23218 | MAT 1:5 | Salmón ndei Booz ndu. (Rahab ndei esi.) Booz ndei Obed ndu. (Rut rei esi.) Obed ndei Isaí ru. |
23219 | MAT 1:6 | Isaí rei David ndu. David ndei ererecua. David ndei Salomón ndu. (Urías ninisi rei esi.) |
23220 | MAT 1:7 | Salomón ndei Roboam ndu. Roboam ndei Abías ru. Abías rei Asa ru. |
23221 | MAT 1:8 | Asa rei Josafat ndu. Josafat ndei Joram ndu. Joram ndei Uzías ru. |
23222 | MAT 1:9 | Uzías rei Jotam ndu. Jotam ndei Acaz ru. Acaz rei Ezequías ru. |
23223 | MAT 1:10 | Ezequías rei Manasés ru. Manasés rei Amón ndu. Amón ndei Josías ru. |
23224 | MAT 1:11 | Josías rei Jeconías ru. Jeconías nongue abe ru. Ũquɨ̃ ngue siqui abae judíos rerao mose Babilóniaa nda. |
23225 | MAT 1:12 | Jeconías rei Salatiel ndu no. Salatiel ndei Zorobabel ndu. |
23229 | MAT 1:16 | Jacob ndei José ru. José quia María quereco nguiã. María rei Jesús si. Cristo, ɨ equia ee. |
23230 | MAT 1:17 | Nyebe cator ce generaciones jaaja. Sã Abraham nane siqui no. David siqui mose, catorce generaciones cote. Abae judíos rerao mose Babilóniaa, catorce que aque abe mose cote ra. Cristo nyaacuquia mose que catorce aque mose cot e no nda. |
23231 | MAT 1:18 | Jesucristo chaacuquia tasenei na jẽje. María rei esi. María que siquichõ ndei quia José ninisirã nda. Nyucuaaque ru eã ngue siqui rei ra. Nguiirĩ ngue eteachõ nguíe ye ra. Siquíã ndaque José rese. Espíritu Turã ae que eriirĩ mondo erie ye ra. |
23232 | MAT 1:19 | José turãte que eriqui rei ra. Eɨreɨ̃te que eriqui mae María rio rese ra. —Seninisirã eã nda cote reae. Ahuɨ rei ra esɨ mbia mbiiranua ndeae, ɨ rei que ndua ndua uchɨ angui re ra. María siqui reɨ̃ nguia emo ndese ee reaẽ. |
23233 | MAT 1:20 | José que ndua ndua quia erese ra. Ndua ndua mose que ángel mo ndu eque re cuu ra. Angel que ñee ee ra. —David riirĩ ño nde re. María eisi turã ño neninisirã. ¡Ndeɨreɨ̃ ngũíã ño jẽ! Emo ngue siqui ãte quia erese ra. Espíritu Turã ae que eriirĩ mondo erie ye ra. |
23237 | MAT 1:24 | José que ñumumba cote ra. Angel cheẽ nduɨ sɨ que María rerequia turã cote ra. |
23240 | MAT 2:2 | Ũquɨ̃ ngue ñee ngaẽ judíos je ra. —¿Mangue judíos rerecua mangue re? Ae nyaacuquia ramo nae ¿mangue mangue re? Uremae ngue nyasitata embae rese ra. Ureɨco mose ure récuaa. Nyebe urechu nguiã erea co. Urecoi rã urenia ndese ñee ee. ¿Ma eriqui ma nde? ɨ que mbia aquiatu ñee judíos je ra. |
23241 | MAT 2:3 | Herodes que jirandu erese ra. “Judíos rerecua nyaacuquia” ɨ mose, Herodes que pare pare ɨ tuchɨ quia ra. Siqui turã eã cote. Jerusalén jenda abe que ndua ndua jate quia erese ra. |
23245 | MAT 2:7 | Nyebe Herodes “jenyu” ɨ nguiã ũquɨ̃ mbia aquiatu je. Ñee ngue ũquɨ̃ ísaa ra. —¿Manosete nyasitata embae rese jemae nde? ɨ que ñee ee ra. |
23249 | MAT 2:11 | Mbia aquiatu que ɨque tuchúaa cote ra. Huee que ãquẽ ɨtãquieɨ̃ ndiqui ee cote ra. Usi rese. María, ɨ equia ee. Ngoi que ngũíã ndese eɨtãquieɨ̃ je cote ra. Ñee turã ngue ee ra. Mbae que esirõ mondo Jesús je cote ra. Oro. Mbae mbushɨmbusa abe no. Mirra abe no. |
23251 | MAT 2:13 | Aquere que Dio s ángel mo mondo ñee José je ra. Ñee ngue ee cuu ra. —Herodes ra eɨtãquieɨ̃ sequia sequia. Ɨquia serɨ̃te equia co. Jẽso uchã. Ãquẽ jendao sunuña Egíptoo. Esi rese. Huee jẽɨngochõ. Acheẽ jee ra ndeje huee, ɨ que Dios ñee José je ra. |
23253 | MAT 2:15 | Chɨ arete que Egíptoo ra. Ererecua Herodes que mano cote ra. Dios cheẽ ngue ɨque cote ra. Eɨ̃ ngue Dios cheẽ embesa ji ra: Seriirĩ ngue aru Egipto sɨ ra, ɨ que embesa ji ra. |
23255 | MAT 2:17 | Herodes ũquɨ̃ ɨquia mose que Dios cheẽ ɨque cote ra. Ae Jeremías mbesa quia: |
23264 | MAT 3:3 | Sã Isaías embesa nyii no: Emo ndiqui ñeemombo mombo turúquiaa huee. “Sã emo ndiqui ñeenda mbuquiche no, eɨ̃ jenye sɨ chõ nguia jẽ abe ɨcoquiatu nandererecua je”, ɨ equia turúquiaa hue, ɨ que Isaías embesa ra. Juan nɨɨ sɨ que embesa ra. |
23272 | MAT 3:11 | I je chõ aɨco nguiã bautizar ɨ mbia je co. Jẽ ndua ndua sɨ mose Dios rese. Co chɨ emo ndu quia seruɨ co. Ae quia equirãcuã tuchɨ sesɨ re. Ae quia eturã tuchɨ sesɨ re. Ae quia ra bautizar ɨ mbia je Espíritu Turã je. Mbia chɨã mbitirõ sacuã. Sã tata riqui mbae mbitirõ no. |
23277 | MAT 3:16 | Juan ngue bautizar ɨ ee ra. Jesús que usẽ oso ama sɨ cote ra. Ibei que nyɨequia ee cote ra. Espíritu Turã ngue nguichi nyurushɨ rã nda. Nguichi que eu Jesús rese ra. |
23279 | MAT 4:1 | Turúquiaa que Espíritu Turã Jesús rerao ra. “Tã tae Jesús je”, ɨ sacuã diablo Jesús je. |
23280 | MAT 4:2 | Huee que Jesús riqui arete ra. Cuarenta días. Mbae mo ngue eu eã mbeɨ aque mose ra. Eriãcuãte que cote ra. |
23284 | MAT 4:6 | Ñee ngue Jesús je ibate ereco mose ra. —Nde Dios riirĩ mose, eo oso íbii no. Dios ra ndereaquiatu. Sã embesa ji riqu i ñee no: Dios ra ángeles mondo ndereaquiatu sacuã. Oje ra ndeisi. Nembuquichi mingue rae. Sɨta ra cua ɨã ndei je, ɨ que embesa ji ra, ɨ rei que diablo ñee Jesús je ra. |
23290 | MAT 4:12 | Aque mose que mbia rerecua Juan tarõ cárcel nda. Jesús jirandu mose etarõ ndese que esɨ Galilea cote ra. Nazaret, ɨ que sucha tubɨrɨã je ra. Aquere que esɨ siri Capernaum cote ra. Ama ndɨsha ji. Zabulón abe ji. Neftalí abe ji. Huee que Jesús sɨ siri ra. |
23292 | MAT 4:14 | Isaías chɨmbesa Dios cheẽ ngue ɨque cote ra. Jesús siqui mose huee. Eɨ̃ ngue Isaías embesa cose ra: |
23293 | MAT 4:15 | Mbia hue jenda ja que siqui itondáruu nyii ra. Zabulón jenda. Neftalí jenda. Ama ndɨsha ji jenda. Ama Jordán ndobeɨnda. Ae judíos eã Galilea jenda nae, ũquɨ̃ abe no. Ũquɨ̃ mbia que siqui ja rei itondáruu nyii ra. Nyaashɨ̃ ngue tu ee cote ra, ɨ que Isaías embesa ra. |
23361 | MAT 6:10 | Mbia rere cuarã ja sacuã echu jeɨ íbii. Sã mbia ibatenda riqui siqui beɨte ndebi rese no. Sã mbia ibi jenda abe riqui ndebi rese. |
23370 | MAT 6:19 | “Mbae turã tamunua nu a sembaerã aa íbii”, jenyechɨ̃ nda jẽ. Chicuaquiareɨ̃ nda eu arõte. Emo embuquiachã arõte jẽsɨ. Eichoi arõ ndete no. |
23372 | MAT 6:21 | Jembaerã chɨ mose ibate, Dios rese ra jẽɨngo ndua turã. Jembaerã chɨ mose íbii, ibi jenda mɨɨ ndese ra jẽɨngo ndua. |
23391 | MAT 7:6 | Sã mbia mo ndiqui perro rã sɨ no. Teasu socoi quía rã abe no. Ũquɨ̃ nguiarei mbia ɨcuã mbeɨ Dios cheẽ andure. Dios cheẽ isi teã teã. Dios cheẽ jẽsenei eã ũquɨ̃ je cote. Emo je quia jẽsenei cote. |
23416 | MAT 8:2 | Emo ndasi que tu ee ra. Leproso, ɨ que aque erasi je ra. Tu que ngoi ngũíã ndese ñee Jesús je ra. —Sererecua, nde sembucherõse mose, sembucherõ se, ɨ que ñee Jesús je ra. |
23424 | MAT 8:10 | Echeẽ andu mose que Jesús nyuruɨrate ra. Ñee ngue nguesenda je ra. —Tacheẽ nyecua jẽje. Capitán ndiqui seɨcua tuchɨte co. Seɨcua tuchɨte equia judíos mo sɨ co. |
23425 | MAT 8:11 | Tacheẽ nyecua jẽje. Ae judíos eã emo jenda ja nae, ũquɨ̃ tubɨrɨã nda siqui Dios rese. Dios siqui mose mbi a rerecuarã. Ũquɨ̃ tubɨrɨãte ra quiaru turã Abraham ndese. Isaac rese. Jacob rese no. Judíos eã ndaque ũquɨ̃. |
23426 | MAT 8:12 | Dios quia ra judíos mombo itaicuee. Itondáruu. Huee ra nyeseo tuchɨ cote. Erasite ra huee cote, ɨ que Jesús ñee judíos rɨɨ̃ nda. |
23431 | MAT 8:17 | Ũquɨ̃ mose que Isaías cheẽ ɨo cote ra. Eɨ̃ ño ngue Isaías embesa cose ra: “Dios rucucha que nandeɨcuã sirõ nandesɨ ra. Dios rucucha que nanderasi sirõ nandesɨ no nda”, ɨ que Isaías embesa ra. Ũquɨ̃ ngue ɨo cote ra. |
23466 | MAT 9:18 | Jesús cheẽ mose que judío rerecua mo ngasẽ ee ra. Jesús jii que ngoi ñee ee ra. —Quɨ seriirĩ sɨ mano namote quɨ. Nyao rã erea. Ndeoco mose erese, quera sɨ rae, ɨ que ñee Jesús je ra. |
23471 | MAT 9:23 | Jesús que ngasẽ nyee judío rerecua chuchua ra. Mbia que nyeseo seo quia ãquẽ ndaaque rese ra. Mbia que ɨraseɨ raseɨ eraaque tiquia nonde ra. |
23480 | MAT 9:32 | Jesús so mose que mbia echeẽ ngũíã mo curucuaẽ ee ra. Aba checuayã ɨcuã ngue siqui aque chɨangui re ra. |
23481 | MAT 9:33 | Jesús que aba checuayã ɨcuã jea esɨ ra. Echeẽ ngũíã ngue ñee turã cote ra. Nyebe mbia tubɨrɨãte chɨ nguiã nyuruɨra mae erese. —Emo ngue ũquɨ̃ saã eã mbeɨte quia aa Israel ra, ɨ que nyuruɨra jate ra. |
23489 | MAT 10:3 | Felipe Bartolomé Tomás Mateo (Impuestos isi isiquia rei Mateo.) Jacobo (Alfeo riirí ndei Jacobo.) Lebeo (Tadeo, ɨ abe que ee ra.) |
23491 | MAT 10:5 | Jesús que ũquɨ̃ mondo ja ucheẽ nenei nenei sacuã nda. Emondo nonde que ñee ee ra. —Judíos achõ jembaaquiatu quiatu quia. Jẽsochɨ̃ nda judíos eã je. Samaria jenda chuchua abe ra jẽsochɨ̃. |
23493 | MAT 10:7 | Jẽso mose, secheẽ jẽsenei senei mbeɨ quia ee. “Mbia rerecuarã tuchɨ ra Dios cote”, jenye oso secheẽ nenei nenei judíos je. |
23504 | MAT 10:18 | Mbia ɨcuã ɨcuãte ra jẽje serɨɨ̃. Mbia rerecua je ra jenderao ɨcuã. Eɨ̃ jenye mbia rerecua mbiirandu randu serɨɨ̃. Judíos eã abe mbiirandu randu serɨɨ̃. |
23506 | MAT 10:20 | Jẽ ae ra jeñee eã. Espíritu Turã ae nda jembucheẽ nguiã mbia je. |
23513 | MAT 10:27 | Ae rɨɨ̃ aɨco ñee nyecuayã cuayã jẽje nae, ũquɨ̃ jẽsenei senei turã mbuchecua mbia je cote. Ae asenei senei nguia jẽísaa nae, ũquɨ̃ jẽsenei senei turã mbuchecua mbia je cote. |
23515 | MAT 10:29 | Aba queteamba eã jiri raque nguireɨ̃. Mbae isiquia mumba eãte raque nguireɨ̃. Dios quia ra tesareɨã nguireɨ̃ mo sɨ. Nguireɨ̃ mo ngoɨ mose íbii, Dios riqui eɨcua jate ã. |
23524 | MAT 10:38 | Ae ra siquíã seruɨ, ũquɨ̃ nda serimbarã eã. Ãe mano sereãte serɨɨ̃, ũquɨ̃ nda serimbarã eã. |
23536 | MAT 11:8 | ¿Emo ɨrao turã ndese jẽso mae nde? Ũquɨ̃ ndese eã ngue jẽso mae ndesẽ. Eɨrao turã siquíã nguiã turuquia ñɨ. Ae siqui quia mbia rerecua chuchua nae, ũquɨ̃ nguia eɨrao turã ndiqui nguiã. |
23542 | MAT 11:14 | Sã embesa ji riqui ñee nyii no. “Elías raanguia ra tu mbae mbuquiche ja Cristo tu nonde”, sã ɨ embesa ji no. Juan nɨɨ ño eriqui nguiã ñee. |
23549 | MAT 11:21 | —Seya eãte jendese, Corazín jenda. Seya eãte jendese, Betsaida jenda. Jendasi tuchɨ rae. Mbia mae sayã ngue asaã saã jẽje nae, ũquɨ̃ naa mose Sidón jenda je, eɨ̃ nda Sidón jenda huɨɨcuã secha rei. Eɨ̃ nda Tiro jenda abe huɨɨcuã secha rei. Eɨ̃ nda eya eãte rei huɨɨcuã ndese. |
23575 | MAT 12:17 | Aque mose que Isaías chɨmbesa ɨque cote ra. Eɨ̃ ngue Isaias embesa mɨɨ Jesús rɨɨ̃ nda: |
23576 | MAT 12:18 | Serimba chõ co re. Co que airabo ra. Sechesecua chõ ae re. Seyate aɨco erese co. Espíritu Turã tamondo tuchɨ ee. Ae ra secheẽ turã senei senei ja mbia je. |
23579 | MAT 12:21 | Mbia ja ra ndua turã mbeɨ erese cote, ɨ que Isaías embesa cose ra. Ũquɨ̃ ngue ɨque cote ra. |
23589 | MAT 12:31 | Tacheẽ nyecua jẽje. Emo siqui ɨcuã mose, Dios eɨcuã mbutiã arõte esɨ. Emo ñee ɨcuã mose, Dios echeẽ ɨcuã mbutiã arõte no. Emo ñee ɨcuã mose Espíritu Turã nɨɨ, ũquɨ̃ ɨcuã nguiatu ra Dios mbutiã eã mbeɨ esɨ. |
23590 | MAT 12:32 | Emo ñee ɨcuã mose serɨɨ̃, Dios echeẽ ɨcuã mbutiã arõte. Emo ñee ɨcuã mose Espíritu Turã nɨɨ, ũquɨ̃ ɨcuã nguia ra Dios mbutiã eã mbeɨ. Mbae ua ja mose chee ra Dios ũquɨ̃ ñee ɨcuã mbutiã eã mbeɨ. |
23598 | MAT 12:40 | Sã Jonás ndiqui raque tres días sɨra rie ye no nae. Jonás na sɨ́ ra asaã mbia je. Tres días ra aɨco ibicua rie. |
23599 | MAT 12:41 | Nínive jenda quia eturã jiri co mosenda sɨ re. Dios ra co mosenda mbasi tuchɨ Nínive jenda sɨ. Sã Nínive jenda huɨɨcuã ndecha Jonás ñee mose ee no. Aɨco raque ñee jẽje co mosenda je co. Jẽ secheẽ jemumbate chõ chɨ̃ nguia ã. Se quia raque ererecua tuchɨ Jonás sɨ. Nyebe ra Dios jembasi tuchɨ mbia ɨcuã ndea rea mose. |
23609 | MAT 13:1 | Aque mose sɨ́ que Jesús sɨ usẽ tuchua sɨ ra. Tuchua sɨ que esɨ ngoi ama ndɨsh a nimíaa nda. |
23610 | MAT 13:2 | Mbia que ngaẽ ngaẽ ja quia Jesús rea ra. Nyebe Jesús ua oso nguiã ngoi canoa ye. Mbia quiatu que chɨchõ ama nimíaa ndese ra. |
23618 | MAT 13:10 | Jesús chɨmbaaquiatu que ñee nyecuayã Jesús ísaa ra. —¿Mbaerã ejemplos achõ eresenei senei mbia je re? ɨ que echɨmbaaquiatu ñee ee ra. |
23622 | MAT 13:14 | Mbia eanduchõ mose que Isaías chɨmbesa ɨque cote ra: Mbia ra secheẽ ñandu raque. Ɨcuayã nguiatu rae. |
23623 | MAT 13:15 | Eãquĩ ãtãte riqui ã. Secheẽ andu sereãte equia ã. Mae sereãte equia sechɨao rese ã. Ndua eã mbeɨ equia serese ã. Nyebe ra ambitirõ eã mbeɨ, ɨ que Dios cheẽ Isaías chɨmbesa rese ra. |
23646 | MAT 13:38 | Ae íbii emombiquia mbiquia nae, mbia ja rã ño ũquɨ̃ ibi re. Trigo eɨ̃ turã na ño Dios quiato re. Nyu eɨ̃ ɨcuã na ño diablo quiato no nde. |
23652 | MAT 13:44 | Dios cheẽ nguiirĩ nɨɨ ndei eturã tuchɨ mbae ja sɨ. Eturã tuchɨ tesoro sɨ no. Sã ameɨ mo tesoro ati ji rea íbii no. Tesoro turã tuchɨ que ee ra. Ameɨ ia tuchɨ que erea mose ra. Sã ameɨ vender ɨ ja umbae je no. Aque ibi isi sacuã. Tesoro mɨɨ ndese ndua. |
23662 | MAT 13:54 | Oso que ngasẽ nguecua Nazaret cote ra. Oso que mbia mbaaquiatu judíos chumunuásaa ra. Nyebe mbia nyuruɨra tuchɨ nguiã ñee nyue. —¿Mangue eriqui ñɨmbaaquiatu tuchɨte re? Nandemae sayã esaã saã tuchɨchɨ̃ nguia re. |
23663 | MAT 13:55 | Ira mbitirõ tirõsa riirĩ ño ndaque. María abe riirĩ ño ndaque no. Jacobo nongue chõ ndaque. José abe no. Simón abe no. Judas abe no. |
23669 | MAT 14:3 | Herodes que Juan isi ɨcuã nyii ra. Nyucua que mondo tarõ nda. Paama ɨ nda Juan je ra. —¡Nde ndenongue ninisi erereco aroneate jẽ! ɨ quiatu que Juan ñee ee nyii ra. Herodes siqui mose nõngue ninisi rese. Herodías, ɨ que enongue ninisi je ra. Felipe, ɨ que enongue je ra. |
23672 | MAT 14:6 | Herodes mbae cumpleaños mose, Herodías riirĩ ngue nyuruqui ruqui mbia ja je aque mose ra. Nyucuaaque que ae ra. Herodes ia tuchɨ que mae nyucuaaque nyuruqui rese ra. |
23709 | MAT 15:7 | Jẽturã jẽsaã ñooño ño nguiã ũquɨ̃. Jenɨɨ tuchɨ chõ ngue Isaías embesa nguiã cose. Eɨ̃ ngue Isaías embesa cose ra: |
23711 | MAT 15:9 | Ñee turãte raque equia seje ã. Ameɨ ñee achõ ño esenei seneichɨ̃ nguiã mbia je. Dios cheẽ mɨɨ nenei nenei ndocoɨ̃ ee, ɨ que Isaías embesa jenɨɨ nda, ɨ que Jesús ñee ucuasu raã naasa je ra. |
23714 | MAT 15:12 | Echɨmbaaquiatu que ngaẽ ñee Jesús ísaa cote ra. —¿Ereɨcuayãte ere? Ndecheẽ ngue fariseos mbupaama ɨte ra, ɨ que echɨmbaaquiatu ñee nyecuayã ee ra. |
23726 | MAT 15:24 | Jesús que ñee ee ra. —Sã ovejas mo quiachã no. Ũquɨ̃ na ño judíos riqui nguiã ã. Judíos achõ je chõ ngue Dios sembu nguiã, ɨ que Jesús ee ra. |
23727 | MAT 15:25 | Ari que tu ngoi ngũíã ndese ñee Jesús je ra. —Sererecua, seriirĩ embucherõ na seje, ɨ que ari ñee Jesús je ra. |
23728 | MAT 15:26 | Jesús que ñee ee ra. —Judíos rese rane taɨco mbae raã naa. Ahuɨ aronea judíos sɨ, mbae raã naa mbiamo je, ɨ que Jesús ee ra. |
23729 | MAT 15:27 | Ari que ñee ee ra. —Aɨcuate raque se, Sererecua. Mbiamo ndaque ure. Judíos eã ndaque ure. Ure abe je chõ mbae esaã ae. Seriirĩ embucherõ seje ae, ɨ que ari ñee ee ra. |
23732 | MAT 15:30 | Mbia que ngaẽ ngaẽ tuchɨ quia ee huee ra. Erasi chumumbara rurucuaẽ cuaẽ tuchɨ ee. Ecuatayã. Eresayã. Echeẽ ngũíã. Eo ɨcuã. Mbia que ũquɨ̃ ndasi chono ja Jesús i jii ra. Jesús que ũquɨ̃ mbucherõ ja ra. |
23733 | MAT 15:31 | Nyebe mbia riqui nguiã nyuruɨra tuchɨ mae erese. Echeẽ ngũíã ñee turã mose. Eo ɨcuã mbuturã mose. Ecuatayã ngata turã mose. Eresayã mae turã mose. Nyebe mbia ñee turã ja nguiã Dios rɨɨ̃. |
23734 | MAT 15:32 | Jesús que ñee uchɨmbaaquiatu ísaa cote ra. —Seyayãte aɨco ã mbia tubɨrɨã ndese co. A echɨ arete serese tres días a. Embae mo eãte echɨurã aa. Eriãcuã amondo sereãte echuchúaa. Eriãcuã nda eɨquia ñeenda cúa, ɨ que Jesús ra. |