23230 | MAT 1:17 | Nyebe cator ce generaciones jaaja. Sã Abraham nane siqui no. David siqui mose, catorce generaciones cote. Abae judíos rerao mose Babilóniaa, catorce que aque abe mose cote ra. Cristo nyaacuquia mose que catorce aque mose cot e no nda. |
23231 | MAT 1:18 | Jesucristo chaacuquia tasenei na jẽje. María rei esi. María que siquichõ ndei quia José ninisirã nda. Nyucuaaque ru eã ngue siqui rei ra. Nguiirĩ ngue eteachõ nguíe ye ra. Siquíã ndaque José rese. Espíritu Turã ae que eriirĩ mondo erie ye ra. |
23233 | MAT 1:20 | José que ndua ndua quia erese ra. Ndua ndua mose que ángel mo ndu eque re cuu ra. Angel que ñee ee ra. —David riirĩ ño nde re. María eisi turã ño neninisirã. ¡Ndeɨreɨ̃ ngũíã ño jẽ! Emo ngue siqui ãte quia erese ra. Espíritu Turã ae que eriirĩ mondo erie ye ra. |
23236 | MAT 1:23 | ¡Sã jẽ! Nyucuaaque ruã nda nguiirĩ tea. Emanuel, ɨ ra eriirĩ je. Dios riqui nanderese co, ɨ ñɨ Emanuel nde, ɨ que embesa ji cose ra. |
23239 | MAT 2:1 | Jesús que nyaacuquia Belén nda. Judea, ɨ que hue ibi je ra. Herodes rei hue jenda mbia rerecua Jesús nyaacuquia mose. Mbia aquiatu mo ngue ngaẽ huee ra. Tenda semba sɨ que ecuaẽ Jerusalén nda. |
23240 | MAT 2:2 | Ũquɨ̃ ngue ñee ngaẽ judíos je ra. —¿Mangue judíos rerecua mangue re? Ae nyaacuquia ramo nae ¿mangue mangue re? Uremae ngue nyasitata embae rese ra. Ureɨco mose ure récuaa. Nyebe urechu nguiã erea co. Urecoi rã urenia ndese ñee ee. ¿Ma eriqui ma nde? ɨ que mbia aquiatu ñee judíos je ra. |
23241 | MAT 2:3 | Herodes que jirandu erese ra. “Judíos rerecua nyaacuquia” ɨ mose, Herodes que pare pare ɨ tuchɨ quia ra. Siqui turã eã cote. Jerusalén jenda abe que ndua ndua jate quia erese ra. |
23242 | MAT 2:4 | Herodes que “jenyu” ɨ sacerdote rerecua ja je ra. Embesasa ja je abe que “jenyu” ɨ ra. —¿Mangue ra Cristo nyaacuquia mangue re? “Hue ra nyaacuquia” ¿ɨ embesa ji re? ɨ que Herodes ñee ee ra. |
23243 | MAT 2:5 | Ũquɨ̃ ngue ñee Herodes je ra. —Nyaacuquia ra Belén de Judea. Ɨ que embesa ji ra: |
23245 | MAT 2:7 | Nyebe Herodes “jenyu” ɨ nguiã ũquɨ̃ mbia aquiatu je. Ñee ngue ũquɨ̃ ísaa ra. —¿Manosete nyasitata embae rese jemae nde? ɨ que ñee ee ra. |
23246 | MAT 2:8 | Herodes que ũquɨ̃ mbia aquiatu mondochoɨ Belén cote ra. —Jẽso Belén. Nyaacuquia ramo je rese jẽirandu tuchɨ. Jẽ erea mose, sembiirandu se. Ɨ̃ nda se abe aso mae erese. Ɨ̃ nda acoi senia ndese se abe ñee ee, ɨ rei que Herodes ñee ee ra. |
23247 | MAT 2:9 | Mbia aquiatu que nyoɨ cote ra. Ae nyasitata rese eriqui mae nyii nae, aque nyasitata que oso beɨ quia mbia rẽta ra. Tiba que ee Belén arõ cote ra. |
23248 | MAT 2:10 | Nyebe mbia aquiatu ia tuchɨ nguiã mae mose nyasitata tiba rese cote. |
23250 | MAT 2:12 | Dios que ñee mbia aquiatu je cote ra. —Jẽsochɨ̃ nda ñee Herodes mbiirandu jẽ, ɨ que Dios ñee ee cuu ra. Nyebe echoɨ nguiã Herodes abi nguécuaa. |
23252 | MAT 2:14 | José que ñumumba juã cote ra. Ãquẽ ngue ecuruchoɨ isa usi rese ra. Nyoɨ que Egipto quiti ra. |
23254 | MAT 2:16 | Herodes que paama ɨ tuchɨ cote ra. —Mbia aquiatu sembɨɨrɨ̃ ɨrɨ̃ ñochɨ̃. Nyebiã ñochɨ̃ ecuaẽ ñee seje, ɨ que ra. Nyebe que soldados mondo mbia riirĩ nacuẽ ɨquia ja cote ra. Ãquẽ ɨtãquieɨ̃ ngu e eɨquia ɨquia ja quia Belén jenda ra. Hue rurubinda ja abe no. Ngata ramo je abe ɨquia ja. Nyasitata nyecua quia mbia je nae, aque mosenda ãquẽ ɨtãquieɨ̃ ɨquia ja. |
23256 | MAT 2:18 | Mbia Ramá jenda nyeseo tuchɨ. Eya eã tuchɨ nguiirĩ ndese. Emo embia aroneãte. Eriirĩ nguia mano jate nguiã ee, ɨ que embesa ji ra. |
23257 | MAT 2:19 | José chɨ mose Egipto que Herodes mano nyee ra. Nyebe Dios ángel mo mondo nguiã ñe e José je. |
23259 | MAT 2:21 | José que ñumumba cote ra. Nyoɨ que nyebi Israel quiti cote ra. Ãquẽ ngue equerao esi rese ra. |
23260 | MAT 2:22 | Herodes riirĩ ngue siqui Judea jenda rerecuarã cote ra. Arquelao, ɨ que ee ra. José jirandu mose erese que esiquiche cote ra. Oso sereãte que huee cote ra. Dios que ñee ee cuu ra. Nyebe esɨ nguiã Galilea cote. |
23261 | MAT 2:23 | Sucha tubɨrɨã mo ngue chɨ Galiléaa ra. Nazaret, ɨ que hue je ra. José que nyoɨ beɨ hue, hue jendarã cote ra. Nyebe Dios cheẽ mbesa ji ɨque nguiã cote. Ɨ̃ ngue Dios cheẽ nda: Nazaret jenda ra Jesús, ɨ que Dios cheẽ nda. |
23264 | MAT 3:3 | Sã Isaías embesa nyii no: Emo ndiqui ñeemombo mombo turúquiaa huee. “Sã emo ndiqui ñeenda mbuquiche no, eɨ̃ jenye sɨ chõ nguia jẽ abe ɨcoquiatu nandererecua je”, ɨ equia turúquiaa hue, ɨ que Isaías embesa ra. Juan nɨɨ sɨ que embesa ra. |
23267 | MAT 3:6 | Mbia huɨɨcuã nenei nenei mose Dios je, ũquɨ̃ mose que Juan ndiqui bautizar ɨ ee ra. Ama Jordán ye. |
23268 | MAT 3:7 | Fariseos tubɨrɨã abe que ngaẽ ngaẽ tuchɨ quia Juan ndea ra. Saduceos tubɨrɨã abe no. Juan ngue ñee asite ũquɨ̃ je ra. —Mbeɨ rã ño jẽɨngo nguiã ã. Mbae ɨcuã nda tu mbia je nae, ¿ũquɨ̃ nɨɨ ño jenyu quia uchã serea co re? |
23270 | MAT 3:9 | “Abraham ndiirĩ nducucha chõ nande re. Nyebe ra Dios nandemingo beɨ” ¡jenyechɨ̃ nda jẽ! Dios Abraham ndiirĩ nducucha chao arõte raque sɨta je. |
23277 | MAT 3:16 | Juan ngue bautizar ɨ ee ra. Jesús que usẽ oso ama sɨ cote ra. Ibei que nyɨequia ee cote ra. Espíritu Turã ngue nguichi nyurushɨ rã nda. Nguichi que eu Jesús rese ra. |
23278 | MAT 3:17 | Ibei jenda que ñee nda. —Seriirĩ ño co re. Sechesecua chõ co re. Seyate erese, ɨ que Dios ñee Jesús je ra. |
23285 | MAT 4:7 | Jesús que ñee diablo je ra. —Sã embesa ji ñee no: “‘Ma Dios sereaquiatu. Tã tae ee no’, jenyechɨ̃ nda Dios je”, ɨ ñɨ Dios cheẽ nde, ɨ que Jesús ñee diablo je ra. |
23293 | MAT 4:15 | Mbia hue jenda ja que siqui itondáruu nyii ra. Zabulón jenda. Neftalí jenda. Ama ndɨsha ji jenda. Ama Jordán ndobeɨnda. Ae judíos eã Galilea jenda nae, ũquɨ̃ abe no. Ũquɨ̃ mbia que siqui ja rei itondáruu nyii ra. Nyaashɨ̃ ngue tu ee cote ra, ɨ que Isaías embesa ra. |
23298 | MAT 4:20 | Nyoɨ ja que eruɨ ra. Sɨra mbuasa sɨ que echoɨ huɨ ra. |
23299 | MAT 4:21 | Pe jiri que mae Jacobo rese ra. Enongue rese abe. Juan, ɨ equia ee. Eru abe que siqui erese ra. Zebedeo, ɨ equia ee. Huee que echɨ ja canoa ye sɨra mbuasa mbitirõ tirõ nda. —Jẽɨngo seruɨ, ɨ que Jesús Jacobo je ra. Juan je abe. |
23302 | MAT 4:24 | Mbia Siri a jenda que jirandu tuchɨte chee erese ra. Nyebe eriqui nguiã erasi rurucuaẽ cuaẽ jate ee. Erasi chumumbara. Mbia aba checuayã nyɨreco abe no. Mbia quiachã quiachã je abe no. Mbia umɨ sayã je abe no. Jesús que embucherõ cherõ ja quia ra. |
23304 | MAT 5:1 | Mbia tubɨrɨã ngu e chɨ Jesús rese ra. Nyebe Jesús nyuɨ nguiã ibi ibate mo ndese ra. Ngoi que huee ra. Echɨmbaaquiatu que esɨɨchã ngaẽ nda. |
23306 | MAT 5:3 | Eɨ̃ ngue ñee ee ra: —Ae siqui mingue quia nae, eya chõ ũquɨ̃ nde. Ũquɨ̃ nda siqui Dios rese. |
23307 | MAT 5:4 | Ae nyeseo quia nae, eya chõ ũquɨ̃ nde. Dios ra embia tuchɨ. |
23308 | MAT 5:5 | Ae eseteãte riqui nae, eya chõ ũquɨ̃ nde. Ibi ja ra embae cote. |
23309 | MAT 5:6 | Ae siqui turã sete quia nae, eya chõ ũquɨ̃ nde. Dios ra embucuata turã nguia. |
23310 | MAT 5:7 | Ae eya eãte riqui mbia rese nae, eya chõ ũquɨ̃ nde. Dios ia eãte ra ũquɨ̃ ndese. |
23311 | MAT 5:8 | Ae echɨã turãte riqui nae, eya chõ ũquɨ̃ nde. Ũquɨ̃ nda mae Dios rese. |
23312 | MAT 5:9 | Ae mbia mingo turã nguia nyɨese nae, eya chõ ũquɨ̃ nde. “Seriirĩ” ɨ ra Dios ũquɨ̃ je. |
23313 | MAT 5:10 | Mbia ɨcuã ɨcuã mose jẽturã je, jẽya tuchɨ rae. Jenderecua tuchɨ chõ Dios riqui nguiã co. |
23314 | MAT 5:11 | Mbia ñee ɨcuã mose jẽje serɨɨ̃, jẽya tuchɨ rae. Mbia ɨcuã ɨcuã mose jẽje serɨɨ̃. Mbia ñee ñooño mose jenɨɨ, jẽya tuchɨ rae. |
23315 | MAT 5:12 | Jeñɨmbia chõ nguia ũquɨ̃ mose. Dios quia ra mbae turã tuchɨ mondo jẽje ibate. Mbia ɨcuã ɨcuande jẽje nyii. Eɨ̃ ngue mbia ɨcuã ɨcuã nguia Dios rimba je nyii no nda. |
23319 | MAT 5:16 | Eɨ̃ jenye sɨ chõ nguia tata turã na. Mbae resae turã mbia je. Eɨ̃ jenye mose ra mbia mae jẽturã ndese. Ñee turã nda jendu ibatenda je cote. |
23321 | MAT 5:18 | Tacheẽ nyecua jẽje. Moisés cheẽ nda ɨque ja. Ibei ra ua. Ibi abe ra ua no. Moisés cheẽ nguia ra ua eã mbeɨ. Ique ja chee rae. |
23322 | MAT 5:19 | Dios cheẽ tubɨrɨãte raque mbia je, mbia echeẽ mumbayã sacuã. Emo echeẽ mɨɨ mumba mose, Dios biãte ra ũquɨ̃, Dios siqui mose ererecuarã tuchɨ cote. “Dios cheẽ mɨɨ emumba”, ɨ mose emo, Dios biãte ũquɨ̃. Ae echeẽ mumbayãte quia nae, Diosbi tuchɨ chõ ũquɨ̃ nde. Ae ñee nguia mbia je nae, “Dios cheẽ jemumbayã ja” ɨ quia mbia je nae, Diosbi tuchɨ chõ ũquɨ̃ nde. |
23323 | MAT 5:20 | Tacheẽ nyecua jẽje. Fariseos uturã saã saã tuchɨ raque. Embesasa abe uturã saã saã tuchɨ raque. ¡Jẽ nguia jẽɨngo turã tuchɨ ũquɨ̃ sɨ jẽ! Jẽ jẽɨngo turã eã mose ũquɨ̃ sɨ, jẽɨngo eã nda Dios rese, Dios siqui mose mbia rerecuarã. |
23325 | MAT 5:22 | Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Jẽ paama ɨ chooño mose jenongue je, mbia ra jeɨquia arõte. “Ndeaquiatuã nde” jenye mose jenongue je, mbia ra jẽɨquia arõte. “Ndearacuayã nde” jenye mose jenongue je, jẽso arõte ra tata cuasu. |
23326 | MAT 5:23 | Nembae ofrenda rerao mose Dios je, endua rã nyii, emondo nonde ee. Ndenongue mo paama ɨ mose ndeje, ofrenda esecha rã oso ñee ndenongue je. Jeñɨmbuturã na nguia nyii. Aquere quiatu eso nyebi ofrenda mee Dios je cote. |
23328 | MAT 5:25 | Emo mbia rerecua mbuqueta queta mose nderɨɨ̃, ndeturã ño ee. Echeẽ turã ño ee. Jẽ ae chõ jeñɨmbuturã jenyue. Ɨ̃ nda ndererao ɨcuã eã. Ndererao mose ra ndetarõ mbeɨ cárcel. |
23331 | MAT 5:28 | Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Emo mae ɨcuã mose cuña mo ndese, “aque rese nda aɨco raã ña” ɨ mose, ũquɨ̃ abe eɨcuãte. Siqui raanguia erese chõ ũquɨ̃ nde. |
23335 | MAT 5:32 | Se quia tacheẽ nyecua jẽje. ¡Jeninisi ra jemombochɨ̃ jẽ! Jeninisi siqui mose emo ndese, ũquɨ̃ mose mɨɨ ño jeninisi jemombo arõte raque. Jẽ emombo chooño mose, jẽɨngo jeninisi mingo adulterio rese ũquɨ̃. Ae emombo ji quereco cote nae, ũquɨ̃ abe eɨcuãte no. Adulterio, ɨ chõ ũquɨ̃ je re. |
23336 | MAT 5:33 | Ameɨ ñee ngue jeñandu rei ra. “Jurar jenye mose Dios je, jeñee nda jembuchebichɨ̃ ee”, ɨ rei que ameɨ nda. |
23337 | MAT 5:34 | Se quia tacheẽ nyecua jẽje. ¡Jurar jenye eã mbeɨ tuchɨ jẽ! Ibei rɨɨ̃ abe jurar jenye eã jẽ. Dios recua chõ ibei re. |
23338 | MAT 5:35 | Ibi rɨɨ̃ abe jurar jenye eã jẽ. Dios ironguia chõ ibi re. Jerusalén nɨɨ abe jurar jenye eã jẽ. Dios mbae tuchɨ chõ Jerusalén nde. |
23339 | MAT 5:36 | Jeãquĩ nɨɨ abe jurar jenye eã jẽ. Jẽa mɨɨ mo jembushĩ aroneate. Co mɨɨ jemondei aroneate no. |
23340 | MAT 5:37 | ¡Jurar jenye eã jẽ! “Ae” jenye chõ. “Tei” jenye chõ. Ũquɨ̃ mɨɨ ño jeñee. Jurar jenye mose, eɨcuãte ũquɨ̃. |
23342 | MAT 5:39 | Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Mbae ɨcuã nda jẽsaãchɨ̃ mbia ɨcuã je. Emo ucua mose nderitii rese, nderitii rɨbɨsho abe eteacuquia ee. |
23346 | MAT 5:43 | Ameɨ ñee ngue jeñandu rei ra. “Ae eturãte riqui ndeje nae, echesecua erese. Ae ndeucuãyã nguia nae, nde abe eucuãyã” ɨ rei que ameɨ nda. |
23347 | MAT 5:44 | Se quia tacheẽ nyecua jẽje. Echesecua chõ ndeucuãyãsa rese. Mbae turã esaã ño nguia ee. Ae ñee ɨcuã nguia nderɨɨ̃ nae, echeẽ turã ño nguia nde ee. Ae eɨcuãte riqui ndeje nae, ũquɨ̃ nɨɨ eɨco ñee turã Dios je. |
23348 | MAT 5:45 | Eɨ̃ jenye mose ra Ibatenda riirĩ turã tuchɨ jẽ. Dios quiarei eturã mbia ja je. Mbia turã je. Mbia ɨcuã je abe no. Dios quiarei tenda mbusẽ turã mbeɨ mbia turã je. Eɨcuã je abe no. Dios quiarei ama mbuchaaqui turã mbeɨ mbia turã je. Eɨcuã je abe. |
23349 | MAT 5:46 | Ae eturãte riqui mbia jẽje nae, ũquɨ̃ achõ je jẽturã mose, eɨcuãte ũquɨ̃. Mbia ɨcuã abe mbae turã saãte uquiato achõ je. Eɨ̃ jenyechɨ̃ nda jẽ. |
23352 | MAT 6:1 | “Sã mbia mae ja sechɨao turã ndese”, jenyechɨ̃ nda mbae turã naa mose. Mbia résaa achõ nda mbae turã jẽsaã saãchɨ̃ jẽ. Ũquɨ̃ jẽsaã saã mose ra jendu Ibatenda mbae turã mee eã jẽje. |
23353 | MAT 6:2 | Jẽɨngo mose mbae mee mee mbaecha reã je, jemondo checuayã ño nguia ee. Mbia mbiirandu randu eã. Ae uturã saã saã nguia nae, ũquɨ̃ na nda jẽɨngochɨ̃. Dios ra mbae turã mee eã ũquɨ̃ je. “Sã mbia mae ja sechɨao turã ndese”, jenyechɨ̃ nda jẽ. |