Wildebeest analysis examples for:   srq-srqNT   y    February 11, 2023 at 19:37    Script wb_pprint_html.py   by Ulf Hermjakob

23230  MAT 1:17  Nyebe cator ce generaciones jaaja. Sã Abraham nane siqui no. David siqui mose, catorce generaciones cote. Abae judíos rerao mose Babilóniaa, catorce que aque abe mose cote ra. Cristo nyaacuquia mose que catorce aque mose cot e no nda.
23231  MAT 1:18  Jesucristo chaacuquia tasenei na jẽje. María rei esi. María que siquichõ ndei quia José ninisirã nda. Nyucuaaque ru eã ngue siqui rei ra. Nguiirĩ ngue eteachõ nguíe ye ra. Siquíã ndaque José rese. Espíritu Turã ae que eriirĩ mondo erie ye ra.
23233  MAT 1:20  José que ndua ndua quia erese ra. Ndua ndua mose que ángel mo ndu eque re cuu ra. Angel que ñee ee ra. —David riirĩ ño nde re. María eisi turã ño neninisirã. ¡Ndeɨreɨ̃ ngũíã ño jẽ! Emo ngue siqui ãte quia erese ra. Espíritu Turã ae que eriirĩ mondo erie ye ra.
23236  MAT 1:23  ¡Sã jẽ! Nyucuaaque ruã nda nguiirĩ tea. Emanuel, ɨ ra eriirĩ je. Dios riqui nanderese co, ɨ ñɨ Emanuel nde, ɨ que embesa ji cose ra.
23239  MAT 2:1  Jesús que nyaacuquia Belén nda. Judea, ɨ que hue ibi je ra. Herodes rei hue jenda mbia rerecua Jesús nyaacuquia mose. Mbia aquiatu mo ngue ngaẽ huee ra. Tenda semba sɨ que ecuaẽ Jerusalén nda.
23240  MAT 2:2  Ũquɨ̃ ngue ñee ngaẽ judíos je ra. —¿Mangue judíos rerecua mangue re? Ae nyaacuquia ramo nae ¿mangue mangue re? Uremae ngue nyasitata embae rese ra. Ureɨco mose ure récuaa. Nyebe urechu nguiã erea co. Urecoi rã urenia ndese ñee ee. ¿Ma eriqui ma nde? ɨ que mbia aquiatu ñee judíos je ra.
23241  MAT 2:3  Herodes que jirandu erese ra. “Judíos rerecua nyaacuquia” ɨ mose, Herodes que pare pare ɨ tuchɨ quia ra. Siqui turã eã cote. Jerusalén jenda abe que ndua ndua jate quia erese ra.
23242  MAT 2:4  Herodes que “jenyu” ɨ sacerdote rerecua ja je ra. Embesasa ja je abe que “jenyu” ɨ ra. —¿Mangue ra Cristo nyaacuquia mangue re? “Hue ra nyaacuquia” ¿ɨ embesa ji re? ɨ que Herodes ñee ee ra.
23243  MAT 2:5  Ũquɨ̃ ngue ñee Herodes je ra. —Nyaacuquia ra Belén de Judea. Ɨ que embesa ji ra:
23245  MAT 2:7  Nyebe Herodes “jenyu” ɨ nguiã ũquɨ̃ mbia aquiatu je. Ñee ngue ũquɨ̃ ísaa ra. —¿Manosete nyasitata embae rese jemae nde? ɨ que ñee ee ra.
23246  MAT 2:8  Herodes que ũquɨ̃ mbia aquiatu mondochoɨ Belén cote ra. —Jẽso Belén. Nyaacuquia ramo je rese jẽirandu tuchɨ. Jẽ erea mose, sembiirandu se. Ɨ̃ nda se abe aso mae erese. Ɨ̃ nda acoi senia ndese se abe ñee ee, ɨ rei que Herodes ñee ee ra.
23247  MAT 2:9  Mbia aquiatu que nycote ra. Ae nyasitata rese eriqui mae nyii nae, aque nyasitata que oso beɨ quia mbia rẽta ra. Tiba que ee Belén arõ cote ra.
23248  MAT 2:10  Nyebe mbia aquiatu ia tuchɨ nguiã mae mose nyasitata tiba rese cote.
23250  MAT 2:12  Dios que ñee mbia aquiatu je cote ra. —Jẽsochɨ̃ nda ñee Herodes mbiirandu jẽ, ɨ que Dios ñee ee cuu ra. Nyebe echoɨ nguiã Herodes abi nguécuaa.
23252  MAT 2:14  José que ñumumba juã cote ra. Ãquẽ ngue ecuruchoɨ isa usi rese ra. Nyque Egipto quiti ra.
23254  MAT 2:16  Herodes que paama ɨ tuchɨ cote ra. —Mbia aquiatu sembɨɨrɨ̃ ɨrɨ̃ ñochɨ̃. Nyebiã ñochɨ̃ ecuaẽ ñee seje, ɨ que ra. Nyebe que soldados mondo mbia riirĩ nacuẽ ɨquia ja cote ra. Ãquẽ ɨtãquieɨ̃ ngu e eɨquia ɨquia ja quia Belén jenda ra. Hue rurubinda ja abe no. Ngata ramo je abe ɨquia ja. Nyasitata nyecua quia mbia je nae, aque mosenda ãquẽ ɨtãquieɨ̃ ɨquia ja.
23256  MAT 2:18  Mbia Ramá jenda nyeseo tuchɨ. Eya eã tuchɨ nguiirĩ ndese. Emo embia aroneãte. Eriirĩ nguia mano jate nguiã ee, ɨ que embesa ji ra.
23257  MAT 2:19  José chɨ mose Egipto que Herodes mano nyee ra. Nyebe Dios ángel mo mondo nguiã ñe e José je.
23259  MAT 2:21  José que ñumumba cote ra. Nyque nyebi Israel quiti cote ra. Ãquẽ ngue equerao esi rese ra.
23260  MAT 2:22  Herodes riirĩ ngue siqui Judea jenda rerecuarã cote ra. Arquelao, ɨ que ee ra. José jirandu mose erese que esiquiche cote ra. Oso sereãte que huee cote ra. Dios que ñee ee cuu ra. Nyebe esɨ nguiã Galilea cote.
23261  MAT 2:23  Sucha tubɨrɨã mo ngue chɨ Galiléaa ra. Nazaret, ɨ que hue je ra. José que nybeɨ hue, hue jendarã cote ra. Nyebe Dios cheẽ mbesa ji ɨque nguiã cote. Ɨ̃ ngue Dios cheẽ nda: Nazaret jenda ra Jesús, ɨ que Dios cheẽ nda.
23264  MAT 3:3  Sã Isaías embesa nyii no: Emo ndiqui ñeemombo mombo turúquiaa huee. “Sã emo ndiqui ñeenda mbuquiche no, eɨ̃ jenye sɨ chõ nguia jẽ abe ɨcoquiatu nandererecua je”, ɨ equia turúquiaa hue, ɨ que Isaías embesa ra. Juan nɨɨ sɨ que embesa ra.
23267  MAT 3:6  Mbia huɨɨcuã nenei nenei mose Dios je, ũquɨ̃ mose que Juan ndiqui bautizar ɨ ee ra. Ama Jordán ye.
23268  MAT 3:7  Fariseos tubɨrɨã abe que ngaẽ ngaẽ tuchɨ quia Juan ndea ra. Saduceos tubɨrɨã abe no. Juan ngue ñee asite ũquɨ̃ je ra. —Mbeɨ rã ño jẽɨngo nguiã ã. Mbae ɨcuã nda tu mbia je nae, ¿ũquɨ̃ nɨɨ ño jenyu quia uchã serea co re?
23270  MAT 3:9  “Abraham ndiirĩ nducucha chõ nande re. Nyebe ra Dios nandemingo beɨ” ¡jenyechɨ̃ nda jẽ! Dios Abraham ndiirĩ nducucha chao arõte raque sɨta je.
23277  MAT 3:16  Juan ngue bautizar ɨ ee ra. Jesús que usẽ oso ama sɨ cote ra. Ibei que nyɨequia ee cote ra. Espíritu Turã ngue nguichi nyurushɨ rã nda. Nguichi que eu Jesús rese ra.
23278  MAT 3:17  Ibei jenda que ñee nda. —Seriirĩ ño co re. Sechesecua chõ co re. Seyate erese, ɨ que Dios ñee Jesús je ra.
23285  MAT 4:7  Jesús que ñee diablo je ra. —Sã embesa ji ñee no: “‘Ma Dios sereaquiatu. Tã tae ee no’, jenyechɨ̃ nda Dios je”, ɨ ñɨ Dios cheẽ nde, ɨ que Jesús ñee diablo je ra.
23293  MAT 4:15  Mbia hue jenda ja que siqui itondáruu nyii ra. Zabulón jenda. Neftalí jenda. Ama ndɨsha ji jenda. Ama Jordán ndobeɨnda. Ae judíos eã Galilea jenda nae, ũquɨ̃ abe no. Ũquɨ̃ mbia que siqui ja rei itondáruu nyii ra. Nyaashɨ̃ ngue tu ee cote ra, ɨ que Isaías embesa ra.
23298  MAT 4:20  Nyja que eruɨ ra. Sɨra mbuasa sɨ que echoɨ huɨ ra.
23299  MAT 4:21  Pe jiri que mae Jacobo rese ra. Enongue rese abe. Juan, ɨ equia ee. Eru abe que siqui erese ra. Zebedeo, ɨ equia ee. Huee que echɨ ja canoa ye sɨra mbuasa mbitirõ tirõ nda. —Jẽɨngo seruɨ, ɨ que Jesús Jacobo je ra. Juan je abe.
23302  MAT 4:24  Mbia Siri a jenda que jirandu tuchɨte chee erese ra. Nyebe eriqui nguiã erasi rurucuaẽ cuaẽ jate ee. Erasi chumumbara. Mbia aba checuayã nyɨreco abe no. Mbia quiachã quiachã je abe no. Mbia umɨ sayã je abe no. Jesús que embucherõ cherõ ja quia ra.
23304  MAT 5:1  Mbia tubɨrɨã ngu e chɨ Jesús rese ra. Nyebe Jesús nynguiã ibi ibate mo ndese ra. Ngoi que huee ra. Echɨmbaaquiatu que esɨɨchã ngaẽ nda.
23306  MAT 5:3  Eɨ̃ ngue ñee ee ra: —Ae siqui mingue quia nae, eya chõ ũquɨ̃ nde. Ũquɨ̃ nda siqui Dios rese.
23307  MAT 5:4  Ae nyeseo quia nae, eya chõ ũquɨ̃ nde. Dios ra embia tuchɨ.
23308  MAT 5:5  Ae eseteãte riqui nae, eya chõ ũquɨ̃ nde. Ibi ja ra embae cote.
23309  MAT 5:6  Ae siqui turã sete quia nae, eya chõ ũquɨ̃ nde. Dios ra embucuata turã nguia.
23310  MAT 5:7  Ae eya eãte riqui mbia rese nae, eya chõ ũquɨ̃ nde. Dios ia eãte ra ũquɨ̃ ndese.
23311  MAT 5:8  Ae echɨã turãte riqui nae, eya chõ ũquɨ̃ nde. Ũquɨ̃ nda mae Dios rese.
23312  MAT 5:9  Ae mbia mingo turã nguia nyɨese nae, eya chõ ũquɨ̃ nde. “Seriirĩ” ɨ ra Dios ũquɨ̃ je.
23313  MAT 5:10  Mbia ɨcuã ɨcuã mose jẽturã je, jẽya tuchɨ rae. Jenderecua tuchɨ chõ Dios riqui nguiã co.
23314  MAT 5:11  Mbia ñee ɨcuã mose jẽje serɨɨ̃, jẽya tuchɨ rae. Mbia ɨcuã ɨcuã mose jẽje serɨɨ̃. Mbia ñee ñooño mose jenɨɨ, jẽya tuchɨ rae.
23315  MAT 5:12  Jeñɨmbia chõ nguia ũquɨ̃ mose. Dios quia ra mbae turã tuchɨ mondo jẽje ibate. Mbia ɨcuã ɨcuande jẽje nyii. Eɨ̃ ngue mbia ɨcuã ɨcuã nguia Dios rimba je nyii no nda.
23319  MAT 5:16  Eɨ̃ jenye sɨ chõ nguia tata turã na. Mbae resae turã mbia je. Eɨ̃ jenye mose ra mbia mae jẽturã ndese. Ñee turã nda jendu ibatenda je cote.
23321  MAT 5:18  Tacheẽ nyecua jẽje. Moisés cheẽ nda ɨque ja. Ibei ra ua. Ibi abe ra ua no. Moisés cheẽ nguia ra ua eã mbeɨ. Ique ja chee rae.
23322  MAT 5:19  Dios cheẽ tubɨrɨãte raque mbia je, mbia echeẽ mumbayã sacuã. Emo echeẽ mɨɨ mumba mose, Dios biãte ra ũquɨ̃, Dios siqui mose ererecuarã tuchɨ cote. “Dios cheẽ mɨɨ emumba”, ɨ mose emo, Dios biãte ũquɨ̃. Ae echeẽ mumbayãte quia nae, Diosbi tuchɨ chõ ũquɨ̃ nde. Ae ñee nguia mbia je nae, “Dios cheẽ jemumbayã ja” ɨ quia mbia je nae, Diosbi tuchɨ chõ ũquɨ̃ nde.
23323  MAT 5:20  Tacheẽ nyecua jẽje. Fariseos uturã saã saã tuchɨ raque. Embesasa abe uturã saã saã tuchɨ raque. ¡Jẽ nguia jẽɨngo turã tuchɨ ũquɨ̃ sɨ jẽ! Jẽ jẽɨngo turã eã mose ũquɨ̃ sɨ, jẽɨngo eã nda Dios rese, Dios siqui mose mbia rerecuarã.
23325  MAT 5:22  Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Jẽ paama ɨ chooño mose jenongue je, mbia ra jeɨquia arõte. “Ndeaquiatuã nde” jenye mose jenongue je, mbia ra jẽɨquia arõte. “Ndearacuayã nde” jenye mose jenongue je, jẽso arõte ra tata cuasu.
23326  MAT 5:23  Nembae ofrenda rerao mose Dios je, endua rã nyii, emondo nonde ee. Ndenongue mo paama ɨ mose ndeje, ofrenda esecha rã oso ñee ndenongue je. Jeñɨmbuturã na nguia nyii. Aquere quiatu eso nyebi ofrenda mee Dios je cote.
23328  MAT 5:25  Emo mbia rerecua mbuqueta queta mose nderɨɨ̃, ndeturã ño ee. Echeẽ turã ño ee. Jẽ ae chõ jeñɨmbuturã jenyue. Ɨ̃ nda ndererao ɨcuã eã. Ndererao mose ra ndetarõ mbeɨ cárcel.
23331  MAT 5:28  Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã mose cuña mo ndese, “aque rese nda aɨco raã ña” ɨ mose, ũquɨ̃ abe eɨcuãte. Siqui raanguia erese chõ ũquɨ̃ nde.
23335  MAT 5:32  Se quia tacheẽ nyecua jẽje. ¡Jeninisi ra jemombochɨ̃ jẽ! Jeninisi siqui mose emo ndese, ũquɨ̃ mose mɨɨ ño jeninisi jemombo arõte raque. Jẽ emombo chooño mose, jẽɨngo jeninisi mingo adulterio rese ũquɨ̃. Ae emombo ji quereco cote nae, ũquɨ̃ abe eɨcuãte no. Adulterio, ɨ chõ ũquɨ̃ je re.
23336  MAT 5:33  Ameɨ ñee ngue jeñandu rei ra. “Jurar jenye mose Dios je, jeñee nda jembuchebichɨ̃ ee”, ɨ rei que ameɨ nda.
23337  MAT 5:34  Se quia tacheẽ nyecua jẽje. ¡Jurar jenye eã mbeɨ tuchɨ jẽ! Ibei rɨɨ̃ abe jurar jenye eã jẽ. Dios recua chõ ibei re.
23338  MAT 5:35  Ibi rɨɨ̃ abe jurar jenye eã jẽ. Dios ironguia chõ ibi re. Jerusalén nɨɨ abe jurar jenye eã jẽ. Dios mbae tuchɨ chõ Jerusalén nde.
23339  MAT 5:36  Jeãquĩ nɨɨ abe jurar jenye eã jẽ. Jẽa mɨɨ mo jembushĩ aroneate. Co mɨɨ jemondei aroneate no.
23340  MAT 5:37  ¡Jurar jenye eã jẽ! “Ae” jenye chõ. “Tei” jenye chõ. Ũquɨ̃ mɨɨ ño jeñee. Jurar jenye mose, eɨcuãte ũquɨ̃.
23342  MAT 5:39  Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Mbae ɨcuã nda jẽsaãchɨ̃ mbia ɨcuã je. Emo ucua mose nderitii rese, nderitii rɨbɨsho abe eteacuquia ee.
23346  MAT 5:43  Ameɨ ñee ngue jeñandu rei ra. “Ae eturãte riqui ndeje nae, echesecua erese. Ae ndeucuãyã nguia nae, nde abe eucuãyã” ɨ rei que ameɨ nda.
23347  MAT 5:44  Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Echesecua chõ ndeucuãyãsa rese. Mbae turã esaã ño nguia ee. Ae ñee ɨcuã nguia nderɨɨ̃ nae, echeẽ turã ño nguia nde ee. Ae eɨcuãte riqui ndeje nae, ũquɨ̃ nɨɨ eɨco ñee turã Dios je.
23348  MAT 5:45  Eɨ̃ jenye mose ra Ibatenda riirĩ turã tuchɨ jẽ. Dios quiarei eturã mbia ja je. Mbia turã je. Mbia ɨcuã je abe no. Dios quiarei tenda mbusẽ turã mbeɨ mbia turã je. Eɨcuã je abe no. Dios quiarei ama mbuchaaqui turã mbeɨ mbia turã je. Eɨcuã je abe.
23349  MAT 5:46  Ae eturãte riqui mbia jẽje nae, ũquɨ̃ achõ je jẽturã mose, eɨcuãte ũquɨ̃. Mbia ɨcuã abe mbae turã saãte uquiato achõ je. Eɨ̃ jenyechɨ̃ nda jẽ.
23352  MAT 6:1  “Sã mbia mae ja sechɨao turã ndese”, jenyechɨ̃ nda mbae turã naa mose. Mbia résaa achõ nda mbae turã jẽsaã saãchɨ̃ jẽ. Ũquɨ̃ jẽsaã saã mose ra jendu Ibatenda mbae turã mee eã jẽje.
23353  MAT 6:2  Jẽɨngo mose mbae mee mee mbaecha reã je, jemondo checuayã ño nguia ee. Mbia mbiirandu randu eã. Ae uturã saã saã nguia nae, ũquɨ̃ na nda jẽɨngochɨ̃. Dios ra mbae turã mee eã ũquɨ̃ je. “Sã mbia mae ja sechɨao turã ndese”, jenyechɨ̃ nda jẽ.