23223 | MAT 1:10 | Ezequías rei Manasés ru. Manasés rei Amón ndu. Amón ndei Josías ru. |
23228 | MAT 1:15 | Eliud ndei Eleazar ndu. Eleazar ndei Matán ndu. Matán ndei Jacob ndu. |
23229 | MAT 1:16 | Jacob ndei José ru. José quia María quereco nguiã. María rei Jesús si. Cristo, ɨ equia ee. |
23231 | MAT 1:18 | Jesucristo chaacuquia tasenei na jẽje. María rei esi. María que siquichõ ndei quia José ninisirã nda. Nyucuaaque ru eã ngue siqui rei ra. Nguiirĩ ngue eteachõ nguíe ye ra. Siquíã ndaque José rese. Espíritu Turã ae que eriirĩ mondo erie ye ra. |
23232 | MAT 1:19 | José turãte que eriqui rei ra. Eɨreɨ̃te que eriqui mae María rio rese ra. —Seninisirã eã nda cote reae. Ahuɨ rei ra esɨ mbia mbiiranua ndeae, ɨ rei que ndua ndua uchɨ angui re ra. María siqui reɨ̃ nguia emo ndese ee reaẽ. |
23233 | MAT 1:20 | José que ndua ndua quia erese ra. Ndua ndua mose que ángel mo ndu eque re cuu ra. Angel que ñee ee ra. —David riirĩ ño nde re. María eisi turã ño neninisirã. ¡Ndeɨreɨ̃ ngũíã ño jẽ! Emo ngue siqui ãte quia erese ra. Espíritu Turã ae que eriirĩ mondo erie ye ra. |
23237 | MAT 1:24 | José que ñumumba cote ra. Angel cheẽ nduɨ sɨ que María rerequia turã cote ra. |
23239 | MAT 2:1 | Jesús que nyaacuquia Belén nda. Judea, ɨ que hue ibi je ra. Herodes rei hue jenda mbia rerecua Jesús nyaacuquia mose. Mbia aquiatu mo ngue ngaẽ huee ra. Tenda semba sɨ que ecuaẽ Jerusalén nda. |
23240 | MAT 2:2 | Ũquɨ̃ ngue ñee ngaẽ judíos je ra. —¿Mangue judíos rerecua mangue re? Ae nyaacuquia ramo nae ¿mangue mangue re? Uremae ngue nyasitata embae rese ra. Ureɨco mose ure récuaa. Nyebe urechu nguiã erea co. Urecoi rã urenia ndese ñee ee. ¿Ma eriqui ma nde? ɨ que mbia aquiatu ñee judíos je ra. |
23242 | MAT 2:4 | Herodes que “jenyu” ɨ sacerdote rerecua ja je ra. Embesasa ja je abe que “jenyu” ɨ ra. —¿Mangue ra Cristo nyaacuquia mangue re? “Hue ra nyaacuquia” ¿ɨ embesa ji re? ɨ que Herodes ñee ee ra. |
23244 | MAT 2:6 | Sucha ñetẽ tuchɨ rei Belén. Belén de Judea. Mbia chɨɨcua tuchɨ ra Belén cote. Hue jenda mo nda mbia rerecuarã tuchɨ cote. Ae ra serimba Israel jenda teaquiatu tuchɨ quia cote, ɨ que Dios cheẽ embesa ji ra, ɨ que sacerdotes ñee Herodes je ra. |
23245 | MAT 2:7 | Nyebe Herodes “jenyu” ɨ nguiã ũquɨ̃ mbia aquiatu je. Ñee ngue ũquɨ̃ ísaa ra. —¿Manosete nyasitata embae rese jemae nde? ɨ que ñee ee ra. |
23247 | MAT 2:9 | Mbia aquiatu que nyoɨ cote ra. Ae nyasitata rese eriqui mae nyii nae, aque nyasitata que oso beɨ quia mbia rẽta ra. Tiba que ee Belén arõ cote ra. |
23249 | MAT 2:11 | Mbia aquiatu que ɨque tuchúaa cote ra. Huee que ãquẽ ɨtãquieɨ̃ ndiqui ee cote ra. Usi rese. María, ɨ equia ee. Ngoi que ngũíã ndese eɨtãquieɨ̃ je cote ra. Ñee turã ngue ee ra. Mbae que esirõ mondo Jesús je cote ra. Oro. Mbae mbushɨmbusa abe no. Mirra abe no. |
23254 | MAT 2:16 | Herodes que paama ɨ tuchɨ cote ra. —Mbia aquiatu sembɨɨrɨ̃ ɨrɨ̃ ñochɨ̃. Nyebiã ñochɨ̃ ecuaẽ ñee seje, ɨ que ra. Nyebe que soldados mondo mbia riirĩ nacuẽ ɨquia ja cote ra. Ãquẽ ɨtãquieɨ̃ ngu e eɨquia ɨquia ja quia Belén jenda ra. Hue rurubinda ja abe no. Ngata ramo je abe ɨquia ja. Nyasitata nyecua quia mbia je nae, aque mosenda ãquẽ ɨtãquieɨ̃ ɨquia ja. |
23256 | MAT 2:18 | Mbia Ramá jenda nyeseo tuchɨ. Eya eã tuchɨ nguiirĩ ndese. Emo embia aroneãte. Eriirĩ nguia mano jate nguiã ee, ɨ que embesa ji ra. |
23265 | MAT 3:4 | Quiicuã mbuaera chõ ngue Juan ɨrao ra. Mbae ɨre chõ ngue enumbicuasa no nda. Tucu mbuae chõ ngue eu quia no nda. Irao quiaa rɨɨnda abe. |
23267 | MAT 3:6 | Mbia huɨɨcuã nenei nenei mose Dios je, ũquɨ̃ mose que Juan ndiqui bautizar ɨ ee ra. Ama Jordán ye. |
23268 | MAT 3:7 | Fariseos tubɨrɨã abe que ngaẽ ngaẽ tuchɨ quia Juan ndea ra. Saduceos tubɨrɨã abe no. Juan ngue ñee asite ũquɨ̃ je ra. —Mbeɨ rã ño jẽɨngo nguiã ã. Mbae ɨcuã nda tu mbia je nae, ¿ũquɨ̃ nɨɨ ño jenyu quia uchã serea co re? |
23272 | MAT 3:11 | I je chõ aɨco nguiã bautizar ɨ mbia je co. Jẽ ndua ndua sɨ mose Dios rese. Co chɨ emo ndu quia seruɨ co. Ae quia equirãcuã tuchɨ sesɨ re. Ae quia eturã tuchɨ sesɨ re. Ae quia ra bautizar ɨ mbia je Espíritu Turã je. Mbia chɨã mbitirõ sacuã. Sã tata riqui mbae mbitirõ no. |
23275 | MAT 3:14 | Juan ngue teã teã ndei ee ra. —¿Mañɨ ae ra bautizar ɨ ndeje re? Nde chõ bautizar ere seje ae, ɨ rei que Juan ñee Jesús je ra. |
23280 | MAT 4:2 | Huee que Jesús riqui arete ra. Cuarenta días. Mbae mo ngue eu eã mbeɨ aque mose ra. Eriãcuãte que cote ra. |
23282 | MAT 4:4 | Jesús que ñee ee ra. —Tei. Sã embesa ji ñee no: “Mbia chɨu achõ nda mbia mingo eã. Dios cheẽ nguia ra mbia mingo nguiã”, ɨ que embesa ji ra, ɨ que Jesús ee ra. |
23285 | MAT 4:7 | Jesús que ñee diablo je ra. —Sã embesa ji ñee no: “‘Ma Dios sereaquiatu. Tã tae ee no’, jenyechɨ̃ nda Dios je”, ɨ ñɨ Dios cheẽ nde, ɨ que Jesús ñee diablo je ra. |
23288 | MAT 4:10 | Jesús que ñee ee ra. —Quiatúae sesɨ ae, Satanás. ¿Mañɨ nda se nderimbarã nde? “Dios ae rese chõ jeɨngo”, ɨ que embesa ji ñee ndesẽ, ɨ que Jesús ee ra. |
23293 | MAT 4:15 | Mbia hue jenda ja que siqui itondáruu nyii ra. Zabulón jenda. Neftalí jenda. Ama ndɨsha ji jenda. Ama Jordán ndobeɨnda. Ae judíos eã Galilea jenda nae, ũquɨ̃ abe no. Ũquɨ̃ mbia que siqui ja rei itondáruu nyii ra. Nyaashɨ̃ ngue tu ee cote ra, ɨ que Isaías embesa ra. |
23295 | MAT 4:17 | Aque mose beɨ chõ ngue Jesús riqui ñee mbia je cote ra. —Jendua sɨ Dios rese. Mbia rerecuarã tuchɨ ra Dios namo jiri, ɨ que Jesús quia ñee mbeɨ mbia je cote ra. |
23297 | MAT 4:19 | Jesús que ñee ee ra. —¡Seruɨ beɨ chõ jẽɨngo jẽ! Taembaaquiatu quiatu. Mbia teendu endu beɨ quia seje cote, ɨ que Jesús ee ra. |
23301 | MAT 4:23 | Jesús que ngata tuchɨ quia Galilea rɨ̃ nda. Mbia que embaaquiatu quiatu quia mbia chumunua nuásaa ra. Dios cheẽ turã ngue esenei senei nguia ee ra. Mbia rasi chumumbara que embucherõ cherõ nguia ra. |
23302 | MAT 4:24 | Mbia Siri a jenda que jirandu tuchɨte chee erese ra. Nyebe eriqui nguiã erasi rurucuaẽ cuaẽ jate ee. Erasi chumumbara. Mbia aba checuayã nyɨreco abe no. Mbia quiachã quiachã je abe no. Mbia umɨ sayã je abe no. Jesús que embucherõ cherõ ja quia ra. |
23303 | MAT 4:25 | Mbia tubɨrɨã tuchɨ que siqui Jesús ruɨ cote ra. Galilea jenda. Decápolis jenda abe no. Jerusalén jenda abe no. Judea jenda abe no. Ama Jordán ndobeɨnda abe no. Uquɨ̃ jenda siqui ja Jesús ruɨ. |
23304 | MAT 5:1 | Mbia tubɨrɨã ngu e chɨ Jesús rese ra. Nyebe Jesús nyuɨ nguiã ibi ibate mo ndese ra. Ngoi que huee ra. Echɨmbaaquiatu que esɨɨchã ngaẽ nda. |
23313 | MAT 5:10 | Mbia ɨcuã ɨcuã mose jẽturã je, jẽya tuchɨ rae. Jenderecua tuchɨ chõ Dios riqui nguiã co. |
23314 | MAT 5:11 | Mbia ñee ɨcuã mose jẽje serɨɨ̃, jẽya tuchɨ rae. Mbia ɨcuã ɨcuã mose jẽje serɨɨ̃. Mbia ñee ñooño mose jenɨɨ, jẽya tuchɨ rae. |
23315 | MAT 5:12 | Jeñɨmbia chõ nguia ũquɨ̃ mose. Dios quia ra mbae turã tuchɨ mondo jẽje ibate. Mbia ɨcuã ɨcuande jẽje nyii. Eɨ̃ ngue mbia ɨcuã ɨcuã nguia Dios rimba je nyii no nda. |
23316 | MAT 5:13 | Embiquesa rã ño jẽɨngo nguiã mbia je ã. Sã embiquesa turãte no. Eɨse quiachamba mose, eɨcuã tuchɨ ra cote. Mbia ra emombo chõ cote. Mbia ra irõ ño erese. |
23317 | MAT 5:14 | Tata rã ño jẽɨngo nguiã mbia Dios quiatoã je ã. Mbia sucha cuasu raã mose ibi ibátee, mbia ra mae ja erese. |
23318 | MAT 5:15 | Sã nandeɨco lámpara mendi no. Sã nandeɨco eati eã no. Sã nandeɨco emɨɨ eã mbaequi re no. Erendi checua chõ nda nandemɨɨ nguiã. Mbia resae ja sacuã. |
23319 | MAT 5:16 | Eɨ̃ jenye sɨ chõ nguia tata turã na. Mbae resae turã mbia je. Eɨ̃ jenye mose ra mbia mae jẽturã ndese. Ñee turã nda jendu ibatenda je cote. |
23320 | MAT 5:17 | Dios cheẽ ɨque ja sacuã ño achu nguiã co. Moisés cheẽ mbutiã sacuã eã ño ngue achu nguiã. Dios cheẽ mbuchecuasa cheẽ mbutiã sacuã eã ño ngue achu nguiã. |
23321 | MAT 5:18 | Tacheẽ nyecua jẽje. Moisés cheẽ nda ɨque ja. Ibei ra ua. Ibi abe ra ua no. Moisés cheẽ nguia ra ua eã mbeɨ. Ique ja chee rae. |
23324 | MAT 5:21 | Ameɨ ñee ngue jeñandu rei ra. “Mbia mo nda ereɨquiachɨ̃. Nde mbia mo ɨquia mose, nde abe ra mbia ndeɨquia arõte”, ɨ rei que ameɨ nda. |
23342 | MAT 5:39 | Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Mbae ɨcuã nda jẽsaãchɨ̃ mbia ɨcuã je. Emo ucua mose nderitii rese, nderitii rɨbɨsho abe eteacuquia ee. |
23345 | MAT 5:42 | Emo ache ache ɨ mose ndeje, emondo ee. “Mbae mo prestar ere seje” ɨ mose emo, emondo ee. |
23347 | MAT 5:44 | Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Echesecua chõ ndeucuãyãsa rese. Mbae turã esaã ño nguia ee. Ae ñee ɨcuã nguia nderɨɨ̃ nae, echeẽ turã ño nguia nde ee. Ae eɨcuãte riqui ndeje nae, ũquɨ̃ nɨɨ eɨco ñee turã Dios je. |
23348 | MAT 5:45 | Eɨ̃ jenye mose ra Ibatenda riirĩ turã tuchɨ jẽ. Dios quiarei eturã mbia ja je. Mbia turã je. Mbia ɨcuã je abe no. Dios quiarei tenda mbusẽ turã mbeɨ mbia turã je. Eɨcuã je abe no. Dios quiarei ama mbuchaaqui turã mbeɨ mbia turã je. Eɨcuã je abe. |
23349 | MAT 5:46 | Ae eturãte riqui mbia jẽje nae, ũquɨ̃ achõ je jẽturã mose, eɨcuãte ũquɨ̃. Mbia ɨcuã abe mbae turã saãte uquiato achõ je. Eɨ̃ jenyechɨ̃ nda jẽ. |
23352 | MAT 6:1 | “Sã mbia mae ja sechɨao turã ndese”, jenyechɨ̃ nda mbae turã naa mose. Mbia résaa achõ nda mbae turã jẽsaã saãchɨ̃ jẽ. Ũquɨ̃ jẽsaã saã mose ra jendu Ibatenda mbae turã mee eã jẽje. |
23353 | MAT 6:2 | Jẽɨngo mose mbae mee mee mbaecha reã je, jemondo checuayã ño nguia ee. Mbia mbiirandu randu eã. Ae uturã saã saã nguia nae, ũquɨ̃ na nda jẽɨngochɨ̃. Dios ra mbae turã mee eã ũquɨ̃ je. “Sã mbia mae ja sechɨao turã ndese”, jenyechɨ̃ nda jẽ. |
23354 | MAT 6:3 | Mbae turã jẽsaã mose, jẽsaã mingue chõ. |
23355 | MAT 6:4 | Mbae turã jẽsaã nyecuayã ño. Jẽɨngo mose mbae turã naa naa nyecuayã, Dios ae ra mae jẽturã ndese. Ae quia ra mbae turã mee nyecua jẽje cote. |
23356 | MAT 6:5 | Jeñee mose Dios je, jeñee mingue chõ nguia ee. Uturã naa naasa rã nda jẽɨngochɨ̃. Ũquɨ̃ ndiqui nyoɨ choɨ mbiásaa ñee sacuã Dios je ũquɨ̃. “Sã mbia mae ja serese secheẽ mose Dios je”, ɨ equia ũquɨ̃. Mbia riqui mae jate raque erese. Dios quia ra mbae turã mee eã ee. |
23359 | MAT 6:8 | Ũquɨ̃ na nda jẽɨngochɨ̃. Ae mbae ãte riqui jẽje nae, ũquɨ̃ Dios ɨcuate quia co. Jeñee nonde ee. “Mbae embu ure je”, jẽ ɨ nonde ee. |
23361 | MAT 6:10 | Mbia rere cuarã ja sacuã echu jeɨ íbii. Sã mbia ibatenda riqui siqui beɨte ndebi rese no. Sã mbia ibi jenda abe riqui ndebi rese. |
23364 | MAT 6:13 | “Mbae ɨcuã jẽsaã” ¡ɨchɨ̃ nda emo ure je jẽ! Urereaquiatu beɨ quia mbae ɨcuã sɨ. Nde mɨɨ ño mbia rerecuarã nde. Nde mɨɨ ño ndequirãcuã nde. Nde mɨɨ je mbia ñee turã sacuã mbeɨ. Amén. Eɨ̃ jenye chõ ñee Dios je. |
23365 | MAT 6:14 | Mbia ɨcuã ɨcuã mose jẽje, jẽtesareɨ chõ esɨ. Eɨ̃ jenye mose ra Dios Ibatenda abe jeɨcuã mbutiã jẽsɨ. |
23367 | MAT 6:16 | Jenyɨu sɨ jẽhuɨ mose Dios je, “sã mbia mae jate seyayã ndese”, jenyechɨ̃ nda ñee. Jendesa ia eã techɨ̃ nda aque mose jẽ. Eɨ̃ ño uturã naa naasa nguiã. Mbia nda mae ja rei nguiã erese. Dios quia ra mbae turã mee eã ee. |
23370 | MAT 6:19 | “Mbae turã tamunua nu a sembaerã aa íbii”, jenyechɨ̃ nda jẽ. Chicuaquiareɨ̃ nda eu arõte. Emo embuquiachã arõte jẽsɨ. Eichoi arõ ndete no. |
23376 | MAT 6:25 | “¿Mbae ra nandeu re?” jenyechɨ̃ nda quɨcoɨ coɨ jẽ. “¿Ma tiru ra nandemingue re?” jenyechɨ̃ nda quɨcoɨ coɨ no jẽ. Mbia chɨu ae ra mbia mingo eã. Mbia ɨrao abe ra mbia mingo eã no. |
23377 | MAT 6:26 | Sã nguireɨ̃ no. Mbae tiquiayã ndaque. Mbae ɨshao eã ndaque no. Mbae ruacuã eãte raque embae no. Dios ae quiarei embuquiaru quiaru beɨ. Jẽ nguiarei Dios queteamba tuchɨ nguireɨ̃ sɨ. Dios ae jembuquiaru nguiã jẽ no. |
23378 | MAT 6:27 | Mbi a ae ra tiarõ eã. “Se ra atiarombe”, ɨ raque ndua ndua uchɨangui re. Dios ae mbia mbutiarõ nguiã. |
23379 | MAT 6:28 | “¿Ma tiru ra nandemingue re?” jenyechɨ̃ nda pare pare ɨ jẽ. Sã mbae uti no. Sã mbae uti turãte riqui no. Mbae ao ao eã ndaque. Ninyu mburirã ndirã eã ndaque. |
23380 | MAT 6:29 | Dios ae chõ mbae uti mbuturã nguiã. Mbae uti quiarei eturã jiri Salomón sɨ. Salomón turãte raque. |
23381 | MAT 6:30 | Sã Dios quiata mbuturã no. Quiata mano jeɨte raque. ¿Mañɨ nda Dios jembɨɨrao eã jẽ nde no? ¿Mbaerã jẽɨngo Dios ɨcuayãte re? |
23382 | MAT 6:31 | “¿Mbae ra nandeu re?” jenyechɨ̃ nda pare pare ɨ jẽ. “¿Mbae ra nandembei re?” jenyechɨ̃ nda pare pare ɨ jẽ. “¿Ma tiru ra nandemingue re?” jenyechɨ̃ nda eno jẽ. |
23385 | MAT 6:34 | “Mbae tiã ñochɨ̃ nda seje isamamɨ nde”, jenyechɨ̃ nda pare pare ɨ jẽ. Isamamɨnda rese ra jendua nduachɨ̃ namo jẽ. Namonda mɨɨ ndese jendua namo no. Isamamɨ nguiatu jendua isamamɨnda rese. |
23387 | MAT 7:2 | Mbia ɨcuã mose, jeñeechɨ̃ nda ee. Jẽturã mose ee, Dios abe ra eturã jẽje. Mbae jemee mee turã mbia je. Dios abe quia ra mbae mee tuchɨ jẽje cote. Jẽ embisẽ mee mose emo je, Dios abe ra embisẽ mee jẽje no. |
23388 | MAT 7:3 | ¿Mbaerã jẽɨngo “eɨcuã” ɨ emo je re? Jẽ jẽɨcuã tuchɨ mose esɨ. “Mbae ñetẽ ndiqui nderésaa aque”, jenyechɨ̃ nda emo je, jẽ mbae cuasu rerequia mose jendésaa jẽ nguiatu. |
23389 | MAT 7:4 | “Mbae turã ndese chõ jẽɨngo”, jenyechɨ̃ nda jẽ jẽɨcuã mose jẽ. “Mbae ñetẽ tasirõ nderesa sɨ”, jenyechɨ̃ nda mbae cuasu siqui mose jendésaa jẽ. Jẽ nguia jẽturã jẽsaã saã ñote nguiã aque. Jẽ nane nguia jẽturã ndiqui. Aquere quia jeñee emo mingo turã cote. |
23396 | MAT 7:11 | Mbia ɨcuã nyee mbae turã mondo mondo quia nguiirĩ je ã. Jendu Ibatenda quia ra mbae turã tuchɨ mee jẽje, jeñee mose ee. |
23397 | MAT 7:12 | Sã jẽyate riqui mbia siqui turã mose jẽje no. Eɨ̃ jenye sɨ chõ nguia siqui turã mbia je no. Moisés chɨmbesa tuchɨ chõ ũquɨ̃ nde. Dios quiato cose ndare chɨmbesa ja chõ ũquɨ̃ nde. |
23399 | MAT 7:14 | Ñeenda nongue ruɨ quiatu ngasẽ nguiã Dios je. Aque ñeenda quiarei echumumbi. Echumumbi chõ aque ñeenda ɨquesa re. Mbia mɨɨ mɨɨ ño siqui nguiã aque ñeenda ruɨ. Ũquɨ̃ nguia ra Dios mingo beɨ. |
23400 | MAT 7:15 | Ae Dios cheẽ senei ñooño nguia nae, aba mbɨɨrɨ̃ ɨrɨ̃sa chõ ũquɨ̃ nde. Ũquɨ̃ ndei Dios quiato raã ñooño. Mbia mbɨɨrɨ̃ ɨrɨ̃sa Dios rɨɨ̃. |
23402 | MAT 7:17 | Eɨ̃ sɨ chõ mbia no nde. Mbia turã nda siqui mbae turã ndese. Mbia ɨcuã nda siqui mbae ɨcuã ndese no. |
23404 | MAT 7:19 | Ira mo ɨa turã eã mose, nyisia rae. Mendi rae. |
23407 | MAT 7:22 | Aque mose ra mbia ñee tuchɨ seje. “Jesús, ndecheẽ ngue urembuchecua checua tuchɨ quia mbia je resẽ. Aba checuayã ngue urejea jea tuchɨ quia mbia sɨ nderɨɨ̃ ndesẽ. Mbia mae sayã ngue uresaã saã tuchɨ quia nderɨɨ̃ ndesẽ”, ɨ tuch ɨ rei ra mbia seje. |
23408 | MAT 7:23 | Ũquɨ̃ je ra acheẽ. “Co aɨco jẽɨcuayã mbeɨte co resẽ. Jẽso serecha. Mbae ɨcuã aosa chõ jẽ nde”, ae ra ee. |
23413 | MAT 7:28 | Jesús que huɨ ucheẽ sɨ cote ra. Mbia que nyuruɨra tuchɨ echeẽ andu ra. |
23415 | MAT 8:1 | Jesús que nguichi ibi ibate sɨ cote ra. Mbia cuabẽte que siqui eruɨ ra. |
23418 | MAT 8:4 | Jesús que ñee ee ra. —¡Erecheẽchɨ̃ nda mbia mo je jẽ! Eso nderasiã ndeacuquia sacerdote je cote. Moisés cheẽ nduɨ sɨ chõ mbae mo emondo Dios je. Eɨ̃ nda mbi a jirandu nderasiã ndese cote, ɨ que Jesús ñee ee ra. |
23429 | MAT 8:15 | Jesús que oco ari o rese ra. Eracu que ti ɨ cote ra. Ari que juã cote ra. Mbae que echao chao quia mbia chɨurã cote ra. |
23432 | MAT 8:18 | Mbia cuabẽte que Jesús mamate ra. Nyebe Jesús ñee nguiã uchɨmbaaquiatu je. —Nyao rã sobeɨ, ɨ rei que ee ra. |
23434 | MAT 8:20 | Jesús que ñee ee ra. —¿Mbae rasi ra eresaã saã serese re? Eoita quia ecua jiri re. Nguɨreɨ̃ nguia equisa jiri no nde. Se quia sequisayã mbeɨ re, ɨ que Jesús ee ra. |
23440 | MAT 8:26 | Jesús que ñee uchɨmbaaquiat u je ra. —¿Mbaerã jẽsiquichete riqui re? ¿Seɨcuayãte equia ã nde? ɨ que Jesús ñee ee ra. Nyuruã ngue ñee asite quɨrɨrɨã je cote ra. Ama je abe no. Quɨrɨrɨã ngue ti ɨ echeẽ mose cote ra. Ama abe. |
23442 | MAT 8:28 | Jesús que ngasẽ ama ndobeɨ cote ra. Gadara, ɨ que hue ibi je ra. Ameɨ mo nyeremo ngue ngaẽ ngasẽ Jesús je ra. Mbia raaque tãsa sɨ chõ ngue ecuaẽ ngasẽ Jesús je ra. Aba checuayã ɨcuã ño ngue siqui tuchɨ nguiã ũquɨ̃ ñɨangui re ra. Aba checuayã ño ũquɨ̃ mbɨɨcuã tuchɨ nguiã. Nyebe mbia mo hue rurubiã mbeɨ nguiã. |
23443 | MAT 8:29 | Ũquɨ̃ ngue ñee asite cuaẽ Jesús je ra. —¿Mañɨ ere ra equia ure je re, Jesús? Dios rucucha chõ nde re. ¿Urembasi jeɨ sacuã ño erechu aa re? ɨ que ñee tuchɨ Jesús je ra. |
23447 | MAT 8:33 | Chɨasu raarõsa mundite que ra. Mae mose erese. Nyoɨ que mbia mbiirandu jate chɨasu rese ra. —Jesús que ameɨ mbucherõ nda. Aba checuayã ngue ejea esɨ ra, ɨ que maesa erese ñee mbia ataque je ra. |
23450 | MAT 9:2 | Mbia que erasi mo curucuaẽ quisa ye ee ra. Emɨ sayãte que ae ra. —Erurucuaẽsa riqui seɨcua ũquɨ̃, ɨ que Jesús ñee uchɨangui re ra. Nyebe ñee nguiã emɨ sayã je. —Echimbia chõ, Echo. Ndechɨsaã mbae ɨcuã ambutiã nguia ndesɨ a, ɨ que Jesús ñee umɨ sayã je ra. |