquɨ̃ mose. Dios quia ra mbae turã tuchɨ mondo jẽje ibate. Mbia ɨcuã ɨcuande jẽje nyii. Eɨ̃ ngue mbia ɨcuã ɨcuã nguia Dios rimba je nyii no nda. |
23316 | MAT 5:13 | Embiquesa rã ño jẽɨngo nguiã mbia je ã. Sã embiquesa turãte no. Eɨse quiachamba mose, eɨcuã tuchɨ ra cote. Mbia ra emombo chõ cote. Mbia ra irõ ño erese. |
23318 | MAT 5:15 | Sã nandeɨco lámpara mendi no. Sã nandeɨco eati eã no. Sã nandeɨco emɨɨ eã mbaequi re no. Erendi checua chõ nda nandemɨɨ nguiã. Mbia resae ja sacuã. |
23319 | MAT 5:16 | Eɨ̃ jenye sɨ chõ nguia tata turã na. Mbae resae turã mbia je. Eɨ̃ jenye mose ra mbia mae jẽturã ndese. Ñee turã nda jendu ibatenda je cote. |
23322 | MAT 5:19 | Dios cheẽ tubɨrɨãte raque mbia je, mbia echeẽ mumbayã sacuã. Emo echeẽ mɨɨ mumba mose, Dios biãte ra ũquɨ̃, Dios siqui mose ererecuarã tuchɨ cote. “Dios cheẽ mɨɨ emumba”, ɨ mose emo, Dios biãte ũquɨ̃. Ae echeẽ mumbayãte quia nae, Diosbi tuchɨ chõ ũquɨ̃ nde. Ae ñee nguia mbia je nae, “Dios cheẽ jemumbayã ja” ɨ quia mbia je nae, Diosbi tuchɨ chõ ũquɨ̃ nde. |
23323 | MAT 5:20 | Tacheẽ nyecua jẽje. Fariseos uturã saã saã tuchɨ raque. Embesasa abe uturã saã saã tuchɨ raque. ¡Jẽ nguia jẽɨngo turã tuchɨ ũquɨ̃ sɨ jẽ! Jẽ jẽɨngo turã eã mose ũquɨ̃ sɨ, jẽɨngo eã nda Dios rese, Dios siqui mose mbia rerecuarã. |
23328 | MAT 5:25 | Emo mbia rerecua mbuqueta queta mose nderɨɨ̃, ndeturã ño ee. Echeẽ turã ño ee. Jẽ ae chõ jeñɨmbuturã jenyue. Ɨ̃ nda ndererao ɨcuã eã. Ndererao mose ra ndetarõ mbeɨ cárcel. |
23330 | MAT 5:27 | Ameɨ ñee ngue jeñandu rei ra. “Emo ninisi rese ra jẽɨngochɨ̃”, ɨ rei que ra. |
23331 | MAT 5:28 | Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã mose cuña mo ndese, “aque rese nda aɨco raã ña” ɨ mose, ũquɨ̃ abe eɨcuãte. Siqui raanguia erese chõ ũquɨ̃ nde. |
23334 | MAT 5:31 | Ameɨ ñee ngue jeñandu rei ra. “Emo ngũinisi mombose mose, sã emombo chõ. Papel mbesa ji emondo ee”, ɨ rei que ameɨ nda. |
23341 | MAT 5:38 | Ameɨ ñee ngue jeñandu rei ra. “Emo nderesa mungue mose, nde abe aque resa emungue. Emo ndereɨ̃ siquio mose, nde abe ereɨ̃ esiquio”, ɨ rei que ameɨ nda. |
23342 | MAT 5:39 | Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Mbae ɨcuã nda jẽsaãchɨ̃ mbia ɨcuã je. Emo ucua mose nderitii rese, nderitii rɨbɨsho abe eteacuquia ee. |
23343 | MAT 5:40 | Emo demandar ɨ mose ndeje, “nembae camisa emondo seje” ɨ mose, emondo chõ ee. Ndeɨrao nongue abe emondo ee. |
23345 | MAT 5:42 | Emo ache ache ɨ mose ndeje, emondo ee. “Mbae mo prestar ere seje” ɨ mose emo, emondo ee. |
23347 | MAT 5:44 | Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Echesecua chõ ndeucuãyãsa rese. Mbae turã esaã ño nguia ee. Ae ñee ɨcuã nguia nderɨɨ̃ nae, echeẽ turã ño nguia nde ee. Ae eɨcuãte riqui ndeje nae, ũquɨ̃ nɨɨ eɨco ñee turã Dios je. |
23348 | MAT 5:45 | Eɨ̃ jenye mose ra Ibatenda riirĩ turã tuchɨ jẽ. Dios quiarei eturã mbia ja je. Mbia turã je. Mbia ɨcuã je abe no. Dios quiarei tenda mbusẽ turã mbeɨ mbia turã je. Eɨcuã je abe no. Dios quiarei ama mbuchaaqui turã mbeɨ mbia turã je. Eɨcuã je abe. |
23349 | MAT 5:46 | Ae eturãte riqui mbia jẽje nae, ũquɨ̃ achõ je jẽturã mose, eɨcuãte ũquɨ̃. Mbia ɨcuã abe mbae turã saãte uquiato achõ je. Eɨ̃ jenyechɨ̃ nda jẽ. |
23350 | MAT 5:47 | Jẽquiato achõ je jeñee turã mose, aba biãte ũquɨ̃. Eɨ̃ ño Dios quiatoã abe nguiã ñee turã uquiato je. |
23358 | MAT 6:7 | Nde ñee mose Dios je, hue rɨ̃ beɨte ra ereɨcochɨ̃ ñee ee. Eɨ̃ ño Dios ɨcuasa reã nguiã ñee ndaque Dios je. “Hue rɨ̃ urecheẽ mbeɨ mose ra Dios ureandu”, ɨ rei nguiã. |
23360 | MAT 6:9 | Eɨ̃ jenye chõ nguia ñee Dios je: Paba Ibatenda, sã mbia ñee turã mbeɨ quia nderɨɨ̃. |
23364 | MAT 6:13 | “Mbae ɨcuã jẽsaã” ¡ɨchɨ̃ nda emo ure je jẽ! Urereaquiatu beɨ quia mbae ɨcuã sɨ. Nde mɨɨ ño mbia rerecuarã nde. Nde mɨɨ ño ndequirãcuã nde. Nde mɨɨ je mbia ñee turã sacuã mbeɨ. Amén. Eɨ̃ jenye chõ ñee Dios je. |
23365 | MAT 6:14 | Mbia ɨcuã ɨcuã mose jẽje, jẽtesareɨ chõ esɨ. Eɨ̃ jenye mose ra Dios Ibatenda abe jeɨcuã mbutiã jẽsɨ. |
23367 | MAT 6:16 | Jenyɨu sɨ jẽhuɨ mose Dios je, “sã mbia mae jate seyayã ndese”, jenyechɨ̃ nda ñee. Jendesa ia eã techɨ̃ nda aque mose jẽ. Eɨ̃ ño uturã naa naasa nguiã. Mbia nda mae ja rei nguiã erese. Dios quia ra mbae turã mee eã ee. |
23370 | MAT 6:19 | “Mbae turã tamunua nu a sembaerã aa íbii”, jenyechɨ̃ nda jẽ. Chicuaquiareɨ̃ nda eu arõte. Emo embuquiachã arõte jẽsɨ. Eichoi arõ ndete no. |
23375 | MAT 6:24 | Erimba mɨɨ mo siqui aronea ererecua nyeremo ndese. Ererecua nyeremo mose, huee ra erimba ererecua nongue ucuayã. Ererecua nongue ra ebite. Eɨ̃ sɨ chõ mbia re. Ae ndua beɨte quia mbae isiquia rese nae, ũquɨ̃ siqui aroneate Dios ruɨ. Ae siqui beɨte quia Dios rese nae, ũquɨ̃ nguiarei ndua eã jiri mbae isiquia rese. |
23383 | MAT 6:32 | Eɨ̃ ño Dios quiatoã nguiã. Jẽ nguia jendu Ibatenda tesareɨã mbeɨte nguiã jẽsɨ. |
23391 | MAT 7:6 | Sã mbia mo ndiqui perro rã sɨ no. Teasu socoi quía rã abe no. Ũquɨ̃ nguiarei mbia ɨcuã mbeɨ Dios cheẽ andure. Dios cheẽ isi teã teã. Dios cheẽ jẽsenei eã ũquɨ̃ je cote. Emo je quia jẽsenei cote. |
23397 | MAT 7:12 | Sã jẽyate riqui mbia siqui turã mose jẽje no. Eɨ̃ jenye sɨ chõ nguia siqui turã mbia je no. Moisés chɨmbesa tuchɨ chõ ũquɨ̃ nde. Dios quiato cose ndare chɨmbesa ja chõ ũquɨ̃ nde. |
23398 | MAT 7:13 | Eɨquesa chumumbi rɨ̃ ño jẽso ɨque jẽ. Aque ñeenda oso quia tata cuasu nae, eɨcoɨ chõ aque re. Ae eɨquesa ngasẽ nguia tat a cuasu nae, eɨcoɨ chõ aque no nde. Hue rɨ̃ mbia tubɨrɨã ndiqui nguiã ũquɨ̃. |
23399 | MAT 7:14 | Ñeenda nongue ruɨ quiatu ngasẽ nguiã Dios je. Aque ñeenda quiarei echumumbi. Echumumbi chõ aque ñeenda ɨquesa re. Mbia mɨɨ mɨɨ ño siqui nguiã aque ñeenda ruɨ. Ũquɨ̃ nguia ra Dios mingo beɨ. |
23401 | MAT 7:16 | Sã ira ae e a ae ae no. Uva a rã eã nda nyu a ɨa no. Ea ae eno nde. Higo a rã eã nda isio rashɨ̃ a no. Ea ae eno nde. |
23402 | MAT 7:17 | Eɨ̃ sɨ chõ mbia no nde. Mbia turã nda siqui mbae turã ndese. Mbia ɨcuã nda siqui mbae ɨcuã ndese no. |
23403 | MAT 7:18 | Ira turã mose, ea abe ra eturã. Nyɨabi aronea. Ira ɨcuã mose, ea abe r a eɨcuã no. Ei rã sɨ ra ea. |
23410 | MAT 7:25 | Ama nyaaqui mose, amandi cuasu raque. Quɨrɨrɨã abe ɨchu ɨchu raque tuchu a je. Tuchua mbuquiata aroneate. Sɨta turã arõ nguia ngue uchuchu a ao nguiã. Eɨ̃ sɨ chõ secheẽ mumbasa rẽ a nde. Tuchu a ãtã aosa rã sɨ. |
23412 | MAT 7:27 | Ama nyaaqui mose, amandi cuasu ee cote. Quɨrɨrɨã abe ɨchu ɨchu tuchua je. Aque quiarei iãcuã mbucoɨ asi mondo. Eɨ̃ sɨ chõ secheẽ mumbasa re, ɨ que Jesús ra. |
23414 | MAT 7:29 | Ererecua rã ño ngue eriqui nguiã mbia mbaaquiatu quiatu. |
23416 | MAT 8:2 | Emo ndasi que tu ee ra. Leproso, ɨ que aque erasi je ra. Tu que ngoi ngũíã ndese ñee Jesús je ra. —Sererecua, nde sembucherõse mose, sembucherõ se, ɨ que ñee Jesús je ra. |
23417 | MAT 8:3 | Jesús que oco erese cote ra. —Echerõ cote, ɨ que ee ra. Echeẽ mosebe que nyerõ nda. |
23418 | MAT 8:4 | Jesús que ñee ee ra. —¡Erecheẽchɨ̃ nda mbia mo je jẽ! Eso nderasiã ndeacuquia sacerdote je cote. Moisés cheẽ nduɨ sɨ chõ mbae mo emondo Dios je. Eɨ̃ nda mbi a jirandu nderasiã ndese cote, ɨ que Jesús ñee ee ra. |
23420 | MAT 8:6 | —Sererecua, serimba rasite riqui sechuchua huee. Erasi tuchɨ. Umɨ umɨ sayã tuchɨ, ɨ que capitán ñee Jesús je ra. |
23422 | MAT 8:8 | Capitán ngue ñee Jesús je ra. —Seɨcuãte aɨco co, Jesús. Sechuchua ra ereɨquechɨ̃. Echeeño. Ndecheẽ achõ ño emondo serimba mbucherõ sacuã. |
23423 | MAT 8:9 | Se abe sererecua riqui co. Echeẽ amumba aroneate quia co. Se abe soldados rerecua aɨco nguiã co no. Secheẽ abe emumbayãte quia co no. Eso, ɨ mose, secheẽ mumbayãte no. Echu, ɨ mose, secheẽ mumbayãte no. Se neẽ mose serimba je, secheẽ mumbayãte no. Ndequirãcuã na eãte raque se, ɨ que capitán ñee Jesús je ra. |
23424 | MAT 8:10 | Echeẽ andu mose que Jesús nyuruɨrate ra. Ñee ngue nguesenda je ra. —Tacheẽ nyecua jẽje. Capitán ndiqui seɨcua tuchɨte co. Seɨcua tuchɨte equia judíos mo sɨ co. |
23426 | MAT 8:12 | Dios quia ra judíos mombo itaicuee. Itondáruu. Huee ra nyeseo tuchɨ cote. Erasite ra huee cote, ɨ que Jesús ñee judíos rɨɨ̃ nda. |
23427 | MAT 8:13 | Jesús que ñee capitán je cote ra. —Eso chõ ndechuchúaa cote. Ereɨco seɨcuate co. Nyebe ndecheẽ amumba eã nguiã nderimba mbucherõ, ɨ que Jesús ee ra. Jesús cheẽ mosebe que erimba nyerõ nda. |